rapoarte de cercetare aracip vol. i / 2015beta.aracip.eu/descarca/0/resurse/starea calitatii...

Rapoarte de cercetare ARACIP Vol. I / 2015

Influența evaluării externe asupra calității educației

C o r n e l i a N o v a k Ș e r b a n I o s i f e s c u

B u c u re ș t i 2 0 1 5

2

ISSN 2457-9734

ISSN–L 2457-9734

Inaugurăm cu acest raport de cercetare o nouă serie de

publicații, care va utiliza datele colectate de la școli prin

aplicația de sprijin pentru evaluarea internă (https://

calitate.aracip.eu), de pe pagina publică http://aracip.eu,

precum și din alte surse.

Încercăm, prin acest demers, să returnăm datele celor care le-

au creat, anume unităților școlare publice și private din

sistemul românesc de învățământ, prin sinteze, rapoarte de

cercetare și alte instrumente de diseminare a informației.

Sperăm că aceste rapoarte vor fi utile unităților școlare în

demersul lor de fundamentare a documentelor proiective pe

dovezi.

În acest prim document al seriei, vom arăta efectul evaluării

externe asupra îmbunătățirii calității educației oferite de

unitățile școlare evaluate.

https://calitate.aracip.eu

https://calitate.aracip.eu

http://aracip.eu

2

Cuprins

1. Introducere și concluzii generale 3

1.1. Contextul cercetării 3

1.2. Scopul cercetării 4

1.3. Concluziile generale ale cercetării 5

2. Evaluarea influenței școlii asupra rezultatelor învățării: indicele de eficiență 7

3. Eșantionul cercetării 9

4. Evoluția calității educației analizată pe un eșantion de unități școlare 13

5. Anexe: date suplimentare 25

Anexa 1. Distribuția comparativă a rezultatelor obținute de unitățile gimnaziale și liceale (total eșantion / cele evaluate extern)

25

Anexa 2. Situația diferențiată a unităților școlare performante, pe județe și pe cele trei categorii de unități cuprinse în analiză

30

Anexa 3. Structura, pe județe, a unităților școlare, în funcție de evoluția indicelui de eficiență

31

Anexa 4. Evolutia comparativă a rezultatelor şi a indicilor de eficienţă obţinute de unităţile evaluate extern, pe judeţe

32

Anexa 5. Rezultatele unităţilor liceale, în funcţie de statutul lor din 2009 39

3

1. Introducere și concluzii generale

1.1. Contextul cercetării

Evaluarea standardizată a rezultatelor învăţării, a profesorilor și a instituţiilor școlare este necesară și benefică pentru toţi actorii esenţiali - elevi și părinţi, școli și autorităţi educaţionale, angajatori și întreaga societate. În acest fel poate fi evaluată, pe baza unor date obiective (indicatori, și ei standardizaţi, referitori la premisele procesului educaţional, derularea acestui proces și rezultatele sale), eficienţa folosirii resurselor publice, în diferite situaţii și condiţii de funcţionare și, pe această bază, pot fi identificate direcţiile de dezvoltare, de îmbunătăţire a rezultatelor procesului educaţional.

Judecata de valoare privind calitatea educaţiei se bazează în primul rând, așa cum este normal, pe rezultatele obţinute – mai ales rezultatele învăţării, măsurate prin evaluările curente și prin evaluările și examenele naţionale și internaţionale. Rezultatele brute obţinute de elevii unei unităţi școlare la astfel de evaluări și examene (la care se adaugă, de multe ori, rezultatele de excepţie – premii la olimpiade și concursuri naţionale și internaţionale) definesc ierarhiile de unităţi școlare publicate periodic de către Ministerul Educaţiei (de exemplu, lista liceelor în baza mediilor obţinute la examenul de Bacalaureat) sau în mass media.

Pe de altă parte, toate cercetările întreprinse privind factorii care determină aceste rezultate ale învăţării arată influenţa covârșitoare a factorilor de context și de ”input” asupra rezultatelor școlare: nivelul economic al familiei sau al comunităţii (inclusiv mediul de rezidenţă – rural / urban), nivelul de educaţie a părinţilor, problemele personale (existenţa unei boli sau a unei dizabilităţi) sau sociale (discriminarea rasială, etnică, religioasă, culturală sau de orice altă natură). Astfel, toate statisticile naţionale și internaţionale arată diferenţe semnificative în privinţa participării școlare și a rezultatelor învăţării între copiii/elevii care provin din medii/familii/comunităţi dezavantajate, faţă de ceilalţi copii/elevi. De cele mai multe ori, influenţa factorilor de context asupra rezultatelor școlare este chiar mai mare decât influenţa școlii însăși. De exemplu, conform statisticilor OECD, procentul elevilor „rezilienţi” participanţi la evaluarea internaţională PISA (adică aceia care provin din mediile cele mai dezavantajate din punct de vedere social, economic și cultural și care obţin rezultate în ”top” 25%), este de circa 6% (în România, procentul elevilor rezilienţi este sub 3%).

Mai trebuie subliniat un lucru: toate aceste studii arată că diferenţele de rezultate nu pot fi, în niciun caz, puse pe seama unei inferiorităţi ”naturale”, ”genetice” a populaţiilor respective, ci doar pe seama factorilor obiectivi, de context. Ca urmare, pentru a obţine rezultate mai bune, este nevoie de eforturi și de resurse suplimentare din partea școlii (pe care, de multe ori, nu le are, tocmai datorită poziţionării ei într-o comunitate dezavantajată), pentru a compensa, pe cât posibil, influenţa factorilor care ţin de mediul de provenienţă.

De aceea, rezultatele – fie ele ”bune” sau ”slabe” – nu pot fi puse, în totalitate, pe seama școlii: atât rezultatele bune (la olimpiade, examene și evaluări naţionale), cât și ratele mari de abandon școlar sau rezultatele slabe la evaluările naţionale pot fi determinate, de cele mai multe ori, mai mult de mediul de provenienţă favorabil, respectiv, defavorizat, decât de activitatea desfășurată în școală.

Prin urmare, nu considerăm echitabilă compararea școlilor sau realizarea de clasamente, exclusiv pe baza acestor rezultate brute, întrucât clasamentul rezultatelor se corelează puternic, negativ, cu clasamentul riscurilor și pozitiv cu resursele disponibile (materiale/financiare și, mai ales, umane). Mai mult decât atât: pot fi documentate multe cazuri în care efortul depus de școlile și de profesorii care funcționează în comunități dezavantajate este mult mai mare decât cel depus de școli sau profesori din medii favorizate, chiar dacă rezultatele obținute sugerează exact contrariul.

Din această cauză, ARACIP a dezvoltat, în ultimii 5 ani, un sistem de evaluare a calității educației care măsoară ”valoarea adăugată”, care ține cont nu numai de rezultatele brute (cuantificate prin absențe, note sau medii la evaluarea curentă sau la evaluările naționale standardizate), ci și de factorii externi sau

4

interni școlii (deci, de context și de ”input”) care pot afecta aceste rezultate. Pe această bază, am dezvoltat o metodologie de calcul (care va fi prezentată, succint, în capitolul următor), pentru ceea ce am denumit ”indicele de eficiență”, prin care am încercat să măsurăm rezultatele obținute de școală nu în mod absolut, ci față de cele așteptate (având în vedere factorii de risc și resursele disponibile).

Indicele de eficiență are principala calitate de a obiectiva rezultatele evaluării prin raportarea / corelarea rezultatelor școlii la resursele implicate în demersul educațional. Subliniem faptul că acest indice este unul dinamic (el trebuie calculat în fiecare an) și relativ (performanța unei școli este raportată la mediile realizate, de școli similare, la nivelul sistemului școlar). Ca urmare, evoluția lui nu este afectată de politicile naționale, aplicate uniform tuturor unităților din sistem (de exemplu, asigurarea manualelor, dotarea unităților școlare cu calculatoare, modul de formulare a subiectelor la evaluările naționale) ci numai de cele specifice, realizate la nivelul unei/unor unități școlare.

Un al doilea aspect de noutate l-a reprezentat completarea sistemului indicatorilor cantitativi de evaluare cu indicatori calitativi, care să pună în valoare gradul de realizare a obiectivelor educaționale, sintetizând “eficacitatea” unității școlare, acest lucru realizându-se prin evaluarea internă și externă pe baza standardelor naționale de calitate.

Pentru a pune în practică acest concept al ”indicelui de eficiență”, am colectat, începând cu anul 2009, date statistice de la cât mai multe unități școlare privind factorii de context, de input și de rezultat. Pe baza datelor referitoare la anul școlar 2008-2009 a fost definitivată metodologia de calcul și a fost calculat primul indice de eficiență pentru toate unitățile școlare care au oferit date valide. În anul 2011, am repetat colectarea datelor la nivelul rețelei școlare, iar în anul 2014, am început colectarea datelor de la școli exclusiv în format electronic (prin aplicația informatică de sprijin pentru evaluarea internă a calității educației – v. https://calitate.aracip.eu).

Anul 2011 a reprezentat și anul de pilotare a metodologiei propuse pentru evaluarea externă a calității educației pe un număr de 1023 de unități. Definitivarea metodologiei pe baza rezultatelor pilotării din 2011 a determinat, în 2014, evaluarea externă a altor 1300 de unități (altele decât cele evaluate în 2011).

Menționăm, totodată, faptul că toate aceste eforturi de concepere și implementare a sistemului de măsurare a valorii adăugate au fost realizate în cadrul unor proiecte cofinanțate din Fondul Social European prin POSDRU.

1.2. Scopul cercetării

Datele colectate, la cele trei momente deja menționate (2009, 2011 și 2014) au făcut posibilă o analiză longitudinală a evoluției calității educației pentru unitățile comune celor trei etape ale cercetării. Totodată, a devenit posibilă și analiza diferențiată a unităților școlare care au oferit date la toate cele trei momente de colectare și au fost evaluate extern în 2011.

Pe această bază, în lucrarea de față analizăm dacă și cum anume evaluarea externă a modificat nivelul calității oferite de unitatea școlară respectivă, prin compararea valorilor ”indicelui de eficiență” / ”de valoare adăugată” în cele trei momente pentru care există date, pentru a determina evoluția acestuia între 2009 și 2011, deci înainte de evaluarea externă, precum și între 2011 și 2014, deci după evaluarea externă (luând în considerare, vizita propriu-zisă de evaluare externă, dar și modul în care școlile evaluate s-au pregătit, anterior vizitei de evaluare, și au valorificat, ulterior acestei vizite, rezultatele evaluării).

https://calitate.aracip.eu/

5

1.3. Concluziile generale ale cercetării

1.3.1. Comparând evoluţia calității, așa cum este reflectată prin indicele de eficiență, la nivelul întregului eșantion și la nivelul subeșantionului format din unităţile supuse evaluării externe în 2011, se constată o ameliorare semnificativă în cazul celor din urmă, aproape jumătate dintre școlile gimnaziale (45,4%) și jumătate dintre licee (49,4%) menţinând în toată perioada evoluţia pozitivă.

1.3.2. În urma evaluării externe, a crescut atât ponderea unităților de învățământ cu indice de eficiență supraunitar, deci, care ”adaugă” mai multă valoare, cât și ponderea unităților cu evoluție pozitivă. Indicele supraunitar de eficiență înseamnă că unitățile de învățământ obțin rezultate mai bune decât alte școli, care funcționează în condiții similare și au resurse echivalente.

1.3.3. Evaluarea externă a schimbat sensul evoluției calității la școlile evaluate extern: dacă, în perioada 2009-2011, evoluția calității (reflectată prin indicele de eficiență), a fost negativă într-un procent semnificativ mai mare de școli față de totalul unităților, în perioada 2011-2014, după vizita de evaluare externă, procentul școlilor care și-au îmbunătățit performanțele a crescut semnificativ.

1.3.4. Există diferențe sensibile de performanță între județe, care nu pot fi explicate doar prin diferențele de condiții geografice, demografice, economice, sociale sau culturale: județe cu condiții similare au avut traiectorii evolutive diferite. Ca urmare, creșterea sau, dimpotrivă, descreșterea calității educației depinde foarte mult de capacitatea managerială și instituțională de la nivel județean. Considerăm că o coordonare între ARACIP și inspectoratele școlare județene este necesară, pentru:

Realizarea inspecțiilor, de orice tip, pe baza standardelor naționale de calitate.

Monitorizarea, de către inspectoratele școlare și prin inspecțiile generale și tematice realizate, a proceselor de îmbunătățire a calității – mai ales pentru remedierea rapidă, împreună cu autoritățile publice locale, a problemelor legate de îndeplinirea standardelor minime de calitate

1.3.5. Evaluarea externă a influențat politicile de îmbunătățire a calității de la nivelul unităților de învățământ, determinând, în funcție de nevoi, îmbunătățirea bazei materiale, folosirea mai eficientă a bazei materiale existente și, desigur, îmbunătățirea rezultatelor.

1.3.6. Calitatea evaluării externe (ca, de altfel, și a evaluării interne) depinde de corectitudinea informațiilor oferite de fiecare școală. Chiar dacă am dispus de date suficiente pentru analiza descrisă în această cercetare, este necesară îmbunătățirea, în continuare, a procesului de colectare a datelor și creșterea responsabilității unităților școlare în privința corectitudinii datelor furnizate. De aceea, trebuie continuată pregătirea, în acest sens, a persoanelor care colectează datele, le introduc în diferite aplicații, le prelucrează și le utilizează.

7

2. Evaluarea influenței școlii asupra rezultatelor învățării: ”indicele de eficiență”

Principala premisă care a fundamentat demersul de analiză este că, la nivel statistic, nivelul rezultatelor obţinute reflectă nivelul resurselor disponibile și al factorilor de risc existenţi în comunitate. Deci, cu alte cuvinte, dacă o școală se află într-un clasament, de exemplu, pe poziţia 50 din 100 în privinţa riscurilor și a resurselor, ne putem aștepta, cu o probabilitate foarte mare, să se situeze tot în jurul locului 50 și în privinţa rezultatelor.

Indicele de eficiență măsoară efortul depus de școală pentru a obține rezultatele școlare, respectiv, nivelul rezultatelor în raport cu resursele școlii și condițiile în care aceasta funcționează.

Problema diferențelor între unitățile de măsurare a indicatorilor cuprinși în categoria “resurselor”, respectiv a “rezultatelor” (scoruri / procente / opinii evaluate pe scală etc.) a fost soluționată prin utilizarea valorilor standardizate, acestea permițând exprimarea unitară, uniformizată, a oricărei unități de măsură. Ca urmare, a devenit posibilă agregarea și compararea valorilor. Prin acest proces de standardizare au fost determinate, în prima etapă, categoriile principale de indicatori primari (mediul familial / mediul educațional / participarea etc.), urmată de determinarea indicatorilor agregați de “resurse” și de “rezultate”. De asemenea, toți indicatorii primari care, conform studiilor, se corelează negativ cu rezultatele școlare, au fost ”pozitivați” (de exemplu, procentajul elevilor cu CES/dizabilități sau procentul elevilor romi a fost inclus cu valoarea lui complementară – elevi fără dizabilități / care nu aparțin etniei rome; numărul mediu de absențe pe elev a intrat în calcul ca ore de prezență etc.).

Indicatorii utilizați, în cele trei colectări de date, sunt prezentați în Tabelul nr 1 (alăturat). Toți indicatorii de risc de la nivelul familiei și al comunității (”pozitivați” în felul descris mai sus), precum și indicatorii privind resursele efective, au fost grupați în categoria ”resurse”. De altfel, cea mai importantă resursă educațională este elevul, cu toate calitățile personale, riscurile și vulnerabilitățile pe care le aduce în școală.

După cum se poate observa, tipologia datelor colectate este similară în cei trei ani de referință, lucru care a permis analiza longitudinală. De asemenea, nivelurile standardizate (dependente, din punct de vedere statistic, de media și de împrăștierea caracteristicilor individuale ale fiecărei unități), au fost determinate în raport cu tipul unității: grădinițe, școli primare, școli gimnaziale, școli profesionale, licee, școli postliceale și unități de învățământ special.

Pentru fiecare unitate școlară, acești indicatori primari au fost agregați (fără ponderare) în doi indicatori secundari: un indicator de ”resurse” și un indicator de ”rezultate” (ambii cu valori cuprinse, teoretic, între 0 și 100).

Valoarea indicelui de eficiență se obține prin raportarea indicatorului agregat de ”rezultate” la indicatorul agregat de ”resurse”.

Având în vedere faptul că indicele de eficiență reprezintă un raport între rezultate și resurse, precum și contribuția individuală redusă (de până la 5%) a fiecăruia dintre cei peste 20 indicatori intrați în calcul, am considerat nivelul resurselor disponibile ca stabil, întrucât este extrem de puțin probabilă o modificare substanțială și simultană în nivelul diferiților indicatori de resurse și de risc. De exemplu, este puțin probabilă modificarea concomitentă și substanțială a structurii etnice, a nivelului de educație a familiei, a calificării cadrelor didactice și a numărului de calculatoare din școală. De aceea, creșterea sau, dimpotrivă, descreșterea indicelui de eficiență a fost interpretată ca îmbunătățire, respectiv, ca înrăutățire a rezultatelor unităților respective de învățământ față de propria performanță, la un moment anterior.

Acest indice măsoară valoarea adăugată, efortul depus de școală și de profesori: dacă acest indice are valoarea ”1”, înseamnă că efortul depus de o anumită școală este la nivelul efortului mediu depus la tuturor școlilor din sistemul de învățământ; dacă indicele este mai mare decât 1, înseamnă că rezultatele sunt mai bune decât ar fi de așteptat, având în vedere mediul de proveniență a elevilor și resursele disponibile (deci, ”valoarea adăugată” este mai mare decât media pe sistem); în fine, dacă indicele este subunitar, înseamnă că rezultatele sunt mai slabe decât cele așteptate, deci ”valoarea adăugată” la nivelul unității respective este mai mică decât la nivelul sistemului.

8

Indicele de eficiență final oferă o evaluare obiectivă a eficienței unității, având în vedere că doar doi dintre cei 30 de indicatori (autoevaluarea calității dotării și gradul de utilizare a TIC) pot purta un oarecare grad de subiectivism, ceilalți reprezentând caracteristici măsurabile ale școlii.

Tabelul Nr. 1. Indicatori utilizați în calculul ”indicelui de eficiență”

2009 2011 2014

RESURSE

1 Mediul familial Procentul copiilor/elevilor romi (”pozitivat”) X X X

Procentul copiilor / elevilor cu CES/dizabilități (”pozitivat”)

X X X

Procentul elevilor provenind din familii sărace – defavorizate din punct de vedere economic

X X X

Procentul copiilor/elevilor cu alte tipuri de vulnerabilități (”pozitivat”)

X X X

Nivelul de educație al familiei X X X

Timpul mediu de acces domiciliu-școală X X -

2 Mediul educațional Calitatea zonei (școala se află sau nu într-o zonă dezavantajată sau nu din punct de vedere economic și

X X X

Numărul de schimburi X X X

Numărul mediu de elevi pe clasă - - X

3 Infrastructura Ponderea sălilor utilizate în procesul didactic - - X

Calitatea utilităților (EE/Apă/Telefon) X X X

Mobilierul (mobil sau clasic) X X -

4 Dotare Fondul de carte/ biblioteca școlară X X X

Computerele utilizate în activitatea cu elevii X X X

Internetul utilizat în activitatea cu elevii X X X

Dotarea / utilizarea altor echipamente TIC X X X

Autoevaluarea calității dotării - X X

5 Informatizarea procesului didactic

Gradul de utilizare a computerelor (la nivelul școlilor) X X X

6 Resursele umane Structura corpului profesoral pe grade didactice X X X

Ponderea cadrelor didactice calificate X X X

Ponderea cadrelor didactice noi (”pozitivat”) X X X

Ponderea cadrelor didactice navetiste X X X

Ponderea normelor acoperite cu cadrele didactice angajate

X X X

Acoperirea cu personal auxiliar și nedidactic - X X

Număr mediu de elevi pe cadru didactic X - X

FINALITĂȚI / REZULTATE

1 Formarea continuă a profesorilor

Număr mediu de ore de formare pe CD X X X

2 Informatizarea procesului didactic

Informatizare proces didactic (la nivelul grădinițelor) X X X

3 Participare Numărul mediu de absențe pe elev (”pozitivat”) X X X

Procentul de abandon școlar (”pozitivat”) X X X

Procentul de repetenți (”pozitivat”) X X X

4 Rezultate Distribuția mediilor pe școală la final de an școlar X X X

Rezultatele la evaluarea națională de la finele clasei a VIII-a

X X X

Rezultatele la examenul de Bacalaureat X X X

Rezultatele la examenul de certificare a competențelor profesionale

X - X

9

3. Eșantionul cercetării

Pentru realizarea analizei longitudinale am luat în considerare următoarele aspecte:

Cele trei etape ale evaluării instituționale (2009, 2011 și 2014) au vizat evaluarea tuturor unităților de învățământ cu personalitate juridică cuprinse în rețeaua școlară corespunzătoare anului școlar respectiv. Bazele de date rezultate s-au constituit în funcție de rata de răspuns și de calitatea răspunsurilor primite (aceasta din urmă permițând sau nu validarea datelor).

Pentru a respecta condițiile de comparabilitate, dar și necesitatea utilizării unor caracteristici comune pentru calcularea indicelui de eficiență (mai ales în condițiile ameliorării pe parcurs a metodologiei și instrumentelor utilizate) indicele de eficiență utilizat în studiul longitudinal a fost determinat pentru toate unitățile investigate în cele trei etape ale studiului.

Analiza longitudinală s-a realizat la nivel de eșantion, format din unitățile comune celor trei evaluări instituționale (unitățile investigate în toate cele trei etape).

Impactul evaluării externe (exprimat la nivelul indicelui de eficiență) asupra funcționării unităților de învățământ a fost analizat la nivelul unităților evaluate extern în anul 2011. Evaluarea externă a celor 1023 de unități școlare (dintre care peste jumătate - 625 - se regăsesc și în cadrul eșantionului prezentului studiu) a avut ca obiectiv evaluarea principalelor obiective ale școlii pe baza indicatorilor de performanță raportați la standardele naționale. Evaluarea a fost finalizată cu un punctaj, care măsoară nivelul de realizare a principalelor obiective educaționale ale școlii. Acest punctaj a fost corectat cu valoarea indicelui de eficiență al unității școlare, pentru a reflecta mai corect contextul de realizarea a obiectivelor propuse. Efectul diminuării rezultatului în cazul unităților cu valori subunitare ale indicelui (558 dintre cele 1023 evaluate) a reprezentat un semnal de alarmă cu efect asupra deciziilor / măsurilor manageriale la nivelul unității, presupuse a fi resimțite în funcționarea ulterioară a acesteia. Ca urmare, ne-am așteptat și, în mare parte, așa s-a și întâmplat, ca unitățile evaluate extern să fie mai mult preocupate, față de alte școli, de îmbunătățirea calității – așa cum este ea reflectată în indicele de eficiență. Din aceste considerente, pe lângă analiza eșantionului cercetării studiul abordează distinct și subeșantionul acesteia constituit din unitățile evaluate extern.

Numărul unităților supuse evaluării interne de natură cantitativă, pentru care există date valide, colectate, pe categorii de unități, în cei trei ani de referință, este prezentat mai jos:

Tabelul nr. 2. Unități pentru care există date colectate

Pe de altă parte, analiza de față trebuie privită în contextul evoluției rețelei școlare, marcată de prevederile legislative ale perioadei respective, cum ar fi: desființarea școlilor de arte și meserii (SAM) și înființarea școlilor profesionale; comasarea unor unități și modificarea structurii acestora și a raportului între unitatea ”persoană juridică” (coordonatoare) și structurile arondate.

În acest sens, distribuția pe tip de unitate (așa cum apare tabelele / graficele prezentate) este cea corespunzătoare anului școlar 2014-2015 în privința calității de ”persoană juridică”. Elementele de context menționate pot afecta concluziile analizei, mai ales în cazul școlilor gimnaziale și al liceelor, (un procent

Tipul unităţilor analizate, în anul: Cod

alocat Investigate

în 2009 Investigate

în 2011 Investigate

în 2014 Eșantion

studiu

1 Grădiniţe GRD 1491 734 1047 389

2 Școli primare PRM 25 58 86 18

3 Școli gimnaziale GIM 4596 2944 3708 2653

4 Unităţi de învăţământ profesional PRF 6 9 10 6

5 Licee LIC 1548 1214 1544 1064

6 Școli postliceale PLIC 20 101 146 9

7 Unităţi de învăţământ special SPE 153 100 141 70

Total 7839 5160 6682 4209

10

destul de important dintre ele provenind din unitățile SAM ale anului 2009), acestea schimbându-și caracteristicile de bază, inclusiv formatul de raportare a rezultatelor. Efectul cel mai semnificativ a fost resimțit în cazul liceelor, a căror rețea s-a estins în ultimii ani cu liceele tehnologice provenite din fostele SAM.

În concluzie, factorii luați în calcul au fost următorii:

Analiza a cuprins atât unități cu personalitate juridică (PJ), cât și unități care, pe parcursul celor cinci ani, au devenit structuri fără personalitate juridică.

În această perioadă s-au produs modificări importante la nivelul învățământului profesional și tehnic: școlile de arte și meserii (SAM), cuprinse inițial (în 2009) în categoria unităților de învățământ profesional, au fost transformate, treptat, în licee tehnologice, influențând cu deosebire indicatorii de rezultat (vezi, în Anexa 5, distribuția rezultatelor la evaluare externă a liceelor provenite din SAM, față de rezultatele obținute de celelalte licee).

În perioada analizată s-au înființat multe unități particulare (grădinițe, școli primare, școli postliceale).

Procesul de colectare a datelor este, după cum se știe, dificil și este necesară o perioadă de acomodare pentru a avea încredere completă în datele culese, dar și sprijin acordat unităților școlare în cadrul acestui proces. Cu tot sprijinul acordat (au fost formate peste 20.000 de persoane la nivelul sistemului de învățământ) au existat (și există, încă) multe erori în completarea datelor. Iată, de exemplu, cele mai frecvente erori de completare a bazei de date (pentru anul școlar 2013-2014, primul în care am folosit colectarea acestora printr-o aplicație informatică dedicată):

Tabelul nr. 3. Erori în completarea bazei de date

Pentru a asigura acuratețea analizei, am comparat numai unități de același tip. Situația unităților școlare comune, pentru fiecare perioadă de comparație (2009-2014, 2011-2014, 2009-2011), este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 4. Numărul de unități școlare comune, pentru fiecare perioadă de comparație

Total unități 6718 100%

Total excluderi 916 13,6%

1 Lipsă număr de clase pentru anul școlar curent 401 6,0%

2 Lipsă număr de elevi pentru anul școlar curent 692 10,3%

3 Erori în raportare clase / elevi – medie de peste 40 elevi pe clasă pentru anul școlar curent

756 11,3%

4 Lipsă număr de cadre didactice pentru anul școlar curent 726 10,8%

5 Lipsă date elevi pentru anul școlar anterior (deși au fost afectați anumiți indicatori, pentru evaluare au putut fi utilizate informații intermediare)

1800 26,8%

6 Lipsă informații referitoare la absențe (absențele au fost preluate cu valoarea “0”)

2044 30,4%

Tipul unităților analizate

Comune 2009-2014 Comune 2011-2014 Comune 2009-2011

Total Același

tip Total

Același tip

Total Același

tip

1 Grădinițe 634 99,1% 450 99,6% 537 99,1%

2 Școli primare 12 100,0% 18 100,0% 21 47,6%

3 Școli gimnaziale 2875 99,0% 2659 99,4% 2850 92,0%

4 Unități de învățământ profesional 291 0,3% 6 50,0% 6 16,7%

5 Licee 1184 99,2% 1064 98,1% 1139 89,2%

6 Școli postliceale 8 100,0% 9 100,0% 10 90,0%

7 Unități de învățământ special 98 98,0% 70 60,0% 87 1,1%

Total 5102 93,4% 4276 98,4% 4650 90,1%

11

Astfel, s-a ajuns la numărul unităţilor comune celor trei momente (4209 unităţi), din care 3780 și-au păstrat tipologia (grădiniţe, școli primare, școli gimnaziale etc.) în cele trei momente considerate. Dintre acestea 1554 unităţi au fost evaluate extern în 2011 și 2014, pe baza standardelor naţionale privind calitatea educaţie, dintre care am selectat un sub-eșantion de 625 unităţi (evaluate extern în 2011), a căror evoluţie am putut să o urmărim pentru a evalua efectele vizitelor de evaluare externă. Subliniem faptul că analiza eșantionului de 625 de unităţi, din punctul de vedere al unităţilor de bază din (grădiniţele, școlile gimnaziale și liceele evaluate extern în 2011) a evidenţiat faptul că acest subeșantion este reprezentativ pentru eșantionul cercetării, valoarea coeficientului de comparaţie Hi2=1,71 fiind mult mai mică decât valoarea tabelară (5,9) pentru două grade de libertate.

Tabelul nr. 5. Unitățile din eșantion

Structura unităţilor cuprinse în eşantionul studiului este asemănătoare structurii reţelei şcolare a unităţilor cu personalitate juridică din sistem, şcolile primare, şcolile profesionale, unităţile de învăţământ postliceal şi învăţământul special fiind într-un procentaj de numai 2,5% din totalul unităţilor (comparativ cu procentajul de 4,5% a acestora în sistem). În aceste condiţii, analiza se va îndrepta către cele trei categorii de unităţi de bază: grădiniţe, şcoli gimnaziale şi licee.

Menţionăm, totodată, și faptul că indicele de eficienţă a fost calculat, în cele trei etape de colectare a datelor, pentru toate unităţile, în raport cu specificul fiecăruia, deci pentru toate cele şapte mari categorii de unităţi din reţea. Acesta este un motiv în plus pentru care analiza de faţă vizează doar principalele categorii de unităţi, respectiv grădiniţe, şcoli gimnaziale şi licee, celelalte categorii fiind prea puţine pentru o comparaţie validă - atât numeric cât și procentual.

Din acest motiv, pentru a surprinde cât mai corect efectul acestui demers asupra funcţionării unităţilor de învăţământ, analiza comparativă a vizat numai cele 621 de unităţi (grădiniţe, gimnazii şi licee) evaluate extern în anul 2011, din eşantionul comun al celor 4106 unităţi ale studiului.


Unitățile eșantionului (comune celor trei momente – 2009 /

2011 / 2014)

Unități ale eșantionului, evaluate extern, din punct de vedere

calitativ

Total Același tip 2011 2014

1 Grădinițe 389 389 64 62

2 Școli primare 18 4 3 4

3 Școli gimnaziale 2653 2437 379 722

4 Unități de învățământ profesional 6

5 Licee 1064 942 178 134

6 Școli postliceale 9 8 1

7 Unități de învățământ special 70 7

Total 4209 3780 625 929

13

4. Evoluția calității educației analizată pe un eșantion de unități școlare

Principalele elemente analizate în privința evoluției indicelui de eficiență au fost:

Procentul unităților cu valori în creștere, respectiv, în scădere, pentru fiecare perioadă de comparație (2009-2014, 2011-2014, 2009-2011) – în general și pe județe.

Distribuția unităților școlare din eșantion în funcție de rezultate (standardizate).

Ponderea, pe județe, a unităților cu eficiență sporită (cu un indice de eficiență supraunitar), pentru fiecare perioadă de comparație (2009-2014, 2011-2014, 2009-2011).

Evoluția grădinițelor, școlilor gimnaziale și liceelor din eșantion - întrucât numărul școlilor primare, al celor de învățământ profesional, de învățământ special și al școlilor postliceale, comune celor trei ani de referință, este nul sau foarte mic.

Relația între indicele de eficiență și rezultatele obținute – pentru a stabili care dintre indicatorii agregați utilizați la calculul indicelui de eficiență (”Resurse” și ”Rezultate”) a influențat cel mai mult evoluțiile reieșite din analize, pentru fiecare din cele trei categorii de unități școlare luate în considerare (grădinițe, școli gimnaziale și licee).

Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul eşantionului şi al unităţilor evaluate extern în ce priveşte raportul rezultate / resurse este prezentată în tabelul de mai jos: :

N = eficiență negativă / indice de eficiență subunitar - resursele sunt superioare rezultatelor; P = eficiență pozitivă / indice de eficiență supraunitar -efort mai mare depus în obținerea rezultatelor (rezultatele obținute sunt superioare celor medii obținute de școli similare în privința resurselor

Tabelul nr. 6. Evoluția indicelui de eficiență la nivelul tuturor unităților școlare

Aceeași situaţie, adică evoluţia indicelui de eficienţă, dar la nivelul eșantionului general și la nivelul subeșantionului de unităţi evaluate extern în anul 2011, pe tip de unitate școlară, este prezentată în Tabelul nr. 7 și în Graficul nr. 1

Concluziile pe care le putem extrage din evoluția indicelui de eficiență (sub/supra unitar), la nivelul eșantionului, așa cum rezultă din Tabelul nr. 7, sunt următoarele:

Una din cinci unități (19,2%) au obținut rezultate mai slabe decât disponibilul de resurse în toți cei trei ani evaluați, în timp ce aproape de o treime (31,7%) dintre unități au depus eforturi mai mari pentru obținerea rezultatelor finale

Dintre segmentele principale (grădinițe, școli gimnaziale și licee) cel mai mare procent al unităților situate permanent în zona indicelui de eficiență subunitar s-a identificat în cazul liceelor (24,2%), urmat de gimnazii (19,5%), cel mai scăzut procentaj (6,6%) înregistrându-se în cazul grădinițelor.

2009 2011 2014 Total Structura pe tip de unitate Mediu

GRD PRM GIM PRF LIC PLIC SPE Rural Urban

N N N 19,2% 6,6% 11,1% 19,5% 16,7% 24,2% 0,0% 7,2% 21,5% 16,5%

N N P 7,7% 3,6% 5,6% 8,9% 0,0% 6,3% 22,2% 10,1% 9,1% 6,1%

N P N 5,8% 5,3% 0,0% 6,2% 0,0% 4,7% 11,1% 11,6% 7,8% 3,3%

N P P 8,5% 7,1% 11,1% 9,0% 16,7% 7,0% 11,1% 14,5% 9,3% 7,5%

P N N 10,2% 13,0% 11,1% 8,7% 16,7% 12,0% 0,0% 21,7% 11,1% 9,1%

P N P 8,5% 14,5% 11,1% 8,3% 0,0% 7,0% 11,1% 1,4% 8,0% 9,0%

P P N 8,4% 15,0% 22,2% 8,2% 0,0% 6,5% 0,0% 8,7% 9,9% 6,7%

P P P 31,7% 34,9% 27,8% 31,1% 50,0% 32,2% 44,4% 24,6% 23,3% 41,7%

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

14

Toate trei tipurile de unităţi au înregistrat procentaje asemănătoare, de circa o treime, în situaţia valorilor supraunitare ale indicelui.

Circa o treime dintre unităţile investigate au înregistrat valori constant pozitive în cele trei momente analizate. De remarcat că niciun liceu nu a obţinut constant niveluri negative de eficienţă, iar 44,4% dintre licee s-au menţinut în zona eficienţei pozitive în toţi cei trei ani. Exceptând învăţământul special, liceele au procentajul cel mai ridicat al eficienţei pozitive menţinută în toţi cei trei ani.

Dintre categoriile analizate, şcolile gimnaziale, dar mai ales liceele au fost marcate la nivel de reţea de modificările generate de politicile educaţionale ale ultimilor ani referitoare la desfiinţarea începând cu 2009-2010 școlilor de arte și meserii şi reintroducerea treptată a învăţământului profesional începând cu anul şcolar 2012-2013. Totodată, învăţământul profesional şi tehnic a fost afectat, în afara modificărilor de structură, şi de importante modificări curriculare. Prelungirea învăţământului obligatoriu de la opt la zece ani (unsprezece) ani sau evoluţia învăţământului profesional prin transformarea unui număr important de şcoli de artă şi meserii în licee tehnologice a dus la extinderea ponderii filierei tehnologice de liceu, care este, alături de filiera vocaţională, principalul furnizor de formare profesională iniţială.

Din perspectiva studiului, având în vedere corelarea indicelui de eficienţă cu rezultatele unităţii de învăţământ, se apreciază că modificările aduse reţelei de învăţământ liceal s-ar fi putut resimţi atât în evoluţia acestui indicator la nivelul liceelor teoretice (prin calitatea absolvenţilor de liceu cu şi fără examen de bacalaureat), cât şi în evoluţia indicelui la nivelul liceelor cu profil tehnologic, marcate în perioada analizată de modificări curriculare majore. Analiza situaţiei la nivelul profilurilor de liceu menţionate este prezentată în Anexa 5 a acestui studiu.

Pe medii de rezidenţă structura unităţilor în funcţie de natura indicelui de eficiență diferă, în toţi cei trei ani de observare: 21,5% dintre unităţile din mediul rural au obţinut rezultate constant slabe (față de 16,5 în mediul urban); 23,3% dintre unităţile din mediul rural (faţă de 41,7% dintre unităţile din urban) au înregistrat niveluri constant pozitive ale indicelui de eficienţă.

Comparând evoluţia indicelui la nivelul întregului eșantion cu evoluţia indicelui la nivelul subeșantionului format din unităţile supuse evaluării externe în 2011 se constată o ameliorare semnificativă în cazul celor din urmă, aproape jumătate dintre școlile gimnaziale (45,4%) și jumătate dintre licee (49,4%) menţinând în toată perioada evoluţia pozitivă.

N = eficiență negativă / indice de eficiență subunitar - resursele sunt superioare rezultatelor; P = eficiență pozitivă / indice de eficiență supraunitar -efort mai mare depus în obținerea rezultatelor (rezultatele obținute sunt superioare celor medii obținute de școli similare în privința resurselor

Tabelul nr. 7. Evoluția indicelui de eficiență la nivelul eșantionului general și la nivelul subeșantionului de unități evaluate extern în 2011

Evoluţii în funcţie de tipul unităţii

Grădiniţe Şcoli gimnaziale Unităţi de înv.liceal

2009 2011 2014 Eşantionul cercetării

Unităţile evaluate extern

Eşantionul cercetării




N N N 6,6% 10,3% 19,5% 14,1% 24,2% 18,8%

N N P 3,6% 5,9% 8,9% 7,1% 6,3% 3,3%

N P N 5,4% 7,4% 6,2% 4,5% 4,7% 3,9%

N P P 7,1% 10,3% 9,0% 8,9% 7,0% 4,4%

P N N 13,0% 19,1% 8,7% 7,3% 12,0% 9,4%

P N P 14,5% 16,2% 8,3% 7,6% 7,0% 4,4%

P P N 15,1% 11,8% 8,2% 5,5% 6,5% 6,6%

P P P 34,7% 19,1% 31,1% 45,0% 32,2% 49,2%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

15

Graficul nr. 1. Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul eşşantionului general ş la nivelul subeşantionului de

unităţi evaluate extern în 2011

În legătură cu evoluția rezultatelor unităților din eșantion evaluate putem face următoarele mențiuni:

Calculat ca raport între rezultatele unității (însumând participarea și fluxul școlar, prezența medie pe elev, ca și rezultatele școlare curente sau la examenele naționale, cu elevii) și resursele unității (condițiile de realizare a rezultatelor școlare), nivelul indicelui de eficiență este dependent în mare măsură de rezultate, nivelul resurselor menținându-se relativ între aceleași limite.

Compararea rezultatelor obținute de școlile gimnaziale pe cei trei ani de referință (vezi Graficele 11-15, Anexa1) a evidențiat distribuții simetrice apropiate de curba Gauss.

În cazul liceelor (vezi Graficele 16-22, Anexa 1) rezultatele din 2009 reflectă un procentaj mai ridicat de rezultate peste valoarea medie a segmentului respectiv în comparație cu 2011 și 2014. O cauză a acestei situații poate fi numărul ridicat de SAM-uri din anul 2009: din cele 1064 de licee analizate pe parcursul întregii perioade (2009-2014), 90 reprezintă licee tehnologice provenite din SAM. Dacă în cazul gimnaziilor, la cele 207 unități provenite din SAM activitatea și evaluarea elevilor a păstrat aceleași caracteristici, în cazul liceelor s-a resimțit continuarea educației în liceu, indiferent de rezultatele evaluării la finele clasei a VIII-a (deci, indiferent de promovarea sau nu a acestuia cu note peste 5). Deci, putem presupune că liceele provenind din SAM nu au obținut rezultate similare celor generale, de la nivel liceal.

Evaluarea eficienței unității (concretizat în valorile indicelui de eficiență), împreună cu evaluarea externă (calitativă, concretizată prin rapoartele de evaluare externă și Atestatul de calitate emis pe baza acestora) au condus la eforturi substanțiale de îmbunătățire a calității, concretizate, la rândul lor, prin evoluția rezultatelor unităților respective. Evoluția rezultatelor a confirmat efectul pozitiv pe parcursul perioadei, Anexa 1 prezentând comparativ și evoluția rezultatelor la nivelul eșantionului cu cele ale unităților evaluate extern. Este de menționat faptul că subeșantionul unităților evaluate calitativ cuprinde unități care încă de la debutul cercetării din 2009 au prezentat rezultate semnificativ mai bune în comparație cu eșantionul total.

Structura unităţilor din eșantion (4108 unităţi) și a celor evaluate extern (621 de unităţi), pe tipuri, în funcţie de evoluţia indicelui de eficienţă, pentru fiecare perioadă de comparaţie (2009-2014, 2011-2014, 2009-2011), este prezentată în tabelul de mai jos:

Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul eşantionului şi

al subeşantionului de unităţi evaluate extern în 2011

0%

10%

20%

30%

40%

50%N

NN

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

NN

N

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

NN

N

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

Gradinite Scoli gimnaziale Licee



16

Tabelul nr. 8. Structura unităților pe tipuri, în funcție de evoluția indicelui de eficiență

Din datele prezentate putem extrage, deja, câteva concluzii:

În 2014, față de 2009, s-a înregistrat o distribuție echilibrată a unităților în ce privește evoluția indicelui de eficiență: numărul unităților cu evoluție pozitivă a indicelui de eficiență este similar unităților cu evoluție negativă. Totuși menționăm faptul că distanța de cinci ani între cele două momente ale evaluării (2009 și 2014) și influența modificărilor în privința resurselor unității asupra indicelui de eficiență, pot afecta probabilitatea existenței unei evoluții (cvasi)constante a caracteristicilor de bază. Legat de acest aspect, reamintim și modificările aduse rețelei școlare, substanțiale la nivelul celor 5 ani analizați. Ca urmare, considerăm mult mai relevante rezultatele comparării rezultatelor în 2011 față de 2009 și din 2014 față de 2011 (etapele cuprinzând intervale mai mici în timp).

În 2011, faţă de 2009, la nivelul categoriilor importante (grădiniţe, şcoli gimnaziale, licee), mai puţin de jumătate dintre unităţile analizate (46,4%) au avut indicele de eficienţă mai mare - şcolile gimnaziale cu un procent mai mare, aproape de jumătate, iar dintre liceele doar 44,4% indicând o eficienţă sporită în 2011 faţă de 2009. Reamintim că rezultatul trebuie privit în contextul evoluţiei reţele în perioada analizată, multe dintre şcolile de arte şi meserii transformându-se în licee tehnologice.

În 2014, faţă de 2011, la nivelul categoriilor importante (grădiniţe, şcoli gimnaziale, licee), peste două treimi dintre unităţile analizate au avut indicele de eficienţă mai mare – cea mai bună situaţie având-o grădiniţele, apoi liceele şi la urmă şcolile gimnaziale.

Concluzia cea mai importantă pe care o putem formula este că, școlile evaluate, la care calitatea educaţiei a scăzut mai mult între 2009 și 2011, faţă de restul școlilor, și-au îmbunătăţit substanţial calitatea după 2011, deci după vizita de evaluare extern, în raport cu celelalte unităţi școlare.

Restrângând analiza la cele mai eficiente unități (cu valori supraunitare ale indicelui de eficiență), putem observa, la nivelul tuturor unităților și județelor analizate , niște evoluții interesante.



Valori în scădere

Valori în creștere

Valori în scădere


Valori în scădere


Eșantionul cercetării

1 Grădinițe 34,4% 65,6% 36,9% 63,1% 62,8% 37,2%

2 Școli primare 55,6% 44,4% 55,6% 44,4% 44,4% 55,6%

3 Școli gimnaziale 49,6% 50,4% 49,4% 50,6% 51,5% 48,5%

4 Unități de învățământ profesional 50,0% 50,0% 66,7% 33,3% 66,7% 33,3%

5 Licee 56,3% 43,7% 50,5% 49,5% 55,6% 44,4%

6 Școli postliceale 44,4% 55,6% 44,4% 55,6% 33,3% 66,7%

7 Unități de învățământ special 43,5% 56,5% 46,4% 53,6% 49,3% 50,7%

Total 49,8% 50,2% 48,5% 51,5% 53,6% 46,4%

Unitățile evaluate extern

1 Grădinițe 42,2% 57,8% 40,6% 59,4% 60,9% 39,1%

3 Școli gimnaziale 47,8% 52,2% 43,0% 57,0% 57,5% 42,5%

5 Licee 61,2% 38,8% 57,9% 42,1% 52,2% 47,8%

Total 51,2% 48,8% 46,9% 53,1% 56,5% 43,5%

17

Graficul nr. 2. Ponderea unităților școlare eficiente

Din graficul de mai sus, rezultă că ponderea unităților școlare eficiente (cu indice de eficiență supraunitar) din eșantion:

A crescut constant (din 2009 până în 2014) doar în 7 județe: Caraș-Severin, Galați, Covasna, Bacău, Călărași, Brăila și Sibiu.

A scăzut constant într-un singur județ (Vâlcea).

În majoritatea județelor procentul școlilor cu indice supraunitar a scăzut între 2009 și 2011 și a crescut între 2011 și 2014.

Cu o singură excepție, procentul școlilor cu indice supraunitar a fost mai mare în 2014 față de 2011.

Pentru situația diferențiată a unităților școlare performante, pe județe și pe cele trei categorii de unități cuprinse în analiză – v. Graficele 23-25, Anexa 2.

Pe baza datelor colectate, am realizat și analiza diferențiată (total eșantion / unități școlare evaluate extern), pe județe, în privința evoluției unităților (școli gimnaziale și licee) cu eficiență similară (care fie au obținut, la toate cele trei colectări de date, indici de eficiență supraunitari, fie indici subunitari).:

Graficul nr. 3. Ponderea școlilor gimnaziale cu eficiență similară, pe județe, la nivel de eșantion general

18

Graficul nr. 4. Ponderea școlilor gimnaziale cu eficiență similară, pe județe, la nivelul unităților evaluate extern

Graficul nr. 5. Ponderea liceelor cu eficiență similară, pe județe, la nivel de eșantion general

Graficul nr. 6. Ponderea liceelor cu eficiență similară, pe județe, la nivelul unităților evaluate extern

NOTĂ: la cele 4 grafice de mai sus, numerotate cu 3, 4, 5 și 6, PPP = eficiență pozitivă / indice de eficiență supraunitar pentru cei trei ani de analiză avuți în vedere (2009, 2011 și 2014); NNN = eficiență negativă / indice de eficiență subunitar pentru cei trei ani de analiză avuți în vedere (2009, 2011 și 2014)

În tabelul următor prezentăm, pe județe, evoluția indicelui de eficiență în perioada 2009-2014, pentru fiecare perioadă de comparație (2009-2014, 2011-2014, 2009-2011):

19

Tabelul nr. 9. Evoluția, pe județe, a indicelui de eficiență în perioada 2009-2014, pentru fiecare perioadă de comparație (2009-2014, 2011-2014, 2009-2011)

Pentru structura, pe județe, a unităților școlare, în funcție de evoluția indicelui de eficiență, vezi și Graficele 26-28, Anexa 3.

Județ Comune 2009-2014 Comune 2011-2014 Comune 2009-2011

Valori în scadere

Valori în crestere

Valori în scadere

Valori în crestere

Valori în scadere

Valori în crestere

1 AB 44,2% 55,8% 53,8% 46,2% 43,3% 56,7%

2 AG 30,9% 69,1% 39,6% 60,4% 50,3% 49,7%

3 AR 60,1% 39,9% 51,4% 48,6% 60,1% 39,9%

4 BC 66,7% 33,3% 48,7% 51,3% 70,9% 29,1%

5 BH 61,0% 39,0% 61,6% 38,4% 56,0% 44,0%

6 BN 33,3% 66,7% 48,1% 51,9% 35,8% 64,2%

7 BR 31,1% 68,9% 52,8% 47,2% 39,6% 60,4%

8 BT 59,8% 40,2% 43,5% 56,5% 65,2% 34,8%

9 BU 37,0% 63,0% 33,3% 66,7% 59,3% 40,7%

10 BV 33,6% 66,4% 43,0% 57,0% 42,2% 57,8%

11 BZ 50,0% 50,0% 50,0% 50,0% 48,7% 51,3%

12 CJ 45,3% 54,7% 47,2% 52,8% 51,6% 48,4%

13 CL 51,3% 48,8% 42,5% 57,5% 61,3% 38,8%

14 CS 56,3% 43,7% 50,7% 49,3% 64,8% 35,2%

15 CT 60,4% 39,6% 51,3% 48,7% 60,4% 39,6%

16 CV 48,0% 52,0% 56,0% 44,0% 46,7% 53,3%

17 DB 46,4% 53,6% 39,9% 60,1% 58,7% 41,3%

18 DJ 65,2% 34,8% 61,9% 38,1% 59,4% 40,6%

19 GJ 55,4% 44,6% 49,4% 50,6% 54,2% 45,8%

20 GL 36,4% 63,6% 36,4% 63,6% 54,5% 45,5%

21 GR 37,1% 62,9% 37,1% 62,9% 50,0% 50,0%

22 HD 56,0% 44,0% 44,0% 56,0% 57,1% 42,9%

23 HR 44,5% 55,5% 41,2% 58,8% 47,1% 52,9%

24 IF 52,4% 47,6% 59,5% 40,5% 47,6% 52,4%

25 IL 49,4% 50,6% 48,2% 51,8% 53,0% 47,0%

26 IS 49,5% 50,5% 52,5% 47,5% 44,0% 56,0%

27 MH 60,0% 40,0% 55,7% 44,3% 54,3% 45,7%

28 MM 77,8% 22,2% 55,6% 44,4% 88,9% 11,1%

29 MS 58,5% 41,5% 58,5% 41,5% 53,8% 46,2%

30 NT 57,1% 42,9% 49,1% 50,9% 56,3% 43,8%

31 OT 63,0% 37,0% 48,1% 51,9% 69,1% 30,9%

32 PH 33,7% 66,3% 51,3% 48,7% 33,7% 66,3%

33 SB 34,0% 66,0% 37,7% 62,3% 41,5% 58,5%

34 SJ 53,4% 46,6% 47,7% 52,3% 55,7% 44,3%

35 SM 52,9% 47,1% 44,6% 55,4% 65,3% 34,7%

36 SV 45,6% 54,4% 41,2% 58,8% 57,8% 42,2%

37 TL 29,3% 70,7% 50,7% 49,3% 41,3% 58,7%

38 TM 68,4% 31,6% 52,6% 47,4% 63,2% 36,8%

39 TR 60,0% 40,0% 67,5% 32,5% 47,5% 52,5%

40 VL 77,5% 22,5% 60,0% 40,0% 62,5% 37,5%

41 VN 48,1% 51,9% 32,7% 67,3% 58,7% 41,3%

42 VS 53,2% 46,8% 50,5% 49,5% 59,6% 40,4%

Total 49,8% 50,2% 48,5% 51,5% 53,6% 46,4%

20

N = eficienţă negativă / indice de eficienţă subunitar - resursele sunt superioare rezultatelor; P = eficienţă pozitivă / indice de eficienţă supraunitar - efort mai mare depus în obţinerea rezultatelor (rezultatele obţinute sunt superioare celor medii obţinute de școli similare în privinţa resurselor); succesiunea literelor reprezintă starea indicelui de eficienţă în cei trei ani de referinţă – 2009, 2011 și 2014.

Tabelul nr. 10. Procentajul unităților gimnaziale cu evoluții pozitive în perioada 2009-2014.

Eșantion Evaluate extern

JUD NNP NPP PPP Total

progres NNP NPP PPP Total

progres

AB 9,0% 13,4% 44,8% 67,2% 0,0% 0,0% 54,5% 54,5%

AG 3,8% 10,4% 37,7% 51,9% 0,0% 13,3% 26,7% 40,0%

AR 3,8% 5,0% 22,5% 31,3% 0,0% 0,0% 50,0% 50,0%

BC 7,0% 4,7% 39,5% 51,2% 10,0% 10,0% 70,0% 90,0%

BH 6,5% 6,5% 31,5% 44,6% 8,3% 16,7% 16,7% 41,7%

BN 18,4% 22,4% 30,6% 71,4% 14,3% 0,0% 42,9% 57,1%

BR 10,8% 16,9% 32,3% 60,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0%

BT 11,5% 0,0% 31,1% 42,6% 0,0% 0,0% 70,0% 70,0%

BU 0,0% 10,0% 40,0% 50,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

BV 11,9% 11,9% 20,3% 44,1% 25,0% 12,5% 50,0% 87,5%

BZ 8,3% 8,3% 39,6% 56,3% 0,0% 0,0% 85,7% 85,7%

CJ 8,6% 19,8% 32,1% 60,5% 0,0% 9,1% 81,8% 90,9%

CL 9,1% 5,5% 10,9% 25,5% 16,7% 0,0% 33,3% 50,0%

CS 11,6% 7,0% 32,6% 51,2% 28,6% 0,0% 42,9% 71,4%

CT 2,6% 1,3% 39,0% 42,9% 0,0% 9,1% 54,5% 63,6%

CV 5,9% 3,9% 19,6% 29,4% 0,0% 14,3% 28,6% 42,9%

DB 7,4% 18,1% 20,2% 45,7% 6,7% 20,0% 33,3% 60,0%

DJ 3,9% 6,9% 21,6% 32,4% 0,0% 6,7% 46,7% 53,3%

GJ 7,3% 12,7% 47,3% 67,3% 0,0% 25,0% 75,0% 100,0%

GL 40,0% 0,0% 20,0% 60,0% 9,0%

GR 12,5% 10,4% 37,5% 60,4% 22,2% 0,0% 55,6% 77,8%

HD 12,2% 17,1% 36,6% 65,9% 25,0% 0,0% 50,0% 75,0%

HR 11,1% 8,3% 30,6% 50,0% 18,2% 9,1% 45,5% 72,7%

IF 12,0% 8,0% 16,0% 36,0% 25,0% 25,0% 0,0% 50,0%

IL 13,2% 13,2% 17,0% 43,4% 0,0% 0,0% 75,0% 75,0%

IS 11,5% 6,9% 16,8% 35,1% 15,8% 5,3% 15,8% 36,8%

MH 10,2% 8,5% 32,2% 50,8% 28,6% 14,3% 28,6% 71,4%

MM 20,0% 0,0% 80,0% 100,0% 0,0%

MS 0,0% 12,1% 33,3% 45,5% 0,0% 0,0% 55,6% 55,6%

NT 6,2% 8,6% 32,1% 46,9% 0,0% 22,2% 44,4% 66,7%

OT 0,9% 2,7% 38,4% 42,0% 0,0% 0,0% 42,9% 42,9%

PH 10,5% 16,7% 30,7% 57,9% 0,0% 5,3% 47,4% 52,6%

SB 10,3% 8,6% 20,7% 39,7% 14,3% 14,3% 28,6% 57,1%

SJ 15,0% 8,3% 35,0% 58,3% 12,5% 0,0% 62,5% 75,0%

SM 9,6% 4,1% 30,1% 43,8% 0,0% 11,1% 33,3% 44,4%

SV 12,1% 5,7% 50,0% 67,9% 5,3% 10,5% 63,2% 78,9%

TL 21,6% 13,7% 17,6% 52,9% 14,3% 14,3% 28,6% 57,1%

TM 0,0% 0,0% 14,3% 14,3% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

TR 9,1% 3,0% 24,2% 36,4% 12,5% 12,5% 37,5% 62,5%

VL 0,0% 4,3% 39,1% 43,5% 0,0% 16,7% 16,7% 33,3%

VN 13,3% 6,7% 33,3% 53,3% 0,0% 16,7% 25,0% 41,7%

VS 6,9% 8,3% 36,1% 51,4% 0,0% 12,5% 75,0% 87,5%

Total 8,9% 9,0% 31,1% 49,0% 6,6% 9,0% 45,4% 60,9%

21

Analizând datele diferenţiate la nivel de judeţ în privinţa indicelui de eficienţă, am mai putut constata în ceea ce privește școlilor gimnaziale, o evoluţie pozitivă în cazul a aproape jumătate dintre unităţile din eșantion (49%), dar într-un procentaj mult mai mare (60,9%) în cazul unităţilor evaluate extern – situaţia fiind foarte diferită de la un judeţ la altul. Procentajul unităţilor gimnaziale cu evoluţii pozitive în perioada 2009-2014 este prezentat în Tabelul nr. 10 și în graficele de mai jos

Graficele nr. 7-8. Procentajul unităților gimnaziale cu evoluții pozitive în perioada 2009-2014

În privința liceelor, evoluția este similară: 45,5% dintre unitățile din eșantionul mare de unități (eșantionul 1) au înregistrat o evoluție pozitivă în privința indicelui de eficiență, dar într-un procentaj de 57,3% în cazul unităților evaluate extern - și aici existând diferențe mari între județe.

Procentajul unităților liceale cu evoluții pozitive în perioada 2009-2014 este prezentat în tabelul și graficele de mai jos:

Procentajul unitatilor de invatamant gimnazial din esantion, pe judet,

cu evolutii crescatoare a indicelui in perioada analizata

0%

20%

40%

60%

80%

100%

MM

BN SV GJ

AB

HD CJ

GR

BR

GL SJ

PH BZ

VN

TL

AG VS

BC

CS

MH

BU

HR

NT

DB

MS

BH

BV

SM VL IL CT

BT

OT

SB

TR IF IS DJ

AR

CV

CL

NNP NPP PPP Alte

Procentajul unitatilor de invatamant gimnazial evaluate calitativ , pe judet,


0%

20%

40%

60%

80%

100%

GJ

CJ

BC

BV

VS

BZ

SV

GR

HD IL SJ

HR

CS

MH BT

NT

CT

TR

BR

DB

BN SB

TL

MS

AB DJ

PH

AR

CL IF

SM CV

OT

BH

VN

AG IS VL

BU

GL

MM

TM

NNP NPP PPP Alte

22

N = eficiență negativă / indice de eficiență subunitar - resursele sunt superioare rezultatelor; P = eficiență pozitivă / indice de eficiență supraunitar - efort mai mare depus în obținerea rezultatelor (rezultatele obținute sunt superioare celor medii obținute de școli similare în privința resurselor); succesiunea literelor reprezintă starea indicelui de eficiență în cei trei ani de referință – 2009, 2011 și 2014.

Tabelul nr. 11. Procentajul unităților liceale cu evoluții pozitive în perioada 2009-2014.

Eșantion Evaluate extern

JUD NNP NPP PPP Total

progres NNP NPP PPP Total

progres

AB 3,3% 13,3% 36,7% 53,3% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0%

AG 13,8% 13,8% 24,1% 51,7% 0,0% 0,0% 33,3% 33,3%

AR 2,6% 2,6% 28,9% 34,2% 0,0% 0,0% 75,0% 75,0%

BC 10,7% 3,6% 35,7% 50,0% 0,0% 0,0% 33,3% 33,3%

BH 6,7% 4,4% 51,1% 62,2% 0,0% 20,0% 60,0% 80,0%

BN 4,5% 9,1% 18,2% 31,8% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

BR 4,3% 13,0% 34,8% 52,2% 0,0% 25,0% 75,0% 100,0%

BT 4,0% 4,0% 32,0% 40,0% 0,0% 0,0% 80,0% 80,0%

BU 20,0% 10,0% 40,0% 70,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%

BV 8,3% 13,9% 30,6% 52,8% 0,0% 0,0% 50,0% 50,0%

BZ 4,8% 4,8% 42,9% 52,4% 0,0% 0,0% 50,0% 50,0%

CJ 4,9% 14,6% 53,7% 73,2% 0,0% 0,0% 85,7% 85,7%

CL 5,9% 0,0% 17,6% 23,5% 33,3% 0,0% 0,0% 33,3%

CS 5,3% 5,3% 31,6% 42,1% 0,0% 0,0% 25,0% 25,0%

CT 7,5% 7,5% 20,8% 35,8% 0,0% 0,0% 42,9% 42,9%

CV 0,0% 12,5% 31,3% 43,8% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

DB 6,7% 6,7% 33,3% 46,7% 25,0% 0,0% 25,0% 50,0%

DJ 8,3% 8,3% 25,0% 41,7% 0,0% 0,0% 57,1% 57,1%

GJ 8,0% 4,0% 32,0% 44,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%

GL 0,0% 33,3% 66,7% 100,0% 0,0%

GR 10,0% 10,0% 20,0% 40,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%

HD 5,9% 2,9% 38,2% 47,1% 0,0% 0,0% 40,0% 40,0%

HR 8,6% 2,9% 37,1% 48,6% 0,0% 0,0% 40,0% 40,0%

IF 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

IL 4,3% 4,3% 13,0% 21,7% 25,0% 25,0% 50,0% 100,0%

IS 8,3% 1,7% 31,7% 41,7% 9,1% 9,1% 27,3% 45,5%

MH 0,0% 10,0% 30,0% 40,0% 0,0%

MM 0,0% 0,0% 50,0% 50,0% 0,0% 0,0% 66,7% 66,7%

MS 0,0% 0,0% 33,3% 33,3% 0,0% 0,0% 66,7% 66,7%

NT 0,0% 7,1% 39,3% 46,4% 0,0% 14,3% 28,6% 42,9%

OT 7,1% 7,1% 25,0% 39,3% 0,0% 0,0% 50,0% 50,0%

PH 8,7% 8,7% 28,3% 45,7% 11,1% 0,0% 44,4% 55,6%

SB 12,0% 8,0% 24,0% 44,0% 14,3% 14,3% 57,1% 85,7%

SJ 5,0% 0,0% 40,0% 45,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%

SM 0,0% 11,1% 40,7% 51,9% 0,0% 0,0% 33,3% 33,3%

SV 5,4% 10,8% 32,4% 48,6% 0,0% 0,0% 80,0% 80,0%

TL 15,8% 10,5% 26,3% 52,6% 0,0% 0,0% 66,7% 66,7%

TM 20,0% 0,0% 30,0% 50,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

TR 0,0% 0,0% 42,9% 42,9% 0,0% 0,0% 50,0% 50,0%

VL 0,0% 0,0% 28,6% 28,6% 0,0% 0,0% 50,0% 50,0%

VN 4,8% 9,5% 33,3% 47,6% 0,0% 0,0% 50,0% 50,0%

VS 4,8% 9,5% 33,3% 47,6% 0,0% 16,7% 33,3% 50,0%

Total 6,3% 7,0% 32,2% 45,5% 3,4% 4,5% 49,4% 57,3%

23

Graficele nr. 9-10. Procentajul liceelor cu evoluții pozitive în perioada 2009-2014.

Ca urmare, putem spune că atât ponderea unităților școlare eficiente (cu indice de eficiență supraunitar), cât și ponderea unităților cu evoluție pozitivă au valori mai mari la unitățile evaluate extern față de cele din eșantionul general în majoritatea județelor.

Analizând datele diferențiate pe niveluri de învățământ, am putut constata următoarele (pentru analiza diferențiată aprofundată a unităților școlare evaluate, pe cele trei categorii de unități cuprinse în analiză – vezi Graficele 29-49, Anexa 4):

La nivelul grădinițelor, evaluarea externă a dus la o mai bună folosire a bazei materiale existente. În cele mai multe cazuri, atât la nivelul grădinițelor de stat cât și, mai ales, la nivelul celor private, baza materială a constituit o problemă mai mică decât pentru celelalte categorii de unități școlare. Totodată, nivelul de învățământ preșcolar nefiind obligatoriu, participarea populației școlare este mult influențată de condiția economică, socială și educațională a familiei – acest lucru fiind deja demonstrat de cercetările de profil: participare copiilor provenind din medii dezavantajate la învățământul preșcolar este mai mică. Astfel, în 2009, indicele de eficiență era, la cele mai multe unități, sub valoarea (standardizată) a indicatorului general de rezultate. Aceasta înseamnă că nivelul resurselor existente ar fi permis rezultate mai bune. În 2011, se poate observa o apropiere între indicele de eficiență și cel ”de rezultat”, dar fără a exista o evoluție uniformă la nivelul grădinițelor analizate. În 2014 poate fi observată, în plus, pe lângă apropierea deja menționată (între indicele de eficiență și indicatorul agregat de rezultate) și o anumită uniformizare a nivelului calității. Cu alte cuvinte, evaluarea externă a determinat, în 2014, la grădinițele evaluate,

Procentajul unitatilor de invatamant liceall din esantion, pe judet,


0%

20%

40%

60%

80%

100%

GL

CJ

BU

BH

AB

BV TL

BZ

BR

SM

AG

BC

MM

TM SV

HR

VN

VS

HD

DB

NT

PH SJ

GJ

SB

CV

TR

CS

DJ IS BT

GR

MH

OT

CT

AR

MS

BN

VL

CL IL IF

NNP NPP PPP Alte

Procentajul unitatilor de invatamant liceal evaluate calitativ , pe judet,


0%

20%

40%

60%

80%

100%

BR

BU GJ

GR IL SJ

CJ

SB

BH

BT SV

AR

MM MS

TL

AB DJ

PH BV

BZ

DB

OT

TR

VL

VN VS IS

CT

NT

HD

HR

AG

BC

CL

SM CS

BN

CV

GL IF

NNP NPP PPP alt

24

îmbunătățirea rezultatelor, îmbunătățirea indicelui de eficiență, îmbunătățirea utilizării resurselor existente dar și o egalizare a calității oferite - desigur, la un nivel superior celui din 2009 și 2011.

La nivelul școlilor gimnaziale situația este diferită: în cele mai multe situații, la cele trei momente din timp pentru care există date colectate, indicele de eficiență este (pe baza valorilor standardizate) mai sus decât valoarea indicatorului agregat privind ”rezultatele”. Aceasta înseamnă că școlile evaluate au rezultate mai bune decât ne-am fi așteptat, având în vedere resursele existente și în comparație cu celelalte unități din sistem. În acest caz, evaluarea externă a avut ca rezultat, acolo unde a fost cazul, o concentrare a eforturilor autorităților școlare pe îmbunătățirea bazei materiale – fapt dovedit prin apropierea valorilor indicelui de eficiență de cel agregat al rezultatelor (reamintim, în condițiile unei creșteri generale a indicelui de eficiență).

La nivelul liceelor, situația este similară, dar cu o diferență și mai mare între indicele de eficiență și valoarea indicatorului agregat de rezultate. Și liceele evaluate au obținut rezultate mai bune decât ne-am fi așteptat, având în vedere resursele existente și în comparație cu celelalte unități din sistem. De asemenea, și în cazul liceelor, evaluarea externă a avut ca rezultat (într-o măsură chiar mai mare decât la școlile gimnaziale), o concentrare a eforturilor autorităților școlare pe îmbunătățirea bazei materiale – fapt dovedit prin apropierea valorilor indicelui de eficiență de cel agregat al rezultatelor (reamintim, în condițiile unei creșteri generale a indicelui de eficiență).

25

5. Anexe: date suplimentare

Anexa 1. Distribuția comparativă a rezultatelor obținute de unitățile gimnaziale și liceale (total

eșantion / cele evaluate extern )

Graficele 11-12. Distribuția rezultatelor obținute de școlile gimnaziale - comparativ: total / cele evaluate calitativ

26

Graficele nr. 13-15. Evolutia comparativă a rezultatelor unităților gimnaziale din eșantion cu rezultatele obținute de

unitățile cuprinse în subeșantionul unităților evaluate extern (calitativ)

27

Graficele nr. 16-17. Distribuția rezultatelor obținute de licee - comparativ: total / cele evaluate extern

28

Graficele nr. 18-19. Distribuția rezultatelor obținute de licee - comparativ: total / cele evaluate extern

29

Graficele nr. 20-22. Evolutia comparativă a rezultatelor unităților gimnaziale din eșantion cu rezultatele obținute de

unitățile cuprinse în subeșantionul unităților evaluate extern (calitativ)

30

Anexa 2: Situația diferențiată a unităților școlare performante, pe județe și pe cele trei categorii de unități cuprinse în analiză

Graficul nr. 23. Situația diferențiată a grădinițelor performante, pe județe

Graficul nr. 24. Situația diferențiată a școlilor gimnaziale performante, pe județe

Graficul nr. 25. Situația diferențiată a liceelor performante, pe județe

31

Anexa 3. Structura, pe județe, a unităților școlare, în funcție de evoluția indicelui de eficiență

Graficul nr. 26. Structura unităților școlare analizate în funcție de evoluția nivelului de eficiență 2009-2011



32

Anexa 4. Evolutia comparativă a rezultatelor şi a indicilor de eficienţă obţinute de unităţile evaluate

extern, pe judeţe

Graficele 29-31. Raportul între rezultatele obținute și indicele de eficiență în 2009, 2011 și 2014- Grădinițe

33

Graficele 32-34. Raportul între rezultatele obținute și indicele de eficiență în 2009, 2011 și 2014 - Școli gimnaziale – Seria 1

34

Graficele 35-37. Raportul între rezultatele obținute și indicele de eficiență în 2009, 2011 și 2014 - Școli gimnaziale –

Seria 2

35


36


37

Graficele 44-46. Raportul între rezultatele obținute și indicele de eficiență în 2009, 2011 și 2014 – Licee – Seria 1

38

Graficele 47-49. Raportul între rezultatele obținute și indicele de eficiență în 2009, 2011 și 2014 – Licee – Seria 2

39

Anexa 5: Rezultatele unităţilor liceale, în funcţie de statutul lor din 2009

Graficele 50-52. Rezultatele unităţilor liceale, în funcţie de statutul lor din 2009 (cele care au fost SAM, faţă de licee, în general).

40

Din totalul celor 1064 licee cuprinse în eşantionul comun al studiului, 31,5% (335) sunt licee teoretice, 58,6% (624) licee tehnologice, restul de 105, în procentaj de 9,9% sunt licee vocaţionale. Dintre cele 1064 licee, 181 aparţin subeşantionului de unităţi evaluate extern în anul 2011.

Distribuţia pe filiere a unităţilor de învăţământ liceal cuprinse în eşantionul studiului este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 12. Unităţile din eşantion – învăţământ liceal

Din totalul liceelor tehnologice investigate, 93 au debutat în primul an al studiului (2009) ca unităţi SAM. Dintre fostele unităţi SAM care în 2014 au devenit licee, 20 se regăsesc şi în eşantionul de unităţi evaluate extern. Încercăm, mai jos, o analiză a evoluţiei indicelui la nivelul filierelor învăţământului liceal, cu evidenţierea situaţiilor care au debutat în evaluare ca aparţinând unei alte categorii de unităţi.

Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul filierelor de învăţământ liceal poate fi urmărită în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 13. Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul învăţământului liceal

Atât în cazul întregului eşantion, cât şî în cazul unităţilor evaluate extern, marea majoritate a liceelor teoretice şi a liceelor vocaţionale au înregistrat evoluţii pozitive pe întreaga perioadă a proiectului. Situaţia liceelor tehnologice este cu totul diferită, peste o treime dintre unităţile din eşantion (38,6%), ca şi o treime dintre unităţile evaluate extern (35,8%) au înregistrat evoluţii negative în întreaga perioadă. Se constată chiar un moment de impact marcat de anul 2011, când de la valoarea supraunitară a indicelui (P) în 2009 - reflectând rezultate superioare disponibilului de resurse, s-au înregistrat valori în scădere (N) în anii următori, situaţie în care se regăsesc 17,6% dintre liceele tehnologice din eşantion şi chiar 21% dintre cele evaluate extern.

Diferenţele de evoluţie între filierele de liceu pot fi puse pe seama caracteristicii acestora, o parte dintre unităţile tehnologice din 2014 debutând în 2009 ca unităţi SAM. În continuare se va proceda la o analiză comparativă între evoluţia liceelor tehnologice – foste licee industriale şî liceele tehnologice – foste SAM.

Total unităţi eşantion comun Unităţi evaluate extern în 2011

Total Acelaşi tip Total Acelaşi tip

1 Licee teoretice 335 332 87 87

3 Licee tehnologice 624 535 81 61

5 Licee vocaţionale 105 104 13 13

Total 1064 971 181 161

Licee teoretice Licee tehnologice Licee vocaţionale







N N N 4,5% 5,7% 38,6% 35,8% 1,9% 0,0%

N N P 2,4% 0,0% 9,0% 7,4% 2,9% 0,0%

N P N 2,7% 2,3% 6,6% 6,2% 0,0% 0,0%

N P P 7,5% 4,6% 5,9% 3,7% 11,4% 7,7%

P N N 3,0% 0,0% 17,6% 21,0% 7,6% 0,0%

P N P 4,8% 3,4% 8,2% 6,2% 7,6% 0,0%

P P N 7,2% 5,7% 5,8% 7,4% 8,6% 7,7%

P P P 68,1% 78,2% 8,3% 12,3% 60,0% 84,6%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

41

Graficul nr. 53. Evoluţia indicelui de eficienţă, la liceu – eșantion general și unităţi evaluate extern

Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul filierei tehnologice, în funcţie de tipul unităţii în anul de debut al studiului este indicată în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 14. Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul învăţământului liceal tehnologic, în funcţie de tipul unităţii în anul de referinţă 2009

Comparând evoluţia indicelui înregistrat de liceele tehnologice, se constată un procentaj de 12,4% a unităţilor cu valori pozitive în toată perioada pentru unităţile evaluate extern, comparativ cu procentajul de 8,3% a unităţilor similare din întregul eşantion.

Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul filierelor

unităţilor de invatamant liceal

0%

20%

40%

60%

80%

100%

NN

N

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

NN

N

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

NN

N

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

Licee teoretice Licee tehnologice Licee vocationale

Eşantionul cercetării Unităţile evaluate extern

Tipul unităţii în anul 2009

Licee tehnologice Şcoli de artă şi meserii (SAM)





N N N 40,6% 36,1% 27,0% 35,0%

N N P 9,3% 6,6% 6,7% 10,0%

N P N 6,4% 4,9% 7,9% 10,0%

N P P 6,4% 4,9% 3,4% 0,0%

P N N 17,6% 23,0% 18,0% 15,0%

P N P 8,4% 6,6% 6,7% 5,0%

P P N 3,7% 4,9% 18,0% 15,0%

P P P 7,7% 13,1% 12,4% 10,0%

100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

42

Graficul nr. 54. Evoluţia indicelui de eficienţă la nivelul învăţământului liceal tehnologic, în funcţie de tipul unităţiiîn anul de referinţă 2009

Compararea evouluţiei indicelui în funcţie de tipul acestora în anul de debut, a relevat un procentaj mai scăzut al fostelour SAM cu valori negative pe întreaga perioadă, de numai 27% dintre unităţi, faţă de 40,6% dintre fostele licee industriale, şi asemănător, un procentaj mai ridicat al unităţilor SAM (12,4%) care au înregistrat evoluţii pozitive pe întreaga perioadă, faţă de 7,7% dintre fostele licee industriale. Rezultatele pot fi puse pe seama apartenenţei unităţilor SAM la reţeaua unităţilor gimnaziale, marcată de alte categorii de indicatori privind rezultatele şcolare, incluzând, pe lângă examenul de bacalaureat şi rezultatele obţinute la evaluările naţionale de la finalul clasei a VIII-a.

Un alt criteriu de comparare îl reprezintă evoluţia indicelui de eficienţă în cazul filierei tehnologice a invăţământului liceeal pentru fiecare perioadă analizată, prezentată în tabelul și graficul de mai jos:

Tabelul nr. 15. Evoluţia indicelui de eficienţă în cazul filierei tehnologice a invăţământului liceeal

Evoluţia indicelui de eficienţă in cazul liceelor tehnologice,

in functie de tipul acestora in anul 2009

0%

10%

20%

30%

40%

50%

NN

N

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

NN

N

NN

P

NP

N

NP

P

PN

N

PN

P

PP

N

PP

P

Licee cu profil tehnic SAM

Eşantionul cercetării Unităţile evaluate extern

Tipul unităţilor analizate


Valori în scadere

Valori în crestere

Valori în scadere

Valori în crestere

Valori în scadere

Valori în crestere


1 Licee teoretice 57,3% 42,7% 64,2% 35,8% 40,0% 60,0%

2 Licee tehnologice 55,3% 44,7% 42,1% 57,9% 64,9% 35,1%

3 Licee vocaţionale 59,0% 41,0% 56,2% 43,8% 50,5% 49,5%

Total 56,3% 43,7% 50,5% 49,5% 55,6% 44,4%


1 Licee teoretice 60,9% 39,1% 72,4% 27,6% 37,9% 62,1%

3 Licee tehnologice 60,5% 39,5% 40,7% 59,3% 69,1% 30,9%

5 Licee vocaţionale 69,2% 30,8% 69,2% 30,8% 46,2% 53,8%

Total 61,3% 38,7% 58,0% 42,0% 52,5% 47,5%

Liceele tehnologice


1 Licee industriale 2009 53,5% 46,5% 38,9% 61,1% 64,5% 35,5%

2 SAM în 2009 66,3% 33,7% 61,8% 38,2% 67,4% 32,6%


1 Licee industriale 2009 57,4% 42,6% 36,1% 63,9% 65,6% 34,4%

2 SAM în 2009 70,0% 30,0% 55,0% 45,0% 80,0% 20,0%

43

Graficul nr. 55. Evoluţia indicelui de eficienţă în cazul filierei tehnologice a invăţământului liceeal

Din totalul liceelor tehnologice cuprinse în eşantion, 61,2% (382) au obţinut rezultate mai bune în cea de a treia etapă a evaluării, cea din anul 2014. În ce priveşte unităţile de acest tip evaluate extern în anul 2011, 51 au obţinut rezultate mai bune, reprezentând un procentaj de 63% dintre acestea. Este de menţionat că rezultatele menţionate se referă la un ansamblu de obiective educaţionale ale unităţii, cuprinzând, pe lângă rezultatele cu elevii la nivel de unitate şi obţinute de aceştia la examenele naţionale, şi aspecte privind participarea sau fluxul şcolar.

Comparatii intre rezultatele perechi la nivel de unitate, obtinute de

liceele tehnologice evaluate extern in 2011, la debutul si finalul studiului

30

35

40

45

50

55

60

65

70

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2009

2014

rapoarte de cercetare aracip vol. i / 2015beta.aracip.eu/descarca/0/resurse/starea calitatii...

Documents