Născut în comuna Filipeşti­Galbeni, judeţul Bacău, la 14 decembrie 1918, Radu Beligan frecventează clasele primare la Şcoala "Al.I.Cuza" din Bacău, după care absolvă Liceul Internat din Iaşi.

Când în 1937, abia ieşit de pe băncile liceului, unde obţinuse titlul de cel mai bun elev din promoţia sa, Radu Beligan s-a ho!Arât să se dedice scenei - împlinind astfel un vis care înainte de a fi al său fusese al tatălui său - colegii şi dascălii au fost dezamăgiţi: un element atât de dotat, făgăduit unei cariere de medic, de profesor, să se piardă tocmai în profesiunea asta? Când, student al Conservatorului de artă dramatică tânărul a început să publice versuri, iar cel mai mare criiic român al vremii, George Călinescu, i-a acordat preţuirea sa, unii din prietenii lui Radu Beligan au crezut că tânărul va îmbrăţişa literatura. Dar Radu Beligan, împătimat ca nimeni altul de scenă, a rămas fidel celei dintâi şi celei

·mai profunde dintre chemările sale. Era încă .in anul întâi şi Victor Ion Popa, un reputat" dramaturg, regizor şi director de companie teatrală, 1-a văzut jucând într-o producţie a conservatorului. A rămas încântat şi 1-a angajat în

. ansamblul său. Peste câţiva ani, Victor Ion Popa va scrie despre Radu Beligan: "e unul dintre cei mai autentici comici din câţi am întâlnit în teatrele lumii".

Într-adevăr, la începuturile carierei sale, Radu Beligan părea hărăzit numai reper­toriului comic unde a obţinut succese răsunătoare. Dar trepta� aria repertoriu lui său se

(continuare in pag. 8-9)

PERIODIC AL CENTRULUI INTERNAŢIONAL DE CULTURĂ ŞI ARTE "GEORGE APOSTU" • BACĂU ANUL III (NR. 4) 1994 TEL. 093·14.55.15., FAX: 093·13.42.68.

- -- � ----- ---�---� --- - --- -- -- -- ---- - - - --- -

RA

Mă aplec cu emoţie asupra acestor rânduri ce n-au puterea să cuprindă admiraţia mea pentru Dumneavoastră. _

lmplini!i 75 de ani. într-un fel, V·a!i născut odată cu Ţara cea Mare şi îi aparJinefi.

Carnii Petrescu s punea despre Dumneavoastră că sunteti un semn de întrebare şi cred că avea dreptate. în s pirit şi in faptn •li fost şi sunte{i un semn de întrebare pus unei lumi ce va trebui, într-un târziu, sli răspundă care-i sunt adevăratele valori.

Scria{i undeva că teatrul înseamnl participare de nervi, de sânge, de sentimente, de idei; că teatrul înseamn3 prezent.

Pentru mine, Maestre Radu Belia n , intruchipaţi toate acestea; întruchipaţi ideea de teatru şi, de aceea, oricât v-ar fi însemnat pe chip şi suflet vremurile sau durerile, veti rămâne tânilr.

IGAN • 5

Trecând cu discreţie şi autoritate, privind uneori cu zâmbet detaşat şi amuzat mediocritatea, ati urcat pe scara valorilor teatrului românesc iubindu-1, slujindu-! şi ocrotindu-1. Vi mulţumesc el existati, Iubite maestre, şi eli sunte!i "un poet plin de subtilitate şi un clrturar cât trei academicieni", cum acelaşi Carnii Petrescu v! caracteriz.a. Aştept cu nerlibdare sli-1 relntâlnesc prin DumneavoastrA, pe scena NaJionalului� pe franciscanul Guglieno, purtAtor de tndoieli şi adevAruri, cel ce crede cu tlrie el ''Dumnezeu creaz!. nu ascunde ...

Sărbătoritul privindO-şi cu emotie trofeul a mărturis·it:

Acum, la împlinirea a 75 cte ani de trecere prin vremi, vii urez LA MULŢI ANI, sânntate şi for!l creatoare, pentru că noi lOii avem nevoie de Prezenl3 Dumneavoastră.

Ion lliescu Preşedintele României

Bucureşti, 14 decembrie 1993

"Premiul «George Apostu», care mi-a fost oferit într-un moment de cumpănă al vieţii mele înseamnă o înaltă

cinste pentru mine, el având deja un prestigiu .,__internaţional. E_, totodată, un imbold pentru activitatea

mea viitoare. li sunt, de aceea, foarte recunoscător Centrului Internaţional de Cultură şi Arte «George Apostu»

pentru această distincţie ... Sunt obosit de emoţie".

N. CARANDINO:

"EL TRECE PRIN AI)TĂ AQUNÂND FRAGILITĂJI DIN CARE SA FACA NESTEMATE" .

Personalitatea lui s-a afumat an cu an. A jucat roluri multe şi grele, a câştigat mare siguranţă scenică şi, în acelaşi timp, o tehnică a lui - care contrazice reg.ulile curente de dicţiune, de ţinută, de frazare, qar care are expresivilate şi o percuţie irezistibilă. Radu Beligan nu se mulţumeşte să-şi speculeze defectele fizice sau umorul natural cu care venise de acasă. Radu Beligan citea!

Îl întâlneam foarte des prin librării şi anticariate, găsea totdeauna bani - să cumpere

"tot". "Mă interesează tot ce este teatru. Şi farsă şi tragedie, şi regia şi scenografia şi muzica de scenă. Orice. Intru, cumpăr, şi pe urmă, văd eu!" Îl ascultam înmărmurit şi cllpătam încredere în ceea ce scrisesem. Fiindcă îi făcusem, prin 1942, cel dintâi portret actoricesc, după ce, într-o cronică, anunţasem profetic: "Acest tânăr poartă în raniţa lui bastonul de mareşa!". Şi mă consideram astfel răspunzător de ceea ce avea să urmeze - în bine şi în rău. (Aşa suntem noi,

aceia care ne simţim angajaţi în pulberea albă de pe faţa acelui tot ceea ce scriem - angajaţi Debureanu care o furase de la faţă de noi înşine ... ) fluturi. El trece prin artă Recitesc cu emoţie frazele în adunând fragilităţi din care să care zvâcneşte un Radu Beligan facă nestemate - pentru toate timid, reticen� fragil, liric... Colomliinele câte dispreţuiesc

" .. .lăsa mereu impresia că frumuseţea, aurul şi cbietud are fiinţă "de împrumut"; inea în favoarea mărgelelor de păşeşte stângaci printre oameni sticlă vie ... " Astăzi, Radu şi lucruri, de teamă să nu strice Beligan, ieşit din crisalldă, nu socoteli şi ordonanţe; mai seamănă cu 1d i a fanul personajul de învins pe care îl Pierrot p e care atunci îl joacă, nesublinia� discre� are descriam. (Gide a găsit în frăgezimile feC<ioarei care cântă evanghelia lui Ioan versetul pe clavirile lui Lafergue ... Radu bobului care, murind, "porte Beligan a moştenit ceva din fruif'l·

·

Rampa şi Ecranul- Vitraliu � . Trimestrul Ul994 � www.cimec.ro

Eminentului om de teatru

RADU BELIGAN strfJ/ucit actor, creator

de trupe, ambasador al

Teatrului Romflnesc pe meridianele lumii, neîiltrecut interpret al unor roluri, din dramaturgia lui I. L. Caragiale, creator neegalat al lui Marin Miroiu din Steaua fl1rl1

nume şi al altor eroi din dramaturgia naţionall1, croite din haina de umor şi

·lirism a acestuia, apreciat pentru s trl1lucita tran spunere în ro luri variate din dramaturgia

naţionall1 (Smil, Robespierre, Ianke) şi universalfJ (Hlestakov, Romulus cel Mare, Richard III), cflrora le-a împrumutat totdeauna ceva din farmecul sl1u

Iubite maestre Radu Beligan,

Îmi face o deosebitl pUcere sl vl adresez, cu prilejul zilei dumneavoastrl de naştere, cele mai calde urlri de viatl lungi, slnltate, de noi şi str!lucite succe� artisuce: Este o ��!are bucu':e ca Ia aceast� aniversare sl vl avem din nou pnntre not, m teatrul m al clrui prestigiu este zidit şi talentul dumneavoastrl remarcabil, originalitatea artei interpretaUve c� au dat v1atl ŞI străluctre scemcl unor roluri remarcab1le�sunt fenc1t el am avut şansa sl pot spune, asemenea poetului, "Et in Arcadia ego", sl fi asista_!_ de-a lungul anilor urmlrindu-vl fascinantele dumneavostrl evolutn artiStice, la împli.tirea unui destin ce şi-a urmat cu fidelitate vocapa şi idealurile estetice. Faceti parte din categoria acelor putme personahtăl' care pot fi numite· ful nici o ezitare, Domnul Teatru.

Felicltându-vl pentru opera scenicl, exprimându-mi admiratia pentru eseistul şi gânditorul care dubleazl Actorul, vl urez din toată

(continuare din pag. 7) llrgeşte, astfel încât, acest

actor, dispunând de un talent verificat ,într-o serie d e spectacole, care îi cereau fiecare alte daruri, s-a impus deopotrivă şi în dramă şi în tragedie.

Lui Radu Beligan i se datoreazl realizarea dramatici a sute de roluri de primi mărime din dramaturgia orgininall şi universală, cum ar fi Tuzenbach din Trei surori de Cehov, Hlestakov din Revizorul d e Gogol, Filipetto din Bădăranii de Goldoni, Miroiu din Steaua fără nume şi Ştefan Valeriu di!l Jocul de-a vacanta de Miahil Sebastian, Beranger d i n Rinocerii ş i Ucigaş iară simbrie de Eugen Ionescu, Cirviş din Capul de răţoi de G. Ciprian,

inima La Multi Ani!

Constantin Măciucă 14 decembrie 1993

Aşa cum am repetat-o adeseori în timpul celor două zile în care s-a aflat la Bacău - 14 şi 15 decembrie - contactul cu locul sfânt al naşterii sale i-a "reinclrcat bateriile" sufletului şi spiritului. Iar "chemarea" ce 1-a adus aici, in chiar ceasul aniversar al naşteii sal,.e, a fos� într-adevăr, una a "obârşiilor". Dacă ne gllndim că Radu Beligan nu este un nume comun în lume artei, el, poate, la Bucureşti, ar fi avut parte de tam:tiun şi ... să nu uităm că Maestrul, pentru a vem la Bacău, a tntrerupt repetiţiile la "Numele Trandafirului", dup! Umberto Eco, _piesă care va avea premiera pe 23 d�mbrie. Când, în seara zilei de 14 decembrie, i se acord! premiul "George Apostu" pe anul 1993, cu plilejul împlinirii vârstei de 75 de ani şi a 55 de ani de carierl artisticA., emo\ionat, se mllrturisea celor prezen(i, în somptuoasa sală a Centrului de culturll a "George Apostu".

• Parafrazlndu-1 pe Caragiale, am să spun: grea misie misia de slrbltorit. Paradoxal, am o meserie de vitrină, şi totuşi dincolo de scenl, nu suport sl fiu centrul atenţiei. Am un prieten, om de teatru celebru în lume, despre care.alt prieten spurtea: "Mlii, omul Asta vrea sl fie întotdeauna centrul atenpei. lnnebuneşte dacă nu este el centrul . atenţiei. Daci se duce la o nuntă, vrea sl fie mireasa. Dacl se .duce la o înmormântare, vrea să fie mortul." Eu sînt exact la polul opus. Momente ca acesta ml handicapeazl, ml fac sl devin mititel, sl ml bag intr-o găuricl undeva şi să dispar. Şi ziua de astăzi, datorită prietenilor mei ... ce coincidentA, câti de George am aici! George Genoiu, George Popa, George . . . Apostu şi aşa mai departe ... Datoritl lor şi primarului meu iubit am pierdut multi adrenalinA în cmsul zilei de astăzi. Am fost în satul Filipeşti, unde m-am ni\scut. La Galbeni. Aş face o precizare. Acum vreo Patruzeci de ani, pierzânQu-mi �u actul de naştere şi având nevoie de un duplicat. m-am suit în tren şi am coborât în gara Galbemi. Erau doi-trei oameni în gară. Am întrebat cum pot ajunge la Primlrie, care era ceva mai departe. "Pli, si vedem daci trece vreo clrută sll vă ia". Şi tot aşteptând această prezumtivă ocazie, un moş se apropie de mine. "'Dom le, parci te-ş cunoaşte de undeva". "Poate m-ai văzut în vreun film ... " "Aplli da, acum ştiu. Dumneata eşti acela care te-ai născut aici a Beligan, da 1 Tu ştii că eu l­am cunoseut pe tatăl dumitale? Ştii unde te-ai nlscut dumneata? Uite, în magazia ai� de mărfuri de acolo. Păi, tatăl dumitale a fost numit aicia impiega� cele două clmllru(e din spate nu erau pregAtite, şi o vrem� au stat aicia, şi aicia te-ai nlscul Da d-ţi spun eu

ceva şi mai interesant. George din Cui i-e frică de fost şi la botezul Virginia Woolf? de Ed. Albee, am urcat într-o sanie, Moi din Prizonierul din dus, te-am botezat,

Manhattan de Neil Simon, ne-am întors, te-am Chitlaru din Opinia Publică, bine, te-am pus în nişte Mayer din Simfonia patetică şi acolo, în spatele saniei, Scriitorul din Viaţa unei femei început sl de Aurel Baranga , Robespierre chiuim ... Şi, la un

dat, Ia un hop, ai din Danton de Carnii Petrescu, zăpadă. Da'noi nu ne-am Richard din Richard al ITI-lea seama cA eram in mare =�:;;;:;;;;;;;;;;;;;;;;;:::;;2�:����������0 :]!��:edo�'l�,

ânu�d:j rliJIJIBJ!JitiJJiifit''DanţÎJJMill1\I$JI�j���i�� o:·�:::n:�rll

c���::ice�t�:�: copilul, unde-i copilul? aminte, cllnd m-am mutat de-aici, tata a cerut domnului Radu Beligan, artist al poporului, Ne-am întors înapo� te-am găsit în zllpadll, carnetul de note şi directorul a simpt nevoia cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani. " te-am luat cu noi..." s1 scrie pe marginalii, aşa : uun elev foarte Emoţiile care au urmat acestei clipe, în Şi conchide comentariul; povestirea, bun!" Omul acela nu şi-a dat seama eli, de sălita de clasl a Şcolii Generale din Filipeşti-zic!lnd: "Îti dai dumneata domnule, s�ama că fap� vorbele sale au însemnat însăşi d�viza Galbeni au fost imense. Emoponat a fost şi puteau ��.te m!nânce lupchii!" Şi atunci�- existenţei mele. Pentru el eu nu m1-am cel car: a primit distincţia, Maestrul Radu am ammtlţ de o alti po veste pe care mi-a pierdut starea de el�v oici.od_atl. Nici acum: Beligan emoţionat a fost şi cel care a spus-o un c�ac de-al lui �org� .. �n:_cea Iorga S"mt în preajma une1 premien, am SS de am înmânat-�, primarul comunei, Ion Apostol, cu elevul lu1 pe Calea Vtcto�et ŞI m._dreptul de teatru in spate, dar am emoţiile unui emoţia i-a cuprins şi pe micuţi.i elevi care au Palatului Regal se făceau man reparatu. La un debutant şi am impresia el nu prea ştiu multe . metru distanll în spatele lui Iorga cade o lucruri şi mai am câte ceva de tnvltat. Vă. fost de fală la sllrbăto�. . clrlm.idl de sus de tot în capul unui ţigan, şi-1 mul�mesc pentru tot ce-aţi spus aici,. pen� Antenor acestut moment, so suea

omoarl pe loc ... Domnul, profesor, vl daţi toate cuvintele minunate pe care le-a� rostlt. maestrului în comuni �. av�t, de .ase�e?,ea, seama, o VI mulţu- parte de multe emoţu. 1 PelennaJUI la s e c u n d A mese tuturor magaria în care se n3scuse a avut ceva dintr-daci mai p e 0 t r u un drum iniţiatic.. Cineva care fusese prezent intârziâţi, semnul de in preajma domnie�sale chiar în clipa în care m u r e a f i prietenie cu Radu Beligan pusese piciorul in ci\mlruţa în d u m n e a - care dulce m- care se ivise pe lume, acum trei sferturi de v o a strA!., aţi impovlrat. veac, spunea el a sim\it dintr-o dată cu� "Nu se Multumesc şi Maestrul căpătase forte nebănuite, energu p o a t e , acestui mare artist - George ZMnescu - pentru neobişnuite.:. Era asemeni personajului din dragi, eu am de seri� Istoria Românil.�r''. această opern care mi se pare senzaţ.ional3 şi poveste, care, atingând cu picioarele Aşa şi eu. Nu puteau să m3 mănânce lupu eli care îmi aduce aminte de Bril.ncuşi. Să dea pllrnil.ntul, devine mai puternic. eu aveam treabă cu teatrul românesc. Dumnezeu sA ajungi pe ui-mele lui! Ca 0 recunoaştere a valorii deosebite a , Domnul Genoiu v-a (X>vestit cum a decurs Muiţumesc pentru tot şi, last but not least, aş . conslteanului lor, Casa de Cultură din dimineaţa de astlzi. Şi vl fac o mărturisire: vrea sl vl muliumesc dumneavoastră, adi� Filipeşti se va numi din acea zi înainte "Casa acolo, la urmi\. când am intrat în sala aceea publicului, acestui eşantion de elitl al marelUI de Cultur3Radu Beligan". de clasA modest!, cu copiii aceia cu glasuri public ce m-a ajutat de-a lungul celor 55 de La patru ani dup� ultima mentiune în angelice . . . Eu am avut parte de multe bucurii ani. Lui îi datorez, aş zice, totul. Cum aş Cartea de Onoare a coţnunei, Maestrul Radu în viaţa olea: am fost în palate regale, am d� putea să vă mulţumesc pentru această Beligan nota: mâna cu preşedinţi de republici, am convorbit fidelitate, pentru aceastl prietenie? Ce "Azi, 14 decembrie 1993, am avut cu maxi oameni, cu celebrităţi ale lumii cuvinte aş putea glsi ca să-mi dau prea-plinul bucuria sl-m.i sărbătoresc aniversarea celor 75 contemporane. Am fost chiar la o masl la sufletesc? Şi gândidu-mă eu cum sl g�sc � de ani în satul in eare._ m-am născut. printre Regina Angliei. Povesteam dimineaţa cum am formulă, mi-am amintit de începutul ptesel cei din mijlocul cărora am plecat. Au fost luat un premiu la Veneţia, intr-o atmosferă "Regele Lear". Bltrânul monarh işi cheamă clipele cele mai emoţionante din viata mea. nemaipoinenitl, în Palatul Signoriei, cU cele trei fiice ca sli impart! regatul, iar înainte

Vă multumesc tuturor pentru acea sti balebardieri îmbrăca ti în haine din secolul cere fiecăreia sA-i spună cât de mult n iubeşte. XVIII, cu tot juriul acela ce părea desprins Primele două, care nu-l iubeau de loc, şi memorabilll dimineată. din tablourile lui Velasquez .. . o minune! Şi evenimentele ulterioare ale piesei ne-o vor Cu dragoste şi fidelitate, RADU totuşi această slllitll de clasă de azi dimineaţă, dovedi, spun vorbe minunate, declaratii de BEUGAN."

. cu pereJi.i ei albi. cu copiii aceia curaJ!, m-a dragoste superbe . Cea de-a treia fatA, impresionat mai mult decit palatele pe care Cordelia, singura care n iubea cu adevărat, le-am strAbAtut. A fost o dimineaţA cu o nu spune nici un cuvânt. Ea nu spune nici o încărcătură emoponal� care m-a copleşit. vorbă. Tace. Urmând exemplul Cordeliei, Mâine am sl ml duc la şcoala unde am daJi.-mi voie sl vl iubesc şi sl tac . . • învlfat .,Primele clase primare. Mi-aduc e

A consemnat Simona Lazăr

(Cotodianul "Ziua" - Bacău)

��\ � Î'/ampa şi Ecranul· VItraliu

\� Trimestrul I/1994 www.cimec.ro

ţesut din inteligenţll, -umor şi poezie,

hoUJre, Uniunea Teatral� din România -

UNITER

publicului care 1-a îndrllgit şi a tuturor acelora care îl a preei azll.

Preşedinte activ timp de şase ani şi apoi Preşedinte de onoare pe viaţll al lnstitututlui Internaţional de Teatru,

fi ureazll , cu pri lejul -1a. HUdţi. aHt/ Ion CARAMITRU

membru de onoare al mai multor Academii de Artlf de peste

aniversllrii zilei sale de naştere, mulţi ani de succese şi împliniri, cu aceeaşi tinereţe şi energie creatoare, pentru bucuria 14 decembrie 1993

de William Shakespeare şi Romulus din Romulus cel mare de Fr. Durrenmatt.

Lui Radu· Beligan i se datoreazl, de asemenea, realizarea dramatic3 a majorit3Jii schitelor lui ILCaragiale, schite egale în valoare cu piesele sale. Trebuie spus ci în repertoriul caragialean în care a interpretat, printre altii, pe Agamită Dandanache din O scrisoare pierdută, pe Rid Venturiano din O noapte furtunoasă şi pe Catindatul din D'ale carnavalului, contribuţia sa a mers nu numai pe linia· reconsider3'rii contemporane a acestor roluri, dar ceea ce este mai important, pe linia descoperirii celor mai acute sensuri ale pieselor marelui nostru dramaturg. Dealtminteri, Radu Beligan este şi un regizor care ştie să alieze ponderii, inventivitatea şi sobriet3tii, elanuL (Spectacolul din Poveste din Irkutsk este unul dintre cele mai semnificative)

Dar Radu Beligan s-a impus in egal3 m3sur3 şi în studiourile

. Radiodifuziunii şi pe platourile televiziunii, interpretând, de asemenea, sute de roluri din repertoriul românesc şi universal. Iată doar câteva piese în care a detinut rolurile principale. Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu, Titanic vals de Tudor

llo111111le Radu Belign, Onorată asistentii, Este mare bucuria phintilor

când copiii lor risipiti în lume se reîntorc m3car pentru o clipă in vechiul cuib phintesc. Şi mai mare este bucuria şcolii, atunci când din curgerea Ur3 oprire a vremii s-alege clipa când unul dintre fiii ei îi trece din nou pragul. Mai mare pentru c3 asemenea clipe sînt pentru pmnpi spirituali care sînt dasdlii mai rare şi mai pu,ine. Fiii lor împr3ştiati prin toate cotloanele lumii, încleştati în lupta fiechei zile, rămân cel mai adesea departe, m3car cu trupul dac3 nu şi cu sufletul d� acel loc al obârşiei lor spirituale.

De aceea ne bucurlim astlizi când unul dintre fiii !IJlli vechi al aceste şcoli se întoarce la ea. Din cei de altă dat3 nu mai este nimeni care să-i ÎflSli în cale.

"Coboară-o lut phintii rând pe rând

în timp ce-n noi mai cresc gr3dinile.

Ei vor s3 fie r3d3cinile, prin cari ne prelungim pe sub

p3mânL" Cei vechi nu mai sînt;

numele, gânduri ori slova lor au r3mas pe vreo pagin3 de caiet sau de carte şi mai adânc, poate, pe pagina albă şi curată a sufletului elevilor lor, într-un ungher ascuns al lui, din care dau din când în când semne. Cei vechi nu mai sînt, de parc3 ar fi! Pentru eli truda şi făclia le-au luat de la ei

�altii şi de la aceşti altii le-am luat noi şi noi le vom da altora. Nu mai sînt oamenii, dar a rămas ŞCO.ALA care este una din rM3cinile adânci ale omului. Şi

Muşatescu, Caragiale in vremea lui, Mitică Popescu, de eamil Petrescu, Plicul de Liviu Rebreanu, Patima roşie de M. Sorbul, Idolul şi Ion Anapoda de G. M. Zamfirescu, Fii cuminte, Cristofor, Mielul turbat, Sfântul Mitică Blajinul, de Aurel Baranga, Milionarul de Zordan Iavkov, Svejk de J. Haşek, Nud cu vioară, de Noei Conrad, Tabachera de argint, de Galsworthy, Volpon, de Ben Johnson, A douăsprezecea no3pte, Doi tineri din Verona, Comedia erorilor de Shakespeare, Şcoala bârfelilor de Sheridan, Kean de J.P.Sartre,

' Cyrano de Bergerac de Ed. Rostand, Mizantropul de Moliere, Appolon de Belaque de Giraudaux etc. 1 Profesor la Institutul de art3 teatral! şi cinematografic3, Radu Beligan a format.multe generapi de actori care-i p!istrează afeqiune şi recunoştint3.

Radu Beligan s-a remarcat şi ca un talentat animator al mişcmi teatrale. Cuvântul s3u s-a dovedit interesant şi util în cadrul diferitelor întâlniri ale oamenilor de teatru din România, precum şi în cadrul congreselor şi conferintelor internationale-în care a reprezentat România.

Stima de care se bucură Radu Beligan printre oamenii de teatru

noi, slujitorii ei de astăzi, ne bucurlim cum s-ar bucura cei de demult şi salut3m în persoana distinsului nostru oaspete de azi o împlinire prin timp a f>Olii. Una din marile ei împlinin; pentru c3 Radu Beligan este una din marile personalităti ale teatrului românesc. Actor, director de teatru, profesor la Institutul de art3 teatrall şi cinematografiei, autor a dou3 volume publicate la interval de un deceniu unul de altul, domnia sa este un punct de înalU referintă şi de adâncă împlinire a teatrului românesc, în ultimii 50de ani ai existentei noastre.

De-a lungul unei cariere prodigioase, actorul Radu Beligan a interpretat magistral sute de personaje. A făcut chiar mai mult: a dat unora dintre ele sunetul rar al unicitltii, creând imaginea perfecpunii interpretative, imaginea personajului pe care nimic nu-l poate modifica, statuia vie a gândului autorului lui. Mlirturisesc cu sinceritatea şi bucuria unui spectator împ3timit c3 n-arn văzut şi mi-e foarte greu s3 cred eli voi mai putea vedea un jlt Ric3 Venturiano sau alt doctor Smil decât cei pe care i-a creat Radu Beligan, cum nu pot concepe alt Hamlet dup3 cel al lui L Olivier.

Nu ştiu cât a pus Şcoala de blieti nr. 2 din vechea urbe a Bac3ului la temelia acestei explozii de lumini care este traiectoria actorului Radu Beligan în timp. Prea pu1in , probabiL Prea pur şi curat este gr�untele de geniu al actorului, ca el s3 fi putut fi cultivat intr-o răsadnitli

din lumea întreagă rezult3 şi din Iaptul c3 a fost ales, în 1965, vicepreşedinte al Institutului lrfternaponal de Teatru, în 1966 în cartelul celor zece oameni de teatru care conduc Teatrul natiunilor, iar în 1971, în 1973 şi 1975 - preşedinte al Institutului International de Teatru, iar din 1979 preşedinte de onoare al Institutului Interna1ional de Teatru.

1 s-au tip3rit volumele de eseuri Pretexte şi subtexte ( 1968) şi Luni, marţi, miercuri ... ( 1978), auto biografii estetice şi profesiuni artistice de credint3.

Radu Beligan, .director �� Teatrului National din Bucureşti, membru al Academiei de Arte din Berlin, distins cu importante şi numeroase premii {cel mai recent i-a fost decernat la Florenta de Academia "Le �use") este unul dintre cei mai pregnanti animatori ai vie{ii teatră.le, nu numai româneşti dar şi internationale.

In anul 1978 primeşte titlul de CETĂTfEAN DE ONOARE AL MUNCIPIULliT BACĂU. In anul 1978 regizeaz3 pe scena Teatrului "Bacovia" spectaolul cu piesa "() scrisoare pierdut3" de L L. Caragiale şi interpreteau rolul lui Agarnemnon Dandanache.

Cronicar

didactic3. Dar m3 încearc3 o b3nuialli că dL Radu Beligan a dus cu sine prin lume, din acest coli al blândei Moldove, alt semn al dasclililor di de demult. Pentru c3 domnia sa nu a fost numai şi este un mare actor, profesor şi om de cultur3, ci şi o conJiintă umană pe care o salut astăzi printre noi, cu bucuria vechilor di dascăli, născută de convingerea că sămânţa lor n-a căzut pe un pământ s�erp. Căci domnul Radu Beligan a unit talentul cu demnitatea şi verticalitatea unei atitutidini care poate constitui un MODEL ETIC, aşa cum atâtea dintre crealiile sale pe scen3 ·pot fi considerate modele actoriceşti. De aceea ceasul nostru de 'astăzi

, este cel al unei bucurii depline. "La obârşie, la izvor, nici o apă nu se întoarce decât sub chip de nor. La obârşie, la izvor, nici un drum nu se întoarce decât în chip de dor .. " Omul...omul se poate întoarce ·

şi altfel! Aşa cum a venit ast3zi Radu Beligan printre noi. V 3 multumim, maestre, c3 paşii v-au purtat printre noi şi faceti aşa ca s3 prelungim clipa vederii­revederii noastre ca pe altă s3rb3toare în pragul Sfintelor S3rb3tori care se apropie. lng3duili-ne să numim acest amfiteatru al Şcolii "ALI.Cuza" -vechea Şcoală nr. 2 din Bac3u

- RADU BELIGAN! •

Prof. Sergiu ŞERBAN, Şcoala "AL L Cuza'' Bac3u,

15 decembrie 1993

. Stimate Radu Beligan, Mă alătur celor ce şi-au exprimat in aceste zile preţuirea

pentru un actor cu timbru unic, actor de fannec şi inteligenJă, graţios pănă spre candoare, servind ca nimeni poanta, jucând cu detaşare iotristlirile şi înJelepciunile, hâtru cât cuprinde, discret şi mai ales cult şi inventiv la vorbă, omat la gând mult peste media actorului român. După trei sferturi de secol o asemenea personalitate, deşi mobilă şi afabilă, e aproape o statuie ..

M-am bucurat în decursul timpului să preţuiesc in dumneata un om cu o judecată teatrală sllnătoasă, nerobit perversiunilor ce s-au practicat şi se mai practică in materie de gust teatral într -o incercare disperată de a falsifica totul, de a coroade bazele etice şi raţionale de care se mai sprijină această biată naţiune. Un asemenea morb nu te-a traversat sau, dacă s-au transmis tentaţiile. cosmopolite, nu te-au alterat European in bună parte, dumneata ai rămas totuşi un credincios geniului acestui popor şi nu l-ai părăsit

La mulţi ani! Paul Everac

BUCUREŞTI, 14 decembrie 1993

POETULUI RADU N. BELIGAN,

LA ANIVERSARE Filiala Bacău a Societăţii de Ştiinţe Filologice din

România îşi face un titlu de glorie din a afla că sub zodia Săgetătorului, un fost - şi de ce nu - actual concitadin intră in hronograful locului cu un superb triumf.

Bucuria filologilor băcăuani 1şi are drept suport adevărul, din păcate puţin cunoscut, că actorul. Radu N. Beligan a scris şi publicat poezii. Volwnul din 1938, "Intâia spovedanie", apărut la Bucureşti, a fost citit şi citat de G. Călinescu în a sa "Istorie a literaturii române de la origini până in prezent", la rubrica "Noua generaţie". .

Să ne trăiţi, maestre în cuvânt creat şi re-creat, spre fala artei româneşti! Să ne delectaţi cu alte mărturisiri - că doar "întâia spovedanie" mai cere atâtea altele! - şi să fiţi convins că filologii băcăuani vă iubesc! •

Prof. IOAN DĂNILĂ, Preşedintele SSF Filiala Bacău

Prof. EUGEN BUDĂU, inspector şcolar

·Rampa şi Ecranu�� Trimestruli/1994 � www.cimec.ro

''MATINALUL'', TELEVIZIUNEA

ŞI PRESA PE RECEPŢIE "ADEVĂRUL" Marele actor al teatrului

românesc împlineşte astllzi 75 de ani. N�scut în comuna Galbeni, jud. Baclu, la 14 decembrie 1918, maestrul a absolvit Conservatorul de Artă Dramatid din Bucureşti, debutând în 1938. "Radu Beligan, profesor şi director de teatru, a îndeplinit în perioada 1965-1971 func1ia de prşedinte al Institutului Interna1ional de Teatru. Ca o recunoaştere a meritelor sale artistice şi civice, dar şi a prestigiului şcolii româneşti de dramaturgie, artistul a fost ales preşedinte de onoare pe via!� al amintitei institu!ii. La mulli ani, maestre!

"CROţllt;_A ROMANA"

bijuterii interpretative, pe scen� şi pe ecran.

... ) La rugămintea noasră, a declarat, în exclusivitate pentru "Evenimentul zilei": "Un zvon din ce în ce mai persistent pretinde că aş împlini 75 de ani. Cei ce I-au lansat ştiu probabil că in artă timpul se măsoară cu altfel de ceasornice. Cu ajutorul magiei teatrului, în loc să adun ani, am dunat mai muJte tinereti succesive. Aşa se explică apropiatul meu debut în sfânta scenă a Teatrului Najional, transformată ad-hoc în biserică. V oi invita la această ceremonie unul dintre romanii născuti odată cu Marea Unire. Poate, cine ştie, să fie de bun augur pentru un armistitiu în războiul romano-roman"

"ORA" Actorul Radu Beligan se

simte într-o formă exceplională. Un energetician a fost chiar uluit de starea -foarte bună a .s�nătă!ii sale. Ziarul "ORA" îi urează "LA MULŢI ANI!"

Convorbire cu Radu Beligan:

Radu Beligan nu este doar unul dintre cei mai mari actori ai noştri, ci şi unul din cei mai rafinali. Nimeni nu are farmecul lui elegant şi cuceritor, încât fascil)ează spectatorul, îl aduce "într-un fQI de tranşă, il ameleşte, îl subjugă, il leagă de mâini şi de picioare şi nimic' nu mi se pare mai frumos şi în acelaşi timp mai greu, decât ca un actor să-şi lege spectatorul de mâini şi de picioare cu frânghii de �tase, cu vorbe şi geSturi sub a clror strânsoare te

. supui cu voluptate. Beligan este,

"Sunt obosit de emoţie"

poate fi, în egal� mlsurl şi un actor tlios, urlu", de surprinzătoare for1� dramaticl, atunci când vrea, atunci când cineva se gândeşte a-1 distribui într-un rol de o asemenea factur�. Beligan este înd mai puternic decât orice rol.

• "EVEN I MENTUL ZILEI" Radu Beligan, reprezintă,

Brl nici o îndoiaU, unul dintre capitolele antologice ale istoriei

· artei spectacolului de teatru şi film românesc. Personalitatea sa deosebită îmbină talentul nativ cu inteligen1a artistică de exceptie, iar vocea sa extraordinari ar putea constitui oricând şi oriunde în lume obiect de studiu pentru catedrele de vorbire scenic�. Astăzi - când împlineşte trei sferturi de secol - e mai "în form!" ca niciodatl, amintind el este pregătit s� ne ofere noi

Pare incredibil, dar maestrul Radu Beligan (meşterul, cum îi spun cei din trupa de la Naponal) a Implinit 75 de ani, deşi e zvelt şi cu un aer tineresc in întrea�a inflţişare, sfidind anii cu sabta spint�lui şi a talentului slu de exce

x��'terpretat pe scenă, multe personaje din dramaturgia românească şi universali, a scris cărti, , a reprezentat in lume,., cu strllucire, teatrul romAnesc, nind una dintre cele mâi marcante persooalităp ale acestuia, de faimli recunoscută din moment ce e preşedinte de onoare pe viaţă a Jnsututului lntemaponal de Teatru.

Prezent la Bacliu, la Centrul lnterna1ional de Culturii şi Arte "Geor� Apostu" cu ocazia i��u·:· l'!�ti!���i "!:u���9�r�: asemenea invitat în comuna natal!, la Filipeşti, unde a primit titlul de cetătean de onoare, a fost oaspetele Scolii nr. 19, la care a tnvlilat. al fnspectoratului pentru Culturii, a viz1tat atelierele artiştilor plastici. în fine, s-a întreţinut cu numeroşi oameni de culturll şi ar.tă şi cu reprezentanP. ai r,reset. latll câteva dtntre gânduri e marelui actor dest!inwte pentru cititorii ziarului nostru. .

- Cum vi s-au părut zilele petrecute la Baclu, domnule Beligan?

- Pot sli-li spun doar atât: deocamdată sunt atât de obosit de emoJie, de toatA avalan§a de sentimente, �e , senzaţii, de

impresii care s-au rostogolit peste mine tn aceste două ztle, mcit trebuie sl las ceva timp să treacli pentru a le putea decanta.

- Şi totuşi, ce momente vi s-au părut a fi cele mai emoponante?

- Cele petrecute în satul natal, la Filipeşti, unde. tnfr-o sliliiA cu peretii văru!li în alb, nişte copii de o mare puniate cu VOCJ angehce, mi-au cilntat colinde şi mi-au Bcut urări. Pare ciudat, dar eu, care am avut erilejul sli colind lumea, să intru m palate, să cunosc şefi de state şi alte P."J"SOnalitliti ilustre, nu m-am simti_ţ niciodată atât de mişcat. de tulburat pânli la lacrimi. Am fost apoi şi în Bacău la Şcoala 19. unde am tnv_lilal cân�va, ş! acolt? tot aşa, mşte copu •. mat prec1s un cor extraordmar, profesionist aproape, de o muzicalitate p�rfectă� care mi-a amintit de -Mini -Song, mi-a răscolit sufletul.

- Dar premiul pe care tocmai l­aţi primit, ce reprezintă pentru dumneavoastră?

- Premiul "George Apostu•·. c.rre mi-a fost oferit tntr-un moment de cwnpllnl a vietii mele, înseamnă o înaltli cinste pentru mine, el având deja un prestigiu international. E, totodată., un �u���- �i����. acfii:�!=��af�: recunoscător Centrului International de Culturli"şi arte "9�orge Apostu" pentru această d!SUI\l'��·

"Ii mul,umesc unui vechi prieten, coleg şi colaborator, Geo

Po�, care, luând in primire acest spaţiu cu o destinatie anacronicl a izbutit si facă unul dintre cele mai stupefiante Jocuri culturalt din România. Eu personal ou am mai întâlnit un asemenea loc în care interferenta artelor să fie pusi în valoare cu atAta inteligenţă şi armonie. La Geo a iztiucnit o adevirată vocaţie de animator cultural care dublează talentul unui actor strilucit, căruia ar trebui sl i se faci mai multl Publicitate. lmport;mt este acum să nu-şi piardli entuziasmul în tot ce face ..

- Stiu eli, în curând, revenip pe scenă:, cu un rol principal dtn dramatizarea · romanului lui Umberto Eco, "Numele trandafrru­lui" .. Aş vrea sl-�i. sp.uneţi cu ce sentunente revemţt Şl pentru că sunteţi şi om de condei, ce avep, la ora actualii., pe masa de lucru?

- Mll intorc, din fericire, în conditii foarte bune în teatru. Adicli, pe scena Na!ionalului •. unde mt-am consumat cet ma1 mulli ani din viala mea şi fl)lul pe care-I vot mterpreta este dmtr-un text important. Din punctul de vedere al scriitorului ocazional care sunt pot sli-li răspund eli mii a��i�t�

ad� ��·tfa��

uc��rinde

istorisirea tnt�lnirilor mele cu celebrităţile pe care am avut prilejul d le cunosc de-a lungul ���i�

b1k.i relatarea unor

Interviu realizat de Carmen Mihalache Popa

Distincţii gesturi

de preţuire BUCUREŞTI

MAESTRUL RADU BELIGAN - LAUREAT AL PREMIULUI DE EXCELENŢĂ AL ZIARULUI "LIBERTATEA". ŞI AL FUNDAŢIEI DE TEATRU ŞI FILM "TOFAN'" AL CĂREI PREŞEDINTE ·DE ONOA)l.E ESTE EMINENTUL REGIZOR GEORGIO STREHLER

IAŞI CETĂŢEAN DE ONOARE

ŞI DOCTOR HONORIS CAUZA al Academiei "George Enescu·· IMPREUNA C U CELIB IDACHE, VLAD ROMAN, BABA, IRIMESCU.

La ultima şedinl� extraordinară a Consiliului Municipal Iaşi s-a hotArât ca în cadrul unor manifestări ce vor avea loc la Academia .. George Enescu" în perioada 13-20 mai, personalit�li de seam� ale artei româneşti să primeasc� titlul de "CeU1ean de onoare al Municipiului". Acestea sunt: dirijorul Sergiu Celibidache, muzicologul Vlad Roman, pictorul Corneliu Baba, Actorul Radu Beligan şi sculptorul Ion Irimescu. Pentru activitatea lor în cultura şi arta româneascl, celor cinci personalitlti li se vor decerna titlul de Doctor Honoris Cauza al Academiei "George Enescu"

MINISTERUL CULTURITe DIRECŢiA PENTRU ADMINISTRAREA CENTRELOR DE CULTURĂ

Centrul International de Cultură şi Arte "GEORGE APOSTU"

. PERIODIC AL CENTRU�UIINTERNAŢIONAL DE CULTURA ŞI ARTE "GEORGE APOSTU''

� Rampa şi Ecranul- Vitraliu

� Trimestrul 111994

Bacău- Str. Crîngului nr. 18 cod 5500 Tel.: 043-14.55.15: Telefax: 043-13.42.68

Consiliul artistic: Rodica Mihaela Cadet, Rodica Cantemir,

Elena Cătuneanu, Viorel Cojan (foto)

www.cimec.ro