radiatiile hartmann

9
Radiaţiile Hartmann Dintre sursele de semnal cunoscute, fac excepţie radiaţiile Hartmann, care nu au consistenţă materială. Radiaţiile Hartmann au fost descoperite în 1942 de către fizicanul german Josef Hartmann, în mod întâmplător, în cadrul unor experimente fără nici o legătură cu acest subiect. Hartmann a observat că animalele (cobaii) pe care le avea în laborator se grupau în cuştile lor, în anumite locuri, după care se îndepărtau şi ocoleau locurile respective. S-au făcut cercetări şi s-a ajuns la concluzia că de la o adâncime de cca. 80 km faţă de scoarţa Pământului are loc o emisie sub formă de perdele de radiaţie care se intersectează perpendicular şi care în secţiune cu suprafaţa Pământului alcătuiesc o reţea de benzi de radiaţie Hartmann, organizată după modelul meridianelor şi paralelelor globului terestru. Nod Hartmann

Upload: apollo72

Post on 26-Dec-2015

17 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

.

TRANSCRIPT

Page 1: Radiatiile Hartmann

Radiaţiile Hartmann

Dintre sursele de semnal cunoscute, fac excepţie radiaţiile Hartmann, care nu au consistenţă materială. Radiaţiile Hartmann au fost descoperite în 1942 de către fizicanul german Josef Hartmann, în mod întâmplător, în cadrul unor experimente fără nici o legătură cu acest subiect. Hartmann a observat că animalele (cobaii) pe care le avea în laborator se grupau în cuştile lor, în anumite locuri, după care se îndepărtau şi ocoleau locurile respective.

S-au făcut cercetări şi s-a ajuns la concluzia că de la o adâncime de cca. 80 km faţă de scoarţa Pământului are loc o emisie sub formă de perdele de radiaţie care se intersectează perpendicular şi care în secţiune cu suprafaţa Pământului alcătuiesc o reţea de benzi de radiaţie Hartmann, organizată după modelul meridianelor şi paralelelor globului terestru.

Nod Hartmann

Benzile de radiaţie Hartmann sunt perpendiculare între ele şi sunt orientate pe direcţiile Nord-Sud şi Est-Vest.

O bandă de radiaţie este delimitată de 2 limite de bandă şi de distanţa cuprinsă între aceste limite (lăţimea benzilor Hartmann). Între 2 benzi de radiaţie Hartmann

Page 2: Radiatiile Hartmann

orientate pe aceeaşi direcţie avem un interval i. Între 2 benzi N-S avem un interval E-V şi viceversa.

S-a constatat că benzile E-V sunt puţin mai late decât cele N-S, deasemenea că intervalele E-V sunt puţin mai mari decât cele N-S.

La intersecţia dintre 2 benzi se află aşa-numitul "punct critic", sau nodul de radiaţie Hartmann.

S-a mai constatat că, în timp, dimensiunea benzilor şi a intervalelor de radiaţie Hartmann se modifică. Acestea prezintă o tendinţă descrescătoare fundamentală de-a lungul anilor.

1940 1985 1988 1992

iN-S 190 cm 84 cm 55 cm 28-30 cmiE-V 200 cm 91 cm 60 cm 32 cmlN-S 16 cm 8-9 cm 7 cm 6 cmlE-V 19 cm 9-10 cm 8 cm 7 cm

În afară de variaţia fundamentală, radiaţa Hartmann prezintă şi niste variaţii momentane: înaintea, în timpul şi după un cutremur. În preajma evenimentelor seismice, benzile Hartmann şi intervalele dintre ele se micşorează drastic şi se observă o deplasare a întregii reţele(Pe direcţia S-E in cazul cutremurelor cu epicentrul in Vrancea). Adica benzile Hartmann „fug” de epicentrul cutremurului). Înaintea cutremurelor sau în timpul lor, laţimile de bandă N-S se duc spre 3-4 cm, cele E-V spre 4-5 cm, iar intervalele sunt pe la 10-11 cm. Nu se ştie de ce.

Perdelele de radiaţie Hartmann pornesc spre scoarţa terestră sub un unghi de maxim 7°.

interval

lăţime de bandă

Page 3: Radiatiile Hartmann

În preajma activităţilor seismice, se creează tensiuni sub punctul de emergenţă al perdelelor Hartmann, fapt care împinge acest nivel de emisie către suprafaţa scoarţei.

Asemenea variaţii se observă şi în preajma mişcărilor tectonice ample dar lente (orogeneza muntilor, etc).

semnale i.e. foarte nocive si puternice , „efect de falie „

se duce se subduce

În locul unde perdelele Hartmann se intersectează în atmosfera terestră, caracterul lor geonociv este nul. La acel nivel, vom găsi o zonă "curată" dpdv inforenergetic. Aceasta intersectare (datorata unghiului de 7 grade) se intampla la pe verticala de nenumarate ori ( 32/sin70 = 262 cm intre zonele curate ie ; 7/sin70 = 57 cm inaltimea unei astfel de zone curate ie ) si este variabila. Daca ne nimerim in o asemenea zona cand vrem sa masuram benzile Hartmann, vom avea probleme cu „prinderea” lor.

Variabilitatea descrescătoare a radiaţiilor Hartmann are o ciclicitate de cca. 140±8 ani.

În punctele critice se găsesc inforenergii cu până la de 7-9 ori mai nocive decât banda propriu-zisă. În afară de nod, cea mai nocivă este limita de bandă.

S-a observat că anumite animale se aşează deliberat în aceste puncte, după care fug rapid. În general sunt animale nocturne (pisica).

Vibraţia SST geonocive este grosieră şi dezarmoizează vibraţiile înalte: scade complexitatea algoritmică şi afectează sistemele vii. Cu cat fiinta este mai evoluata si are vibratii mai inalte , cu atat este mai puternic afectata .

Radiaţiile Hartmann şi efectul lor nociv sunt anihilate de o pătură de apă mai groasă de 15 m.

Aplicabilitate: Se pot alege soiuri rezistente din anumite culturi pentru zone afectate de un anume tip de SST,

Page 4: Radiatiile Hartmann

schimbarea amplasamentului adăposturilor de animale dacă acestea încep să aibă un randament scăzut (pui slabi, lapte puţin etc.), amplasarea optimă a locuinţelor sau a anumitor obiective.

Algoritm pentru determinarea reţelei Hartmann: Ansa mea indică prima limită a primei benzi E-V de radiaţie Hartmann. Pentru determinarea celeilalte limite a benzii respective, trebuie să pornim din partea opusă, pentru că radiaţia Hartmann ne perturbă algoritmul. Nu masuram prin banda nociva!

Procedam similar pentru benzile Nord – Sud.EXERCITIU : Se va determina cu ansa pozitia a cel

putin 3 benzi de radiatie Hartmann pe fiecare din cele 2 directii (N-S si E-V). Dupa determinarea a cate 2 perechi de puncte de margine pe fiecare din benzi, se traseaza cu creta sau cu mici betigase pozitia acestora. Se masoara apoi cu o rigla distantele dintre benzi si grosimea benzilor. Acestea trebuie sa fie aproximativ egale intre ele (pe feluri bineanteles). O ultima verificare este cea a directiei N-S care este bine sa se faca cu ansa si apoi se verifica cu o busola sau dupa harta/soare, etc.

Bineanteles ca folosim de fiecare data tehnica prezentata in cadrul introducerii, pe care o reiau aici :

0. Ne stabilim ce vom masura si ne pregatim algoritmul pe care il vom folosi.

1.Facem cateva inspiratii si expiratii profunde pentru a ne linisti. Putem spune o rugaciune scurta sau mai bine ne facem semnul crucii. Este mai rapid si are efect mai puternic. Crucea se face cat mai mare, asa cum este prezentata procedura pe larg in Introducere.

2. Expiram tot aerul din plamani, dar fara a ne forta.

3. In timp ce inspiram spunem MENTAL algoritmul prestabilit la pct.0.

Page 5: Radiatiile Hartmann

4. Ne retinem aerul in apnee si deplasam mana cu ansa pentru a „prinde semnalul” asa cum ne-am programat la pct.3.

5. Dupa realizarea masuratorii lasam aerul sa iasa din plamani si insemnam ceea ce am masurat pe un suport fizic ( cu creta pe jos sau cu betigase daca suntem in parc ) .

6. Pentru o noua masuratoare reluam de la punctul 2.

Putem sa schimbam algoritmul in functie de necesitati. Cand obosim, neaparat ne oprim din masuratori. Ne plimbam putin, bem putina apa, si putem masura din nou. Eventual putem manca o lingurita de miere. Pe masura ce ne obisniuim cu metoda de masurare, aceasta devine semiautomata si nu va mai fi obositoare. Nu masuram in primele 2 ore dupa masa. Este de dorit sa nu masuram noaptea dupa ora 11.30. Dimineata intre orele 9 si 11 este putzin mai greu de masurat. Oricum, la inceput NU EXAGERAM cu masuratorile. Cate 1 ora pe zi este suficient pentru incepatori. (aici NU se includ si pauzele...).

Algoritm pentru urmarirea conturului unei celule „curate” : Ansa mea va face exact 90° când verticala ce trece prin picioruşele ei va atinge primul perete al unei benzi Hartmann. Ne deplasam incet in lungul peretelui benzii pana cand ansa se roteste din nou si ne va lovi peste mana. In acest moment am atins nodul si trebuie sa ne intoarcem corpul cu 900 pentru a putea urmari banda perpendiculara pe prima.

EXERCITIU : Se va urmari cu ansa peretele unei celule formate din 4 limite de banda care formeaza aproximativ un dreptunghi.

Este recomandabil sa masuram radiatiile Hartmann in o

zona cat mai naturala sau macar tratata uniform de actiunea omului ( camp, parc, alee sau parcare betonata ). Masuratorile efectuate in blocuri sau la etajele unor cladiri sunt mult mai greu de facut deoarece se suprapun

Page 6: Radiatiile Hartmann

numeroase ST malefice generate de forma cladirii, planseelor si grinzilor, mobilelor, sau de tensiunile existente in materialele de constructie( in special in cele compozite: beton armat, gipscarton, etc ). De asemenea evitam efectul de colt datorat cladirilor inconjuratoare.

Algoritm pentru determinarea directiei Nord : Ansa mea indica directia Nord. In mod normal vom masura directia Nordului magnetic.

Pentru a obtine Nordul geografic trebuie sa avem clar in minte reprezentarea celor doi poli magnetic si geografic si sa ne codificam pe nordul geografic SAU sa rugam Sfanta Treime sa ne arate Nordul Geografic prin intermediul ansei .

Folosim algoritmul : Sfanta Treime Te rog sa-mi arati directia Nordului geografic.

Pentru a verifica corectitudinea trasarii liniilor Hartmann e nevoie de nordul magnetic .

EXERCITIU : Se va determina directia Nord prin ambele metode.

EXERCITIU : Rugati o persoana apropiata sa ascunda intr-o incapere cateva obiecte cu care dvs sunteti familiar. Gasiti-le apoi cu ajutorul ansei, prin oricare din metodele prezentate in „introducere in radiestezie - metode de cercetatre radiestezica”.

Radiatiile Curry

Sunt radiatii de natura electromagnetica care sunt constituite din benzi de radiatie ce ies perpendicular pe suprafata globului. Ele sunt orientate oblic la 450 fata de directiile N-S si E-V . Celulele sunt dreptunghiulare cu distanta de aproximativ 1.5 m intre benzi si o latime de banda de aproximativ 18 cm . Nu sunt atat de malefice ca radiatiile Hartmann, motiv din care nu li se da atat de multa atentie.

Exista anumite forme geometrice cu caracteristici speciale, care concentreaza sau disipeaza radiatiile telurice.

Page 7: Radiatiile Hartmann

Cea mai cunopscuta dintre acestea este piramida. Aceasta forma concentreaza in punctul situat pe axa centrala la 1/3 din inaltime radiatiile telurice. In drept cu laturile piramidei, aceste benzi de energie sunt anihilate pe o distanta putin mai mare ca latura. Acest subiect va fi aprofundat la grd.4

La 1/3 de la baza piramidei, carnea nu se alterează sau se alterează mai greu (este blocată apariţia microorganismelor).

Inapoi la SST Inainte la Sursa de APA