radio partial 2.docx

7/27/2019 RADIO PARTIAL 2.docx

1/27

Curs 7

Examenul radiologic al abdomenului

Abdomenul se structureaza in 4 segmente:

- Structurile extraabdominalevertebrele toracale si lombare, musculatura paravertebrala,coastele, diafragmul si peretele abdominal.

- Spatiul peritoneal si extraperitoneal- Aparatul digestivstomac, intestin subtire, intestin gros, ficat, splina, pancreas- Aparatul urogenitalrinichi, uretere, vezica urinara, ureta si tractusul genital- La fiecare structura se evalueaza locatia, dimensiunea, forma, pozitia, conturul, numarul,

densitatea si relatia cu organele invecinate

- Exista structuri care atunci cand sunt normale nu sunt identificate pe imaginearadiologica, insa cand sunt modificate pot deveni vizibile sau pot antrena modificari ale

organelor invecinate.

Structurile abdominale vizibie in conditii normale

-

Ficat- Stomac- Splina- Intestin subtire- Intestin gros- Rinichi- Vezica urinara- Prostata- Cavitatea peritoneala- Spatiul extraperitoneal

Structurile abdominale nedecelabile in conditii normale- Pancreas- Vezica biliara- Suprarenale- Uretere- Uretra- Ovare- Uter- Limfonoduri- Vasele de sange

Pentru a intelege relatia uui organ cu celalalt imaginea proiectiei abdminale a fost impartita

- In 5 regiuni in incidenta laterala- In 4 regiuni in incidenta VD/DV

Regiunea 1

- Incidenta lateralao Limita dorso-cranialadiafragmul


2/27

o Limita caudala o linie oblica dorso-ventral si caudo-cranial pe ultimul spatiuintercostal

o De la L3 la linia alba in dreptul T13o Limita ventrala o linie oblica caudo-craniala de la limitei caudale catre

cupola diafragmatica

o Ficatulpartea dorsalao Splinacapulo Rinichiul drept (posibil si partea craniala a rinichiului stang)o Stomaculzona fundica si corpulo Suprarenala dreapta (posibil stanga)o Pancreasulo Limfonodurile mezenterice

- Incidenta VD (dreapta)o Limita medialacoloana vertebralade la L1 cranial la bolta diafragmaticao

Limita caudalao linie perpendiculara pe coloana cranial de L1o Limita anterolateraladiafragmaulo Ficatullobul drept (vezica biliara)o Rinichiul drepto Suprarenala dreaptao Stomaculpilorulo Duodenul proximalo Pancreasulo Limfonodurile mezenterice

Regiunea a 2-a

- Incidenta laterala (sub regiunea 1)o Ficatul (vezica biliara)o Stomaculcorpul si pilorulo Pancreasulo Limfonodurile mezenterice

- Incidenta VD (stanga)o Ficatullobul stango Stomaculcorpul si zona fundicao Splinacapulo Suprarenala stanga

Regiunea a 3-aabdomenul mijlociu

- Incidenta laterala (L3-T13; L3-L5)o Intestinul subtireo Intestinul groso Splinacorpul si coadao Rinichiul stang si din dreptul


3/27

o Ovarul stango Pancreasulo Uterul

- Incidenta VDL1 si L4/5o Stomacul (marea curbura a corpului)o Pancreasulo Intestinul subtireo Intestinul groso Rinichiul stang si din dreptulo Uretereo Ovareo Uterul negestant

Regiunea a 4-a

- Incidenta lateralao

Limita dorsalacoloana lombarao Limita cranialaL3linie oblica cranio-caudal la linia alba in dreptul L4/5o Limita ventralade la limitei cranialao O linie la articulatia coxo-femuralao Colonul terminalo Uretereleo Limfonodurile iliace

- Incidenta VDcaudal de linia ce trece prin L4/5o Colonul terminalo Vezica urinarao Prostatao Limfonodurile iliaceo Uretereleo Uterul

Regiunea a 5-asub regiunea 4 si numai din incidenta laterala

- Vezica urinara- Prostata- Anse intestinale- Uterul- Ureterele

Peretele abdominal

- Diafragma si peretele costalcranial- Musculatura abdominalalateral si ventral- Musculatura sublombaradorsal- Peritoneul si bazinulcaudal

Variatii ale formei peretelui abdominal


4/27

- Marirea generalizata a peretelui abdominalo Obezitateaviscerele abdominale bine evidentiate de grasimeo Atonia musculaturii abdominale (animale batrane)ptozao Tumori viscerale (in special splenice)o Dilatatia gastricao Distensia intestinelor subtirio Coprostaza masivao Distensia uterului (gestatie, piometru)o Colectii peritoneale (cauze diferite)

- Marirea localizata a peretelui abdominalo Hernie - protruzia organelor din cavitatea abdominala sub piele printr-o fanta

naturala in peretele abdominalombilicala, inghinala

o Rupturi traumaticecare antreneaza protruzia organelor printr-o fanta dobanditahernie sau eventratie

oPlagi chirurgicale

o Abcese, hematoame, neoplasme, lipoame ale peretelui abdominal- Reducerea peretelui abdominal

o Emaciereo Ruptura diafragmatica cu patrunderea viscerelor in torace si reducerea

dimensiunii abdomenului

o Hernia peritoneopericardica cu deplasarea viscerelor abdominale in saculpericardic

Variatii le densitatii peretelui abdominal- La un animal adult cu stare de intretinere buna grasimea intercalata intre planurile

fasciale permite vizualizarea diferitelor straturi musculare

- Cresterea densitatii peretelui abdominalo Traumatisme cu edeme sau hemoragii in tesutul moaleo Neoplazii ale peretelui abdominal (hemangiosarcomextraabdominal)o Adminstrarea unor cantitati mari de lichid sco Inflamatia tesutului conjunctiv subcutanato Interventiile chirurgicalelaparatomie

-

Mineralizari in peretlee abdominalo Suturi cutanate metaleiceo Corpuri straine (nisip, alice, sarme, ace)o Calcinoza cutanatao Mineralizarea tumrilor cutanate

- Scaderea densitatii peretelui abdominalo Prezenta grasimii excesive


5/27

o Rani cutanate si emfizemul subcutanatCavitatea peritoneala

- Peritoneulmembrana seroasaviscerala si parietala- Continuitatea dintre cele doua foite = de cutele seroasei = epiplon, mezenter si ligamente- Spatiul dintre foite = cavitatea peritonealacu un strat fin de lichid- Spatiul dintre foita parietala si peretele abdominal dorsal = spatiu extraperitoneal- In spatiul extraperitoneal se afla rinichi, suprarenale, uretere, vasele mari,

limfonodurile

- Grasimea este prezenta in toata cavitatea abdominala, pe ligamentul falciform, peepiplon, pe mezenter si in spatiul extraperitoneal

- Aceasta grasime asigura detaliul si contrastul din cavitatea peritoneala si spatiulextraperitoneal, caracteristici esentiale pentru evaluarea viscerelor.

- Calitatea constratului este determinata de cat de multa grasime exista si ce fel de grasimeo La un pacient obez prezenta grasimii in exces pe ligamentul falciform, eilplon,

mezenter si spatiul extraperitonealasigura contrastul intre viscereo La un pacient normal exista grasime mai redusa cantitativ decat la cele obeze,

insa este suficienta sa asigure contrastul intre structurile moi, cu opacitate

apropiata

o La pacientii cahectici fara interpunerea grasimii, se produce o opacitateomogena de tesut moale, in tot abdomenul, facand dificila individualizrea

viscerelorexceptie face prezenta aerului in ansele intestinale

o O situatie asemanatoare dar normala se constata la animalele tinereCresterea opacitatii cavitatii peritoneale

- Cresterea opacitatii intraadbominale determina scaderea detaliului seroaselor prinecplisarea grasimii, care in mod normal ar fi asigurat contrastul tesuturilor moi

- Cresterea opacitatii paote fio Omogenageneralizatao Neomogenageneralizata sau localizata

- Cauzele scaderii contrastului: lipsa grasimii; colectiile peritoneale; inflamatiileperitoneale; neoplazia peritoneala

Lipsa grasimiirezultatul varstei sau cahexiei

- Pisoii si cateii nu au suficienta grasime pe seroase pentru a face posibila individualizareaviscereloropacitate omogena generalizata de tesut moale

-

Tineretul are mai multa grasime bruna- Slabirea exagereata determina o opacitate omogena generalizata in tot abdomenul iar

abdmenul este redus ca volum = supt

Colectiile peritoneale

- Transudat (ascita) insuficienta cordului drept, obstructia VCCd, boli hepatice, tumoriabdominale

- Exudat (PIF)


6/27

- Sange (hemoperitoneu) ruptura tumroirlo abdominale (hemangiosarcom splenic),coagulopatii (intoxicatia cu warfarina), traumatism etc

- Uroperitoneuruptura vezicii urinare (obstructie, traumatisme) sau a uretrei (cateterismdefectuos)

- Chiloperitoneucolectii limfatice - neoplazii- Peritonita biliararuperea vezicii biliare sau a canalelor biliare

Aspectul maginii abdominale varaiza: severitatea bolii; cantitatea de lichid; cantitatea relativa de

grasime fata de lichid (grasime crescutalichid crescut pentru a obstrua complet marginile)

Colectiile masiveopacitate lichida omogena generalizata distribuita in toata cavitatea

- Distensia abdomenului (ptoza)- Deplasarea craniala a diafragmei- Ansele intestinale cu gaz plutesc in cavitatea abdominala in general in zona cea mai

inalta

Procesele iflamatorii peritonitele chimice (bila, urina), bacteriene (muscaturi, migrare corp

strain), infectioase cesterea opacitatii cu reducerea contrastului si detaliului intraabdominal obisnuit fiind insotite de colectii

Neoplazia diseminata peritoneala poate reduce contrastul abdominal (neomogen) din cauza

opacitatii nodulilor si posibilei colectii peritoneale.

Colectiile reduseopacitate generalizata neomogena.

- Viscerele se pot individualiza, dar delimitarea este neclara- Lichidul se infiltreaza prin viscere insa fara a anihila total efectul prezentei grasimii de la

niveul seroaselor

Cauzele frecvente:

- Peritoniteleproduse de ruptura intestinala, mmigrarea corpurilor straine, traumatisme,pancreatite, ruptura vezicii biliare sau urinare

- Carcinomatoza peritonealametastaze peritonealeCresterea localizata a opacitatii peritonealecel mai frecvent cu aspect neomogen.

- Peritonitele localizate; limfadenopatii abdominale; pancreatite necroza grasimiiadiacente; traumatisme abdominale localizate

Mineralizarile intraabdominale determina cresterea neomogena localizata a opacitatii cavitatii

abdominale

- Calcificari focale pot fi identificate in diferite locuri ale cavitatii peritoneale fara a avealegatura cu tractusul gastrointestinalde regula sunt rezultatul calcificarilor distroofice a

grasimii mezenterice necrozateintalnita frecvent la pisica

- Calcificarea vaselor mari abdominale este asociata cu tulburari ale metabolisimyluicalciului sau insuficienta cronica renala

- Mineralizarea fetusilor in gestatiile ectopice- Urolitiaza, colelitiaza

Modificari ale spatiuluie extraperitoneal

- Normal contrastul in spatiul peritoneal = spatiul extraperitoneal


7/27

- In general colectiile sunt in spatiul peitoneal detaliul se pastreaza in spatiulextraperitoneal, insa colectiile mari se suprapun pe spatiul extrap.nu mai este vizibil

- Pierderea contarstului si detaliului in s extrap indica acumularea de lichid sau procesinflamator in spatiul extrap.

- Cauzele frecvente acumularii izolate de lichid in s extrap hemoragiile si scurgerile deurina traumatismele pot determina ruperea vaselor sau a ureterelor cu acumularea de

sange sau urina in spatiul extrap

- Inflamatia extraperitoneala poate fi cauzata de migrarea aristelor si a corpurilor straine,rani penetrante, perforarea uretrei prin sondaj defectuos

- Rx: - Se constata cresterea opacitatii omogene a s extrap- Estomparea marginii ventrale a musculaturii sublombare

- Estomparea conturului rinichilor

- Suprarenalele invizibile normal, la pisicile batrane se pot mineraliza devenind

vizibileExamenul radiologic al ficatului

Localizarein abdomenul cranialcaudal de diafragma, cranial de stomac si splina (stanga) si

cranial de rinichiul drept, pilor si partea craniala a duodenului (dreapta)

- Incidenta LLse apreciaza axul gastric si grosimea ficatului intre diafragm si structurilecaudale ficatului

- Axul gastric - o linie de la zona fundica la pilorla majoritatea raselor fiind paralela cucoasta 10

- Marginea caudala - dificil de vizualizat datorita suprapunerii organelor adiacente, maiales daca stomactul nu contine alimente sau gaz

- Marginea ventrala a lobului lateral stang vizibila, evidentiata de grasimea adiacenta formeaza un unghi ascutit = unghiul hepatic care poate depasi usor arcul costal (in

special la cainii cu toracele in butoi) uneori se poate uni cu splina, de care nu se poate

deosebiconfundandu-se cu megalia

Forma greu de vizualizat fara grasimea adiacenta de la niveul epiplonului si ligamentul

faciform

- Individualizarea lobilor hepatici este imposibil radiologic cu exceptia unei portiuni dinlobul lateral stang (caine) sau lobul lateral drept (pisica) care formeaza unghiul

caudoventral (hepatic)

-

Abundenta grasimii ligamentului falciform (mai ales la pisici) da impresia deplasariicrescute a marginii ventrale aficatului

- Incidenta VD ficatul este distribuit simetric la caine si mai mult pe dreapta la pisica -marginile sale confunandu-se cu peretele costal cu exceptia prezentei grasimii peritoneale

- Vezica biliara (median spre dreapta) nu este vizibila datorita suprapunerilor; devinevizibila cu ajutorl substantelo de contrast.


8/27

- Uneori la pisica (LL) poate fi constatata o structura rotunda sub marginea ventrala aficatului.

Modificari de dimensiune

- Fie marire, fie micsorareasociate cu numeroase boli congenitale sau dobandite- Modificarile moderate nu pot fi detectate rx- Exista situatii cand ficatul pare a fi marit

o Dilatatia toracelui (colectii purulente sau inspiratie adanca)o La animalele batrane si la cele obeze se produce intinderea ligamentului

hepatodiafragmaticptoza si deplasarea caudoventrala

o Animalele tinereau ficatul mai mare decat adulteleo Semnele rx clasice ale hepatomegaliei generalizate rotunjirea marginii

caudoventrale, extinderea dincolo de arcul costal si deplasarea caudala si uneori

mediala a axului gastricincidenta LL

o Incidenta VD cresterea opacitatii in cadranul drept cranial deplasareastomacului si al pilorului caudal si spre stanga

o Daca stomacul nu are continut (alimente sau aer) adminstrarea de bariu defineste pozitia stomacului si permite evaluarea dimensiunii ficatului

- Hepatomegalia generalizata este un semn nespecific, fiind intalnit in numeroase afectiuni:congestia hepatica, infiltratie grasoasa, neoplazii primare, sau metastaze

Hepatomegalia focala - poate fi dificil de identificat fata de cea generalizata si depinde de

gradul de marire si lobul afectat

- Marirea lobului drept determina depalsarea stomacului si duodenului caudo-dorsal inincidenta LL si spre stanga in VD

- Marirea lobului stang determina depasarea stomacului si splinei caudo-dorsal LL si spredreapta VD

- Marirea lobului caudat opacitatea in portiunea dorsala a abdomenului cranial, putanddeplasa rinichiul drept caudal de pozitia sa normala

Majoritatea formatiunilor cu localizare craniala si ventrala fata de stomac au origine hepatica.

Desi formatiunile hepatice determina obisnuit deplsarea caudala a stomacului, formatiunile

focale se pot extinde caudal de stomac.

Diferenta intre formatiunile hepatice focale situate caudal si formatiunile cu origine splenica sunt

greu de diferentiat radiologicecografiere.

Hepatomegalia focala poate fi determinata de tumori primare sau metastaze, abcese

intrahepatice, granuloame sau chisti hepatici.

Ocazional ficatul poate aparea mai redus decat normal, fiind greu de identificat radiologic

- Apare normal la caini cu toracele ingust- Rx se poate constata o deplasare craniala a stomacului, pilorului si duodenului, cu

reducerea spatiului intre diafragma si lumenul gastric.

- Shuntul portosistemic si ciroza hepatica sunt cauzele frecvente ale reducerii dimensiuniificatului


9/27

Modificari de densitate

- Normal densitatea ficatului este cea a tesuturilor moi- Cresterea densitatiimineralizare- Reducerea densitatiiacumulare de gaz- Zone mineralizate pot aparea in parenchimul hepatic sau vezica biliara (colelitiaza):

mineralizari distroice ale granuloamelor, abceselor, hematoamelor, tumorilor hepatice

- Zone de radiotransparenta pot aparea in canalele biliare intraheptatice sau in vezicabiliara: infetii cu germeni anaeorbi

- Gazul in canalele biliare determina aparitia unor linii radiotransparente iar in vezicabiliarazone ovale radiotransparente bine delimitate

- Prezenta gazului in abcese sau tumori necrozate zonele radiotransparenteintraparenchimatoase cu forme neregulate

Examenul radiologic al splinei

- Cap fix prin ligamentul gastrosplenic LL opacitate triunghiulara dorso-caudal destomac, iar VD - caudo-lateral de zona fundica si craniolateral de rinichiul stang

- Corpulmobilimposibi de vizualizat- Coada mobila si variaza ca locatie LL opacitate triunghiulara ventrala, caudal de

unghiul hepatic

La pisica splina este mai subtire decat la caine, vizualizandu-se doar capul inapoia zonei

fundice a stomacului, iar coada este vizibila doar daca este marita.

Evaluarea radiologica a splinei este subiectiva deoarece in conditii normale dimensiunile ei

variaza foarte mult

- Este mai mare la tineret si mai redusa ca volum la animalele batane si sedentare- Semnele radiologice pentru splenomegalie generalizata sunt reprezentate de rotunjirea

marginilor cu deplasarea dorso-caudala a intestinului subtire din incidenta LL

- In VDdepinde de gradul de marire al splinei marirea capuluideplasarea caudala arinichiului stang si deplasarea spre dreapta si caudal a intestinului subtire si colonului

descendent

- Uneori coada ajunge in abdomenul drept cranial ceea ce duce la deplasarea mediala aduodenului, colonului ascendent si cecumului; sau se orienteaza de-a lungul peretelui

abdominal stang catre vezica urinara

Splenomegalia generalizata poate avea cauze multiple: splenita infectioasa (richetsioza),

parazitara (toxoplasmoza, babesioza); congestie (deficiente circulatorii venoase, torsiune,

tranchilizare/anestezie); boli infiltrative (neoplazii primare sau metastaze) mielonul multiplu,histiocitomul, limfosarcomul, mastocitomul determina infilratie difuza splenica cu

splenomegalie generalizata ce determina deplasarea dorsala a intestinelor sutiri din incidenta LL;

la pisicalimfsarcomul (caaaaz princpala)

Torsiunea splenicarasucirea partii mobile apare la cainii de talie mare


10/27

- Splina apare ca o structura opaca omogena in partea ventrala a abdomenului sau subforma C

- Este acompaniata de colectii peritoneale mici/moderatefacand dificila identificarea- Consecutiv tensiunii pe lig gastrosplenic zona fundica a stomacului este deplasa caudo-

medial

- Splina poate suferi torsiune singura sau in asociere cu torsiunea gastrica- Daca in parenchimul ischemiat prolifereaza bacterii anaerobe pot apare modificari

emfizematoase rezultand acumulare de gaz sub forma de mici zone radiotransparente.

Curs 8

Examenul Rx al stomacului

Repere anatomice:

- inapoia stomacului- la animalele sanatoasestomacul fara continut se afla cranial de ultimele 2 coaste dar se

poate extinde caudal de arcu costal

- aparitia stomaculi epinde de specie, rasa, volumul si tipul continutului, pozitia pacientuluiin timpul radiografierii, daca s-a folosit mediu de contrast

Cuprinde:

- cardiajonciunea gastroesofagiana- portiunea fundica- corpulportiune mijlociecea mai larga: de la portiunea fundica la portiunea pilorica- portiunea pilorica1/3 distal: antrum piloric si canal piloric- marea curburaconvexa- mica curburaconcava

Evaluarea initialape gol, uneori este suficienta

Se urmareste: pozitia si continutul

Stomacul este usor de recunoscut prin locatia sa cand are continut alimentar, gazos sau ambele.

Cand nu are continut identificarea se face mai greu = opacitate asemnatoare structurilor

invecinate

Incidenta L - axul stomacal = portiunea fundica pana la pilor = paralel cu C12 sau usor

perpndicular pe coloana.

- Pilorul se suprapune pe corp sau usor crnial de corpIncidenta VDaxulpoate apare perpendicular pe coloana.

-Prezinta o angulatie = mica curbura.

-cardia, portiunea fundica si corpul = la dreapta liniei mediane-sfincterul piloricin cadranul anterior drept = C10...C12

-la pisica este mai angulatpilorul apare localizat aproape de/pe linia mediana

Aparitia stomacului depinde de tipul si volumul continutului gastric: hrana ingerata mascheaza

unele leziuni (fals negativ) sau simuleaza leziuni (fals pozitiv). Normal este necesara o dieta de

12-24 h dar care nu este posibila intotdeauna. Se recomanda golirea stomacului prin spalaturi


11/27

neiritante mai ales daca ulterior se evalueaza cu substante de contrast, insa in practica este greu

de realizat.

Pentru evaluare radiografie de contrast (pozitiv): 4 incidente: Ldr, Lstg, DV, VD urmarind

pozitia, forma si golirea.

Obisnuit in stomac se gasesc lichide si gaz.

Lateral stg:

- Gazul in portiunea pilorica, zona cea mai de sus a stomaclui si se suprapune peste corp; opunga de gaz poae fi surprinsa in regiunea fundia

- Lichidul se acumueaza in portiunea fundica si este usor de vizualizat cu substanta decontrast

Lateral dr:

- Gazul se ridica in portiunea fundica si corp, care sunt cele mai nalte zone- Lichidl se afla in portiunea pilorica si o parte din corp; in aceasta incidenta portiunea

pilorica este mai bine vizualizata cu substanta de contrast.

VD:- Lichidul in zonele declive = portiunea fundica in stanga si canalul piloric in dreapta- Gazul se acumuleaza in zonele inalte = corp si antrum piloric

DV:

- Lichidul ocupa corpu stomaculuiin zona centrala a imagini gastrice si uneori la intrareain pilor

- Gazul se ridica in portiunea fundica in stanga si mai putin canalul piloricFaldurile mucoasei gastrice nu se vad pe radiografia de rutina este dificil de evaluat grosimea

peretelui stomacal dearece depinde de cat de destis este stomacul si de continut. Se examineaza

doar cu substanta de contrast aer sau lichid (cel mai folosit) linii radiotransparente separate

de bariu.- Faldurile sunt mult mai sinuoase la un stomac nedestins si devin mai groasela cainii de

talie mare.

- Cand este lichid putin, dar cu volum mare de gaz stomacul este destinsDaca stomacul este lipsit de continutportiunea fundica si corpul apar ca o masa de tesut moale

opaca.

Dupa administrarea de bariu se urmareste modalitatea de golire a stoacului:

- Normal incepe la 15 min si ar trb sa se faca in 1-4 h; golirea mai rapida nu aresemnificatie clinica, insa stagnarea substantei de contrast in stomac are semnnficatie

clinica.

- Golirea stomacului este un fenomen complex fiind influentata de numerosi factori:volumul continutului, aciditatea gastrica, mecanisme reflexe, tipul substantei de contrast

- Stomacul se goleste mai repede cand este mai plin de aceea un dozaj redus determina ogolire mai lenta = falsa impresie de obstructie pilorica

- Se recomanda respectarea dozajului: 710 ml/kg.


12/27

- Stresul emotional si zgomotul pot determina inhibtia motilitatii gastrice, precum sianxietatea, furia, frica, durerea (cauzata de manipulare) pot antrena intarziere glirii

stomaculuiasemenea animale trebuie tinute in locuri liistite inaine de examinare.

- Amestecurile (bariu+hrana) duce la eliminare in 715 h- Hrana umeda: 4h pana la 16h cu hrana uscata- Sulfatul de bariu4h- Eliminarea in mai putin de 4h se considera intarziere sau nu- Hipertrofia mucoasei, fibroza peretelui piloric, tumorile intramurale, corp strain la nivelul

pilorului produc stenoza canalului piloric.

Modificari de pozitie ale stomacului:

Pozitia stomacului poate fi un indicator pentru a recunoaste si localiza unele anomalii

extragastrice din abdomenul cranial.

Ficatul, splina, diafragmulpoat afecta pozitia stomacului.

Hepatomegalia determina deplasarea caudalaLateral: deplasarea caudala si dorsala a pilorului si corpului stomacului modificand axul lung

care devine mult oblic fata de coloana vertebrala

VD/DV: deplasarea pilorului caudal si a corpului spre stanga modiicand axul lung care nu mai

este transversal pe coloana

La animalele slab sau in cazul colectiilor peritoneale organele nu se pot identifica pozitia

axului stomacal poate fi identificata pe baza aerului sau substantei de contrast din stomac.

Reducerea dimensiunii ficatuui duce la deplasarea craniala cu diafragma intacta. Deoarece

pacientii cu ficat redus pot fi emaciati sau au colecti peritoneale organele abdominale sunt

mascate fiind nevoie de contrast gastric care sa confirme deplasarea axului gastric

Hernia diafragmatica duce la deplasarea craniala a stomaculi cu patrunderea partiala/totala incavitatea toracia.

Masele abdominale caudale de stomac nu deplaseaza cranial stomacul datritaprezentei ficatului

determinand o denaturare a formei impingand stomacul dorsal (vizibil din L), spre tanga/dreapta

(vizibil din VD/DV)tumorile splenice si pancreatice pot determina astfel de deplasari.

Modificari de densitate ale stomacului:

Leziunile gastrice pot fi recunoscute pe radigrafia standard cand stomacul este plin cu aer si nu

cotine un volum mare de alimente.

Corpurile radioopace (oase, ace, surubur) sunt usor de individualizat. Sub actiunea acidului

gastric pot produce intoxicatii. Uneori apar corpuri greu de definit si trebie corelate semnele rx

cu anamneza. Alimentele din stomac pot masca asemenea corpuri, iar rx trebuie repetata dupa

dieta de 24hdaca animalul este stabil

Crpurile radiotransparente sunt greu de depistat si este nevoie de endoscopie gastrica daca exista

echipament disponibil.


13/27

Utilizarea rx simple din mai multe incidente daca obiectul strain nu se modifica odata cu

lichidul din stomac se incearca prin crearea unui contrast: aer - mai rar utilizat sau cu un volum

mic de bariu evidentiaza corpul strain. Daca se uilizeaza un volum mare de substanta exista

riscul sa acopere corul strain. Cand este prezent un material neabsorbant (minge) se observa o

zona rdiotransparenta inconjurata de constrast ducand la un defect de umplere al canalului

piloic. Cand este prezent un material absorbant nu se creeaza un defect de umplere deoarece se

impregneaza cu baru si poate fi vizualizat numai dupa golirea stomacului in rest se constata o

zona opaca persistenta.

Modificare de volum a stomacului:

Poate fi un semn al disfunctiei. Desi este un organ exensibil, marginea posterioara nu trebuie sa

depaseasa L4. Produsa de acumulare de gaz, alimente, lichid.

Dilatarea gastrica acuta- cauze complexe: ocazional datorata consumului exagerat. Dispneea

determina aerofagie si produce distensie mai putin severa.

Stomacul este destins de gaz, dar isi pastreaza pozitia si ralatiile anatomicepilorul in dreapta si

portiuea fundica in stanga. Identificarea pilorului se poate face pe radiografia standard, daca nueste posibil se apeleaza la contrast pentru a-l identifica.

Torsiunea gastricaroatia stomacului in jurul axului propriu. Este asociata cu dilatatia gazoasa

gastrica acuta. Se diferentiaza de dilatatia gastrica prin modificarea de pozitie.

Exista directii si grade diferite ale rotatiei ceea ce duce la aspecte diferite ale stomacului in

functie de tipul si gradul rotatiei, precum si de gradul distensiei.

Cea mai frecventa 180 grade portinea fundica ajunge pe dreapta, iar pilorul se deplaseaza

dorsal pe stanga. Desi stomacu este plin cu gaz, uneori exista si lichid care, daca ajunge in pilor

il mascheaza si nu se mai vede.

Lateral stg: - pilorul pe stangalichid in pilor si gaz in restul stomaculuiNU se vede

Lateral dreapta: - piloru pe stanga aer in pilorpilorul SE vede apare mai tubular si maiingust decat stomacul.

Poate fi identificata si fara distensie severa- se intampla in fazele incipiente sau dupa

decompresie (anamneza).

Exista situatii cand rotatia are 360 grade pilorul si stomacul revin in pozitia normala

diagnosticul depinde de rezultatela examenului fizic/chirurrrrical.

Compartimentarea= aparitia unei bande opace in/peste lumenul stomacal plin cu gaz rezultand 2

compartimente pline cu gaz = peretele gastrc pliat.

Cu cat distensia progreseaza, cu atat peretele gastric se subtiaza si poate apare necroza peretelui

gastric si ruperea.

Distensia gastrica determina deplasarea celorlalte organe, in special caudal. Cu cat este mai sever

cu atat este mai imposibil de vizualizat celelalte ogane.

Obisnuit, splina este antrenata in torsiune, datorita ligamentului gastrosplenic. Obisnuit splina se

mareste prin staza insa ocalizarea ei variaza foarte mult. Distensia severa determina vizualizare

scazuta datorita aglomerarii organeor.

Alte modificari:


14/27

- Ileus paralitic alintestinului subtire- Dilatatie esofagiana- Hipovolemie pulmonaraasociat cu soc.

Obstrutia pilorica:

- Acuta: tosiune gastrica, corp strain- Cronica: ingustarea orificiului piloric secundar bolilor ce afecteaza peretele canalului

pioric spasm piloric, neoplasm intramural, hipertrofia mucoasei pilorice, granuloame,

polipiobstructia partiala a piloruluiretetia cronica a continutului gastric.

Distensia gastrica cu continut lichid este diferita de torsiunea gastrica cu gaz.

Este dificil de identificat distensia gastrica cu lichid datorita opacatii zonelor inconjuratoare;

uneori ajuta prezenta aerului din stomac- bula de gaz suspendata in lichid

Aspectul variaza de la normal pana la larg in fuctie de severitaea si durata obstructiei.

Efectul obstructiei canalului piloric: intarzierea golirii stomacului verificare cu substanta de

contrast. Poate apare intarziere la animalele speriate sau nervoase. Se considera patologic cand

dupa cateva ore doar o cantitate mica trece din stomac in duoden, iar dupa 3-4 h de laadministrare se considera boala obstructiva.

Este dificl de evideniat caua si este necesara endoscopia pentru certitudine (daca este posibil)

Cauzele obstructiei canalului piloric sunt multiple:

- Afectiuni restrictive = ingrosarea circulara a peretelui (steoza hipertrfica, tumoriintramurale)

- Afectiuni blocantece obstrueaza lumenul (corpuri straine, polipi)Semnele rx sunt variate: - in functie de severitatea si distrbutia modificarilor pilorice

- Unda peristaltiasubstanta in canalul piloricunde se afla obstructia;- Modificarile inelare substanta de contrast umple intrarea in pilor o zona opaca

ascutita = semnul ciocului; daca substanta patrunde pe tot canalul ingustat = semnulliniar linie opaca

- Consecutiv undei peristalice si obstructiei pilorului apare un aspect dilatativ pungi ale peretelui canalului piloric.

- Polipiidefect de umplere al canalului piloriczone transparente in lumenul canaluluipilori, marginite de linie opaca, in imediata vecinatate a sfincterului actioneaza ca un

robinet cu bila obstructionand fluxul licidului din pilor catre duoden.

- Ulcerul gastric dificil de identificat pe rx conventionala, fiind mai evident in urmautilizarii bariului = cratere in peretele gastric insa pot fi masctae de peristaltismul

gastric.

- Benigne consecutiv unor medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene), stres, etc. anamneza ofera informatii utile. Maligne asociate neoplasmelor gastrice (carcinom)

consecutiv necrozei tumorilor. In aceste cazuri se face obligatoriu endoscopie pentr

confirmare.

Tumorile gastrice, atat benigne, cat si maligne apar peste tot, dar mai frecvent in regiunea

pilorica. Cele mai frecvente: adenocarcinomul la caine si limfosarcomul la pisica.


15/27

Aspectul rx: este extrem de variabilconsecutiv dimensiunii, formei si localizarii tumorii.

Factorii care fac dificila evidentierea tumorilor: dim. Mica contractiile peristaltice, cantitatea mar

de bariu, conformatia stomacului.

Caracteristica majora defect de umplere cu mediu de contrast la nivel gastric consecutiv

formatiunii ce roemina in lumenul gastric; cele pediculate sunt mai usor de individualizat

Tumorile difuze nu determina defect de umplere insa pot modifica forma stomacului si

grosimea pereteluievidentierea unui ulcer gastric poate sugera prezenta unei tumori in peretele

gastric.

- Stomacul poate fi implicat in diferite boli care produc inflamatia, hipertrofia saumineralizarea peretului:

-gastritaacuta: cauze multiple, rareori asociata cu modificari rx

- cronica: caue multiplecaracterizate de stergera faldurilor peretelui, prezenta

de falduri mari, ingrosarea peretelui etc.

- dificil de examinat grosimea peretelui daca exista lichid in stomac lichidul estompeaza

delimitarea pereteluicreeaza falsa impresie de perete ingrosat.- mineralizarea tesuturilor moi asociata insuficientei renale cronice linie subtre opaca in

peretele gastric

Exmenul eco este mai sensibil in depistarea leziunilor gastrice asociate uremiei.

Curs 9

Examenul Rx al intestinului subtire

Ideala examinarea dupa o dieta de 12 h. In durere abdminala acuta, voma persistenta, depistarea

inestinelor destinse de gaz sau lichid la palparenu este posibila o pregatire prealabila.

Obiective:

- Delimitareadefinita de seroase- Dimensiunediametrul lumenului- Localizarein cavitatea abdominala- Formaconturul buclelor intestinale- Densitate rxcontinutul si peretele intestinal- Arhitecturanetezimea peretelui intestinal- Motilitateatranzitul intestinal.

Ultimele 2 pot fi verificate doar prin contrast/ecografiere

Adulte: grsimea intraperitoneala da o definitie buna a anselor intestinala

Tineret < 6 luni + emaciate: definitie slabaSuprafata: neteda, omogena, usor vizibila cand suprapunerea este minima

O falsa scadere a definitiei (data de colectii): ansele se suprapun in zona centrala; sunt

aglomerate = efect de masa, fara/cu putin gaz in lumen

Deoarece dimensiunea corporala este variata este dificil de stabilit o tehnica de masurare

specifica. Exista 2 schemediametrul relativ:

- Diametrul maxim:


16/27

o Caine: 2 x I C / 1,6 x I L5o Pisica: 12 mm / 2 x L4

- Duodenul are diametrul crescut; jejunul si ileonul sunt egale- Aprecierea grosimii peretelui pe rx este nesigura si necesita contrast- Un segment fara aer ingrosat

Intestinul subtire: are segmente fixe si segmente mobile

- Flexura craniala a duodenului: - stomac = lig gastroduodenal

- ficat = lig hepatoduodenal.

- Seg. Descendent: dr peretelui abdominalcav pelvina

- Flexura caudala: in plan transvers

- seg ascendent: pe latura stg a radacinii mezenteruli in plan medianstomac

- jejunul si ileonul: centrul cavitatiilocul neocupat de celelalte organe (fiind mobile)

Pozitia variata a intestinului subtire poate fi data cel mai frecvent de:

- Stomacul incarcatdeplasare caudala- VU destinsadeplasare cranila- Pisici obeze (grasimea retroperitoeala)central/dreapta- Caini obeziptoza abdominaladeplasare ventral

Modificarile de pozitie ale intestinului subtire pot fi indicatoru radiologici ai modificarilor

organelor invecinate.

Imaginea normala a intestinului subtire = segmente de tuburi (contractii peristaltice) sau zone

rotunde/cercuri (contractii segmentare) datorate activitatii contractile

Densitatea radiologica variaza din cauza continutului intestinal

- Aer: radiotransparent mai rar la pisici, cele la dieta rar prezent gazul. La caineprezent. Creste cantitatea de aer in stres sau stari dispneice

- Alimente: aspect granular (opaciat mici minerale sau metalice); ingerare din litera;medicamente cu Ca, Al, Mg, Si; suplimente vitamino-minerale

- Lichide: aspect omogen de tesut moale.Rx poate fi neconcludenta: se recomanda si ex. Clinica, eco sau contrast.

Informatiile obtinute in urma contrastului se refera la:

- Evaluarea anomaliilor mucoasei (ulceratii, ingrosari)- Lungimea afectata (focala, regionala, generalizata)- Evaluarea anomaliilor peretelui (rupturi, ingrosari, formatiuni)- Evaluarea activitatii peristaltice si tranzitul-

Evaluarea continutuluiContrastul se indica in:

- Identifcarea pozitiei (hernie)- Suspiciune de corp strain- Vomafara semne la rx pe gol- Pierderi in greutate cu diaree recurenta- Melena


17/27

Contrastul se contraindica:

- La pacientii cu obstructii evidente intenstin aton = bariul trece greu proximal deobstructie -chirurgie

- La pacientii cu gaz peritoneal posibil perforatie gastrointestinala - bariu + continut =peritonita, granuloame, aderente - eco/chirurgie

Modificari ale intestinului subtire:

Di latatia intestinala

- Sistarea brusca si persistenta a tranzitului intestinal cu afectarea starii generale - ileus recunoscut rx = dilatarea segmentara a anselor

- Mecanicobstructiv- Functional (paralitic) peristaltismul scade datorita anomaliilor

vasculare/neuromusculare din peretele intestinallumenul vizibil- Diametrul este mai mare in ileusul mecanic decat in cel functional- Gaz + lichid se intalneste in ileusul mecanic, pe cand in cel functional doar gaz- In ileusul mecanic segmentele sunt normale, iar in cel functional sunt implicate toate

ansele.

Uneori unele aspecte se suprapun facand dferentierea imposibila intre cele 2.

ILEUSUL MECANIC:

Lumenul blocat: corpuri straine (opace/transparente), invaginatie, tumori in perete, compresiune

exterioara.

Obstructia poate fi completa sau partiala si pe orice segment.

Semnul frecvent: grade diferite de dilatate intestnala, anterior obstructieibucle santinelaObstructia si durata crescuta duc la o dilatare crescuta, se micsoreaza spatiul si ia aspect

stratificat.

Obstructia caudala determina un numar crescut de bucle dilatate

Continutul tipic: gaz + lichid. Exeptie in obstructia proximala (D) reflux in stomac, iar

segmentele distale sunt golite de continut.

Obstructia acuta duodenaladificil de identificat deoarece colectiile din duodentrec in stomac

si daca exista voma frecventa stomacul se goleste iar semnul dispare.

Obstructia cronica duodenala: distensia gastrica evidenta, cu aspect opac omogen.

Obstructia partiala de scurta durata/ in D proximal dificil de identificat. Dilatatia pe un

segment scurt in duoden poate trece usor neobservata.

Obstructia partiala de lunga durata/ in D distalduce la acuularea de material granular / dens rx,

proximal de obstructie. ( La pisicile batrane, adenocarcinomul e ileon determina obstructie partia

distala cu continut deshidradat).

Obstructia completa: distal intestinul subtire poate fi gol. O dimensiune mai mica de 1,6 x L5 nu

este considerata obstructie, dar mai mare de 1,6 sugereaza obstrutia.


18/27

Compozitia minerala sau metalica este usor de identificat. Pietrele de dim mici pot trece fara

probleme si sunt identificate intamplator. Totusi, exista cazuri cand nu trec desi dimensiunea lor

lear permiteasta, iar prezenta lor, aglomerate, la indivizii cu semne clinice duc la suspiciune de

ocluzie partiala cronica

Obiectele nemetalice, neminerale sunt difcil de identificat. Samburii de fructe, castane etc. Pot fi

recunoscute dupa aspectul rx. Corpurile cu suprafete neregulate pot capta minerale sau gaz

devenind mai vizibile.

In obstructia completa peristaltismul este redus si prelungeste tranzitul bariului la locul

obstructiei. Buclele dilatae au o interfata neteda bariu/mucoasa, iar bariul evidentiaza corpul

straindefect de umplere in coloana de bariu.

Daca este obstructie completa bariul se opreste marcand suprafata de contact a corpului strain.

Daca este obstructie partiala bariu inconjura obiectul si trece in cantitate redusa.

Obiectele cu orificii determina obstructie partiala, bariul trecand pe langa/prin ele.

Trece in volum scazut Baintestinul nu se destinde suficient.

Corpurile straine liniare (ata, ciorapi)modificare de forma si contur. O portiune din fir este fixa(pilor, duoden) iar restul este in intestin.

Peristaltismul = avansarea corpului si plierea buclelor intestinale cu continut (gaz/material)

Se produc leziuni lae peretelui intestinal care duc la ruptura si aderente intre anse, peritonita

septica cu pneumoperitoneu.

Contrastul permite vizualizarea formei anormale si conturul anselor pliate.

Materialul liniar nu produce efect de umplere.

Daca exista ruptura in peretele intestinal mediul de contrast ajunge in cav peritoneala.

Invaginatia:

Produsa de tulburari de motilitate, lez inflamatorii ale peretelui, neoplazie, cauze idiopatice.Poate apare la orice nivel.

Aspectul rx este variabl: zona densa, eventual delimitata de gaz; cu cat este mai distala cu atat

distensia intestinului subtire este mai evienta.

Nu se poate diferentia rx e alte cauze obstructive mecaice doar prin rx clasca

Ecografiereaaspecte caracteristice

Contrast: oraldureaza mai mult datoita erisaltismului redus

Clismarecomandata cand se suspicioneaza invaginatia la jonctiuea ileo-ceco-colica.

Aspectul bariului variaza in functie de gradul de permeabilitate al lumenului. Exista un defect de

umplere si efect de tub cand permite trecerea. Are loc terinarea brusca cu dilatatie craniala cand

este obstructie totala.

ILEUSUL FUNCTIONAL:

Contractiile peristaltice inceteaz consecutiv tlburarilor circulatorii/ neuromusculare ale pertelu

intestinului subtire.

Cauze: enterite virale (parvo), obstructii mecanice cronice, peronit, traumatisme medulare,

volvulus mezenteric, strangulare intestinala (hernii).


19/27

Semnul rx: variabil: dilatarea anselor pe un segment mai mare comparativ cu ileusul mecanic.

Contrastul: semne nespecifice: anse dilatate, tranzit incetinit si exclude corpul strain obstructiv.

Volvulusul mezenteric consecutiv trombozei arterei mezenterice, in special la rasele mari.

Rx: dilatarea moderata - severa: cu lichid sau gaz. Poate apare si colectie peritoneala.

Hernia- strangularea anselor patrunse printro deschizatura posttraumaica a peretelui.

Procese infiltrative:

Pot fi generalizate sau segmentare, produse de inflamatii, infectii, neoplazii.

Semnele rx sunt nespecifice si reduse. In principal are loc igrosarea peretelui care nu intotdeauna

este detectata rx insa determina tulburari functionala intestiala (acumulare de gaz sau lichide)

rolul ex rx este de a exclude alte afectiuni obstructive.

Contrastul evidentiaza modificari de contur, mucoasa neregulata, ingustarea lumenului etc.

cu aspect focal sau generalizat.

Formatiuni ale peretelui intestinal:

Abcese in peretele intestinal consecutive perforarilor provocate de corpuri straineleziuni focale

modifiarea aspectului intestinal.Tumorile: adenocarcinom, limfosarcom, mastocitom cele mai intalnite tumori aligne; polipi

duodenalibenigne.

Fara semne specifice: zone dense de dim variabile = bstructi partiale sau totale- dilatarea anselor,

acumularea de continut.

Contrastulsuprafata mucoasei este neregulata, lumenul poate fi ingustat.

Eco evidentiaza formatiunea.

Formatiuni in afaara pereteui intestinal: pot antrena obstructii partiale sau totale. Aderente ale

interventiilor chirugicale anterioare, hernii abdominale (congenitale/traumatice), tumorile

oganelor invecinateingustarea lumenului si deplasarea traiectului.

Examinarea rx a intestiului gros

Cecum, colon (ascendent, transvers, descendent) rect.

Cecumul: la caine este compartimentat continutul gazos il face usor de identificat. Lateral:

central, VDabdomenul mijlociu drept.

La pisica este necompartimentat, rar cu gaz si greu de identificat.

Colon: aspect de ?.

- C. Ascendent: abdomenul mijlociu drept- C. Transver: dreapta-stanga, cranial de radacina mezenterului-

C. Descendent: stanga, partea medianapelvisRect: intrarea in cavitatea pelvinaanus.

Afectiunile colonului sau ale organelor adiacente determina modificari de dimensiune, forma,

pozitie si densitate.

Dei nu se poate evalua functiaacumularea de materiale (fecale) = tuuuuburarea motilitatii.

Colonul cu material omogen, dens, ara gaz = diaree


20/27

Formatiunile moi sau invaginatia apar ca densitati omogene o interfata curba de tesut dens

omogen in lumenul colonului = invaginatie.

Cele mai multe semne sunt nespecifice. Numeriase boli pot avea semne similare si o boala poate

avea manifestari variabile.

Normalfecale in cantitate variabila, ia diametrul mai mic decat lungimea lui L7

Modificari de dmensiune si forma:

Constipatia = rx: acmulare de fecale care sunt mai opace decat normaldilatatia colonului.

Dilatatia localizata este urmarea invaginatiei (cecocolica, ileocolica), volvulusului (cecal, colic),

tumori (intramurale, extramurale), corpuri straine.

Dilatatia generalizata = megacolon dilatatia difuza si motilitate deficitara cauzata de obstructii

mecanice sau functionale. Poate fi idiopatic su asociat mai multr cauze: constipatia cronica

severa, megacolonul idiopattc felin, anomalii ale coloanei (sindr. Cozii de cal, agenezia

sacrococcigiena felina etc.), tulb neuromusculare, tulb. Metabolice, hernie perineala, anomalii

congenitale anorectale. Cauze mecanice: ingustarea bazinului (consecutiv fracturilor),prostatomegalie, limfoadenopatii, tumori, corpuri straine, compresiuni produse de organele

invecinate, formatiuni proliferative in peretele intestinal (tumori, polipi, infiltrat granulomatos).

Dezvoltarea modelului obstructiv depinde d dimensiunea formatiunii: fara semne obstructie

partiala- obstructie totala.

Modificari de pozitie:

Desi pozitia variaza, pot apare modificari consecutiv formatiunilor organelor adiacente

deplasarea cecumului, colonului sau rectului.

Poziiiiiiia si forma intestinului gros pot fi alterate de procesele inflamatorii (colite) localizate

sau generalizateneregularitati ale mucoasei identificate prin contrast.

Curs 10

Examenul rX al aparatul urinar rinichii

- In spatiiul extraperitoneal- Vizualizarea lor depinde de cantitatea de grasime extraperitoneala- La caine polul cranial al RDr fosa renala a lobului caudal T13 L1 gre de

individualizat la caini cu toracele adanc sau daca este prezent continutul alimentar in

segmentele digestive adiacente.

- Rstgmai mobil, mai caudal si mai ventra (incidenta L)- Forma alungita = bob de fasole- La pisicamai usor de individualizat Rdr separat de ficat prin grasime- Forma rotunda, ambii sunt mobili, cu localizare variabila si se pot suprapune mimand o

formatiune intraadominala

- Dimensuneaevaluata cel mai bine VD si fara sc (se pot mari in timpul urogramei) Caine25 -3,5 xL Pisica 2-3 x L


21/27

- Densitatea rxomogena, de tesut moale- Activitatea functionala sub civ urografierea descendenta apreciind nefrograma,

pielograma mai opaca decat prima

- Imaginea este dependenta de fluxul sanguin renal, filtrarea glomerulara a substantei,resorbtia tubulara a apei (concentrand substanta)

- Nefrograma/pielograma 10s30s de la ivAspecte patologice

- Variatia numaruluio Agenezie renaladetermina hipertrofie compensatorieo Cresterea numaruluirara

- Variatia dimensiuniio Crescut usorsever

De obicei bilateral Insuficienta acuta Glomerulonefrite Pielonefrite Tumori

Obisnuit unilateral Hipertrofie compensatorie Hidronefroza Neoplazie Chisti renali

o Scazut: Hipoplazie Boli renale cronice, amiloidoza felina

- Variatia formeio Chisturi (solitari/ultiplu)o Abcese subcapsuareo Infarcte renaleo Tumori primare/metastaze

- Variatia densitatiio Cresterea prezentei calculiloro Mineralizarea chisturiloro Calcifieri tumoraleo Nefrocalcinoza (calcificarea zonelor de infarct renal)

- Variatia localizariio Rinichi ectopiciecografiere, urografiere

Intraabdominal In canaul pelvic


22/27

Intratoracalo Deplasare

Marirea organelor adiacente (ficat, splina, glande suprarenale)Anomalii renale congenitale

- Absenta uui rinichi- Duplicarea unuiambilor rinichi- Hipoplazia (ibisnuit unilateral)- Fibroza interstitiala (Cocker)- Boala polichistica (persana)

Rxdaca un rinichi lipsestecongenerul este hipertrofiat compensator

In hipoplazie si nfibrozarinichiis unt mai mici si conyur neregulat.

In boala polichisticarinichii sunt mariti si cu aspect neregulat cand se foloseste contrastul

opacitatea este neomogena aare ca defect de umplere (parenchimul mai rx opac iar chisturile

mai rx transparente).

Nefritele- De regula cauzate de infectii ale tratului inferior propagate la rinichi- Evaluarea cea mai bunaanaliza urinei- In afectiunile acuterinichii apar ormal, uneori cu o usoara marire uni/bilaterala- In afectiunile croniceunul/ambii rinichi sunt mai mici si cu aspect neregulat- Nefrite pot fi asociate cu nefrolitiazapuncte opace in special la nivelul bazinetului- Conrastul

o Aspect normal in afectiuni acuteo Aspect neomogen si neregulat al bazinetului in afectiunile cronice

Ex eco mai edificator.

Hidronefroza- Obisnuit cauzata de obstructia ureterelor prin calculi, tumori ale trigonului vezical,

ureterelor sau in spatiul extraperitoneal

- Poate aparea secundar infectiilor cronice- Rxforme incipienteforma si dmensiunea tinichilor pot fi normale- In forme severerinichii sunt mariti si cu contur neted- Contrastulevidentiaza in formele severe reducerea zonei parenchimatoarse si dilatatia

bazinetului

Ureterele

- In spatiul retroperitonealde la niveul rinichiului la vezica urinara (unde inra in cavitateaperitoneala)

- Nu sunt vizibiledoar cu s.c.i.v.aspecct tubular- Aspecte radiologice

o Variatii numerice Agenezia renala asociata cu agenezia ureterala


23/27

Uretre dubleo Variatii dimensionale (unilaterale sau bilaterale)

Dilatatii generalizate (hidroureter) obstructia trigonului vezical,obstructia terminatiei unui ureter ectopic 9dechidere in vagin, in uretra, in

rect)

Dilatatii focale ureterocel (dilatatie chistica terminala), diverticulureteral (consecutiv obstructiei partiale cronice), olipi fibroepiteliali,

tumori, compresiuni externe

Vezica urinara

- In abdomenul caudal ventral, cranial de pubis, caudal de i.s si ombilic, ventral de rect sicolonul descendent (si uter la femela)

- Are opacitatea tesuturilor moi orice crestere sau scadere a opacitatii (de tesut moale)este anormala.

- Identificarea poate fi ingreunata de lipsa grasimii abdominale, distensia insssficienta,suprapunerile adiacene (continut intestinal, fecale, colectii, musculatura membr pelvinetc.)

- Dimensiunea VU variaza in functie de cantitatea de urina acumulata golita nu estevizibila. Cand este destnsa extrem ajunge in dreptul ombilicului.

- semnele radiografice sunt limitate modificarile fie sunt ale vu, fie ale organeloradiacente

- vizualizare deficitarao postmictiuneo deplsarea caudala/ventrala conseutiv hernieriio ruptura vu, colectii abdominaleo aniale emaciate sau tineret (sub 4 luni)

- pozitie modificatao ventralhernia peretelui abdominalo craniall/cranio ventralmarirea prostatei (infectii, tumori, chisti), ruptura uretrei,

piometrul, gestatia, tumori sublombare, distensia intestinului gros (megacolon)

o caudal hernia perinneala (retroflexia vu), scurtarea uretrei, tumori abdominale,congenital

o dorsalformatiuni abdominale- modificarea formeicauzata de compresiuni externe (formatiunile organelor adicaente),

tumori ale peretelui vu, diverticul uracic (pisica)

- modificarea dimensiuniigreu de stabilit din cauza variatiei normale largio cresterea

obstructia colului sau uretrei prin tumori, stricturi, calculi atonie neurogenicahernii discale, intreruperi de maduva

o scaderea obstructiei ureterale


24/27

annomalii congenitale uretere ectopice, fistula ureterovaginala sauureterorectala

- modificari de densitateo Scadere

Gaz consecutiv cateterizarii sau cistocentezei - incidenta laterala central, bule radiotransparente

Cistita emfizematoasa (in lumen si perete)o Crestere

Calculi radiopaci Mineralizarea peretelui vezical asociata cu neoplazie sau cistita cronica

Cistografierea

- Evidentiazamodificari intravezicale (neregularizarea mucoasei vu, defecte de umplere )modificari intramurale (ingrosarea peretelui), modificari extravezicale (ruptura peretelui)

- Modificari ale mucoasei procese proliferative care determina un aspect neregulat alsuprafetei mucoasei

- Aspect mai accentuat cand vezica nu este suficient destinsao Neregularizarea poate fi focala sau difuza - usoara (aspect de perie) sau severa

(aspect bolovanos)

o Procesele proiferative pot fi insotite de ulceratii ale mucoasei - Vizualizate princontrast dubludeoarece s.c. adera la suprafata ulcerata

- Modificari intramuraleo Normalperetele vezical = 1 mm in functie de gradul de destindereo Ingrosarea peretelui poate fi focala sau difuza iar cand vezica este complet

destinsa, ingrosarea poate fi mascata sau neobservata

o Ingrosarea poate fi produsa de procese inflamatorii, traumatisme, tumorio Prezenta acestor procese in peretele vezicascaderea elasticitatii pereteluinu se

mai destinde

Simetric = modificari intramurale difuze Asimetric = modificari intramurale focale

- Defecte de umplere determinate de orice formatiune ce ocupa lumenul vezical calculi, mucus, polipi, tumori, cheaguri de sange etc

o Se recomanda contrast dublusc + aer Pot fi libere - in incidenta lateralain centrul imaginii (calculi, cheaguri,

mucus, bule de aer)in incidenta Lin centrul imaginii.

Pot fi atasate la peretele vezical (polipi, tumori) vizibile cand sc este injuru formatiunilor, peretele poate fi infiltrat = ingrosat adiacent defectului

de umplere

- Modificari extravezicaleo Evidentiaza prezenta modificarilor in afara vezicii urinare


25/27

o Anomalii congenitale persistenta canalului uracic, diverticulului sau chistuluracicapare ca o dilatatie la nivelul apexului vezical

o Fistula vezicii urinarepatrunderea sc in structurile adiacente (rect sau vagin)o Extravazarea sc in cavtatea peritoneala s tesuturile inconjuratoare ruptura

colului vezical

Uretra

- La femele este scurtasi greu de evaluat rx- La masculieste mai lunga decat la femele si poate fi evaluata fara/cu s.c.- Este impartita in 3 ortiuniprostatica, membranoasa si peniana- Pe rx clasica se pot identifica

o Opacitati sau radiotransparente intrauretralecalculi (opac si transparenti)o Fracturile bazinulu pot determina lezionarea uretrei si chiar ruptura ei

evidentiata prin contrast

- Contrast extravazarea substantei in afara lumenului (consecutiv lezionarii peretelui traumatisme, sondaj defectuos) si defecte de umplere

- Defectele de umplereintraluminale, intraurale, extramuraleo Bule de aer, calculi, cheaguri de sange sau mucusformatiuni rotunde , ovale sau

neregulate, cu margini netede sau neregulate

o Procese inflamatorii, tumorale, cicatrici ingustarea lumenului (partiala sautotala)determina o suprafata neregulata a mucoasei luminale

o Compesiuni din exterior cu ingustarea umenului si suprafata neteda a mucoaseihiperplazia si neoplazia prostatei

Prostata

- Structura bilobata ce inconjoara uretra proximala, s8ituata ventral de rect si caudal devezica urinara

- Ocazional identificata la caini normali ca o formatiune rotunda, cu densitate de tesutmoalede cele mai multe ori inssa este neobservata

- Poate fi masctaa de fecalele din rect in ambele incidenteProstatomegalia

- Hipertrofia benigna marirea volumului consecutiv modificarii (dilatarii) spatiuluiintercelularantreneaza in timp formarea chisturilor prostatice (cu dimensiuni variabile

microscopicemari) deformand glanda

- Prostatita (obisnuit bacteriana) infectia poate aparea inglanda sau se poate extinde dinalte surse (testicule, vezica)

o Devine rezervor de reinfectie sau de extindere la alte organeo Semne variabile de la fara semne la hemoragii fulminante, ruperea capsulei si

producerea peritonitei

- Abcesul prostaticrezultat al prostatitei sau chistului


26/27

o Dimensiuni variabile: mici mari care deformeaza glanda, se pot rupe peritonite.

- Adenocarcinomul cand este diagnosticat stadiu avansat cu metastaze regionala (ln,pelvis) sau la distanta (ficat, pulmoni). Poate avea dim mari sau mici. Se pot infecta sau

necrozaanimalele au semne de prostatita

Semne: obisnuit semne urinare sau rectale: strangurie, hematurie, piure, coprostaza, tenesme,

fecale cu diametrul redus si sange proaspat in fecale, schiopaturi bilaterale (prostatita severa)

RX: prostatomegaliafocala (neoplazie, abces, chist) sau generala (hipertrofia, prostatita)

densitate de tesut moale in abd caual de dimensiuni variabile.

Semnul rx: aspect triunghiular al grasimii dintre vezica, prostat si peretele abd ventral.

Determina:

- Deplasarea VU in functie de localizarea procesului: ventral, dorsal, cranial- Deplasarea colonului dorsal su ingustarea lumenului- Alungirea uretrei pe segmentul hipertrofiat-

Reactii periostale sublombare si pelvine consecutiv metastazarii.

Curs 11

Examinarea rx a aparatului gennital femel

- Uterulo In abdomneul caudal

Normalnu se observa pe rx clasica Intre colon si vezica urinara Aspect tubular cu densitate de tesut moale nu poate fi diferentiat de

intestine

- La cateain gestatiedimensiunea, forma, densitatea variaza in functie de rasa, numarsi varsta fetusilor

o Creste dimnesiunea uterului = 30-40 zile de la ovulatiecircumferitna 10-15 cmo Aspect tubuar, neted = carnat40-45 zile post ovulatie, circumferinta 12-17 cmo 45 zile post ovulatiemineralizae fetala

- La pisicauterul rx la 25-35 de zile de gestatieo Mineralizarea fetala 3545 zile postovulatie

Localizarea uterului gestant abdomenul mijlociu si posterior determina deplasarea

organelor adiacente

-

LLcranial si dorsalintestinul subtie si colonu- VDlateralcolonul si vezica urinara- Dar si formatiuni ale organelor adiacente pot antrena modificarea pozitiei organelor

respective (tumori splenice, ovariene sau renale)

Modificari

- Marirea uteruluio Generalizata


27/27

o Localizatamai dificil de evidentiat- In absenta gestatiei afectiuni numeroase, falsa gestatie, piometru, mucometru, torsiune

uterina, chisti uterini, endometrita.

- Marirea generalizaya cu prezenta scheletului fetal sugestiv pentru gestatie nutrebuie exclusa torsiunea uterului gestant care nu poate fi semnalata rx (smenele clinice si

anamneza ajuta la diferentiere)

- Marirea localizata este sugestiva pentru neoplazie, chisti, abcese, granuloameendometriale

- Modificari de pozitie hernia uterului prin fisuri ale peretelui abdominal sau la nivelinghinal

- Densitateatesut moale (negestant si prima faza a gestatiei) dar si in piometru, torsiune- Radiotransparenta crescutaaerindica moarte fetala, piometru emfizematos- Mineralizarea in uterindica prezenta gestatiei

o Se urmareste alinierea structurilorvertebre, coaste, membre si forma si aliniereaoaselor craniului

o In general nealinierea structurilor scheleatele sau colpasul cutiei craniene indica un fetus neviabil sau mumificat

o Suprapunerea si comprimarea aparenta a structurilor intr-un spatiu mai mic decatneam asteptasugestiv pentru un fetus neviabil sau mumificat

- Aparitia scheletului fetalfara sa fie asociat cu structura tubulara uterina = suspiciune degestatie ectopica

- Distocia evaluarea pozitiei fetusilor in raport cu canalul pelvic pentru interventiachirurgicala

o Evaluarea postpartumpentru a evidentia osibilitatea retinerii fetusilor- Ovarelecaudal de rinichinu se observa rx

o Modificarea de dimensiune chist folicular, tuori formatiuni bine circumscrise pot fi greu de evidentiate din incidenta LL din cauza suprapunerilor, mai evidente

din incidenta VD

o Densitatea tesuturilor moi, ocazional aceste structuri moi pot contine zonemineralizate - teratoame

radio partial 2.docx

Documents