raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale … · ulterioare şi, respectiv, hg...

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale în domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare

1

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE

ŞTIINŢIFICĂ Strada Mendeleev nr. 21-25, 010362 Bucureşti , Tel.:319 2322, 319 2326,

fax cabinet Secretar de Stat 312.66.17 e-mail: [email protected]; pagina web: www.mct.ro;

RAPORT ANUAL 2005 ASUPRA POLITICILOR GUVERNAMENTALE

ÎN DOMENIUL CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVARE

Decembrie 2005

mailto:%[email protected]

http://www.mct.ro/


2

CUPRINS I. Contextul politic specific domeniului cercetare-dezvoltare şi inovare

I.1. Structura de coordonare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare I.1.1 Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică - Misiune şi

responsabilităţi I.1.2 Alte instituţii cu rol de coordonare în domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare

I.2 Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare

I.3 Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea, în contextul aderarării României la Uniunea Europeană

I.4 Reprezentarea României în cadrul organismelor responsabile pentru politici CDI la nivelul Consiliului Uniunii Europene

II. Întărirea capacităţii Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică de a elabora şi

implementa politici specifice domeniului II.1 Lansarea Planului sectorial CD coordonat de MEdC ANCS II.2 Planificarea politicilor CDI pentru perioada 2007-2013

III. Intensificarea acţiunilor de pregătire a aderării la Uniunea Europeană

III.1 Realizarea Ariei Româneşti a Cercetării: Lansarea programului Cercetare de excelenţă

III.2 Cercetarea în sprijinul integrării euro-atlantice: lansarea programului Cercetare pentru securitate

III.3 Întărirea capacităţii României de a participa la Programele comunitare în domeniul cercetării III.3.1 Participarea României la al Şaselea Program Cadru CDT al Uniunii Europene

pe perioada 2002-2006 – PC6 III.3.2 Înfiinţarea Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea

Europeană III.3.3 Creşterea numărului de personal implicat în activităţile Programelor Cadru III.3.4 Promovarea acţiunilor de informare şi diseminare privind activităţile din

Programele Cadru CDT ale Uniunii Europene III.3.5 Lansarea în România a celui de-al Şaptelea Program Cadru de Cercetare al

Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 - PC7 III.4 Dezvoltarea cooperarii ştiinţifice şi tehnice în spaţiul european

IV. Evoluţii în vederea atingerii obiectivelor Agendei Lisabona: ţintele de 1% şi

3% din PIB cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare IV.1 Îmbunătăţirea coordonării fondurilor bugetare pentru cercetare-dezvoltare IV.2 Creşterea graduală a resurselor bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologice

IV.3 Pregătirea în vederea utilizării fondurilor structurale

IV.3.1 Înfiinţarea organismului intermediar de administrare a instrumentelor structurale pentru domeniul CD

IV.3.2 Implicarea în dezvoltarea PND şi a POS privind creşterea competitivităţii economice


3

V. Îmbunătăţirea cooperării între sectorul de cercetare şi industrie V.1 Creşterea gradului de asimilare, aplicare şi dezvoltare a tehnologiilor avansate

în mediul economic: stimularea cooperării cercetare-industrie prin programele naţionale CDI

V.2 Încurajarea participării sectorului privat în activităţi CD: lansarea platformelor tehnologice la nivel naţional

V.3 Dezvoltarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie, inclusiv a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice

V.4 Corelarea activităţilor CDI cu politica industrială a României

VI. Dezvoltarea resurselor umane şi a sistemului instituţional din domeniul cercetare-dezvoltare VI.1 Dezvoltarea resurselor umane în domeniul CD VI.2. Sistemul de evaluare unitară a performanţelor unităţilor de CD VI.3 Susţinerea dezvoltării infrastructurii în unităţile CD VI.4 Acordarea de înlesniri la plata datoriilor bugetare restante ale instituţiilor cu

profil CD VI.5 Adaptarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu profil de

cercetare-dezvoltare-proiectare la specificul acestor activităţi

VII. Creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare

VII.1 Participarea la manifestări interne VII.2 Participarea la manifestări internaţionale ANEXA I: Potenţialul de cercetare-dezvoltare şi inovare din România

AI.1 Personalul şi instituţiile implicate în activităţile de cercetare-dezvoltare AI.2 Sistemul de învăţământ superior

AI.3 Resurse alocate pentru finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în perioada 1998-2003 AI.3.1 Structura cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare AI.3.2 Comparaţii cu alte ţări


4

I. Contextul politic specific domeniului cercetare-dezvoltare şi inovare

I.1. Structura de coordonare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare

I.1.1 Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică - Misiune şi responsabilităţi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică – ANCS, reprezinta organismul

guvernamental de specialitate, care are misiunea de a elabora, de a aplica si monitoriza implementarea, precum şi de a evalua politicile în domeniile cercetării-dezvoltării şi inovării, politici care să contribuie la dezvoltarea activităţilor desfăşurate în domeniile respective şi la integrarea lor în circuitul ştiinţific şi tehnic internaţional. ANCS fost infiintata in iulie 2005, in coordonarea Ministerului Educaţiei si Cercetării (MEdC). Infiintarea ANCS a avut la baza prevederile OUG nr.79/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi, respectiv, HG nr.2200/2004, astfel cum a fost modificată prin HG 525/2005. Prin HG 1449/ 17 noiembrie 2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică se stabileşte faptul că ANCS preia responsabilităţile şi exercită atribuţiile Ministerului Educaţiei si Cercetării în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării. În contextul apropiatei aderări la Uniunea Europenaă, noua Autoritate Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică are misiunea complexă de a asigura condiţiile pentru integrarea rapidă şi eficientă a ţării noastre în aria europeană a cercetării şi inovării. În acest sens, obiectivul principal al acesteia îl reprezintă armonizarea politicilor naţionale CDI cu actualele orientări în domeniu la nivel european, legate în primul rînd de realizarea Strategiei Lisabona şi de creşterea competitivităţii economice europene. Sfera de responsabilităţi a ANCS acoperă următoarele categorii de activităţi:

- cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică; - transfer tehnologic şi inovare; - colaborare internaţională în domeniu; - dezvoltarea instituţională, a resurselor umane şi a infrastructurii specifice domeniului; - difuzare şi diseminare a rezultatelor CD; - promovare şi conştientizare publică a activităţilor CDI.

Direcţiile principale în care acţionează ANCS prin politicile în domeniul cercetării-dezvoltării si inovarii, pentru a-şi îndeplini misiunea şi a atinge obiectivele fixate, sunt următoarele:

• Elaborarea, lansarea, finanţarea şi monitorizarea programelor naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare;

• Crearea şi dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, în concordanţă cu principiile, criteriile şi procedurile utilizate în UE;

• Integrarea în UE şi în circuitul internaţional a activităţii de cercetare-dezvoltare. I.1.2 Alte instituţii cu rol de coordonare în domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare

Principalele ministere implicate, alături de MEdC- ANCS, în dezvoltarea politicii guvernamentale în domeniul CDI sunt:

- Ministerul Economiei şi Comerţului - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei - Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei


5

- Ministerul Sănătăţii - Ministerul Apărării Naţionale

Un rol important în luarea deciziilor strategice, în formularea politicilor de cercetare-dezvoltare şi în implementarea programelor din domeniu îl au academiile de ştiinţă şi agenţiile specializate şi anume:

♦ Academia Română, care este structurată pe 14 secţiuni ştiinţifice de specialitate, profilate atât pe domenii tehnice, cât şi al ştiinţelor fundamentale şi socio-umaniste. Academia Română coordonează programe de cercetare proprii, realizate de o reţea care cuprinde 65 de institute şi centre de cercetare. De asemenea, Academia Romana initiaza si coordoneaza proiecte naţionale prioritare şi fundamentale, care abordează probleme ştiinţifice şi culturale de mare complexitate, cu impact la nivel naţional.

♦ Academiile de ramură, care coordonează din punct de vedere ştiinţific activităţile de cercetare din unităţile şi instituţiile de profil, astfel:

• Academia de Ştiinţe Medicale cu o retea care cuprinde 23 de institute şi centre de cercetare, precum si 12 clinici afiliate universităţilor de medicină;

• Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, cu o retea formata din 25 de institute şi centre de cercetare, precum si 91 de staţiuni de cercetare şi producţie;

♦ Agenţiile specializate pe domenii strategice, care reprezintă organismele guvernamentale responsabile pentru iniţierea şi promovarea politicilor în domeniile respective:

• Agenţia Spaţială Română • Agenţia Nucleară

Organisme cu rol consultative în formularea şi implementarea politicilor şi programelor CDI Procesul de formulare a politicilor şi de elaborare şi implementare a programelor în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării este sprijinit de următoarele organisme cu rol de consiliere în domeniul ştiinţei şi tehnologiei:

Organisme consultative ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării: o Colegiul Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, alcătuit din 35 membri,

în următoarea structură: reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi tehnologice - cca 65%, reprezentanţi ai organismelor reprezentative pentru sectoarele şi ramurile economice - cca 35% (ministere, asociaţii profesionale sau ale agenţilor economici din diverse sectoare economice, organizaţii patronale din economie, etc). Colegiul este condus de un preşedinte şi un birou executiv si cuprinde 10 de comisii de specialitate pe domenii ştiinţifice şi tehnice, fiecare alcătuită din cca 10 – 15 membri.

o Consiliul Naţional pentru Cercetarea Ştiinţifică din Învăţământul Superior (CNCSIS), alcătuit din reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice din universităţi. Consiliul cuprinde 6 comisii de specialitate pe grupe de domenii ştiinţifice şi tehnice.

o Comisia de Dialog Social asigură cadrul instituţional de consultare între reprezentanţii ministerului şi organizaţiile patronale şi sindicale din domeniul cercetare-dezvoltare.

Consiliul de Granturi al Academiei Române, alcătuit din reprezentanţi ai celor 14 secţiuni ştiinţifice de specialitate

Organisme cu rol de agenţii de finanţare a programelor de cercetare-dezvoltare

În cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării funcţionează următoarele organisme cu rol de agenţii de finanţare a programelor de cercetare-dezvoltare:


6

•

•

• Centrul Naţional de Management Programe, care conduce programe de cercetare-dezvoltare coordonate de MEdC şi finanţate din surse interne şi/sau internaţionale;

• Unitatea Executivă de Finanţare a Cercetării Ştiinţifice Universitare – UEFISCSU, care conduce programe de cercetare de interes deosebit pentru dezvoltarea carierelor ştiinţifice şi a capacităţii de cercetare din universităţi

I.2 Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-

dezvoltare şi inovare

Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare şi inovare sunt reprezentate de programele finanţate din fonduri publice:

programele de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) de interes naţional, coordonate de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţififcă:

• Programul Cercetare de excelenţă (CEEX), lansat în 2005, care susţine efortul de racordare la priorităţile specifice ariei europene de cercetare şi inovare şi pregătirea în vederea participării la viitorul Program Cadru de Cercetare al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 – PC7;

• Programul Cercetare pentru securitate, lansat în 2005, în scopul corelării cu programul de profil lansat de Uniunea Europeană

• programul INFRATEH, lansat în 2004, pentru a susţine dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor specializate pentru transfer tehnologic şi inovare;

• programele nucleu de cercetare-dezvoltare, lansate în 2003, pentru finanţarea activităţilor CDI specifice la nivelul institutelor naţionale de profil;

• programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică, lansat din 1996. Programul susţine în special formarea şi dezvoltarea carierelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetare performante;

• Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI), lansat din 1999, într-o variantă iniţială cu 4 programe şi extins în perioada 2001-2004. PNCDI cuprinde în prezent 14 programe orientate pe domenii ştiinţifice şi tehnice specifice. Prin PNCDI se asigură şi participarea la programele internaţionale din domeniul CDI, prin programul dedicat colaborării ştiinţifice şi tehnice internaţionale - CORINT;

programele de cercetare coordonate de Academia Romana: Proiecte naţionale prioritare şi fundamentale, care abordează probleme ştiinţifice şi culturale de mare complexitate, cu impact la nivel naţional; Programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică al Academiei Romane, lansat din 1996.

planurile sectoriale CD, lansate în 2004, pentru a susţine activităţile de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector. Planurile sectoriale CD sunt iniţiate şi coordonate de ministerele responsabile pentru sectoarele respective (ex.: Ministerul Economiei şi Comerţului; Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale).

Accesul la programele de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate din fonduri publice este în regim competiţional şi, cu excepţia programelor nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanţi - instituţii cu profil CD, universităţi, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri, etc


7

I.3 Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea, în contextul aderarării României

la Uniunea Europeană Conform orientărilor stabilite prin Strategia Lisabona, la nivelul politicilor Uniunii Europene ştiinţa şi tehnologia sunt considerate adevăratele instrumente cheie pentru viitorul european. Rolul esenţial al cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice pentru creşterea competitivităţii economice a fost recunoscut şi afirmat inclusiv prin recentul Comunicat al Comisiei Europene „More Research and Innovation - Investing for Growth and Employment” (EC COMM(2005) 488 final/ oct 2005). Pentru Romania, necesitatea de a impulsiona creşterea competitivităţii economice, în special în perioada 2007-2013, care reprezintă prima etapă a procesului post-aderare, impune cerinţa esenţială de a reduce şi depăşi decalajele tehnologice care o separă de restul statelor membre UE, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite. Acest fapt impune ca obiectiv major pentru România realizarea unui mediu economic dinamic şi competitiv, capabil să asimileze şi să dezvolte domenii de înaltă tehnologie şi să răspundă la cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung, în contextul evoluţiei la nivel global a economiei bazate pe cunoaştere. Din această perspectivă, România este direct interesată să dezvolte capacitatea şi să mărească competitivitatea sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare, care trebuie să asigure resursele şi infrastructura necesare pentru: − asigurarea şi dezvoltarea pe plan intern a surselor de competenţă ştiinţifică şi tehnică, precum şi a

echipamentelor şi dotărilor tehnice de înalt nivel, necesare pentru dezvoltarea sectoarelor şi domeniilor specifice tehnologiilor avansate;

− creşterea gradului de asimilare, aplicare şi dezvoltare a cunoştinţelor, serviciilor şi tehnologiilor avansate în mediul economic şi social, pentru a face faţă evoluţiei tehnologice la nivel european şi internaţional., asigurînd astfel o creştere durabilă a competitivităţii economice.

În acest sens, prin Programul de guvernare 2005 – 2008 au fost stabilite următoarele obiective strategice principale pentru politicile in domeniul cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică:

- creşterea rolului cercetării in dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate pentru a asigura rolul competitiv al unor sectoare pe plan internaţional;

- corelarea mai strînsă a activităţilor de cercetare-dezvoltare si inovare cu politica industrială a României si întărirea pe termen lung a legăturii între sectorul de cercetare-dezvoltare şi mediul economic, prin:

o dezvoltarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie o încurajarea participării sectorului privat în activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare

- majorarea cheltuielilor totale destinate sectorului de cercetare-dezvoltare la 1% din PIB până în 2007, iar a celor publice la 1% din PIB până în 2010;

- întărirea capacităţii în domeniul cercetare-dezvoltare, atât la nivelul autorităţilor publice, cât şi al unităţilor şi personalului de cercetare-dezvoltare.

În consecinţă, în consens cu orientările la nivel European şi cu prevederile Programului de guvernare 2005-2008, procesul de transformare a sistemului şi activităţilor CDI din in ţara noastră, direcţionat şi coordonat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, urmăreşte structurarea şi consolidarea unei arii româneşti a cercetării (ARC), care să răspundă cerinţelor de apropiere de nivelul de exigenţă şi compatibilitate necesare integrării în aria europeană a cercetării (ERA). În acest context, progresul în pregătirea comunităţii ştiinţifice şi tehnologice din România pentru o integrare rapidă şi eficientă în aria europeană de cercetare este determinat prin următoarele direcţii de acţiune:

efortul de creştere a calităţii în cercetare: - promovarea excelenţei ştiinţifice şi tehnologice, prin configurarea, în forma centrelor

şi reţelelor de excelenţă, a unor arii, domenii, instituţii şi colective de cercetare cu performanţe deosebite;


8

- îmbunătăţirile continue aduse procedurilor, mecanismelor şi instrumentelor de planificare, finanţare şi monitorizare, dar şi de evaluare a instituţiilor, personalului, activităţilor şi rezultatelor din domeniul CDI;

creşterea capacităţii de aliniere la priorităţile şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice specifice Ariei Europene a Cercetarii - ERA,

− creşterea nivelului şi îmbunătăţirea calităţii participării româneşti la programele europene de cercetare, în special prin:

pregătirea participării la viitorul Program Cadru de Cercetare al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 - PC7;

dezvoltarea cooperării şi partneriatelor ştiinţifice şi tehnice în spaţiul european; − Creşterea vizibilităţii sistemului şi activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare din

România; − formarea de personal de cercetare la nivelul exigenţelor pentru integrarea europeană;

dezvoltarea colaborării între unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi, urmărind în special:

− susţinerea şi accelerarea procesului de aliniere şi integrare tehnologică a agenţilor economici conform cerinţelor şi reglementărilor Uniunii Europene;

− creşterea capacităţii de difuzare şi dezvoltare în economie a tehnologiilor avansate, pentru a permite creşterea ponderii, în totalul producţiei şi al exporturilor, a produselor de medie şi înaltă tehnologie, competitive la nivel internaţional.

I.4 Reprezentarea României în cadrul organismelor responsabile pentru politici CDI la nivelul Consiliului Uniunii Europene

După semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în aprilie 2005, România a primit dreptul de participare, cu statut de observator activ, la lucrările Consiliului Uniunii Europene, inclusiv la cel al Competitivităţii, care reuneşte miniştrii industriei şi cercetării din statele membre UE. Consiliul Competitivităţii reprezintă principalul for de elaborare a direcţiilor generale ale politicilor care susţin creşterea competitivităţii economice la nivelul Uniunii Europene. Reprezentarea României la Consiliul UE al Competitivităţii este asigurată astfel: pentru cercetare: dl. Prof. Dr. Anton Anton, secretar de stat pentru cercetare în Ministerul

Educaţiei şi Cercetării, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică; pentru industrie: dl. Ioan Codruţ Şereş, ministrul economiei şi comerţului; pentru servicii: dl. Adrian Ciocanea, secretar de stat in cadrul Ministerului Integrarii Europene.

De asemenea, Romania participă ca observator activ, prin reprezentanţi din cadrul ANCS, la lucrările următoarelor organisme cu profil CDI, de pe lângă Consiliul UE:

Grupul de lucru pentru Cercetare, care are ca principală misiune dezbaterea şi definitivarea proiectelor de Decizii ale Consiliului referitoare la domeniul CDI, inclusiv a deciziilor privind viitorul Program Cadru de Cercetare pe perioada 2007 – 2013;

Comitetul pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică-CREST, care, în colaborare cu CE – DG Cercetare, asigură coordonarea şi monitorizarea politicilor CDI ale statelor din spaţiul European.

În contextual activităţilor desfăşurate în cadrul CREST, MEdC – ANCS a primit, în lunile iunie şi, respectiv, septembrie 2005, delegaţia de experţi din partea statelor membre UE, care a avut misiunea de a evalua politicile de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) din România, prin raportare la Agenda Lisabona revizuită şi la Planul de acţiuni al Uniunii Europene pentru atingerea obiectivului “3%”, de creştere a cheltuielilor pentru cercetare, în spaţiul european, la nivelul de 3% din PIB pînă în anul 2010. Delegaţia a cuprins reprezentanţi de la ministere similare şi de la organisme de politică S/T din patru state membre UE - Olanda, Marea Britanie, Belgia, Slovenia, precum şi de la Comisia Europeană - DG Cercetare. Menţionăm următoarele:


9

• România a făcut parte, alături de Suedia şi Spania, din grupul primelor trei state evaluate în 2005, în regim pilot;

• misiunea de evaluare menţionată se înscrie în procesul de coordonare şi monitorizare a politicilor CDI ale statelor din spaţiul european, în scopul realizării Planului de acţiuni „3%”.

Pentru fiecare ţară evaluată au fost elaborate câte două rapoarte: • un raport preliminar, elaborat de Centrul de Cercetări Unificate de la Sevilla (JRC – IPTS) • un raport final de evaluare elaborat de echipele de examinatori care au vizitat cele trei ţări

Rapoartele de ţară pentru România, atât cel preliminar, cât şi cel final, au fost publicate în Revista „Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în România”, editată de MEdC-ANCS. Raportul final de evaluare al României, a fost prezentat şi dezbătut în şedinţa grupului de lucru pentru politici mixte orientate către obiectivul 3%, din cadrul Comitetului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică-CREST, şedinţă care a avut loc la Bruxelles în data de 16 septembrie 2005. II. Întărirea capacităţii Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică de a elabora şi

implementa politici specifice domeniului II.1 Lansarea Planului sectorial CD coordonat de MEdC ANCS

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare coordonat de MedC - ANCS reprezintă un instrument de implementare a priorităţilor privind evoluţia sectorului cercetare-dezvoltare, stabilite conform orientărilor strategice ale politicilor guvernamentale specifice domeniului. În consecinţă, Planul sectorial CD al MEdC ANCS urmăreşte ca obiective generale:

• Dezvoltarea capacităţii şi creşterea competitivităţii sistemului naţional CDI • Creşterea impactului economic al activităţilor de cercetare-dezvoltare din sectorul public • Susţinerea integrării internaţionale a sistemului şi activităţilor CDI • Creşterea calităţii şi eficienţei politicilor, strategiilor şi programelor la nivel naţional în

domeniul CDI Ca obiective specifice Planul sectorial CD al MEdC ANCS urmăreşte:

dezvoltarea capacităţii MEdC - ANCS de a elabora, implementa şi evalua politici, strategii şi programe la nivel naţional în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării. Acest obiectiv este susţinut prin următoarele proiecte:

Analiza comparativă a sistemelor, politicilor şi programelor naţionale CDI din ţările aflate în spaţiul de cercetare european

Analiza comparativa a institutiilor si instrumentelor legislative si financiar specializate pentru evaluarea si valorificarea rezultatelor

dezvoltarea instrumentelor utilizate de MEdC - ANCS pentru planificarea, urmărirea şi evaluarea realizării politicilor, strategiilor şi programelor la nivel national în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării: Ca exemple de proiecte care susţinut acest obiectiv menţionăm:

Sistem integrat informatic şi operativ pentru lansarea, monitorizarea şi optimizarea programelor de cercetare-dezvoltare şi evaluarea rezultatelor acestor activităţi

Sistem integrat de informare tehnologica - Portal pentru servicii de informare Sistem naţional unitar de informare si documentare stiintifica si tehnica

Rezultatele proiectelor care se realizeaza în cadrul Planului sectorial al ANCS vor contribui în mod direct la creşterea calităţii în procesul de fundamentare a deciziilor aupra politicilor privind sistemul public al cercetării, în special cele referitoare la: dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare, restructurarea instituţională, instrumentele de finanţare a activităţilor de cercetare-dezvoltare. Fondurile alocate pentru Planul sectorial CD al MEdC ANCS în perioada 2005-2006 sunt:

• 2005: 10000 RON (100 mld lei) • 2006 6000 RON (60 mld lei).


10

II.2 Planificarea politicilor CDI pentru perioada 2007-2013

Obiectivele referitoare la structurarea şi consolidarea ariei româneşti a cercetării, pentru a asigura îndeplinirea rolului cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice corespunzător prevederilor strategiei de la Lisabona, au fost luate în considerare în două procese majore de planificare a politicilor CDI pentru perioada 2007-2013:

- elaborarea strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare pe perioada 2007-2013, inclusiv construcţia instrumentului de finanţare adiacent, şi anume viitorul Plan Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (Planul actual se încheie în 2006);

- elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare (PND) pentru 2007-2013, ca principal instrument de planificare a realizării priorităţilor naţionale de dezvoltare, prin susţinere financiară din fondurile structurale ale UE. PND include ca principală prioritate, susţinută de un Program Operaţional specific, creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, în care rolul cercetării-dezvoltării şi inovării este de maximă importanţă.

Ambele instrumente menţionate vor sprijini: - dezvoltarea activităţilor, a resurselor umane şi a infrastructuruii de cercetare-dezvoltare din

institute şi centre de cercetare şi din universităţi, urmărind armonizarea şi integrarea acestora în priorităţile şi activităţile specifice ariei europene de cercetare;

- introducerea mai rapidă şi utilizarea extinsă a tehnologiilor avansate şi dezvoltarea activităţilor CD specifice, în toate sectoarele economice, pe baza unui parteneriat mai puternic între instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi.

Pentru a susţine cele două procese de planificare a politicilor CDI pentru perioada 2007-2013, MEdC - ANCS a acţionat în următoarele direcţii: - lansarea în trim. II 2005, în cadrul planului sectorial CD al MEdC – ANCS, a proiectului privind

„Elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013 bazată pe elementele unei planificări strategice”;

- înfiinţarea în cadrul ANCS a Organismului Intermediar pentru administrarea instrumentelor structurale pentru domeniul cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (OICS). OICS este direct implicat în procesul de elaborare a componentelor referitoare la domeniul CDI din Strategia PND 2007-2013 şi din Planul Operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.

Proiectul privind „Elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013” se va încheia în 2006 şi urmăreşte ca obiective principale:

- elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI, structurată pe elementele unui plan strategic pentru perioada 2007-2013, care să cuprindă instrumentele programatice şi/sau de proces, instrumentele de finanţare, cât şi sistemul de evaluare şi control pentru realizarea performanţelor;

- elaborarea Planului Naţional CDI pentru perioada 2007-2013 (profil programe, rezultate aşteptate, indicatori de evaluare, etc) şi a unor propuneri privind procedurile şi mecanismele de contractare, finanţare, monitorizare şi control;

- dezbatere la scară naţională a documentelor rezultate, urmînd ca ulterior acestea să fie aprobate prin hotărîri ale guvernului.

În cadrul proiectului vor fi utilizate sisteme şi instrumente specializate pentru foresight (consultarea grupurilor, prognoze şi planificări strategice), pentru a determina principalele direcţii de evoluţie ale sistemului CDI, precum şi perspectiva de dezvoltare a domeniilor S/T în perioada menţionată. În acest sens s-a solicitat sprijin Comisiei Europene prin Directoratul General Cercetare – Direcţia Centrul Unificat de Cercetări, care a răspuns pozitiv.


11

III. Intensificarea acţiunilor de pregătire a aderării la Uniunea Europeană

III.1 Realizarea Ariei Româneşti a Cercetării: Lansarea programului Cercetare de

excelenţă

In trimestrul al II-lea 2005 MEdC- ANCS a lansat Progamul Cercetare de excelenţă, care urmăreşte în primul rând dezvoltarea ariei româneşti a cercetării, pentru a asigura:

− creşterea capacităţii comunităţii ştiinţifice şi tehnologice din România de a se integra în Aria Europeană a Cercetării (ERA),

− pregătirea în vederea participării la viitorul Program Cadru de Cercetare 7 al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 (PC7).

Programul a fost aprobat prin HG 368/ 2005 şi este prevăzut a se derula pe perioada 2005 - 2008. Programul stimulează dezvoltarea colaborării între unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi care să determine un impact în calitatea cercetării în România. Programul are în vedere accelerarea procesului de aliniere şi integrare tehnologică a agenţilor economici conform cerinţelor şi reglementărilor Uniunii Europene, creşterea capacităţii României de a asigura parteneri performanţi în programele de colaborare ştiinţifică şi tehnică şi în consorţiile tehnologice internaţionale. În acest sens, noul Progam Cercetare de excelenţă permite realizarea obiectivelor legate de:

- creşterea capacităţii de aliniere la priorităţile şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice specifice ERA,

- creşterea calităţii, a nivelului de performanţă şi a competitivităţii activităţilor CD, prin: o creşterea numărului şi abilităţii cercetătorilor de a fi implicaţi în proiecte CD de

mare complexitate şi de înalt nivel ştiinţific şi/ sau tehnic; o creşterea capacităţii sistemului CDI din România de a genera, difuza şi transfera

cunoştinţe şi rezultate de prim rang in domenii stiintifice si tehnologice de virf. - formarea polilor de excelenţă S/T în domenii specifice ştiinţei şi tehnologiilor de vârf - dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare şi a infrastructurii specializate pentru cercetare-

dezvoltare, - susţinerea integrării unităţilor şi instituţiilor şi a programelor de cercetare-dezvoltare din

România în reţele şi programe internaţionale. Programul este structurat pe următoarele patru module: i) modulul proiecte de cercetare-dezvoltare complexe, prin care sunt susţinute proiecte de

anvergură pentru dezvoltarea activităţii de cercetare, a potenţialului uman şi infrastructurilor de cercetare realizate în parteneriat naţional, regional şi internaţional şi care urmăresc:

creşterea competitivităţi economiei naţionale; atingerea unor obiective strategice in dezvoltarea tehnologiilor şi aplicaţiilor de vârf, în

scopul racordării la priorităţile şi obiectivele specifice ariei europene de cercetare; realizarea unor reţele tehnologice integrate în domenii specifice, care să permită integrarea

în platformele tehnologice corespunzătoare la nivel european. dezvoltarea de activităţi şi infrastructuri de cercetare-dezvoltare la nivel regional cu

impact social şi economic Prin program se urmăreşte ca proiectele complexe de cercetare-dezvoltare să fie realizate de consorţii sau reţele integrate de instituţii şi organisme reprezentative la nivel naţional pentru domeniul CDI şi care pot asigura competenţa ştiinţifică şi tehnică de referinţă în domenii tehnologice de vîrf. În acelaşi timp proiectele CD complexe urmăresc dezvoltarea pe plan intern a unor baze materiale de cercetare puternice, care să asigure dotările şi instalaţiile de înalt nivel tehnic


12

necesare pentru dezvoltarea în domeniile S/T specifice serviciilor şi tehnologiilor de vârf şi care să permită integrarea în platforme tehnologice similare la nivel European.

ii) modulul de dezvoltare a resurselor umane pentru cercetare, care susţine formarea, instruirea, mobilitatea cercetătorilor şi creşterea atractivităţii carierei în cercetare, prin:

proiecte de cercetare care vizează programe de pregătire la nivel de doctorat şi post-doctorat,

proiecte pentru atragerea şi dezvoltarea potenţialului uman pentru cercetare: proiecte de creştere şi susţinere a mobilităţii intrasectoriale şi intersectoriale a

cercetătorilor şi specialiştilor pe plan naţional;, atât între instituţii cu profil CD şi universităţi cât şi între sectorul de cercetare şi cel productiv;

proiecte de formare şi perfecţionare în managementul de program / proiect; proiecte de formare şi perfecţionare a managerilor de cercetare;

iii) modulul de promovare a participării la programele europene şi internaţionale de cercetare, prin care sunt susţinute proiecte de creştere a vizibilităţii internaţionale:

organizarea de manifestări ştiinţifice sau promoţionale cu participare internaţională reprezentativă,

vizite de lucru şi stagii de lungă durată ale unor personalităţi ştiinţifice din străinătate, organizare/ participare la activităţi suport în vederea integrării în proiecte de corelare a

programelor naţionale la nivel european de tip ERA-Net sau în platforme tehnologice europene;

iv) modulul de dezvoltare a infrastructurii de cercetare pentru evaluarea şi certificarea conformităţii, prin care sunt susţinute proiecte de creare de organisme noi sau de extindere şi îmbunătăţire a infrastructurii de cercetare în cadrul organismelor specializate: laboratoare de experimentare şi testare, laboratoare de etalonare, organisme de certificare.

În urma primei competiţii organizate în anul 2005 la Programul Cercetare de excelenţă au fost depuse 1560 de propuneri de proiecte. În urma evaluării au fost acceptate spre finanţare 732 de proiecte în următoarea distribuţie pe module:

Situaţia proiectelor acceptate la competiţia I 2005 din cadrul Programului Cercetare de excelenţă

Module în cadrul Programului Cercetare de excelenţă Număr de proiecte

acceptate I. Proiecte de cercetare-dezvoltare complexe 536 II. Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare 92 III. Promovarea participării la programele europene şi internaţionale de cercetare 13 IV. Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea şi certificarea conformităţii 91 TOTAL 732

Fondurile de la bugetul de stat alocate pentru Programul Cercetare de excelenţă pe perioada 2005-2006 sunt următoarele:

- 2005: 130 000 RON (1300 mld lei) - 2006: 481 098 RON (4810,98 mld lei)


13

III.2 Cercetarea în sprijinul integrării euro-atlantice: lansarea programului Cercetare

pentru securitate

In cursul trimestrului III 2005 MEdC ANCS a lansat Programul national de cercetare pentru securitate - Cercetări, tehnici şi sisteme pentru securitate şi apărare. Programul a fost inclus in Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, conform prevederilor HG 2080 / 24 noiembrie 2004. Noul program are următoarele scopuri, relaţionate cu integrarea în UE: susţinerea participării româneşti în cadrul proiectelor derulate în "European Security Research

Programme"; îndeplinirea angajamentelor asumate prin memorandumul EUROPA şi aranjamentul ERG

(European Research Grouping); pregătirea participării româneşti la viitorul Program Cadru 7 de cercetare al Comunităţii Europene

2007-2013; sprijinirea integrării României în programele de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi aplicaţii

industriale ale Uniunii Europene, NATO şi alte organizaţii cu rol în securitate şi apărare.

III.3 Întărirea capacităţii României de a participa la Programele comunitare în domeniul cercetării

Romania consideră integrarea comunităţii ştiinţifice şi tehnice din Romania în Aria Europeană a cercetării o opţiune politică majoră. Pentru a asigura creşterea capacităţii de participare la programele comunitare în domeniul cercetării, MEdC- ANCS acţionează în următoarele direcţii: • asigurarea corelării priorităţilor tematice din cadrul programelor naţionale CDI cu cele ale

Programelor CDT Cadru ale Uniunii Europene (PC); • asigurarea reprezentării României in structurile şi organismele responsabile cu formularea şi

implementarea politicilor CDT ale Uniunii Europene; • dezvoltarea suportului legislativ, financiar şi organizaţional pentru asigurarea participării la

programele CDI derulate în spaţiul UE: Programele CDT Cadru ale Uniunii Europene, COST, EUREKA, Programul Ştiinţific NATO;

• asigurarea infrastructurii pentru informare, asistenţă şi stimularea participării la programele CDI derulate în spaţiul UE:

dezvoltarea reţelei de puncte de contact, la nivel naţional, regional şi instituţional Înfiinţarea Oficiului pentru Ştiinţă şi Tehnologie la Bruxelles

• extinderea spaţiului naţional de cercetare către ERA: comunicarea şi corelarea activităţilor cu cercetători din alte state membre şi state

candidate, inclusiv prin diversificarea mobilităţilor pe termen mediu şi scurt; stimularea dezvoltării cooperării ştiinţifice şi tehnice în spaţiul european în primul rând

cu state membre UE şi cu tarile asociate, precum şi cu ţările vecine şi din Regiunea Europei de Sud Est;

întărirea participării la acţiuni de cooperare în domeniul CD în cadrul unor organizaţii internaţionale ale ca de exemplu CERN, UNESCO, Iniţiativa Central Europeană.

Fondurile alocate pentru sprijinirea participării cercetătorilor români la programele internaţionale de cercetare, prin Programul Cooperare şi parteneriat internaţional (CORINT) din cadrul Planului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, reprezintă cca. 7% din bugetul întregului Plan. Fondurile alocate pentru participarea la programe derulate în spaţiul european – Programele CDT Cadru ale Uniunii Europene, COST, EUREKA, Programul Ştiinţific NATO – reprezintă peste 75% din totalul bugetului pentru CORINT.


14

III.3.1 T al Uniunii Europene pe perioada 2002-2006 – PC6

ităţilor

ni de coordonare a

1. ERA NET - armonizarea cooperării bilaterale la nivelul Europei de sud-est şi Balcanii de

privind mediul

4. coordonarea activităţilor în domeniul cercetărilor polare şi crearea Agenţiei

5. CC - formarea coordonatorilor de puncte naţionale de contact (NCP) din ţările

7. etătorii străini care vin în

tăţi ştiinţifice

9. iect este contractat de MIE şi coordonat de un consilier de integrare detaşat la MEdC -

ANCS .

: informatică şi ştiinţele omunicării, biotehnologie, nano-ştiinţe, noi procese de producţie, biologie.

isiei Europene la ceste proiecte, pentru susţinerea participanţilor din România, este de 34,3 MEuro.

Participarea României la al Şaselea Program Cadru CD

România este un participant activ la acţiunile din cadrul PC6 care au ca scop armonizarea activde de cooperare transnaţională şi regională, în cadrul Spaţiului European al Cercetării (ERA). Astfel, MEdC – ANCS participă la 9 proiecte europene de tip ERA NET şi la acţiuactivităţilor de cercetare desfăşurate la nivel naţional (CA) . Aceste proiecte sunt:

SEE vest

2. ENV ERA NET - armonizarea activităţilor de participare la activităţile3. MNT ERA NET - coordonarea cooperării în domeniul nano-ştiinţelor

EUROPOLAR - Polare Europene INTEGRATING Aasociate candidate

6. COOREERS - coordonarea activităţii punctelor naţionale de contact la nivel european ROMOB - înfiinţarea Centrului ROmân pentru MOBilitatea cercetătorilor şi a portalului românesc privind mobilitatea cercetătorilor, cu scopul de a sprijini cercRomânia cu familia sau fără, pentru desfăşurarea de activi

8. ROINTERA - sprijin pentru acţiuni de promovare a PC6 MENTOR LHS - formarea specialiştilor în domeniul ştiinţelor vieţii pentru participare la PC6. Acest pro

În cadrul iniţiativei din cadrul PC6/ INCO, privind dezvoltarea centrelor de excelenţă în ţările candidate asociate la PC6 – Bulgaria, România, Turcia, România a câştigat 8 proiecte, care reprezintă o valoare totală de aproximativ 6.500.000 EUR. S-au acoperit domeniilec În cadrul FP6 şi Euratom, la nivelul anului 2005, Romania este prezentă, cu cel puţin o instituţie participantă, în 313 dintre proiectele selectate pentru finanţare. Contribuţia Coma


15

Situaţia proiectelor cu participanţi din Romania acceptate pentru finanţare în FP6 şi Euratom

pînă în mai 2005

Romania (RO)

FP6 : Participation & Contribution by Priority Area

Total

No. of participations EU contrib.. requested (K euro)

Thematic Priorities

Submitted proposals

Selected proposals % Submitted

proposals Selected proposals %

1. Life sciences, genomics and biotechnology for health 102 15 14,7 31.451 733 2,3 2. Information society technologies 606 66 10,9 124.274 10.111 8,1 3. Nanotechnologies and nanosciences, knowledge-based multifunctional materials and new production processes and devices

400

20

5,0

45.042

2.163

4,8

4. Aeronautics and space 16 5 31,3 2.846 758 26,6 5. Food quality and safety 159 13 8,2 16.790 560 3,3 6. Sustainable development, global change and ecosystems 202 30 14,9 24.121 1.322 5,5 7. Citizens and governance in a knowledge-based society 184 16 8,7 11.637 796 6,8 Joint calls (Thematic priorities 2,3) 93 19 20,4 16.757 1.150 6,9 Joint calls (Thematic priorities 4,6a,6b) 122 14 11,5 15.825 1.959 12,4 Policy support and anticipating scientific and technological needs

72

3

4,2

1.621

159

9,8

Horizontal research activities involving SMEs 344 35 10,2 22.162 1.031 4,7 Specific measures in support of international cooperation 257 35 13,6 106.826 10.344 9,7

Inte

grat

ing

and

stre

nght

enin

g th

e ER

A

Support for the coordination of activities 25 9 36,0 2.264 822 36,3 Research and innovation *) na na na na na na Human resources and mobility *) na na na na na na Research infrastructures 48 16 33,3 11.990 1.535 12,8

Stru

ctur

ing

the

ERA

Science and society 73 8 11,0 7.660 322 4,2 Euratom 17 9 52,9 1.553 572 36,8 Total

2720

313

11,5

442.820

34.336

7,8

Sursa datelor: Comisia Europeană, DG Cercetare, noiembrie 2005 *) se vor analiza separat


16

III.3.2 Înfiinţarea Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea

Europeană Oficiul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană, urmează să funcţioneze la Bruxelles. Prin înfiinţarea lui se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: - Creşterea participării româneşti la programele europene, cu accent pe programele cadru de

cercetare. - Creşterea vizibilităţii sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare din România - Creşterea gradului de recuperare a contribuţiei României la bugetul programelor cadru de

cercetare. - Formarea de personal pentru integrare europeană în cercetare. Înfiinţarea Oficiului Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană a fost aprobată prin HG nr. 787 / 2 august 2005. Pentru anul 2005 este alocată de la buget suma de 400.000 EUR, iar pentru ceilalţi ani, câte 300.000 EUR/an pentru organizarea şi funcţionarea Oficiului.

III.3.3 Creşterea numărului de personal implicat în activităţile Programelor Cadru

Pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii de informare şi asistenţă privind participarea la programele CD din spaţiul european, în special la Programele Cadru ale Uniunii Europene, ANCS aplică un plan de dezvoltare sistematică a reţelei naţionale a punctelor de contact. În prezent reţeaua punctelor de contact pentru PC6 este activă la nivel naţional, regional şi instituţional şi acoperă domeniile: sănătate, genomică şi biotehnologii pentru sănătate; securitate alimentară şi agricultură; cetăţenii şi guvernarea; ştiinţa şi societatea, politica ştiinţei; întreprinderile mici şi mijlocii; mobilităţi şi resurse umane; mediu; nano-ştiinţe, noi materiale şi noi procese de producţie. Personalul implicat este format în cea mai mare parte din consilieri de integrare europeană, care acoperă o arie mai largă de probleme legate de integrarea europeană în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, inclusiv:

pregătirea participării preşedintelui ANCS la lucrările Consiliului UE al Competitivităţii asigurarea reprezentării ANCS în cadrul Comitetelor de coordonare a programelor specifice

din cadrul PC6 lansarea şi managementul proiectelor ANCS finanţate din fonduri PHARE pregătirea pentru accesul la fondurile structurale

III.3.4 Promovarea acţiunilor de informare şi diseminare privind activităţile din

Programele Cadru CDT ale Uniunii Europene

MEdC - ANCS a semnat în aprilie 2005 contractul pentru derularea proiectului „Phare 2003/005-551.0603 „Support for improving on participation of Romania in the Sixth Framework Programme and European Research Area”, al cărui iniţiator şi beneficiar este. Principalele activităţi ale proiectului vizează: - Elaborarea de metodologii şi proceduri pentru diseminarea de informaţii. - Instruirea reţelei naţionale de puncte de contact pe PC6 pentru scrierea de propuneri şi

implementarea de proiecte - Asigurarea de echipament IT pentru a sprijini activitatea punctelor regionale de contact şi a celor

tematice principale - Evaluarea activităţii reţelei naţionale de puncte de contact pe PC6.


17

Acţiunile de promovare la nivel naţional ale activităţilor Comisiei Europene privind derularea PC6 sunt susţinute în continuare de proiectele europene tip Specific Support Action (SSA): ROINTERA, RODI, ROMNET. Aceste proiecte au coordonatori din România. În intervalul septembrie 2004 - iunie 2005, au fost organizate în medie două sesiuni lunare de informare privind posibilităţile oferite de PC6, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene.

III.3.5 Lansarea în România a celui de-al Şaptelea Program Cadru de Cercetare al

Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 - PC7 În luna septembrie 2005 MEdCANCS a organizat la Bucureşti Conferinţa Naţională de lansare a viitorului Program CDT Cadru al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013 (PC7). Conferinţa a avut ca scop informarea comunităţii ştiinţifice din România în privinţa structurii şi obiectivelor PC7, ca si a particularitatilor sale, comparativ cu PC6, Conferinţa face parte dintr-o serie de evenimente care au ca scop prezentarea PC7 atat in asamblul lui cat si pe cele nouă tematici prioritare, pentru a da posibilitatea cercetătorilor români să devină parteneri avizaţi şi competenţi pentru participarea la viitorul PC7. Pentru a asigura o informare obiectiva si competenta asupra PC7, la Conferinţă au fost prezenti si reprezentanti ai Comisiei Europene, Directoratul General pentru Cercetare.

III.4 Dezvoltarea cooperarii ştiinţifice şi tehnice în spaţiul european

Participarea la acţiunile COST şi la proiecte EUREKA reprezintă pentru cercetătorii români o punte spre parteneriate europene durabile, care, dezvoltate corespunzător, pot genera viitoare proiecte în Programele CDT Cadru ale UE. Pentru a creşte vizibilitatea şi a pune în evidenţă gradul de implicare al sistemului CDI din ţara noastră în acţiunile COST, în iunie 2005 ANCS a organizat a 162-a întâlnire a Comitetul Înalţilor Funcţionari COST, care a avut loc la Bucureşti, la Palatul Parlamentului. În contextul dezvoltării ariei romaneşti a cercetării şi al întăririi parteneriatului cercetare – industrie în România, principalele domenii ştiinţifice şi tehnologice de interes pentru participanţii români la acţiunile COST şi la proiecte EUREKA, sunt următoarele: protecţia mediului, materiale noi, tehnologii informaţionale şi de comunicaţii. România este prezentă în 92 de acţiuni COST din cele 200 aflate în derulare. Dintre acestea menţionăm:

− "Managementul vegetaţiei forestiere", − Sisteme de calitate pentru modele meteorologice la scară micro", − "Impactul noilor tehnologii asupra sănătăţii oamenilor în zona platformelor industriale ce

folosesc compuşi bioactivi". − "Diminuarea efectelor ionosferice în sistemele radio", − "Materiale nano de interfaţă folosite în industrie", − "Îmbunătăţirea folosirii tehnologiei De-Inking pentru dispozitive electronice", − "Structuri industriale în zone miniere şi rurale" − "Ontologia urbană pentru îmbunătăţirea comunicării între proiectele de inginerie civilă

urbană". Portofoliul romanesc de proiecte EUREKA este format din 69 proiecte: 21 de proiecte finalizate, 35 de proiecte in derulare, 13 proiecte propuse. În anul 2005, în cadrul Programului Ştiinţific NATO, Romania a participat la 7 proiecte:

− seminarii de studii avansate (ASI) - 2 proiecte; − ateliere de cercetări avansate (ARW) - 2 proiecte − ştiinţa în sprijinul păcii (SfP) - 3 proiecte de cercetare aplicativă


18

Cooperarea ştiinţifică şi tehnică bi- şi multi-laterală

În baza acordurilor inter-guvernmentale încheiate, Romania dezvoltă Programe de cooperare ştiinţifică şi tehnologică cu ţări de pe toate continentele şi care numără cca 400 de proiecte pe an. Mai mult de 40% dintre programe se derulează în spaţiul european, urmărind dezvoltarea de proiecte de largă perspectivă, care să susţină viitoarea participări la Programele CDT Cadru ale UE. Principalele ţări partenere sunt Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Grecia, Germania, Italia, Slovenia, Spania, Ungaria. Principalii parteneri din afara Europei sunt China, Japonia şi SUA.

Cooperarea ştiinţifică şi tehnică în cadrul organizaţiilor internaţionale România cooperează în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice cu diverse organisme şi organizaţii internaţionale cum sunt: CERN (în cadrul a 4 experimente ALICE, ATLAS, DIRAC, LHC), ICGEB – Centru Internaţional pentru Inginerie Genetică şi Biotehnologie Trieste, BSEC - Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre, Centrul Unificat de Cercetări Nucleare Dubna, ONU-CSTD Comisia ONU pentru Ştiinţă şi Tehnologie în sprijinul Dezvoltărioi Geneva, ONU-UNESCO şi Tratatul Antarcticii.


19

IV. Evoluţii în vederea atingerii obiectivelor Agendei Lisabona: ţintele de 1% şi

3% din PIB cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare IV.1 Îmbunătăţirea coordonării fondurilor bugetare pentru cercetare-dezvoltare

MEdC ANCS consideră că atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, în special a obiectivului privind nivelul de 3% din PIB cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare pînă în 2010, depinde într-o foarte mare măsură de coordonarea proceselor paralele de planificare şi utilizare a fondurilor bugetare alocate acestui domeniu.

În acest sens, principalele direcţii de acţiune urmărite în permanenţă de MEdC ANCS sunt:

a) întărirea capacităţii de corelare a politicilor CDI la nivel naţional, regional, sectorial:

- dezvoltarea activităţilor CDI specifice la nivel sectorial: - elaborarea planurilor sectoriale CD de către un număr mai mare de ministere, - extinderea programelor nucleu ale institutelor naţionale CD pentru a include

problematica de dezvoltare tehnologică specifică sectoarelor respective - dezvoltarea şi consolidarea mecanismelor de corelare a Planului Naţional CDI cu Planurile

Sectoriale CD, prin: o dezvoltarea mecanismelor de dialog interministerial o procesul de avizare a planurilor sectoriale CD de către MEdC ANCS

- corelarea mai bună a Planurilor şi programelor naţionale CDI cu instrumentele de dezvoltare structurală:

o PND/ POS Creşterea competitivităţii economice, o Programul Operaţional de Dezvoltare Regională (POR)

b) asigurarea corelării permanente a programelor naţionale CDI cu cele ale UE, inclusiv din punct de vedere al structurii şi mecanismelor de finanţare

IV.2 Creşterea graduală a resurselor bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologice

Nivelul fondurilor de la bugetul de stat alocate pentru cercetare în perioada 2003-2005, a fost următorul:

Finanţarea publică a activităţilor de cercetare-dezvoltare în perioada 2003-2005

2003 2004 2005 Total

mld. lei %

din PIB % din total

Total mld. lei

% din PIB

% din total

Total mld. lei

% din PIB

% din total

Buget de stat 3676 0,22 100 4610 0,21 100 7.227 0,26 100 MEdC – buget cercetare

2563 0,15 70,0 3352 0,15 73,0 5370 0,19 74,3

Sursa: Legea 511/ 2004 a bugetului de stat pe anul 2005 In cursul anului 2005 Romania s-a angajat ferm in directia creşterii cheltuielilor totale pentru cercetare, pentru a se apropia de obiectivul stabilit prin strategia Lisabona si sustinut prin Planul de acţiune adoptat în acest sens de Uniunea Europeană: atingerea nivelului de 3% din PIB pentru cheltuieli de cercetare pînă în 2010, din care 1% din fonduri publice si 2% din fonduri ale agentilor economici. În acest sens, ANCS a actionat in colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice pentru susţinerea în continuare, în special în cadrul viitorului buget, a creşterii resurselor bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologice, pentru a asigura atingerea ţintei de minim 1% din PIB până în anul 2010.


20

Conform cu prevederile Legii bugetului de stat pentru anul 2006, recent aprobată de Parlament, fondurile de la bugetul de stat alocate pentru cercetare la nivelul anului 2006 reprezintă:

o creştere de aproape două ori a fondurilor publice alocate prin bugetul din anul 2005, cca 0,4% din PIB estimat pentru anul 2006 (faţă de 0,26% în 2005).

Legea prevede un ritm susţinut de creştere anuală a fondurilor publice alocate pentru cercetare, cu o dublă consecinţă:

se asigură atingerea unui nivel de cca 0,9% din PIB în anul 2009; devine posibilă, în perspectiva imediat următoare, atingerea nivelului de 1% din PIB în anul

2010. Pentru domeniul cercetare-dezvoltare aceasta lege reprezinta o recunoastere clară a importanţei strategice a acestuia dezvoltarea economica şi socială a Romaniei. Considerăm necesară continuarea acţiunilor comune cu Ministerul Finanţelor Publice, în următoarele direcţii, de importanţă deosebită pentru a susţine atingerea obiectivului 3%:

i) asigurarea urmăririi cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, prin evidenţerea distinctă şi explicită a acestora:

- în structura evidenţelor contabile privind activităţile curente, - în bilanţul anual de venituri şi cheltuieli;

ii) introducerea unui pachet de măsuri fiscale şi financiare care să susţină stimularea intensivă a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare desfăşurate de către sau în sprijinul agenţilor economici, urmărind creşterea cheltuielilor pentru CDI efectuate de aceştia, pentru a atinge ţinta de minim 2% din PIB pînă în 2010.

Proiecţia fondurilor publice care se vor aloca pentru cercetare pe perioada 2005-2010 - mil RON / procent din PIB –

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

mil. RON

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Buget de stat

0.26% din PIB

0.93% din PIB

0.75% din PIB

0.56% din PIB

0.38%din PIB

1% din PIB

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii – Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, 2005

IV.3 Pregătirea în vederea utilizării fondurilor structurale


21

IV.3.1 Înfiinţarea organismului intermediar de administrare a instrumentelor structurale pentru domeniul CD

Prin HG 1179/2004 a fost desemnat Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru îndeplinirea funcţiei de organism intermediar în cadrul Programului operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice (POS CCE). In conformitate cu HG nr. 2200/30.11.2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, modificată ulterior prin HG 525/9.06.2005, a fost aprobată organizarea, la nivel de direcţie, a Organismului Intermediar pentru administrarea instrumentelor structurale pentru domeniul cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (OICS). Prin HG 525/2005 a fost aprobată organizarea OICS ca direcţie cu un număr de 16 posturi.In conformitate cu angajamentele asumate în Documentul Complementar de Poziţie – Capitolul 21, se prevede ca pînă la finele anului 2006 Organismul Intermediar pentru cercetare (OICS), care va fi activ în cadrul POS – CCE, să funcţioneze ca direcţie generală, cu un număr total de 60 de posturi.

IV.3.2 Implicarea în dezvoltarea PND şi a POS privind creşterea competitivităţii

economice In cursul anului 2005, Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de coordonator naţional pentru PND, a asigurat finalizarea proiectului „Strategiei PND 2007-2013”, structurat pe şase prioritati naţionale de dezvoltare, care include prioritatea referitoare la “creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere”. Elaborarea POS privind creşterea competitivităţii economice (POS – CCE) s-a bazat pe obiectivele priorităţii strategice corespunzătoare prezentate în cadrul Strategiei PND. POS – CCE a fost elaborat in cadrul grupurilor de lucru tematice desemnate pe priorităţile din cadrul programului. In lunile mai - iulie 2005, la initiativa si in coordonarea Autorităţii de Management (MEC) au avut loc o serie de intalniri intre grupurile de lucru pentru prioritatile sectoriale ce au avut ca scop identificarea si eliminarea suprapunerilor din cadrul programului. In procesul de definitivare a POS-CCE 2007-2013, în domeniul cercetare-dezvoltare au fost consultaţi partenerii specifici, atât din sfera unităţilor cu activitate CD, cât şi din sfera utilizatori – beneficiari - finanţatori. Respectând principiul parteneriatului, în elaborarea POS – CCE, OICS a organizat diferite întâlniri de consultare a partenerilor relevanţi domeniului CD, publici şi privaţi, existenţi la nivel local, regional şi naţional. Astfel au fost organizate întâlniri cu punctele naţionale, regionale şi instituţionale de contact pentru Programul Cadru de CD al UE. Alte întâlniri au fost organizate cu parteneri strategici identificaţi ca grupe de interese/ de afaceri, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, ai administraţiei regionale şi locale, precum şi ai societăţii civile.

La aceste întâlniri au fost prezentate reglementările referitoare la fondurile structurale. De asemenea a fost prezentat POS-CCE şi au fost dezbătute obiectivele şi măsurile privind activitatea de cercetare-dezvoltare. Toate propunerile şi observaţiile rezultate din aceste întâlniri de lucru au fost luate în consideraţie în elaborarea POS – CCE.

V. Îmbunătăţirea cooperării între sectorul de cercetare şi industrie


22

V.1 Creşterea gradului de asimilare, aplicare şi dezvoltare a tehnologiilor avansate în mediul economic: stimularea cooperării cercetare-industrie prin programele naţionale CDI

Pentru a asigura creşterea gradului de asimilare, aplicare şi dezvoltare a tehnologiilor avansate în mediul economic, MEdC- ANCS pune un accent deosebit pe îmbunătăţirea cooperării între sectorul de cercetare şi industrie. Principalele direcţii de acţiune urmărite în acest sens sunt următoarele: • promovarea proiectelor iniţiate şi realizate în parteneriat de unităţile şi instituţiile CD şi agenţii

economici • stimularea formării clusterelor tehnologice, integrate prin conexiuni funcţionale şi proiecte

comune de dezvoltare şi integrare tehnologică; • stimularea cercetării de firmă, realizate în cooperare cu unităţile CD, în special în domenii de

înaltă tehnologie, prin promovarea proiectelor care susţin: alinierea produselor, tehnologiilor şi serviciilor la cerinţele de calitate şi competitivitate

specifice pe piata europeana si internatională alinierea modului de operare al agenţilor economici la cerinţele conforme cu standardele

europene şi internaţionale modernizarea echipamentelor şi instalaţiilor şi introducerea tehnologiilor noi, inclusiv în

sectoare tradiţionale dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor de vîrf: tehnologii informaţionale, biotehnologii,

tehnologii de foarte înaltă precizie, micro şi nano-tehnologii, tehnologii bazate pe materiale noi sau cu proprietăţi îmbunătăţite

• dezvoltarea instrumentelor şi a mecanismelor care asigură transferul tehnologic şi susţin aplicarea şi dezvoltarea în economie a tehnologiilor avansate.

Principalele instrumente de finanţare în domeniul cercetare-dezvoltare, coordonate de MEdC- ANCS, care promovează şi susţin îmbunătăţirea cooperării între unităţile CD şi sectorul productiv sunt: • Programul Cercetare de excelenţă (CEEX), lansat în 2005, care, prin modulele referitoare la

proiecte complexe şi la dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea conformităţii, stimulează în mod direct:

formarea consorţiilor cercetare-industrie şi orientarea către domenii de înaltă tehnologie, armonizate cu priorităţile specifice la nivel european;

accelerarea procesului de aliniere a agenţilor economici, precum şi a sectoarelor industriale în general, la regementările tehnice specifice UE

• Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI), în care 10 dintre cele 14 programe sunt specializate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologică: agricultura, mediu, sănătate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calităţii, tehnologii informaţionale, biotehnologii, micro şi nano-tehnologii, tehnologii din domeniul aeronautic şi spaţial.

În perspectiva pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană, Programul Cercetare de excelenţă – CEEX urmăreşte în mod special identificarea şi dezvoltarea instituţiilor şi organismelor care pot deveni surse interne de competenţă ştiinţifică şi tehnică de referinţă în domenii de înaltă tehnologie. În acest sens programul susţine: • dezvoltarea capacităţii şi a resurselor de care instituţiile şi organismele menţionate dispun şi

integrarea acestora, pentru a asigura: o formarea unei mase critice de resurse de competenţă şi servicii ştiinţifice şi

tehnologice de înaltă performanţă disponibile pe plan intern, o atingerea nivelului de excelenţă impus pentru recunoaşterea pe plan extern în

domeniile vizate; • dezvoltarea laboratoarelor şi organsimelor specializate, care asigură evaluarea şi certificarea

conformităţii cu reglementările tehnice europene şi internaţionale.


23

anul 2005, în cadrul Planului Naţional pentru Cercetare- Dezvoltare şi Inovare s-au derulat un ăr total de 2524 proiecte, în următoarea distribuţie pe programe:

Programele din Planul Naţional pentru Cercetare- Dezvoltare şi Inovare

în derulare în anul 2005

Înnum

Număr de proiecte aflate

1. Agricultură şi alimentaţie - AGRAL 250 2. Viaţă şi sănătate - VIASAN 302 3. Amenajarea teritoriului şi transporturi - AMTRANS 156 4. Mediu, energie, resurse - MENER 211 5. Stimularea aplicării invenţiilor - INVENT 106 6. Relansare economică prin cercetare şi inovare - RELANSIN 469 7. Calitate şi standardizare - CALIST 90 8. Consolidarea infrastructurilor standardizării - INFRAS 88 9. Societatea informaţională - INFOSOC 63 10. Biotehnologii - BIOTECH 126 11. Materiale noi, micro şi nanotehnologii - MATNANTECH 158 12. Tehnologii în domeniul aeronautic şi spaţial - AEROSPAŢIAL 108 13. Cercetare fundamentală şi de interes socio-economic şi cultural - CERES 397 TOTAL 2524 Fondurile d l e pentru Planul Naţional pentru Cercetare- Dezvoltare şi Inovare pe perioad 2

- 2005: 222 231 RON (2.222 mld lei) - 2006: 180 850 RON (1808, 5 mld lei)

.2 Încurajarea participării sectorului privat în activităţi CD: lansarea platformelor

eriat public-privintegrate d

considerate strategice: surse de energie alternative, inclusiv

n industria agro-alimentară şi în

e a bugetul de stat alocata 004-2006 sunt următoarele: - 2004: 1787,6 mld lei

Vtehnologice la nivel naţional

In acord cu evoluţiile în plan european, MEdC- ANCS a lansat în 2005 o acţiune de amploare pentru susţinerea formării şi consolidării la nivel naţional a platformelor tehnologice bazate pe parten

at, pentru a permite integrarea ulterioară a acestora în cele 26 de platforme tehnologice ezvoltate în prezent la nivel european, în domenii ştiinţifice şi tehnologice cum sunt: domeniile de înaltă tehnologiepe bază de hidrogen, pile de combustie, celule fotovoltaice; comunicaţii mobile, aeronautică, sisteme spaţiale;

domeniile care promovează schimbări tehnologice radicale, cum ar fi: nanoelectronica, nanomedicina, nano-biotehnologii domeniile care susţin dezvoltarea durabilă: biotehnologii îdomeniul forestier, aprovizionarea cu apa şi menţinerea calităţii acesteia, chimie durabila, reţele de transporturi intermodale, transporturi maritime,

domeniile care susţin restructurarea sectoarelor industriale tradiţionale, cum ar fi: industria oţelului, textile şi confecţii, construcţii, siguranţa industrială

În acest context în anul 2005 MEdC ANCS a lansat o serie de dezbateri comune cercetare-industrie,

pub economic de profil, urmărind: organizate conform modelului platformelor europene, cu participarea partenerilor din instituţiile

lice de cercetare şi a celor din mediul • stabilirea prin consens a strategiilor comune de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniile

respective, pe termen mediu şi lung;


24

Ca - ţia industrială în viitor), care au avut

- ii calităţii acesteia,

ent participări ale României în următoarele 10 platforme tehnologice: hidrogen şi pile de combustie, managementul apelor, transport maritim, tehnologii manufa ebiotehnologii p

ea infrastructurii de

me

- activităţilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, cu

a nivel naţional, cât şi regional, prin Programul INFRATECH” -

prezent, în cadrul programului INFRATECH au fost finanţate 9 incubatoare, 10 centre de

ureşti, Craiova, Cluj-Napoca, Deva, Iaşi, Râmnicu-Vâlcea, Timişoara, Tulcea. Situaţia fo u e anual pentru Programul INFRATECH pe perioada 2004-2006 t

- 2004: 189 mld lei

- 2006: 20000 RON (200 mld lei)

Românei în perioada 2005-2008. De asemenea, MEdC - ANCS a asigurat elaborarea secţiunii specifice domeniului CDI, din cadrul documeMiniste

• elaborarea planurilor commune de acţiuni concrete pentru punerea în aplicare a strategiilor formulate şi realizarea obiectivelor prevăzute.

exemple concrete de astfel de sesiuni comune menţionăm: cele două conferinţe dedicate platformei Manufuture (producloc în 17 iunie şi 5 septembrie, cu participarea a peste 10 instituţii din sectorul CD public, specializate în domeniile materiale noi, micro şi nano-tehnologii, ca şi a mai multor întreprinderi din industriile IT şi micro-electronică; conferinţa dedicată agendei CD în domeniul alimentării cu apă şi menţinerorganizată în 15-17 iunie, in cooperare cu Compania Naţională Apele Romane. La Conferinţă au participat atât institutele CD şi centrele universitare de profil, cât şi majoritatea operatorilor şi a companiilor reprezentative la nivel regional din domeniul alimentării cu apă.

MEdC – ANCS monitorizează în prez

cturier , nanoelectronică, nanomedicină, medicină inovativă, chimie durabilă, genomică şi entru plante, aeronautică

V.3 Dezvoltarea mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie,

inclusiv a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice

Prin politicile promovate, MEdC – ANCS consideră dezvoltarea şi consolidartransfer tehnologic şi inovare ca un obiectiv important, întrucat aceasta poate asigura dezvoltarea unui

diu foarte favorabil pentru: - stimularea parteneriatele între agenţii economici şi organizaţiile de cercetare;

stimularea cererii şi a prioritate în domenii ale tehnologiilor de vârf;

- creşterea numărului de firme inovative în domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării acestora.

MEdC ANCS susţine realizarea obiectivelor privind dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de inovare şi transfer tehnologic, atât laprobat prin HG 128/ 2004, instrument prin care se acordă sprijin financiar şi logistic pentru crearea şi dezvoltarea instituţiilor specializate din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, inclusiv a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice. Până în transfer tehnologic, 4 centre de informare tehnologică, 7 parcuri ştiinţifice şi tehnologice, în diverse regiuni ale ţării: Arad, Buc

nd rilor de la bugetul de stat alocat es e următoarea:

- 2005: 10000 RON (100 mld lei)

V.4 Corelarea activităţilor CDI cu politica industrială a României

MEdC ANCS, alături de MEC, ANIMMC , precum şi alte ministere economice, participă activ la lucrările Consiliului de Politică Industrială, în cadrul căruia a fost elaborat Documentul şi Planul de acţiune privind Politica Industrială a

ntului privind Strategia Naţională de Export, care a fost elaborată în coordonarea rului Economiei şi Comerţului.


25

sistemului instituţional din

s

lui CD;

e de ilor.

O a• e cercetare cu cele de pregătire universitară şi post-universitară,

ţiilor pentru reluarea activităţii în ţară după efectuarea

anţelor realizate în cadrul programelor

Aceste obi i

• programul de granturi pentru cercetare sau ale h

are a studenţilor din anii terminali şi formarea tinerilor cercetători;

• Planul Naţional CDI, prin programul CORINT care susţine proiectele CD desfăşurate în programele CD internaţionale sau prin colaborarea ştiinţifică şi tehnologică în plan bilateral.

VI. Dezvoltarea resurselor umane şi a domeniul cercetare-dezvoltare

VI.1 Dezvoltarea resurselor umane în domeniul CD

În contextul apropiatei aderări a României la Uniunea Europeană, problema dezvoltării resurselor umane pentru cercetare şi a formării masei critice de cercetători în domenii ştiinţifice şi tehnologice avansate, armonizate cu tendinţele existente în plan european, reprezintă o prioritate de importanţă majoră. În scopul atingerii obiectivelor legate de îmbunătăţirea condiţiilor pentru formarea şi perfecţionarea

urselor umanere din domeniul cercetare-dezvoltare, MEdC-ANCS acţionează în următoarele direcţii:

stimularea formării şi dezvoltării carierelor ştiinţifice şi a colectivelor de cercetare de- înaltă performanţă, atragerea şi menţinerea în activitatea CD a tineretului cu perform- anţe profesionale deosebite, inclusiv prin îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire şi salarizare a personalului de cercetare îmbunătăţirea accesului la sursele de informare-documentare, realizată în principa- l prin dezvoltarea infrastructurilor informaţionale în cadrul unităţilor CD; formarea de personal de cercetare la nivel european, cu accent pe formarea tinerilor cercetători, -prin promovarea colaborărilor internaţionale şi a mobilităţii personalu

- perfecţionarea practicilor manageriale în domeniul CD, inclusiv prin organizarea de programperfecţionare, ca şi prin definitivarea instrumentelor metodologice de selectare a manager

tenţie deosebită este acordată următoarelor obiective specifice: corelarea programelor d

• creşterea mobilităţii cercetătorilor, atât pe plan intern (intra- şi inter-sectorial), cât şi pe plan extern, în corelare cu asigurarea condistagiilor în străinătate;

• îmbunătăţirea salarizării cercetătorilor, în baza performnaţionale şi internaţionale de cercetare;

• creşterea capacităţii mangeriale a personalului de cercetare

ect ve sunt susţinute în mod special prin: • Programul Cercetare de excelenţă (CEEX), lansat în 2005, prin modulele referitoare la:

- Dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare - creşterea vizibilităţii internaţionale a instituţiilor şi programelor CD;

ştiinţifică, orientat în special spre proiecte individuale ec ipelor cu un număr restrîns de cercetători, care urmăresc:

formarea şcolilor şi a nucleelor performante de cercetare în juru- l personalităţilor ştiinţifice de înalt prestigiu;

- formarea şi dezvoltarea carierelor ştiinţifice, prin atragerea în activităţile de cercet


26

Situaţia proiectelor din programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică în anul 2005

Domenii de cercetare

Număr proiecte 2005

Matematica şi ştiinţele naturii 94 Ştiinţe inginereşti 281 Ştiinţe socio-umane şi economice 112 Ştiinţele vieţii şi ale pământului 62 Ştiinţe agricole şi medicina veterinară 96 Ştiinţe medicale 31 Arte şi arhitectură 11

TOTAL 687 Situaţia fondurilor bugetare alocate pentru programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică, în perioada 2004-2006, este următoarea:

- 2004: 203 mld lei - 2005: 32000 RON (320 mld lei) - 2006: 45000 RON (450 mld lei)

VI.2. Sistemul de evaluare unitară a performanţelor unităţilor de CD

Ordonanţa Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică a creat cadrul legislativ pentru implementarea unui mecanism de evaluare a competenţelor, infrastructurii şi resurselor de cercetare-dezvoltare existente pe plan naţional.

Prin Legea nr.230/2004 au fost modificate dispoziţiile referitoare la modalitatea de evaluare a unităţilor de cercetare dezvoltare, urmând ca, în conformitate cu art.33 din O.G. nr.57/2002, criteriile şi metodologiile de evaluare şi atestare a capacităţii, precum şi cele de acreditare a unităţilor componente ale sistemului naţional de cercetare - dezvoltare să se elaboreze de autoritatea de stat pentru cercetare - dezvoltare, cu consultarea organismelor abilitate prin lege să realizeze evaluarea, respectiv Colegiul Consultativ pentru Cercetare - Dezvoltare, Academia Română, academiile de ramură şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

În anul 2005, pentru a asigura un cadru normativ unitar şi stabil care să confere garanţia unei evaluări corecte şi echidistante pentru toate unităţile de cercetare dezvoltare ANCS a înfiinţat o Comisie de experţi, reprezentanţi ai domeniilor implicate în activitatea de cercetare – dezvoltare, care urmează să definitiveze criteriile şi metodologia de evaluare unitară şi acreditare, pentru toate categoriile de unităţi ce desfăşoară activităţi de CD.

VI.3 Susţinerea dezvoltării infrastructurii în unităţile CD

Politica promovată de MEdC-ANCS pentru dezvoltarea infrastructurii în institutele de cercetare-dezvoltare urmăreşte ca principale obiective: • îmbunătăţirea dotării laboratoarelor de cercetare din institutele naţionale CD cu aparatură

performantă şi mijloace de informatizare; • asigurarea unui mediu de lucru corespunzător activităţilor de cercetare în cadrul institutelor

naţionale CD, prin reabilitarea şi modernizarea clădirilor şi a instalaţiilor şi amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de lucru. O primă etapă de reabilitare termică a clădirilor în care funcţionează institute naţionale CD se încheie în luna decembrie 2005;

• susţinerea funcţionării şi exploatării instalaţiilor CDI de importanţă naţională;


27

• realizarea unor obiective de importanţă deosebită. Prin politica promovată în domeniul investiţiilor, MEdC – ANCS urmăreşte asigurarea, prin procedurile de analiză şi evaluare a solicitărilor de investiţii, corelarea alocării fondurilor cu:

• obiectivele politicilor CDI în domeniile de specialitate specifice institutelor naţionale din coordonare

• nivelele de performanţă ale activităţilor CDI desfăşurate de institutele respective Sumele prevăzute pentru investiţii în anul 2005 au fost alocate astfel:

• pentru îmbunătăţirea infrastructurii în institutele naţionale CD: 5300 RON (53 mld lei) • pentru instalaţiile CDI de importanţă naţională: 16000 RON (160 mld lei)

O iniţiativă de importanţă deosebită pentru susţinerea şi integrarea europeană a activităţilor CDI din ţara noastră o reprezintă lansarea proiectului de investiţii pentru realizarea reţelei naţionale de mare viteză pentru învăţămînt şi cercetare şi conectarea acesteia la reţeaua europeană specifică. Proiectul prevede adaptarea actualei reţele RoEduNet la structura de tip grid. Acest proiect de mare anvergură urmează să beneficieze de fonduri impotante în bugetul anului 2006.

VI.4 Acordarea de înlesniri la plata datoriilor bugetare restante ale instituţiilor cu

profil CD Procesul de scutire a datoriilor la bugetul de stat şi bugetele locale, acumulate de unităţile CD a fost reglementat prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 230/ 2004 care prevede scutirea de datorii bugetare a unităţilor respective. În anul 2005 MEdC-NASR a acţionat în continuare pentru:

• definitivarea, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice şi în consultare cu Consiliul Concurenţei, a schemei de ajutor de stat cu acest specific;

• constituirea unei bănci de date cu privire la volumul datoriilor bugetare acumulate de unităţile de CD;

• stabilirea, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, a plafoanelor pentru care se acordă scutirile de datorii;

• acordarea de consultanţă şi asistenţă unităţilor CD, în alcătuirea documentaţiei necesare pentru a solicita scutirea de datoriile acumulate la bugetul de stat.

Pentru definitivarea procesului de scutire de datorii a fost nevoie să se obţină includerea în Legea nr. 244 din 15 iulie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2005 privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante a prevederii de scutire a unităţilor de cercetare dezvoltare anulată de ordonanţă.

• Până la această dată au fost scutite de datorii un număr de patru unităţi de cercetare care aveau datorii sub pragul minim de 400.000 lei (4 miliarde lei vechi)

• S-au notificat individual unităţile de cercetare care îndeplinesc condiţiile de firme aflate în dificultate

• S-a notificat schema de ajutor de stat regional pentru unităţile de cercetare care îndeplinesc condiţiile din Regulamentul pentru ajutor regional al Consiliului Concurenţei

Schema de ajutor regional se află în faza de pronunţare a deciziei de autorizare a ajutorului de stat VI.5 Adaptarea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu profil de

cercetare-dezvoltare-proiectare la specificul acestor activităţi Cadrul normativ-metodologic specific pentru privatizarea societăţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare-proiectare este reprezentat de HG 2193/ 2004 privind Normele specifice privind privatizarea societăţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare-proiectare, cu


28

capital majoritar de stat, elaborate de MEdC în colaborare cu MFP şi AVAS, în temeiul prevederilor Legii 324/ 2003 de aprobare a OG 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. Conform acestor Norme, privatizarea societăţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, cu capital majoritar de stat, se va face prin aplicarea cadrului legislativ general existent referitor la privatizarea societăţilor comerciale precum şi prin aplicarea acelor măsuri specifice prevăzute în Normele menţionate mai sus. MEdC - ANCS, în calitate de autoritate de stat pentru domeniul cercetare-dezvoltare, a continuat în 2005 procesul de consultare cu AVAS precum şi cu ministerele care au în portofoliul lor societăţi comerciale cu profil CD, în vederea reorganizării sau a privatizării acestora. Portofoliul AVAS cuprinde în prezent 62 de societăţi comerciale cu profil CD (cca 10% din totalul unităţilor CD). Conform programării AVAS, 29 dintre acestea (care reprezintă 30% din cele 110 instituţii rămase de privatizat), urmează să fie privatizate până la sfârşitul anului 2005.

VII. Creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a activităţilor de

cercetare-dezvoltare şi inovare

VII.1 Participarea la manifestări interne

Pentru a da un nou impuls proceselor de inovare şi transfer tehnologic şi transformării lor în suport direct pentru creşterea calităţii şi competitivităţii produselor şi serviciilor oferite de întreprinderile româneşti pe piaţa internă şi internaţională, în perioada 4 – 8 octombrie 2005, s-a desfăşurat în complexul Expoziţional ROMEXPO, Expoziţia realizărilor cercetării româneşti – „SALONUL CERCETARII – 2005”, organizată sub egida Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi S.C. ROMEXPO S.A., în cadrul târgului Tehnic Internaţional Bucureşti (TIB).

Expoziţia a avut drept scop promovarea inteligenţei şi creativităţii româneşti şi a avut un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, a agenţilor economici, a numerosului public de specialitate din ţară şi din străinătate.

Expoziţia realizărilor cercetării româneşti „SALONUL CERCETĂRII – 2005”, s-a înscris în coordonatele Programului de guvernare pe perioada 2005 – 2008, orientat spre crearea unui sistem naţional de cercetare - dezvoltare capabil să susţină dezvoltarea societăţii româneşti.

Pe o suprafaţă de expunere de peste1000 mp au fost prezente cu ultimele realizări ale cercetării româneşti, 164 de unităţi de cercetare–dezvoltare.

Entităţile infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic (parcuri ştiinţifice şi tehnologice, centre de transfer tehnologic, incubatoare tehnologice şi de afaceri, centre de informare tehnologică) şi-au prezentat gama de servicii oferite atât unităţilor de cercetare cât şi agenţilor economici în scopul valorificării creativităţii româneşti.

De asemenea, pe durata desfăşurării Salonului s-au organizat mese rotunde, conferinţe, work-shop-uri, care au abordat aspecte legate de transferul tehnologic, de valorificarea rezultatelor cercetării, de integrarea europeană.

În vederea creşterii calităţii actului de cercetare, ca şi în alţi ani, s-au acordat premii cercetătorilor din cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare desfăşurată în cadrul celor 14 programe ale Planului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare.

De asemenea s-au acordat două premii speciale : pentru „Cel mai tânăr cercetător” şi pentru o publicaţia românească, cotată ISI, cu factor mare de impact.


29

A IX-a ediţie a Salonului Naţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii Noi

„INVENTIKA-2005”

În aceeaşi perioadă cu „SALONUL CERCETĂRII – 2005”, şi sub aceeaşi egidă a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, s-a desfăşurat şi a IX-a ediţie a Salonului Naţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii Noi „INVENTIKA-2005”, cu participare internaţională.

Acest eveniment a constituit un mediu ideal de promovare a inteligenţei tehnice româneşti prin punerea faţă în faţă a inventatorilor cu reprezentanţii agenţilor economici. În acest an, pe o suprafaţă de expunere de 465 mp, au fost prezente alături de cele peste 100 de invenţii româneşti şi 30 de invenţii din Ungaria, 5 invenţii din Serbia-Muntenegru, 14 invenţii din Moldova şi 2 invenţii din Ucraina.

Invenţiile prezentate s-au bucurat atât de aprecierea publicului cât şi de cea a Juriului Internaţional care a premiat cele mai bune invenţii cu impact economic.

VII.2 Participarea la manifestări internaţionale Al ”33-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi” Geneva – Elveţia, 6-10 aprilie 2005 Al 33-lea Salon Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi de la Geneva - Elveţia, s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedintelui Confederaţiei Elveţiene, Consiliului de Stat al Republicii şi Cantonului Geneva, Consiliului Administrativ al oraşului Geneva, precum şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale – OMPI. Suprafaţa de expunere a fost de 8.500 m2 şi s-a înregistrat un număr record de vizitatori de peste 70.000 de persoane. Ediţia din 2005 a reunit 735 participanţi, cu peste 1000 de invenţii, provenind din 42 de ţări de pe cinci continente.

La această ediţie România a participat cu un număr de 32 de invenţii, selectate de către Comisia de Manifestări Ştiinţifice şi Expoziţionale a Colegiului Consultativ, dintr-un total de peste 100 de invenţii. Invenţiile româneşti, încadrate în 11 domenii tematice au fost susţinute în faţa membrilor Juriului Internaţional, de către cei 20 de inventatorii români prezenţi la Salon.

Palmaresul ROMÂNIEI la ediţia 2005 a ”Salonului Internaţional al Invenţiilor, Tehnicilor şi Produselor Noi” de la Geneva-Elveţia se prezintă în final astfel:

7 Premii Speciale 1 Medalie de Aur cu Menţiunea Speciala a Juriului 11 Medalii de Aur 12 Medalii de Argint 7 Medalii de Bronz

Invenţiilor româneşti care au participat la cel de-al 33-lea Salon Internaţional al Invenţiilor,

Tehnicilor şi Produselor Noi desfăşurat la Geneva au fost prezentate şi în cadrul unei expoziţii organizate la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Municipiului Bucureşti, în perioada 19 – 23 aprilie, cu scopul prezentării acestora mediului de afaceri autohton, în vederea valorificării. Al 54-lea Salon Mondial al Inovării, Cercetării şi Noilor Tehnologii – EUREKA, Bruxelles-Belgia, 16-20 Noiembrie 2005 Ediţia din acest an a Salonului Mondial al Inovării, Cercetării şi Noilor Tehnologii – EUREKA, Bruxelles-Belgia a constituit o premieră, întrucât s-a desfăşurat simultan cu alte două evenimente expoziţionale: ENERGEX şi INNOVA, în acelaşi amplasament: complexul Expoziţional


30

HEYSEL. Pe parcursul întregii durate a Salonului au fost prevăzute numeroase conferinţe pe tematici de viu interes: transfer tehnologic, proprietate intelectuală, problematica IMM, participare europeana în PC6 şi informaţii cu privire la viitorul program PC7.

La această ediţie, România a participat cu un număr de 50 de invenţii selectate de asemenea, de către Comisia de Manifestări Ştiinţifice şi Expoziţionale a Colegiului Consultativ, dintr-un număr foarte mare de solicitări depuse. În premieră, funcţia de Vicepreşedinte al Juriului Internaţional al Salonului ( din care au făcut şi parte şi doi reprezentanţi ai României) a fost deţinută de reprezentantul ANCŞ .


31

ANEXA I: Potenţialul de cercetare-dezvoltare şi inovare din România

AI.1 Personalul şi instituţiile implicate în activităţile de cercetare-dezvoltare Personalul din activitatea de cercetare - dezvoltare Personalul total angrenat în activităţi de cercetare-dezvoltare era la nivelul anului 2003 de 39.985 (Anuarul Statistic al Romaniei, 2004), din care:

• 25.968 direct în activitatea CD (20965 normă întreagă) • 9219 cercetători atestaţi, • 8421 doctori în ştiinţe

Prin raportare la personalul ocupat în economie, personalul CD reprezintă o pondere încă redusă faţă de nivelul mediu atins în Uniunea Europeană. Astfel, la nivelul anului 2003 se înregistrau următoarele ponderi:

- Personal CD la 1000 persoane ocupate civile: 4,81 (faţă de media de 13,8 la nivelul UE); - Cercetători la 1000 persoane ocupate civile: 3,13 (faţă de media de 5,4 la nivelul UE).

57125

30723

13159

48113

26492

10341

37241

23179

8926

37696

23597

8507

38433

24636

8513

33077

20965

9219

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Nr. cercetatori

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Personalul din activitatea de cercetare - dezvoltare

Număr salariaţi Numar cercetătoriNumar cercetători atestaţi

Anuarul Statistic al României 2004


32

6.48

3.49

5.71

3.15

4.32

2.69

4.4

2.76

4.61

2.96

4.81

3.13

0

1

2

3

4

5

6

7

%

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Ponderea personalului din activitatea de cercetare - dezvoltareîn total personal ocupat

Personal CD la 1000 persoane ocupate civile

Cercetători la 1000 persoane ocupate civile



33

Structura pe domenii indică ponderea dominantă a cercetătorilor din domeniul ştiinţelor tehnice şi inginereşti.

Ştiinţenaturale şi

exacte

Ştiinţeinginereşti şitehnologice

Ştiinţemedicale Ştiinţe

agricole Ştiinţe sociale Ştiinţeumaniste

Cercetători

Total salariaţi din activitatea CD

5042

18663

30053703

1767

8973141

12117

19761546

1430767

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Structura salariatilor din activitatea CD si a cercetatorilorpe domenii stiintifice in anul 2003

(echivalent normă întreagă)

Total salariaţi din activitatea CD = 33077

Nr. cercetatori = 20965

Sursa: BULETINUL: CERCETARE-DEZVOLTARE IN ROMANIA – serii statistice 1998-2003, INS 2005


34

Structura instituţiilor care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare La nivelul anului 2003 sistemul de cercetare-dezvoltare cuprindea un total de 719 unităţi cu activitate CD (analiza realizată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice – INSSE, 2004 ), dintre care:

- cca 350 de institute şi centre de cercetare, inclusiv instituţii de învăţămant superior, dintre care: 41 institute naţionale CD, în cca 15 domenii tehnologice, aflate în coordonarea a 8

ministere; 120 institute şi centre de cercetare coordonate de Academia Romană, academiile de

ramură –Academia de Studii Agricole şi Silvice, Academia de Studii Medicale, precum şi de diverse ministere şi departamente, inclusiv Ministerul educaţiei şi Cercetării;

86 instituţii de învăţămant superior care desfăşoară activităţi CD sistematic; cca 100 societăţi comerciale, majoritar proprietate de stat, cu profil de cercetare-

dezvoltare; - o pondere similară o reprezintă cele cca 350 de societăţi comerciale, atât în sectorul public, cât

şi cel privat, care desfăşoară şi activităţi CD. De asemenea, este in curs de dezvoltare infrastructura de transfer tehnologic si inovare, care cuprinde in prezent 23 de entitati specifice (centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, incubatoare tehnologice şi de afaceri), precum şi 7 parcuri ştiinţifice şi tehnologice, in diverse regiuni ale tarii. La nivelul unităţilor care desfăşoară activităţi CD, ponderea dominantă, de peste 65%, respectiv peste 400 de unităţi, o au unităţile cu profiluri orientate către cercetare tehnologică, care corespund aproape tuturor ramurilor industriei prelucrătoare.

85

405

66

103

37 23

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Număr unităţi

Ştiinţe naturalesi exacte

Ştiinţe inginereşti şitehnologice

Ştiinţe medicale Ştiinţe agricole Ştiinţe sociale Ştiinţe umaniste

Domenii ST

Numărul unităţilor cu activitate CD pe domenii ştiinţifice* în anul 2003

Nr. Total de unitati = 719

Sursa : Analiză realizată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, 2004 Notă : *) Încadrarea s-a efectuat după domeniul ştiinţific preponderent al fiecărei unităţi.


35


36

77

13

310

11 274 1 8

45

1113 16 18

59

525

914 23

9 11 1 6 3

79

020406080

100120140160180200220240260280300320

Număr unităţi

Met

alur

gie

Tran

spor

t rut

ier

Tran

spor

t (nu

rutie

r)

Serv

icii

Numărul de unităţi cu activitate CD pe sectoare de execuţie şi activităţi în 2003

Nr. total de unitati = 719

Sursa: Analiză realizată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, 2004


37

AI.2 Sistemul de învăţământ superior Sistemul de învăţământ superior este integrat în sistemul de cercetare-dezvoltare şi inovare, ca o componentă distinctă şi deosebit de importantă as acestuia. Sistemul de învăţământ superior cuprinde, conform datelor prezentate în Anuarul Statistic al României – 2004: • un total de 125 instituţii de învăţământ superior, dintre care în prezent sunt acreditate 56 de

universităţi publice (cu 742 facultăţi) şi 18 universităţi private. Numărul universităţilor private care solicită acreditarea este în permanentă creştere;

• 30137 personal didactic; • un total de 620785 studenţi (2003/2004), dintre care 158014 studenţi în facultăţi cu profil

tehnic • un total de 103402 absolvenţi (2002/ 2003), dintre care 22977 absolvenţi ai facultăţilor cu

profil tehnic Profilul de instruire din învăţământul superior, în domenii ştiinţifice şi tehnice, indică un grad ridicat de concentrare a studenţilor în facultăţile tehnice, urmate de domeniile medical şi al ştiinţelor de bază. Ponderea totală a studenţilor din facultăţile cu profil tehnic şi ştiinţific, faţă de numărul total de studenţi, se ridică la cca 35%. Cifrele corespunzătoare anului academic 2003/ 2004 sunt prezentate în situaţia următoare:

Ponderea a studenţilor din facultăţile cu profil tehnic şi ştiinţific în numărul total de studenţi în anul academic 2003/ 2004

Profil de instruire în învăţămîntul superior

Număr total de studenţi

(2003/2004)

Ponderea (%)

Număr total de studenţi 620785 100% Număr total de studenţi în facultăţi cu profil tehnic şi ştiinţific 184094 34,9% Profil tehnic: 158014 25,5% - Industrie/ inginerie electrică 102460/ 59393 - Transport 3624 - Architectură&construcţii 20164 Medicină şi farmacie 33072 5,3% Biologie 5978 0,9% Chimie 3059 0,5% Matematică/ Fizicăs 17043 2,7%

Anuarul Statistic al Romaniei - 2004


38

AI.3 Resurse alocate pentru finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare în perioada 1998-2003 AI.3.1 Structura cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare

Structura cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare pe surse de finanţare şi sectoarede execuţie Conform datelor înregistrate de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice- INSSE, structura cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare indică nivelul comparabil, ca surse de finanţare, al fondurilor publice şi al celor provenite de la agenţii economici. Astfel, în perioada 1999-2001, fondurile provenite de la agenţii economici au avut o pondere mai mare decât fondurile publice alocate pentru cercetare-dezvoltare. În perioada 2002-2003 tendinţa a fost de scădere, dar, de regulă, au depăşit 40% din nivelul cheltuielilor totale:

0.21%

42.85

0.20%

50.21

0.18%

48.96

0.19%

47.6

0.16%

41.57

0.18%

45.39

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Cheltuieli C&D ale agenţilor economici

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Ani

Cheltuieli C&D din fondurile agenţilor economici

% din PIB% din cheltuieli totale C&D


Nivelul cel mai ridicat al cheltuielilor pentru cercetare s-a înregistrat în permanenţă în sectorul întreprinderilor, care cuprinde societăţile comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare.


39

0.49

0.21

0.26

0.010.01

0.4

0.2 0.19

0.01

0.37

0.180.15

0.020.02

0.39

0.19 0.17

0.03

0.38

0.16

0.18

0.01

0.03

0.4

0.180.19

0.01

0.02

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

%

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Ani

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în PIB, pe surse de finanţare

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pesurse de finanţare, în produsul intern brut (PIB) - % -Întreprinderi - % în PIB

Fonduri publice - % în PIB

Unităţi din învăţământul superior - % în PIB

Fonduri din străinătate - % în PIB



40

0.49

0.38

0.09

0.02

0.4

0.3

0.07

0.03

0.37

0.26

0.07

0.04

0.39

0.24

0.11

0.04

0.38

0.23

0.09

0.06

0.4

0.23

0.13

0.04

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

%

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Ani

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în PIB, pe sectoare de execuţie

Ponderea cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pesectoare de execuţie, în produsul intern brut (PIB) - % -Sectorul întreprinderi - % în PIB

Sectorul guvernamental - % în PIB

Sectorul învăţământ superior - % în PIB



41

Structura cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare pe principalele categorii, obiective şi domenii de cercetare În ultimii ani (perioada 2001-2005), prin programele de cercetare finanţate din fonduri publice, coordonate atât de MEdC-Cercetare cât şi de Academia Română, s-au înregistrat în medie următoarele ponderi, raportate la totalul cheltuielilor pentru cercetare:

• cheltuieli pentru cercetare fundamentală: cca 25% - 30% • cheltuieli pentru cercetare aplicativă: cca 70% - 75%

Structura cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare pe obiective socio-economice şi pe principalele domenii ştiinţifice indica ponderea majoritara a activitatilor CD din domeniul tehnologiilor industriale, respectiv al stiintelor tehnice si ingineriei:

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe obiective socio-economice milioane lei preţuri curente - - million ROL current prices -

TOTAL 2001 2002 2003

TOTAL / TOTAL 4593429 5743861 7620646

din care / of which: Explorarea şi exploatarea mediului terestru 122890 63740 94644 Land exploration and exploitation

Infrastructura şi amenajarea teritoriului 41122 75442 148463 Territory planning and infrastructure

Poluarea şi protecţia mediului 216224 206381 394544 Environmental pollution and protection

Sănătate publică. Medicină 175379 309883 687459 Public health. Medicine

Producţia, distribuirea şi utilizarea energiei 521517 542921 545373 Energy production, distribution and use

Producţia şi tehnologia agricolă 382095 478080 674182 Agricultural production and technology

Producţia şi tehnologia industrială 2087866 2408054 3211209 Industrial production and technology

Structuri şi relaţii sociale 25606 79559 76847 Social structures and relations

Explorarea şi exploatarea spaţiului 8079 8078 18733 Space exploration and exploitation

Cercetări din fondurile generale pentru învăţământul superior 134560 489648 138634 Research from general funds for Higher education

Cercetări fundamentale 619475 701527 1099784 Fundamental researches

Alte cercetări civice 233815 316680 427081 Other civic researches Sursa: BULETINUL: CERCETARE-DEZVOLTARE IN ROMANIA – serii statistice 1998-2003, INS 2005


42

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de execuţie şi principalele domenii ştiinţifice

- milioane lei preţuri curente - - million ROL current prices - 1998 1999 2000 2001 2002 2003

TOTAL 1833389 2195810 2962046 4593429 5743861 7620646 TOTAL Domenii ştiinţifice Scientific fields Ştiinţe naturale şi exacte 388747 442980 240093 572737 814917 1028005 Natural sciences Ştiinţe inginereşti şi tehnologice 1098921 1395441 2129424 3130693 3706937 4594060

Engineering and technology

Ştiinţe medicale 82456 122319 111402 259025 386253 816596 Medical sciences Ştiinţe agricole 202157 181206 286795 439484 520391 811046 Agricultural sciences Ştiinţe sociale 32245 33239 154933 134786 231805 226168 Social sciences Ştiinţe umaniste 28863 20625 39399 56704 83558 144771 Humanities

Sectorul întreprinderi 1406739 1633443 2056097 2830304 3461509 4433722 Enterprises sector Domenii ştiinţifice Scientific fields Ştiinţe naturale şi exacte 219648 178150 27316 35380 78395 213551 Natural sciences Ştiinţe inginereşti şi tehnologice 983982 1276531 1765100 2388353 2888093 3458397


Ştiinţe medicale 28258 29648 19747 36646 63863 141775 Medical sciences Ştiinţe agricole 174851 149114 243934 369925 431149 619999 Agricultural sciences Ştiinţe sociale - - - - - - Social sciences Ştiinţe umaniste - - - - - - Humanities

Sectorul guvernamental 342976 407600 557358 1243434 1388367 2446662 Government sector Domenii ştiinţifice Scientific fields Ştiinţe naturale şi exacte 163061 178986 194288 471202 476951 772966 Natural sciences Ştiinţe inginereşti şi tehnologice 64936 74612 154980 416826 371954 670646



Sectorul învăţământ superior 83674 154767 348591 519691 893895 718187 Higher education sector Domenii ştiinţifice Scientific fields Ştiinţe naturale şi exacte 6038 85844 18489 66155 259571 41400 Natural sciences Ştiinţe inginereşti şi tehnologice 50003 44298 209344 325514 446890 443030



Sectorul privat non-profit ... ... ... ... ... 22075 Private non-profit sector Domenii ştiinţifice Scientific fields Ştiinţe naturale şi exacte ... ... ... ... ... 88 Natural sciences Ştiinţe inginereşti şi tehnologice ... ... ... ... ... 21987


Ştiinţe medicale ... ... ... ... ... - Medical sciences Ştiinţe agricole ... ... ... ... ... - Agricultural sciences Ştiinţe sociale ... ... ... ... ... - Social sciences Ştiinţe umaniste ... ... ... ... ... - Humanities



43

AI.3.2 Comparaţii cu alte ţări Ponderea creditelor bugetare alocate activităţii de C-D în PIB (%) - 2003

1998 2000 2003

milioane euro / millions euro

Ponderea creditelor bugetare alocate activităţii

de C-D în PIB (%) 2003

Percentage of government budget appropriations for

R-D in GDP (%)

UE 25 600343) 65068 733091) 0,761) EU 25 UE 15 56464 64066 718101) 0,781) EU 15 Belgia 1287 1423 1650 0,62 Belgium Republica Cehă … … 3961) 0,511) Czech Republic Danemarca 1141 12962) 1412 0,75 Denmark Germania 15909 16253 17101 0,80 Germany Estonia 223) 20 … 0,322) Estonia Grecia 312 425 3921) 0,281) Greece Spania 2935 … 53711) 0,771) Spain Franţa 12622 13842 154981) 1,021) France Irlanda 209 319 3921) 0,301) Ireland Italia 6114 7657 … 0,692) Italy Cipru … … … … Cyprus Letonia 13 16 181) 0,181) Latvia Lituania 333) 36 … 0,292) Lithuania Luxemburg … 28 61 0,26 Luxembourg Ungaria … … … … Hungary Malta 353) 37 241) 0,571) Malta Olanda 2795 3226 3520 0,811) Netherlands Austria 1200 1287 1303 0,671) Austria Polonia 597 6233) … 0,403) Poland Portugalia 538 713 847 0,701) Portugal Slovenia 96 107 1301) 0,551) Slovenia Slovacia 82 79 90 0,31 Slovakia Finlanda 1242 1291 1453 0,991) Finland Suedia 1722 1872 2522 0,871) Sweden Marea Britanie 8437 10681 115831) 0,701) United Kingdom Islanda 64 124 113 1,121) Iceland Norvegia 1023 1190 1705 0,87 Norway Elveţia 1652 1733 20181) 0,691) Switzerland Bulgaria … … … … Bulgaria România 88 57 82 0,16 Romania Turcia … … … … Turkey China … … … … China Japonia 20709 33017 30866 0,711) Japan Statele Unite 65622 90528 110857 1,14 United States 1) 2002; 2) 2001; 3) 1999 Sursa: Eurostat - Broşura statistică – Ştiinţă şi tehnologie în Europa, date 1993 – 2003, ediţia 2005 Source: Eurostat – Statistical pocketbook – Science and technology in Europe, data 1993 – 2003, edition 2005

raport anual 2005 asupra politicilor guvernamentale … · ulterioare şi, respectiv, hg...

Documents