ANUL XXI Nr. 4 APRILIE 1942

u M R U L :

R Ă Z B O I U L R O M Â N I E I PETRU P. IONESCU : R ă z b o M României 169 | ION PILLAT : împl ini re 177 VlNTÎLĂ H O R I A : Poesii . . . . . . . . . 178 VICTOR P A P I L I A N : Sinaxar . . • 181 î. GR. PERIEŢEANU: Poesii I. , . 1 8 4 GEORGE DUMITRESCU : Papagalul 185 OLGA CABA : Marea socoteală . 1 8 7 PAN M. VTZIRESCU: Spioana . . . . . . , 189 PETRE PAULESCU : Trec anii 197 C. MIU-LERCA: Poesii 198 OCTAV S A R G E Ţ I U : Poem de dragoste 200 IOAN COMAN : Athenagora Athenianul despre învierea

morţi lor 201

IDEI, OAMENI, FAPTE

MARIANA IONESCU : Misterul libertăţii şi originea rău lu i la N. Berdiaeff

PETRU P . I O N E S C U : Religie şi Spirit

CRONICA LITERARĂ

NICOLAE ROŞU : Al. Busuioceanu : Ethos ; Ionel Teo-dotreanu : în toarcerea în t imp ; Ion Şiiugariu : Pa ­radisul peregrinar 214

CRONICA DRAMATICĂ

DRAGOŞ PROTOPOPESCU : Ion Marin Sadoveamu: Istoria Dramei şi a Teatra lul . , 218

CRONICA MĂRUNTĂ

P. P . I. : Destinul poeziei: ; „Eroii" d-lui Ionel Teo-doreanu ; Expoziţia d-lui A. Vulpe 220

D. P . : Povestea lui Eminesou . . . . . . . . 222 EM. V. : Martori i Pat imilor ; Scrisori de război . . . 223

E X E M P L A R U L 4© L E I

minităţii sale. Astfel, în ce priveşte şampania, bu-curaţi-vă dacă ea va cere Mott 1914. Pentrucă a-ceasta băutură va întruni sufragiile tuturor come­senilor, atât a băutorilor amatori de „viguros", cât — în deosebi — a sexului frumos care apreciază nuanţele delicate.

MOTT 191*t D E M I - S E C

• "«oii jfca N E C T A R M O T T M O T T O N E t M O T T M O N O P O L

M O T T M U S C A T E I M O T T R O S É M O T T E X T R A - D R Y

R Ă Z B O I U L R O M Â N I E I D E

P E T R U P . IONESCU

Suntem în p l in război. înc leş ta tă e l u m e a în t r 'o lup tă cum a l t a mu s 'a m a i văzu t în to t l u n g u l istoriei . Desfăşurare de for ţă ş i de vi tej ie de legendă, d r u m u l p e oare m e r g e m noi azi, a l ă tu r i d e m a r i i noş t r i al iaţ i , este d r u m u l ce v a duce inexorabi l la victorie. P e n t r u c ă victoria de mâine es te , p e n t r u noi, o ce r t i tud ine . O cer t i tud ine ce n u izvorăş te d in vagi intuiţii, d in i luminăr i exta t ice , d in viziuni mis t ice s au d in e la­n u r i l i r ice, ci d i n con templa rea adâncă şi înde lungă a real i tă ţ i lor .

D a r ţ ă r m u l delà oare înce rcăm să n e despr indem pentru, a vâsli î n l a rgu l fap­telor de azi, poar tă pe buze o î n t r e b a r e c u p r iv i r e la m o d u l c u m se explică, oum t r e ­buie să se expl ice acest u r i a ş război şi sensu l par t i c ipăr i i noas t re la l u p t a împot r iva bolşevismului . Noi a v e m cer t i tud inea victor iei d e mâ ine . Vom vedea m a i depa r t e ce justifică şi oum se justifică, p e n t r u noi, aceas tă cer t i tudine . I n aceiaşi m ă s u r ă însă a m avu t ş i ce r t i tud inea veniri i inevi tabi le a aces tu i război . Poa te că această u l t imă cer­t i tud ine n u ar p u t e a fi genera l iza tă . P e n t r u mu l ţ i d i n t r e noi, l up ta noas t r ă de azi nu înseamnă u n fap t ce îşi a r e rădăc in i înfipte în adâncu r i ci este, cel mu l t , u n fenomen politic că ru ia i se pot a t r ibu i a n u m i t e cauze mai m u l t s au m a i p u ţ i n uşor de descifrat. O a semenea a t i tud ine d e cumin te p r e v e d e r e n u a r e de ce să n e su rpr indă . Migala p r i ­cinilor din s t r ă fundur i de is tor ie n u e o t r e a b ă ce se lînfăptue curent . N u îndrăzn im însă nici să a f i rmăm că războiu l n o s t r u a r p u t e a fi p r iv i t d r e p t u n f enomen imprev i ­zibil sau inexpl icabi l . Dimpotr ivă , expl icaţ i i le n u a u lipsit. Cauze po t fi n e n u m ă r a t e : economice, politice, d ip lomat ice . Uni i m e r g şi m a i d e p a r t e şi îi descoperă condiţ ionări de esen ţă spi r i tua lă . I n chip foa r t e fericit s'a l ansa t formula de „război sfânt" , ceeace scuteş te pe m u l ţ i de o ce rce t a re m a i migăloasă . Ceeace s'a n u m i t războiul s fânt î n ­seamnă, în fond, ciocnirea a două concepţ i i d e via ţă , p e ca re l e vom p r iv i în bloc: concepţia creş t ină ş i concepţ ia b a r b a r ă ş i desue tă a ma te r i a l i smulu i istoric, pe oare s tau propt i te , c u m dă Dumnezeu , ş a n d r a m a u a comunis tă , în Rusia, ş i cas te lu l d in căr ţ i de joc a l democraţ ie i anglo-.ameiricane.

S t ă p â n i n d aces te d a t e ş i po rn ind delà aceas tă perspec t ivă s impl is tă d a r e sen­ţială, expl icaţ ia m u l ţ u m i t o a r e şi suficientă a războiu lu i n o s t r u d e azi e s t e .aproape ga ta făcută. Mai lipsesc încă o ser ie de a l t e fapte p e oare ochiul v ig i len t al c ronicarulu i zilelor d e apooalipsă m o d e r n ă de azi, n u a (întârziat să le p r i n d ă şi să le p roducă ou impres ionantă p rompt i tud ine . Şi a n u m e că înc leş ta rea d e azi înseamnă l u p t a a două ideologii adve r se c a r e î m p a r t l u m e a î n două t abere . Uneia i s 'a spus „ordinea veche" , celeilalte i s'a d a t n u m i r e a viz ionară d e „ordinea nouă" . Şt im, ap rox ima t iv bine, ce

169

î n seamnă o r d i n e a veche . î n t i n d e r e a acestei o r d i n e c u p r i n d e î n sânu l ei o seamă de fenomene, de s tă r i , ide ins t i tu ţ i i , de o rându i r i . Accen tu l cade , d e m u l t e ori, ş i cu p u ­te rn ică p r e s t an ţ ă , p e o rd inea economică veche . O ord ine ca re cupr indea t o a t e e ror i le şi toa te r ă t ăc i r i l e Mberai ismului , economiei abs t rac te , a l e u m a n i t a r i s m u l u i , a l e sp i r i ­t u lu i genevez, a l e f rancmasoner ie i ş i iuda i smulu i . F o r m u l a ca re e p r e f e r a t ă azi î n so ­b r i e t a t ea ei, es te cup r in să î n g ran i ţ e le a două c u v i n t e cu c i rcu la ţ ie no tor ie : p l u t o - d e -mocra ţ i a . Ceeace p roduce însă o mică n e d u m e r i r e es te f ap tu l aces ta pol i t ic d e capi ta lă i m p o r t a n ţ ă şi a n u m e că ideologia comunis tă , oare se p r e t i n d e a inova toa re şi r evo lu ­ţ ionară , ca re venise e a însăşi , ca o mesianică r eve la ţ i e iudaică , să s ch imbe fa ţa î m b ă ­t r â n i t ă a u n e i E u r o p e capi ta l i s te ş i burgheze , îşi dă m â n a azi ou epave le tocmai a le acestei E u r o p e capi ta l i s te şi bu rgheze i a ca re se adaugă , din pr ic ini ce n e sun t cunos ­cu te destul , Amer i ca democra tă , monro i s t ă , fordistă, t ay lo r i s t ă şi aşa m a i depa r t e .

La aceas tă n e d u m e r i r e , am spune, teoret ică , p u t e m găsi două r ă s p u n s u r i de egală î nd rep t ă ţ i r e . P r i m u l a r fi, ş i e ce l m a i firesc, că aces t e două concepţ i i an t ago ­nis te , concepţ ia r evo lu ţ i e i p r o l e t a r e care a ins t i tu i t c o m u n i s m u l şi concepţia p l u t o -democra t ă i n c a r e s'a scăldat , în h u z u r şi inconş t ien ţă , E u r o p a şi r e s t u l lumii , s u n t a m ­be le -des tu l de învech i te faţă de concep ţ ia u n e i ord ine n o u i p e c a r e o e laborează efor­t u l s u p r a u m a n al u n u i popor cu u r i a şe p u t e r i de v ia ţă t â n ă r ă , concepţ ie care , p e n t r u

- a fi şi m a i preciş i , s 'a formula t , î nce tu l cu încetul , în v iz iunea de g rand ioase şi r e v o ­l u ţ i o n a r e p ropor ţ i i ale u n u i o m excepţ ional c a r e e Adolf Hi t ler . Ord inea n o u ă a n a ţ i o -nal -socia l i smului şi fascismului , adică a revolu ţ ie i na ţ ional i s te se opune to ta l ordinei vechi î n bloc, i nd i fe ren t dacă a r e în fa ţă Londra , Wash ing tonu l s au Moscova.

O al tă expl ica ţ ie poa te fi însă u r m ă t o a r e a şi c a r e n u a în t â rz i a t de s igur să fie subl in ia tă f r agmen ta r , sporadic , de un i i s au d e alţii . Şi a n u m e ace ia că î n m ă s u r a în o a r e r evo lu ţ i a p r o l e t a r ă se desăvârşea , ea înce ta să m a i fie, „ipso fac to" , o revo lu ţ i e p ro le t a ră . Că oda t ă p ro l e t a r i a tu l s t ă p â n p e s i tuaţ ie , l u p t a n u m a i a r e sens , „ fau te de c o m b a t a n t s " . D e ac i nevo ia organică a c o m u n i s m u l u i de a-şi just if ica ex i s t en ţ a ins t i ­g â n d p r e t u t i n d e n i aceiaşi lup tă , o rgan izând a r m e l e t e roare i , revolu ţ ie i şi cons t rânger i i economice p e n t r u a desăvârş i idea lu l „ revolu ţ ie i m o n d i a l e " v isa t d e vizionarii I n t e r ­na ţ iona le i . Deci, p e d e o p a r t e o con t inuă t e n t a t i v ă d e inocu la re a in t e rna ţ iona l i smulu i în s ânu l ţ ă r i lo r c u s t r u c t u r ă bu rgheză . N i m ă n u i n u - i e s t e necunoscu tă această t r a g i ­comica „ sch imba re la f a ţ ă" a oomuni smulu i r u s p e ca r e to ţ i © vedeau , mu l ţ i o d e n u n ­ţ a u d a r n u m a i ce i d i rec t i n t e re sa ţ i î n cauză, p ro l e t a r i i ruş i , n u o m e n ţ i o n a u nic i p e d e p a r t e . I a r în aceiaşi m ă s u r ă în c a r e p ro l e t a r i a tu l r evo lu ţ i ona r se burghez ia , b u r g h e ­zia c ă p ă t a aspec te de suspec tă a s e m ă n a r e c u ideologia d ic ta to r ia lă a Moscovei. E r a nevo i e însă de p r e z e n ţ a u n u i factor c o m u n oare să facă l e g ă t u r a î n t r e cele două e x ­t r e m e . Acest t u r de forţă, care n u a r fi p u t u t r eu ş i n imănu i , a r e u ş i t subt i l i tă ţ i i d ia­bolice a l u i Is rael . Acelaşi sp i r i t oa r e organiza în câmpi i l e r u s e heca tombe le revo lu ţ i e i p ro le t a re , sâ rguia , în ce rcur i l e l umi i burgheze , comunizarea burghezie i . I a r sp i r i tu l genevez n u î n s e m n a decâ t aceas tă i nocu la re a Europe i ou mor f ina du lce -adormi toa re c a r e t r e b u i a să p regă tească , p e d e a s u p r a b ie te lor l u p t e d i n t r e „p ro l e t a r i " şi „burghez i " , l u m e a mes ian ică a u n u i I s rae l î nv ingă to r p e s t e ru ine .

I a t ă dec i a d e v ă r a t a „ord ine v e c h e " . N u ordinea Eu rope i noas t re , fie ea cea d i n depă r t ă r i l e r ă să r i tu lu i d a r to t c reş t ină ş i ch iar exces iv d e „pravos lavnică" , fie cea d i n apus . Ord inea veche n u es te , s implu , o rd inea bu rgheză sau ord inea revo lu ţ ie i p r o l e ­t a re , ci este ord inea din c a r e s e voia făur i t haosu l f rancmasonic iudaic . N u es te u n s im­p l u s imp tom fără i m p o r t a n ţ ă fap tu l că acelaş i spir i t care organiza agonizarea rusă , s t r ă ju ia şi î n a reopagur i l e m o d e r n e ale poli t icei de là Pa r i s , delà L o n d r a şi .delà W a ­shington .

170

I a r adevă ra t a faţă a democraţ ie i , aşa cum a m a v u t nefericàrea să o cunoaş tem şi noi, aşa cum a a v u t nenorocirea să o r e s imtă F r a n ţ a u n u i Leon B l u m şi Mandel , aşa cum o cunoaş te Anglia u n u i Duff Copper sau Amer ica u n u i Morghen tau , este dovada cea m a i pe remto r i e că deasup ra u n e i Europe îmbă t r ân i t ă în toa te re le le , m â n c a t ă de toate carii le distrugeri i , I s rae l p regă tea ospăţul sardanapal ic a l viziunii u n u i m a p a -m o n d iudaic.

Să n e l ă m u r i m pu ţ in ! Democra ţ ia t r ecu tă , cea p e c a r e a m trăi t-o noi, m a i eri, cea pe c a r e a trăi t-o F r a n ţ a cu u n p re ţ a t â t de sângeros p e n t r u ea, cea p e c a r e o t r ă -este azi însăşi „perf idul Albion", n u a af i rmat n ic iodată făţ iş sp i r i tu l ei oomunizant şi iudaizant . Niciodată. Dimpot r ivă . Democra ţ ia voia, p re t indea şi r euşea adesea, să nască i luzia că poa t e face casă b u n ă eu naţ ional ismul . N u s e poa te nega câ torva con­ducă to r i d i n t recu te le exper ien ţe poli t ice, a tâ t delà noi cât şi de aiurea, o rea lă d ragos te de popor, o adâncă t r ă i r e a adevă ru r i l o r ra ţ ional is te . D e u n d e începe deci confuzia, falsificarea, sch imbarea la fa ţă a democra ţ ie i cu ca rac te r raţional î n t r ' o democraţ ie cu ca rac te r in te rna ţ iona l , cosmopolit , comunicant , iudaic? Din abs t rac ţ iun i le oare s tau la baza organizăr i i democrat ice . In aparenţă , aces te abs t rac ţ iun i sun t admirab i le . Nu n u m a i în apa ren ţă , ci ch i a r în fapt. Ce poa te fi m a i ideal decâ t ideia aceas ta subl imă a înfrăţ i r i i popoarelor! Exis tă v r e u n om, v r e u n creştin, ca re să n u o 'dorească! Sau, ce poa te fi m a i frumos, ma i de dorit , decât egal i ta tea în t r e oameni şi, desigur, şi î n t r e popoare! S a u în fine, ur iaşu l , s t ră luci torul , t u rbu ră to ru l , neostoi tu l vis a l l iber tă ţ i i ! Ia tă fundamente le teore t ice ale lumii d e eri. Da r f ră ţ ie ta tea universa lă se t r ans fo rmă în umanitarism, ega l i ta tea d i n t r e o a m e n i î n vot universal , i a r cea d in t re popoa re în Societatea Naţ iuni lor , î n v r e m e ce l ibe r t a t ea s e sch imbă în indiv idual i sm anarhic , iar pe p l a n d e polit ică in te rna ţ iona lă , î n t r ' u n s is tem de a p ă r a r e c râncenă a in tereselor p lutocra ţ ie i al că ru i c e n t r u se fixase, miraculos , în dnimia imper iu lu i br i tanic .

La aces t proces ce se pe t recea în adâncur i se adăuga u n a l tu l c a r e s e referea la suprafe ţe , la formă. Democra ţ ia n u cunoaşte forme ci o unică formă. L u m e a este, p e n t r u ea, o vas tă suprafa ţa amorfă pes te c a r e se poa te i m p r i m a calapodul une i fo rme polit ice, una , aceiaşi, absolută: s i s t emul reprezentă r i i ş i a l elecţiunii . Ei b ine , no i m e r ­gem îşi m a i depa r t e , m e r g e m p â n ă la a a f i rma că n ic i aci n u stă, î n fond, s â m b u r e l e decăder i i democra ţ ie i , P e n t r u e ă aceas tă formă ce es te ea, î n definit iv, dacă n u u n in ­s t rumen t ! Şi orice i n s t r u m e n t p o a t e fi acceptabi l dacă m â n a ce-il m â n u e este dibace. I n s t r u m e n t u l în s ine n u e v inova t d e nimic. Cel m u l t e l poa te fi perfecţ ionat . I n s e ­colul electrici tăţ i i se m a i m e r g e încă ş i c u t r enu l , b a chiar , la nevoie , icu căruţa.. Mai mu l t sau m a i p u ţ i n confortabi l , d a r s e m e r g e . C ine a str icat toa te? Cine a compromis i n s t r u m e n t u l acesta, cine a făcut d i n indiv idual i sm anarh ie , din iub i r e u m a n i t a r i s m u l -comunist , d in egal i ta te Geneva? Israel . Uman i t a r i smu l n u este iub i re universa lă ci por t i ţă ide i n t r a r e p e n t r u e v r e u în m i l a lumii . L -au scu ipa t „goimii", au făcut pogro ­m u r i ! Israel s'a b ă t u t c u mâ in i l e lîn p iep t ş i a implora t to leranţa . L - a pus p e c ruce p e Hristos, apoi a s t r iga t lumi i să-i acorde mila , iubi rea , to le ran ţa , încrederea . N u se p u ­tea face n imic cu Tal ionul în l umea aceasta . D a r ice b u n era „de ja" pr inc ip iu l mi le i şi a l iub i re i c reş t ine! Is rae l a i n v e n t a t uman i t a r i smu l . Da r p e n t r u uz personal . Israel a inventa t Socie ta tea Naţ iuni lor . D a r p e n t r u uz personal . I s rae l a i n v e n t a t l ibe r ta tea democrată . Tot p e n t r u uz personal . Tot ce fusese înalt , frumos, nou, î n l u m e a aceas ta a visătorilor, a filosofilor, a poeţi lor , în l umea aceasta creştină, a fost terfelit , sch im­bat , violat , m â n j i t d e Israel . Şi l u m e a aceasta, l umea nouă a zilei d e azi n u s e ma i poa te în toarce acolo u n d e a scu ipa t Israel . o :

Da r infi l t raţ ia fusese ex t r ao rd ina ră . L m t â , / metodică, ins^

171

xael a ven i t î n t â i c u t â rgu ia l a . A c e r u t milă . I s 'a d a t . A c e r u t să r ă m â i e . Benefic iar al mile i . A obţ inut . A p r e t i n s să a ibă m a i mu l t , c â t de m u l t , t o t m a i m u l t . A avu t . Ş a n ­ta ju l , obrăznicia , ş i re tenia , o î n n ă s c u t ă in te l igen ţă diabol ică a înşelăr i i , a de ru tă r i i , a bluff u lui , a orbir i i , l - au a ju ta t . I s rae l n u p ă t r u n d e a n u m a i în v i a ţ a economică, socială, polit ică, mora l ă , es te t ică ş i c u l t u r a l ă a lumi i . E l p ă t r u n d e a , ca o s t a r e d e fap t şi de d r ep t , î n conşt i in ţe . E r a accep ta t ca ceva firesc, fatal , necesar . Să t e revo l ţ i împo t r iva aces tu i fapt ! E r a s tupid , imposibi l , n e u m a n şi m a i c u s e a m ă : necreştin! I s rae l îşi c rease a tmosfera!

I a t ă de ce revolu ţ ia n o u ă î ncepu tă d e naţional-isocialism î n G e r m a n i a a m i r a t , a su rpr ins , a d e r u t a t . U n s i n g u r o m a a v u t a t u n c i v iz iunea adevă ra t ă a fe ţe i l u c r u r i ­lor, a pe r ico lu lu i au ten t i c ş i b i n e camuf la t . F u h r e r u l a m ă r t u r i s i t oda tă că aceas tă v iz iune a crescut în e l c u m u l t î n a i n t e d e începe rea l u p t e i sale , ap roape d i n ado les ­cenţă . I a r în G e r m a n i a t e r e n u l e ra câ t n u se poa t e de favorabi l p e n t r u a î n g ă d u i a p a ­

r i ţ i a une i l u p t e concre te împo t r iva d u b l u l u i t r i u n g h i u iuda ic . I n I tal ia , se ştie, cond i -ţ iuni le demograf ice şi ras ia le n u au m g ă d u i t o a semenea apar i ţ i e . I ta l ia a d e r â n d la l u p t a an t i - iuda ică n u m a i idin m o t i v e d e s o h d a r i t a t e polit ică.

Să n e r e p u n e m dec i cu imag ina ţ i a îîn m o m e n t u l în c a r e Adolph Hi t l e r capătă , după l u p t e gre le şi s c u m p p lă t i t e , p u t e r e a . P e n t r u m u l ţ i d in cei ce încă n u p ă t r u n s e ­seră t â l cu l a d â n c al lucrur i lor , l up t a n e c r u ţ ă t o a r e î m p o t r i v a i uda i smu lu i a fost p r i l e j de n e d u m e r i r e , p o a t e c h i a r d e cons t e rna re . N e ob i şnu i sem a p r o a p e să a s i m i l ă m p e e v r e u g e r m a n u l u i . E v r e u l vo rbea n e m ţ e ş t e . Educa ţ i a famil ia lă e r a g e r m a n ă . C h i a r id işul iuda ic n u ieste decâ t o poc i re a l imbii g e r m a n e . S ' a r fi p ă r u t că a s imi l a rea este desăvârş i tă . Câ teva f ap te me lod rama t i ce n u a u în t â rz i a t să fie specu la te c u m s e cu -

-vine d e c ă t r e p r e s a in t e resa tă . Scr i i to r i i luş t r i , c u m n e obişnuisem să-i cons iderăm, a u t r ebu i t să p lece . U n Wasseranann de pi ldă. Iar u n T h o m a s Miann n u a î n t â r z i a t să-ş i a r u n c e v e n i n u l „ E t e r a r " scr i ind, în g rabă , ace l pamf le t pol i t ic şi u m a n i t a r i s t i n t i t u l a t „Ura" . La noi , o s e a m ă d e scr ib i d i n t r e ace ia c a r e a u t r e c u t ch ia r iîn pag in i l e u n e i r e ­c e n t e „Is tor i i a l i t e ra tu r i i r o m â n e " a u scris l a repezea lă r epo r t ag i i ab jec te d e s p r e fe­n o m e n u l g e r m a n . O în t r eagă polemică dulceagă şi d r ama t i că s 'a a c u m u l a t î n j u r u l r e ­pa t r i e r i i lu i A l b e r t Eins te in . Ţ i n e m să prec izăm, p e n t r u onoarea acelu i c e a scris Teo­r i a Rela t iv i tă ţ i i că idintre toţ i cei ce îi l u a u a p ă r a r e a , s i n g u r u l c a r e a în ţe les să t acă a fost el însuşi . A t â t b ine în ţe les câ t p o a t e să t acă u n s a v a n t c a r e e ş i u n om ş i oare a ţ i n u t să n e ofere ş i o c a r t e de s tu l d e c i rcumspec tă şi m o d e r a t ă despre c u m v e d e el l u ­mea . O a l t ă s e r i e d e s en t imen ta l i t ă ţ i iau ro i t î m p r e j u r u l c â to r va cazu r i senza ţ iona le şi nefer ic i te d e s inucider i . Zgomotu l făcut î m p r e j u r u l aces to r î n t â m p l ă r i f a ta le a a b ă t u t o c l ipă opin ia pub l ică delà a d e v ă r a t u l s â m b u r e . P ro te s t e l e senza ţ iona le iscăl i te de p r o e m i n e n t e pe r sona l i t ă ţ i d i n l u m e a în t reagă , a u impres iona t . U n s i n g u r o m n u s'a lăsat in t imida t de t o a t e aceste l a m e n t ă r i adeseori copi lăreş t i . U n o m ca r e ş t ia prec is ce face, c a r e vedea p rec i s ceeace alţi i n u vedeau încă. I a r r ă s p u n s u l fap te lo r a fost şi ma i r ă s u n ă t o r . Dezas t ru l poli t ic ş i m i l i t a r a l F ran ţ e i , p a r a l e l a p r o a p e c u i zbânda n a ­ţ ional is tă a Spanie i , iau fost dovezile cele m a i v io lente a l e u n u i a d e v ă r c a r e t reoea d i n ­colo d e g ran i ţ e le u n o r qpor tun i sme pol i t ice p e n t r u a d iagnost ica o s t a r e d e m a l a d i e cronică a l umi i în t reg i .

Să n e r e în toa rcem, acum, d u p ă aceas tă incurs ie , la n o i acasă . Porn i sem, m i se pare , delà p r o b l e m a d e t e r m i n ă r i i cauze lor a d â n c i şi apa ren t e , ale r ăzbo iu lu i şi delà jus t i f icarea lu i . Vorb i sem d e s p r e o jus t i f icare de ord in economic, u n a d e o rd in sp i r i -

VJ2

tua i ş i n e opr isem asupra eeleia de ordin polit ic şi d ip lomat ic . Războiul nos t ru de azi se justifică, p e n t r u mul ţ i , p r i n aceas tă u l t i m ă perspect ivă . Şi a n u m e : F i ind angrenaţ i , în u r m a u n o r a v a t u r u r i pol i t ice a că ro r amin t i r e o m a i a v e m încă în t reagă în min te , în s i s temul polit ic a l Axei , războiu l nos t ru cu comuni smul r u s e r a inevi tabi l . II a ş t ep ­t am. Ne m i r a m chiar deoe întârzie . N e p regă t i sem p e n t r u el. II dor iam ca p e o r evanşă p e n t r u c râncena p ă l m u i r e d in 27 Iun ie 1940. D a r iei t r ebu ia să fie ceva m a i mu l t . In loc de p la tonice dec lara ţ i i d e s impat ie ş i de sol idar i ta te cu pu te r i l e c a r e dor iau o rga­nizarea lumi i noui , dec lara ţ i i c a r e n u n e făceau cinste şi ca re lăsau deschise por t i ţ e dosnice de joc p e două p l a n u r i aşa cum p re t i ndea d ip lomaţ ia s avan tă a l umi i vechi, războiul acesta, cu toa te jer t fe le lu i scumpe, t r ebu i a să însemne şi dovada necesară a s incer i tă ţ i i noas t r e absolu te . T rebu ia să loptăm lîntre cele două lumi . F ă r ă compro ­misur i d ip lomat ice c u m credea vechea concepţ ie a lumi i . P e n t r u e ă n u m a i e r a nici t imp nici loc p e n t r u nici u n compromis . P r ă p a s t i a ideologică î n t r e cele două concepţi i e ra p r e a m a r e p e n t r u a m a i încerca să se dureze p u n ţ i şub rede î n t r e cele două t abe re . Exper i en ţa pac tu lu i de neagres iune d i n t r e Ber l in ş i Moscova o dovedise . Ceeace noi, d in spir i t d e loial i tate, n u făcusem, î n decurs d e douăzeci de ani , m ă s u r i mi l i t a re de pro tec ţ ie împo t r iva comunismulu i , Moscova reuş i se să facă n u m a i î n t r ' u n s ingur an, t r ans fo rmând to t te r i tor iu l , azi în s t ăpân i r ea noas t ră ş i a t r upe lo r g e r m a n e şi a l ia te , î n t r ' u n vas t c â m p mina t şi p r egă t i t p e n t r u a tac şi p e n t r u a p ă r a r e . Cucer i rea Basara ­biei, t r ece rea Bru tu lu i , a Nis t ru lu i şi a Bugului , asediu l Odesei, Kievului , Len ing ra ­dului , a t u t u r o r ce tă ţ i lor pes te c a r e t a n c u l g e r m a n a t r e c u t victorios, s u n t dovada acestei p regă t i r i u r i aşe a cxwnunismului ide a a t aca şi d e a l ichida ord inea europeană .

Războiul nos t ru n e - a r e p u s as t fe l î n a d e v ă r a t a l u m i n ă î n c a r e v r e m să s t ă m în n o u a ord ine a lumi i . O ordine la care n u e suficient să a d e r ă m pla tonic ci es te necesar să con t r ibu im p r i n jer t fa sânge lu i nos t ru . P e n t r u e ă n u a v e m de ales decâ t î n t r e v ia ţă sau m o a r t e .

Ia tă just i f icări le p ropuse p e n t r u expl icarea aces tu i epocal fap t d e is tor ie con­temporană . S 'a r p ă r e a că t r e b u e să n e s imţ im mul ţumi ţ i cu aceste justif icări , des tu l de adânci , des tu l d e vaste , des tu l de serioase.

* * *

Şi totuşi luc ru r i l e n u s t au aşa, n u s t a u n u m a i aşa. Pes t e t o a t e aces te sănătoase şi m u l ţ u m i t o a r e de t e rmină r i , no i m a i a v e m să n e s p u n e m şi păsu l nos t ru . M u l t m a i a l nos t ru decât s 'ar p ă r e a la p r i m a vedere . Di rec toru l nos t ru , d-1. Nichifor Crainic, a scris în n u m ă r u l d in S e p t e m b r i e 1941, adică imed ia t ap roape d u p ă i n t r a r e a noas t ră în război , u n ar t ico l de a d â n c i m e şi subs t an ţă c u m n u m a i d-sa poate , a r ă t â n d t e m e ­iur i le a l ian ţe i noas t r e c u G e r m a n i a şi s ensu l războiu lu i împot r iva comunismulu i rus . In acelaş t imp , ca u n m e m e n t o viu, a p ă r e a ca r t ea î n care e r a u s t r â n s e ar t icole scrise cu ani î n u r m ă şi î n c a r e se r e z u m ă definit iv poziţ ia ideologică a na ţ i onahsmulu i r o ­mânesc .

N u v ro im să r e d u c e m ideologia na ţ ional i s tă la ceeace a s tâ rn i t , a h r ă n i t şi a crescut, c u vlaga ei, rev is ta Gândi rea . D a r socotim că p e n t r u is tor icul ide mâine , p o ­pasul va t r e b u i n e a p ă r a t făcut î n ogrăzi le noas t re , î n t i nda aceas ta românească , p r i n care va t r e b u i să t reacă , p e n t r u a desch ide uşa casei n e a m u l u i acestuia .

S'a vorb i t des tu l de sp re o ideologie gândi r i s tă . O a t a r e ideologie înseamnă, din-t r ' un a n u m i t p u n c t d e vedere , o a t i t ud ine un i t a ră , organică, ho tă r î t ă să pr ivească fe­n o m e n u l românesc , să-1 d e t e r m i n e ş i să-1 lumineze , î n toa te aspectele sale. Ideologia gândi r i s tă a mi l i t a t cu aceiaşi v igoare p e ţ a r ina l i te re lor ca şi î n p ă m â n t u l speculaţ ie i abs t rac te , p e t ă r â m or todox ca ş i p é t ă r â m na ţ iona l . Ca a t a r e ea p r e supunea şî o p r e -

m •

cisă v iz iune pol i t ică. Noi n u a m a d e r a t l a na ţ iona l i smu l c e s e c r e a în G e r m a n i a , p r in l u p t a lu i Adolf Hi t l e r s a u în I t a l i a p r i n aceia a l u i Ben i t o Mussol ini . Na ţ iona l i smul nos ­t ru , p a r a l e l ou mişca rea n o a s t r ă an t i semi tă , izvorăş te d e foar te d e p a r t e . Gur i le l u i de v ia ţă le găs im la u n Vasi le Conta , la Eminescu . L u p t a an t i semi tă a a v u t la no i u n p a l a d i n de s e a m ă I n p e r s o a n a lui A. C. Cuza . Mişca rea s tuden ţească cu d u b l u ca rac te r , na ţ iona l i s t şi an t i semi t , începe, ca o i zbucn i re v io lentă şi dep l i n conşt ientă , încă din 1922. I a r c â n d na ţ iona l -soc ia l i smul capă t ă p u t e r e a , doc t r ina noas t r ă na ţ ional i s tă era p e dep l in închega tă , îşi p lă t i se chiar p r e ţ u l je r t fe lor şi al durer i lo r .

Ceeace s p u n ac i s u n t l uc ru r i vechi, l uc ru r i spuse . C u a t â t m a i b ine . Nimeni n u a leargă aci d u p ă v reo falsă or ig inal i ta te . D a r a s t a n u t r e b u e să n e împied ice să a f i r ­m ă m răspica t că no i p r e s i m ţ i s e m de m u l t aceas tă n o u ă ord ine a lumi i . Urechi le noas ­t r e auziseră, cu u n ceas ma i dev reme , p â r â i t u r a ş a n d r a m a l e i democra te , pes te ca re n e coco ţasem împinş i d e n u ş t iu ce d u h rău , d e n u ş t i u ce m i r a g i u a l u n u i a p u s î n com­ple tă decaden ţă . Col indasem câţ iva a n i Pa r i su l , aces t p u n c t magic c a r e r ep rezen ta , odată , p e n t r u noi, a p u s u l şi F r a n ţ a . Cunoscusem pe m u n c i t o r u l f rancez, p l in p â n ă în gâ t de toa t e locur i le c o m u n e ale p ropagande i comunizan te . Ne r ă s u n ă încă în u r ech i d o u ă r ă spunsu r i . U n u l n e fusese serv i t d e o f emee munc i toa re , încon ju ra tă de o casă d e copii. Celălal t de u n m u n c i t o r cumsecade , î n faţa u n e i cafele n e g r e . „Dacă aş şti că aceş t i copii a i m e i vo r t r e b u i să m a i l u p t e oda tă p e n t r u s t ăpân i , p e n t r u domni , i -aş a runca eu, ou mâ in i l e me le , p e fe reas t ră" , îmi dec larase femeia . S ă n u u i t să amin tesc că n e găs iam a tunc i la e ta ju l a l şap te lea a l u n e i a d m i r a b i l e locuin ţe ief t ine p e n t r u munc i to r i , î n t r ' u n a p a r t a m e n t cu p a t r u î n c ă p e r i ş i c u to t confor tu l m o d e r n ! (Munici-pa l i t a tea P a r i s u l u i che l tu i se b a n i gre i p e n t r u aceste case ca re î m p â n z e a u c e n t u r a pa ­r iz iană) . I a r l u c r ă t o r u l î m i m ă r t u r i s i s e cinsti t că nu-1 i n te resează delà c ine p r i m e ş t e sa lar iu l , fie el f ran ţuz , f ie „boş" . Cu condi ţ ia să n u - i l ipsească bif tecul şi p a h a r u l cu v in! Ş t i a m d e p e a t u n c i că o F r a n ţ ă în r ăzbo i este o F r a n ţ ă p i e rdu tă . I n aceeaş i v r e m e la no i lup te l e na ţ iona l i s te împo t r iva u n e i democra ţ i i v â n d u t ă I s rae lu lu i , e r a u în toiu.

N u m a i că aceste pove r i is tor ice ş i r ăzbo iu l n o s t r u d e azi se just if ică î n t r eg ind o viz iune a u n e i con t inu i t ă ţ i neş t i rb i te , î n adâncur i , de n imic . F luv iu l s u b t e r a n îşi u r ­m a ca lea ind i fe ren t dacă la sup ra f a ţ ă ex i s t au în jghebăr i d e m o c r a t e ce au ţ i n u t p â n ă în 1940.

, D a r poziţ ia n o a s t r ă de azi n u se expl ică n u m a i p r i n r a ţ i u n e a suf ic ientă a fap­te lor u n u i „ i e r i " m a i m u l t sau m a i p u ţ i n apropia t . Ex i s tă în s b u c i u m u l n o s t r u de azi e c o u l u n o r s e d i m e n t e d e veacur i . Şi ele s t a u s t ra t i f ica te , d i n adâncu r i de mi len i i p e axa în adânc imi p răpăs t ioase a or todoxiei noas t re . I a r ideologia gând i r i s t ă de azi es te e x ­pres ia concre tă ş i ap roape profe t ică a aces te i or todoxii . î n a r m a ţ i c u ea n e - a m împl in i t n o i mi s iunea is tor ică aci u n d e s u n t e m s ta to rn ic i ţ i d e m â n a lu i D u m n e z e u . I a r men i r ea noas t ră a fost s implă şi m ă r e a ţ ă . S ă n e o p u n e m păgânu lu i . Or i de u n d e a r ven i el.

Poziţ ia n o a s t r ă fa ţă d e Rus ia a fost o con t inuă d i l e m ă poli t ică. D-l . Nichifor Crainic , î n a r t i co lu l p o m e n i t o concret izează per fec t a f i r m â n d că, i nd i f e ren t de iden-

. t i ta tea rel igioasă d in t r e n o i şi ruş i , Rus ia a fost ş i r ă m â n e d u ş m a n u l n o s t r u e te rn . A t â t a v r e m e câ t va 'exista Rus ia v a ex i s ta şi per ico lu l p l u t i n d d e a s u p r a capu lu i nostru ,

. Iden t i t a t ea rel igioasă ne -a c ă ş u n a t în m u l t e r â n d u r i , c r â n c e n e deziluzii . A m fost a l ia ţ i c u ruş i i ş i a m fost t r ă d a ţ i or idecâteor i arn fost a l ia ţ i . S u b masca ortodoxiei , Rusia nu a înce ta t să viseze d i s t ruge rea noas t r ă . Dacă în 1918 n u a făcut-o, a fost des igur p e n -t rucă e r a . p r e a ocupa tă cu p r o p r i a e i c a n g r e n ă r evo lu ţ iona ră . Ceeace n u făcuse însă în 1918 a î nd răzn i t şi a i zbut i t să înceapă în 1940. I a r în 1941 opera t r ebu i a desăvâr -

.sită. E x p r i m a r e a era ca tegor ică . Român ia , Bu lga r i a ş i T u r c i a e u r o p e a n ă t r e b u i a u . s ă fie sau desf i in ţa te s au î n j u m ă t ă ţ i t e p e n t r u a s e real iza v i su l lu i P e t r u ce l M a r e .

174

. .;: Dacă în to t t impu l istoriei n o a s t r e a ex i s ta t p e n t r u noi just if icarea une i Rusii cel p u ţ i n or todoxă şi pravoslavnică , az i această just i f icare n u ma i există. Azi Rusia reprez in tă p e n t r u noi u n pericol cu dub lu aspect: aspectul polit ic şi aspectul spir i tual .

-Prin cel d intâ i pa r t i c ipăm la conjunctura poli t ică a clipei de faţă. P r i n cel de al doilea ne re în toarcem, n e r e p u n e m în poziţia noas t ră mi lenară , de creş t in i în faţa păgânulu i . F i ru l î n t r e r u p t de secole, a l is toriei noas t r e spi r i tuale , se leagă azi d i n nou. Deasupra t u tu ro r asprelor şi fatalelor o rândui r i polit ice în c a r e a m intrat , s tă rue , în noi, spi r i tu l voevozilor. Ne re în toa rcem la ro lu l de vechi pa ladin i ai lu i Hristos. •%

Am af i rmat la începutu l acestor r â n d u r i că noi avem cer t i tud inea victoriei d e mâine , după cum ier i am avu t ce r t i tud inea lup te i de azi. Noi ştim că lumea veche — lume c a r e se află, în egală m ă s u r ă ş i la Moscova, ş i la Londra , şi la Washington, se va pleca învinsă. Noi ştim că lumea nouă , aceas tă mu l t t r â m b i ţ a t ă „ord ine nouă" , v a în­vinge. Nu e vorba aci de popoare înv inse şi d e popoa re învingătoare . Aceasta a fost men ta l i t a t ea delà Versail les. Nu Germania , Italia, Japonia , a lă tu r i de al iaţ i i lor, î m ­p r e u n ă c u noi — Români i — vor învinge! N u Anglia, Rusia, America , v o r fi învinse! Aceea ce va învinge va fi ideia nouă , o rd inea nouă , noua aşezare a lumii , r a ţ iona la d is t r ibuire a mij loacelor de v ia ţă în r a p o r t e u cer inţe le , cu ro lu l fiecăruia, cu valoarea fiecăruia. Dis t r ibuire ra ţ iona lă ş i jus tă d e spaţ i i vi ta le , de zone d e inf luenţă şi de i n ­f luenţare , de b u n u r i ma te r i a l e , de p r e p o n d e r a n ţ ă spi r i tuală . înv insă va fi însă l umea veche, ordinea veche, oblăduirea in te resa tă şi exagera tă p e n t r u uni i , izgonirea totală a a l tora delà bunur i l e lumi i acesteia. Es te iaci o sch imbare d e perspec t ivă de o epocală, covârşi toare impor tan ţă . P e n t r u e ă este p e n t r u p r ima d a t ă în is torie când n u se m a i vorbeş te d e popoare oare înving s a u s u n t învinse c i de idei care înving şi d e idei ca re trebue să fie învinse. Trebue . Oh. Acest impe ra t i v categoric! Ge cau tă e l î n ţ e să tu ra cont ingenţă a istoriei! Nu se poa te v o r b i î n is torie de nici u n t r ebue , p e n t r u e ă n u se poa te vorbi în is tor ie de nici u n finalism. Is tor ia e o ţ e să tu ră de fapte absu rde ca re se îh lăn ţue p r i n t r ' o de te rmina ţ i e l ăun t r i că î n ca re r â s u l Cleopatrei , caprici i le doamnei de Main tenon , ges tu l u n u i i lumina t , pas iunea unui Antoniu , cu a l te cuvinte , m ă r u n t u l , anecdoticul , e lementaru l , po t fi m o t i v e născă toare a u n o r ser i i nou i cu rezu l ta te i m ­previzibile. O a semenea viziune a istoriei n u n u m a i că n e r epugnă personal , d a r n u corespunde nic i m ă c a r cu i n t e r p r e t a r e a s u m a r ă a faptelor. Is tor ia n u e o p ă d u r e v i r ­gină d e l iane ale incer t i tud ine i ş i ale a rb i t r a ru lu i . Ea poa te să apară aşa p e n t r u acel care p i e r d e to ta l i ta tea , îmbră ţ i şa rea l a rgă a în t regu lu i p e n t r u a se refugia în detalii , în mo t iva ţ iun i minore , î n anecdotă. Is tor ia înseamnă d impot r ivă ord ine ş i în făptu i re a une i ord in i supe r ioa re din reg is t ru l , p e r m a n e n t deschis l a rub r i ca „binelui" . Is tor ia este o rea l izare finalistă. Zicem finalistă, n u fatalistă, p e n t r u e ă nici indivizii , nici po ­poare le n u s u n t rob i conduşi de voinţe s t ră ine , mar ione t e juca te d e sforile providenţe i , t rase d e dege tu l u n u i Demiurg . Indiv idul ca şi popoarele sun t po t i r e a le l ibertăţ i i . I a r p l anu l f inal a l „mai^binelui" se în făp tue n u m a i p r i n jocul aceste i l ibe r t ă ţ i in ter ioare . Şi e inu t i l să încercăm expl ica rea acestui luc ru . El e cunoscut sau n u e, p r in s d in t r 'o dată în l u m i n a cunoaşter i i s au n u . Istoria este realizarea necesară a unei ordine libere. N u obişnuim pa radoxu l , i a r a f i rmaţ ia noas t r ă n u este u n pa radox .

Ne-a milost ivi t însă voia lu i D u m n e z e u să fim şi d e da ta aceasta, aşa c u m a m fost şi am s t ă t u t to tdeauna , î n l ungu l voievodalului n o s t r u t recu t , d e p a r t e a cea bună , d e p a r t e a binelui . Iar binele învinge. Is toria este înfăptuirea , înca rna rea une i ordine mora le . Noi a m fost şi s u n t e m în şi cu această ordine. Cu şi p r i n ea vom înv inge . O a l t ă a l t e rna t ivă n u es te cU pu t in ţ ă . Refuzăm să acceptăm, sub orice formă, vre-o in­t e r p r e t a r e con t ingenţă a lumi i şi a is toriei . Poa te şi p e n t r u mot ivu l că in t e rp re t a rea noas t ră finalistă este şi s ingura iîn acord cu ideia creş t ină .

175

D e aci deasemen i ş i e x t r a o r d i n a r a conş t i in ţă ş i luc id i t a te a acestor nouî c ru ­ciaţ i . F ă r ă vorbe de prisos, f ă ră r e to r i sm, fă ră l amen tă r i , fără exube ran ţ e , ostaşii o r -dinei n o u i lup tă c u o î nco rda re n e m a i î n t â l n i t ă în is tor ie . Cer t i tud inea as ta a v ic­toriei finale, covârş i toare şi u l u i t o a r e p e n t r u obse rva to ru l obiectiv, cons t i tue adevă ­r a t u l mi raco l a l războiu lu i de azi . Şi este ac i o s i tua ţ ie un ică în to t l u n g u l is toriei . P e n t r u e ă este p e n t r u p r i m a oară c â n d soldaţi i aceş t ia ş t iu că v o r învinge . î n a i n t e se nădă jdu ia , se c redea , s e făceau conjunc tur i . Crucia ţ i i e r a u n i ş t e posedaţ i , p a r t e n e r i i războaie lor re l ig ioase e r a u fanat ici . Victoria e ra dori tă , chema tă , imp lo ra t ă . Bănu iau , c redeau , n ă d ă j d u i a u că o vor avea. Acuma , azi, o ş t iu . Şi aces ta e u n fapt n o u c a r e se înscr ie în c h e n a r u l d e mi raco le a l ac tual i tă ţ i i .

Nu p u t e m însă încheia r â n d u r i l e aces tea f ă ră să n u î n s e m n ă m u n a l t ca rac te r f ina l .care defineşte, î n t r ' o l umină ide m ă r e a ţ ă apoteoză, s ensu l r ăzbo iu lu i n o s t r u d e azi .

Noi n e - a m defini t t o tdeauna , n e - a m n u m i t t o t d e a u n a d r e p t modeş t i p ă s t r ă t o r i a ceeace este şi a fost al n o s t r u . Nic iodată n u a m înd răzn i t r ă su f l ă r i d e epopee . A con­t r ibu i t la această m ă s u r ă a paş i lo r noş t r i o î nde lunga t ă expe r i en ţ ă de cumin ţen ie , d a r şi de ţ ă r m u r i r e . P ă s t r ă t o r i ş i c rea to r i au t en t i c i ai u n e i a d in t r e cele m a i u l u i t o a r e p r o ­ducţii folklorice, ceeace a m n u m i t u n d e v a subs t r a t de c u l t u r ă m i n o r ă (fără a d e t e r ­m i n a p r i n as ta .un sens d e în jos i re al aces te i cu l tu r i ) , am fost, î n ceeace p r iveş t e c u l ­t u r a majoră , consumator i m a i m u l t d e c â t c rea to r i . I n ritmul is tor ie i a m u r m a t aceeaşi cale d e p r e t e n ţ i i modes te . A m pa r t i c ipa t la istorie, n u a m c r e a t i s tor ie . A c u m încă şi n o i t o t socotim că s u n t e m a n t r e n a ţ i î n is tor ie . Ş i to tuş i d e a s u p r a aces to r ob i şnu in ţ i e tn ice adânc i , s t ă r u e az i pes t e n o i u n suf lu nou . B â n t u e î m p r e j u r u l n o s t r u u n vifor eroic de is tor ie t r e p i d a n t ă lîn c a r e c u înce tu l n e i n s inuăm. Ob i şnu in ţ a m i l e n a r ă a p r u ­den ţe i c u m i n ţ i n e copleşeş te încă . Ş i t o tu ş i c l ipa e s t e a m a r i l o r înd răzne l i şi a mar i lo r r i scur i . A l i an ţa n o a s t r ă cu a r m e l e M a r e l u i Reich m a i con ţ inea încă, în p r e a j m a ei , u r m e a le aces te i p r u d e n ţ e . A m a v u t i n să p r i n t r e no i u n o m c a r e a în ţe les să descifreze î n vifor, c h e m a r e a vi i torului . N u m a i c u a t â t şi n u m e l e Mareşa lu lu i I o n An tonescu v a r ă m â n e î n is tor ie . P e n t r u e ă a m făcu t a c u m ceeace n u a m făcu t n ic iodată . Şi p r i v i m azi. a p r o a p e u lu i ţ i , orbi ţ i d e s f ân tă m â n d r i e , aceas tă faptă epocală. Mi se p a r e că a m p ă t r u n s cu p a s m a r e în zodia p r i n care , d in consuma to r i d e istorie, deven im, l a r â n d u l nos t ru , c r ea to r i d e is tor ie . N e b a t e m azi d incolo de p ă m â n t u r i l e noas t r e . So lda tu l n o s ­t r u cuce reş t e ş i l u p t ă în a fa ră d e g r an i ţ e . N u ş t iu dacă ş i aces t l u c r u se află a scuns p e u n d e v a , î n c u t e l e t r e c u t u l u i nos t ru . P o a t e în v iz iunea g rand ioasă a l u i Mihai Voevod, poa t e î n cucern ic ia războin ică a l u i Ş t e f a n cel S fân t ! P o a t e n icăer i . P o a t e că t r ă i m azi u n fapt cu t o t u l nou , u l u i t o r d e nou . P o a t e că s ' au răsuc i t , p e n t r u noi , căile des t i ­nulu i , desch izându-ş i a sp re ş i n e b ă n u i t e c h e m ă r i s p r e l a rgur i , i e r i încă nevisa te . P o a t e că se pe t r ece azi, c u suf le tu l n o s t r u etnic , o m u t a ţ i u n e crucială!

Def ineam, în aces te coloane, is tor ia , d r e p t o succes iune d e r i t m u r i va r i a t e . Şi s p u n e a m că f iecărui popor îi poa t e p u n e î na in t e des t inu l p r i l e ju l d e a s ă r i d i n ce rcu l ob işnu in ţe i comode de ieri , î n v â r t e j u l u n u i iu reş de îna l t ă t ens iune , d e copleş i toare încordare , de in tens i f icare d e r i t m is tor ic . E u n p r i l e j p o a t e un ic . P o ţ i t r e c e p e l â n g ă el , ca p e l ângă noroc , ca p e l ângă o c h e m a r e a des t inu lu i , fără să-1 în ţe leg i . Sau t e po ţ i p r i n d e în h o r a lu i sbuc iumată . A m e ţ i t o a r e pr ive l i ş te ! N u s u n t e m noi o a r e azi la o a t a r e r ă sc ruce ! N u i n t r ă m noi oa re azi î n zodia des t inu lu i n o s t r u împără t e sc ! î n a i n t e d e a aş tep ta conf i rmarea v i i toru lu i , no i a v e m ce r t i tud inea p rezen t ă că t o c m a i aces t l u c r u se săvâ r şeş t e azi c u noi , p r in voia noas t ră .

I a t ă dece n i s e p a r e că r ăzbo iu l n o s t r u d e azi es te , p e d e o p a r t e , p r e lung i r ea necesa ră a voevoda lu lu i n o s t r u t r e c u t ş i p u n t e a de a u r că t re u n î m p ă r ă t e s c vi i tor .

176

Î M P L I N I R E D E

ION P I L L A T

Ne 'nvinsu l vers în care insp i ra rea î m i ba te ca u n peş te î n năvod, Mi-o ţ i ne poezia de u i t a rea Obştească, zărmslind-c î n norod,

In v â n t se duc m â n d r i i de voevod Şi orice s lavă ' n veac o spală marea Când, m c h e i n d u - m i ta inic cugetarea , Mă copleşeşte 'n suflet t ra in ic rod

In ani i m e i moşi i le fecunde Ridică holdele de g r â u e tern , S u b m a n a lor p ă m â n t u l se ascunde.

$i s ingur d i n p r i dvo ru l casei mele , P r iv ind la ce ru l toamnei , îmi aş te rn P e alt t ă r â m recol te le de stele.

177

O E S I D E

V I N T I L Ă H O R I A

T E A -M À

Ţi-e g u r a g r e a ca fagur i i de m i e r e . : Ascul ţ i în ca rne clipele c u m z a c ? E m o a r t e a 'n no i s ă m â n ţ ă f ă ră leac Crescând; î nce t d in u m b r ă şi t ăce re ,

Ţi-e frică, noap tea , să c i teş t i 'în n i i n e ? Auzi u n cân tec s u r d din fund c u m v ine A încol ţ i t s ă m â n ţ a n e a g r ă 'n lu t Şi v r e a s 'a junga 'n ca ldul t ă u să ru t :

As tupă g e a m u l . L u n a a s t a scr ie P rea m u l t e v e r s u r i a ibe p e poteci, Ia r tragică- s ă m â n ţ ă c a r e 'nv ie P r e a '•nscei a r creş te î n t r e raze reci.

Pocnesc du lapur i , l in iş tea s e 'ndoae Ca u n t a v a n p r e a vechi pe s t e odae. A s t a t şi ceasul . Noap tea u n d e - i o a r e ? S ă m â n ţ a ' n m i n e s 'a făcut o f loare.

Deschide g e a m u l ! Lasă a lba l ună • Să c u r g ă pes te t r u p ca d i n ulcică. Vreau s ă cioplesc d i n nou p o e m a b u n ă Şi m ' a cupr ins , ca din senin,, o frică.

17S

N O A P T E D E T O A M N Ă

Singur în noapte , nicio pază n u - i S 'alunge gându l , l in iş te sănmi dea . Pe r a m u r i f runza s'a făcut p r e a grea Şi cad în i a rbă p u t r e d e gu tu i .

Cine idin besna m ' a s t r iga t pe n u m e ? In noap te şi t ăce re cân tă parcă. . . Sp re c a r e ţ ă r m u r i suf le tul s e 'mbarcă Atunci când luna umb lă pes te l u m e ?

î n g â n d u r a t ş i no rd ic ca o spadă Cine t recu din g â n d u r i în odae ? S t r ămoşu l m e u cu ochii d e văpae , Cu t r u p u l smăl ţu i t , ca d e p a r a d ă .

P u m n a l u l ăs ta cui l -ai d a t î n da r ? Până 'n p răse le cui i l-ai în t ins , S t r ă b u n u l m e u c u creş te tu l p r e a n ins De-atâ ta r e m u ş c a r e şi a m a r ?

Iar Doamna as ta ,albă ca iun schit, Ce medal ion d e - a m u r g p u r t a pe piept ? I 1-a 'nflorit p u m n a l u l în ţe lept Sau visul m e u sper ia t i 1-a m e n i t ?

Să n u 'mprăş t i a ţ i lumina ce vă ba te Călcaţi uşor p e pa l idu l parche t . Veniţ i î n j u r u l meu , vorb i ţ i încet, Mă doare f runtea d e s ingură ta te .

S C H E R Z O P E N T R U W O L F G A N G A M A D E U S

Cad gre le dege te le lui p e clape, Afară a lbe l inişti cad peste ce ta te Şi n i n g e 'n casă , n inge pes te ape Acelaşi a lb de l inişt i înghe ţa te .

Când degete le c u r g în lungă fugă îşi t r e m u r ă p e r d e a u a alba rugă, Iar c reanga 'nc remeni tă sub zăpadă îşi lasă 'ncet dante le le să cadă.

Din colivia lui, u n papagal , Când muzica a stat, g lume ţ râdea, Iar o m u l c u p r iv i r ea d e cristal P lângea pe p i a n ce n ' a p u t u t cânta .

179

Murise 'n u m b r ă a lbu l d in pe rdea , Pena ju l p a p a g a l u l u i pă lea , Iar c l ipa p răbuş i t ă în sonată S t rânsese ' n ea d u r e r e a lumi i toată .

I L U Z I A

Unde sun t c l ipe le ; u n d e sun t anii ? U n d e lumin i le zilelor n o a s t r e ? Totu l e-o calmă, s ingură , s t ingere , P â n ă ş i zboru l a lbelor as t re .

U n d e s u n t anii , u n d e l u m i n i l e Atâ to r v r a fu r i ide veşnici i ? I n t r e ogl inzi le c l ipelor noas t r e Ard în ne l in i ş te d o u ă făclii.

Asta- i i luzia : jocul d e f lăcări I n t r e oglinzile fără sfârşit. , Când b a t e calma, s ingura , s t ingere , I luzia t o a t ă s'a p răbuş i t .

Viena, Februarie 1942.

i8e

S I N A X A R • 1 ' 1

. --DE- \. ", " ^

VICTOR P A P I L I A N Părintelui Stăniloae

Voiu povest i câ teva din m inun i l e cele de spa imă prisosi te d in pr igoana şi r eaua pă t imi re la ca re a fost încercată s lăvi tă î n t ru Dumnezeu şi p u r u r e a pomen i t ă Sfân ta Mucenica Iul iana, din po runca u r î t o ru lu i de Hris tos şi v r ă jmaş a l în t r egu lu i cliros creşt in, bicisnicul împă ra t Avri l ian. Voiu povesti , p e n t r u p u r u r e a ţ i n e r e d e m i n t e a celor mul ţ i , ca re n ' a u a v u t ca m i n e norocul să cunoască p e dascălul Konon Fil iş ianul , cel m a i de seamă ceteţ al bisericii Madona Dudu din Craiova, om blagocest iv şi î m ­bună tă ţ i t , care şi-a cheltuit , î n t r u dobând i rea î n ţ e l epdun i i , toa tă neş t i in ţa p r i n în ­t insa pravoslavie rusească şi s'a îns tă r i t hag iu la s fân ta Mănăs t i r e Vatopedi d in m u n ­te le Atonulu i . Zic cel m a i de seamă ceteţ , fiindcă ferici tul î n t r u p o m e n i r e Konon n u se m u l ţ ă m e a a p ropovădui cu dep l ină vrednic ie a suf le tului şi ou toa tă îndes tu la rea minţ i i Sfân ta Evanghel ie a lui Hristos, da r i zbu tea a a r ă t a t u t u r o r celor d e obşte, boieri m a r i şi mici, boga ţ i s au săraci , c ă r t u r a r i s a u pros t ime, ce e mir , c ruce ş i l u m i n ă în î n v ă ţ ă ­tur i le Sfintei Scr ip tur i , şi să ducă p r i n scara cuvintelor , p r i n scara în ţe lepciuni i şi p r i n scara c red in ţe i p e cei cu sâ rg şi. ou s i l inţă l a pe t rece rea dumnezeiască p â n ă în adâncu l cămări i cereşt i , acolo u n d e s tă deschis î n t r u s t ră luc i rea fără nor , ceeace e făcut d i n toată veşnicia şi e făcă tor a toa tă veşnicia, l umina ochiului lu i Dumnezeu .

Deci, c u m se s p u n e la car te , P a v e l şi Iu l iana e r au f ra ţ i d u p r e ' trup şi fii d e b la -gocestivi păr in ţ i . I a r ven ind î m p ă r a t u l Aure l i an la P to lamaida a chemat îna in tea scau­nului său de judeca tă p e cei doi fraţi, dându-ile aspră po runcă să se în toarnă de là î n ­v ă ţ ă t u r a lui Hris tos în căpiştea idolilor, căt re mincinoşi i lu i Zei, să bat jocorească bo­tezul î n n u m e l e Treimii celei d e vieaţă începă toare , şi să scuipe î n Sfân ta î m p ă r t ă ­şanie, c a r e închipuind p rea c ins t i tu l t r u p şi sânge a l Mântu i to ru lu i , u n a î n pu t e r e es te şi p e n t r u înger i nep r ihăn i ţ i şi p e n t r u păcătoşi nevrednic i . A l t cum, t r u p u l lor va fi n o ­ian d e sânge şi ochii lor, izvor de lacr imi . I a r Sfânta îndulcindu-işi chipul c u u n surâs mângâie tor , s p u s e :

î 8 i

— î m p ă r a t e , s t ă p â n a l cl ipitei v remeln ice , vo rbeş t i po t r iv i t g â n d u r i l o r t a le p ă ­m â n t e ş t i ş i s tr icăcioase. Află de là mine. . . n u poaite fi p o d o a b ă m a i d e p r e ţ p e n t r u t r u ­pu l m e u decât sa lba însângeră r i lo r . I a r dacă ochi i m i s ' a r face, c u m s p u i t u , izvor d e lacrimi, m a i vâ r to s m ' a ş b u c u r a d o v e d i n d că suf le tu l m i - e p i a t r ă d e s tâncă .

Şi îndreptându-iş i p r i v i r ea s p r e cer , S fân ta p r i n s e ia se r u g a as t fe l : — D o a m n e D u m n e z e u l e , auz i -mi r ugăc iunea şi .ascultă c e r e r e a m e a . Nici în

cl ipa a s t a d e înce rca re , n u voiu î n c e t a să vestesc p u t i n ţ a T a cea d e p e s t e marg in i l e lumii. . . S u p u n e t r u p u l şi su f l e tu l m|eu la ce l e m a i g re le cazne ou put in ţă . . . î ncuv i in ­ţează însă, P ă r i n t e , s ă cunosc .eu şi să cunoască ş i ce i la l ţ i că .lumina d a r u l u i m e u e da r d in d a r u l Tău . Al tcum, m ă item ide t ru f ie , cea m a i a d e m e n i t o a r e ş i m a i înf iora tă ispi tă c â t ă vrelme ochii ş i u r e c h i l e o m u l u i s t a u încă l ega te d e p ă m â n t .

Şi a r â s bicisnicul i u b i t o r de l a c r imi ş i d e sânge , p o r u n c i n d ca n e v i n o v a t a făp­t u r ă să fie a r u n c a t ă î n g r ă d i n a pa t imi lo r , u n d e î n n e g u r ă de .putoare huzu reau , d i n s fâr t icarea t r u p u r i l o r omeneş t i , f ioroasele să lbă t ic iun i a le codr i lor ş i j iv ine le o t răv i ­t o a r e a l e mlaş t in i lor .

Ia r , i n t r â n d c u vi te j ie în aoea o t r ă v i t ă g răd ină , a t â t a l u m i n a t ă b u n ă t a t e a u gră i t ochi i ei, î n c â t n e g u r a s 'a r i s ip i t î n t r u s t r ă luc i r e şi d u h n i r e a cea s t r icăcioasă s'a p re făcu t în m i r e a s m ă de v â n t subţ i re . Ş i d i n t r ' o d a t ă gu r i l e f iarelor s 'au închis , t r u ­pu r i l e şe rp i lor s 'au p i r o n i t la p ă m â n t , ace le scorpioni lor s 'au t r a s î n găoacea t r upu lu i , i a r o h ienă , f iara cea m a i vic leană, cea m a i c r u d ă şi cea m a i nesăţ ioasă , cunoscând p u ­t e rea e i d e t ă m ă d u i r e , şi-a a d u s p r u n c u l o rb , d o a r să a t i ngă f a ldur i l e ha ine lo r P r e a ­cuvioasei .

Şi în mij locul g răd in i i d e p u t r e g a i u şi d e o t ravă , ch ipul Sfintei s t r ă lucea ca u n ch ip î m p ă r ă t e s c . Şi f i indcă b l e s t ema ta h i enă c u a t â t a d r a g că t a la ochii cei polei ţ i cu l u m i n a iubir i i , ş i c u a t â t a s m e r e n i e s e g u d u r a , Sfintei i s 'a făcut mi l ă şi r id icând p r u n ­cul ce l o r b în ibraţe 1-a s ă r u t a t p e cei doi ochi.

I a r munc i to r i i de cazne , p u ş i să pândească d e d incolo de ţa rc , s 'au m i n u n a t în faţa n e m a i pomeni te i î n t â m p l ă r i . Ş i imulţd, p r i n aces t da r , a u cunoscu t p e a d e v ă r a t u l D u m n e z e u .

I a r 'auzind î m p ă r a t u l d e n i ş t e m i n u n i ca aces te , s'a b i ru i t d e m â n i e s t r igând : Minc iună ş i vrăj i torie . . . şi p o r u n c i s 'o idea p r a d ă focului o a r e n u cunoaş te şi f lăcări lor ca re n u i a r t ă , î n cazanu l cu smoa lă clocoti tă .

A t u n c i Sfânta , îndreptându-iş i p r i v i r ea c ă t r e cer , p r in se a se r u g a as t fe l : — D o a m n e I isuse Hr is toase , dacă a sosit v r e m e a m u t ă r i i me le din această l ume ,

a j u t ă - m i ca p e t r e c e r e a p r i n p o a r t a m â n t u i r i i să fie a m e s t e c a t ă de o s ingură bucurie . . . . bucu r i a d e a p ă t i m i d u p ă legile firii . Deschide dec i s i m ţ u r i l e m e l e l a ch inu l t u t u r o r durer i lor , Tu, ca re , p u t â n d , n ' a i v r u t să-^ţi înf rângi , .necum să - ţ i omor i s imţirea. . . .

Aşa a g r ă i t P r e a c i n s t i t a că l când p a r a focului. D a r roua suf le tu lu i e i feciorelnic a s t ins văpa ia cea .arzătoare şi a spă la t î n t i -

n ă c i u n e a smoalei , făcând-o a lbă ca p e o dulce alifie. Şi ch ipu l fecioarei, ieş ind d in spu rca t a închisoare a î n t u n e r i c u l u i ap r in s , c ăpă t a se f r u m u s e ţ e de icoană. Şi d i n nou, m u l t o r munc i to r i d e cazne l i s 'au c u r ă ţ i t p r iv i r ea de toa t ă spurcăc iunea , a t â t fusese d e m a r e d a r u l de c u r ă ţ e n i e a l Cuvioasei , şi a u c rezu t î n Hris tos , cu bucu r i e îneh i -n â n d u - s e .

Şi 'din n o u s 'a b i ru i t î m p ă r a t u l d e m â n i e , s t r i gând la cei ce-1 s lu jeau d u p ă o caznă m a i m a r e , d u p ă cazna cea m a i m a r e cu pu t in ţ ă , c a r e să în t reacă în p u t e r e v ă ­paia şi î n chin, o t r a v a j i v in i lo r I a r u n cur tean , n ă r ă v i t î n t o a t e re le le , i-a da t u n sfat pe po t r ivă : l upana ru l . Şi î m p ă r a t u l a c rezu t şi s'a b u c u r a t foar te , f i indcă oameni i cei

182

m a i - t rufaşi -.sunt s i cei m a i cruzi, ş i to tdeoda tă cei miai înc l inaţ i spurca te lor pofte. I n chilia p ă m â n t e a n ă a diavolului dor in ţe le a rd m a i ea f lăcări le şi pu t r ega iu l b â n t u e mai otrâ'vitbir 'ca 'n 'grădina" spurca te lo r j ivine. '"' " :

I a r S fân ta auz ind j u r a t u l războiu, p e n t r u întâ ia oară s'a cu t r emura t , căci î m ­po t r iva j ivinelor o t răvi toare ea a a v u t da r : iubi rea după p i lda Mântu i toru lu i . Aşijderea, împot r iva smoale i î nvăpă ia t e : c ă m a r a cea p l ină d e d u h a sufletului. . . D a r c u m să lup te împot r iva cuge tu lu i necuviincios, c a r e din să l tă r i l e t r u p u l u i îşi s t r iga în ţe lep­ciunea?.. . cum să ducă ch ipul luminos a l cruci i p r i n t r e tă ier i le , cupele şi amfore le spurca te d e ot rava orgiilor?.. . c u m să m u r m u r e rugăc iunea când sune tu l f lautelor şi de smă ţu l d a n ţ u l u i însoţesc suspinele ' în f i e rbân ta te lo r deamierdăr i?

Şi Sfânta s'a s imţ i t m a i s t ră ju i t ă ca 'n p r insoarea ţ a rcu lu i cu j iv ine şi ma i b i ­ru i tă c a ' n pr insoarea cuptorului în clocot.

Or, acolo în hora îmbrăţ işăr i lor , se găsea o femeie n e ma i pomeni t de f rumoa­să... n e m a i pomen i t de frumoasă, d a r şi n e ma i pomeni t d e s t r ica tă . T r u p u l ei avea făţarnicile mlăd ie r i ale şerpi lor ş i ochii e i a r d e a u m a i t a re ca văpa ia smoalei . Şi lângă ea, P rea -Cuvioasa s'a sinlţ i t s t ră ju i tă ca p e c ruce ş i cu desnădejdea Mântu i to ru lu i în ceasul al şasele, a s t r iga t :

— Dumnezeu l meu, Dumnezeu l m e u , ide ce m'a i părăs i t? . . . D a r i a tă că d in t r 'oda tă o l umină minuna t ă a u m p l u t încăperea , o lumină m a i

du lce ca l âna d e au r ş i m a i d e s p a i m ă ca iun soare căzut în p răpas t i e . Câ t e r a de cu ra t ă această vedenie!.. . L u n a se prefăcuse î n cădelni ţă d e a u r şi sus, p e tăr ie , s t ră lucea cu faţă l ină, (curcubeul, ca n i ş t e s t ihur i d e culori . Cân tece de m ă r i r e d i n ha r fe ş i a l ău te se r id icau până'in c rugur i l e cerului şi îngerul Domnului s'a văzu t coborîind, cu u n pot i r în m â n ă . Şi Sfânta a î n ţ e l e s că Dumnezeu n ' a părăs i t -o în desnădejde. P r i n îngeru l Său, E l î i t r ime tea sfânta împăr t ă şan ie . D a r to tdeoda tă în suf le tul ei s'a descoper i t sfatul d ina in te de veci, g â n d u l cel adevăra t al m a r e i Ta ine : Cuvân tu l ca re binevoia a lua t r u p de om... Şi î m p r e u n â n d u - ş i mâin i le p e n t r u rugăciune , Sfânta a gră i t astfel:

— Du acest dar, cel din u r m ă a l vieţii mele pămân teş t i , c ă t r e femeia de a lă ­tur i , ca re î n pe t recer i le t rupulu i a t â t de r ă u se chinue.. .

Şi, oh, minune! . . . î nge ru l Domnu lu i a î n d r e p t a t po t i ru l ş i l ingur i ţa cu Sfânta împă r t ă şan i e că t r e buze le cele str icăcioase, oare n u voiseră a cunoaş te decâ t pofta şi desmierdarea .

I a r când s'a făcut din nou. l u m i n ă pământească , Cuvioasa a găsi t pe femeia des­f rânată îngenunchia tă în-'faţa..crucii, cân tând :

— Bucură - te , s t eaua ca re a r ă ţ i soarele.. . . Bucură- te , mireasă p u r u r e a fecioară... Şi îngenunch ind Sfânta l ângă ea, a pu rces la aceeaşi cân ta re . Ş i glasul lor era

una , f i indcă şi sufletele lor u n a se făcuseră.. .

183

P O E S I I D E

I. GR. P E R I E Ţ E A N U

F U R T U N Ă

Dă s e m n e p ă m â n t u l de c u m p ă n ă g rea . Câmpia a l e a r g ă î n v e ş t e d e s t ra ie , O oh inu ie setea s i soarbe văpa ie ; I a r p ra fu l e spuză pe 'ncinsa şosea.

Când p i cu ră v ie r su - i p r igoarea 'n vâlcea, Un po rc p reves t e ş t e a v remi i zbă t a i e S c u r m â n d p r i n og radă căp i ţe d e pa i e Ş i -adu lmecă pâdla ş i p iaza cea r ea .

L u n g suflă hă i taş i i t ă r ie i d i n goa rne , Trec t a u r i d e - a r a m ă c u c e r u l î n coarne , Se scurge sudoarea p e g reabăne , va l .

Săge ţ i d e j e r a t ec se 'înfig î n cei-bice, Is holde le spu lber , copacii p r ă v a l Şi ropo tă p loa ia s u b p leasna de bice.

D I N C O L O D E V R E M E

Caieru l d e - a r a m ă şi d e a u r m a t Ce-ţ i n imbează f run tea , evocând poeme Cu ' n t r u p ă r i d e dalii ş i d e c r izan teme, To r su - l - am în visul n o s t r u zbuciumat .

I a rna v ie ţ i i m e l e t o r t u l d e - a b r u m a t Şi-1 împodobi ră g lac ia le s t eme , L - a m p u r t a t î n suflet 'dincolo d e v r e m e , î ncâ t f i ru l t r a in ic n u s'a d e s t r ă m a t .

Când se 'n f r igurează c l ipa sub n insoa re , P r i n s p ă r t u r i d e nour i , igl i ţe d e soa re Şa lu r i d e văpa ie ne 'mp le t e sc d in el.

F lor i d e iasomie ch ic iu ra dev ine , In bu jor se sch imbă s imp lu l ghiocel , l i c u r i c i s u n t ochii, buze le a lb ine .

184

P A P A G A L U L D E

GEORGE DUMITRESCU

Visează papaga lu l p e u m ă r u l b ă t r â n Al moşului , e e ' nvâ r t e alene o flaşnetă, — In ari i p ră fu i t e ş i vechi de opere tă , In mi rosu l lulelei fumate de s tăpân .

Deşi l ăn ţugu l astăzi p ic iorul n u - i m a i leagă, îndă t ina t cu anii , a r e n u n ţ a t să sboare . Doar visul î l m a i face să u i te , -când e soare, Că-i doa r — domest ic i tă — o pasă re be teagă .

...Se c r ede ' n ţ a ra - i caldă, săr ind d i n m l a d ă ' n mladă , Acolo a u copacii u n d u h d iv in sulb scoar ţă Şi p a s ă r i pol icrome se 'n t r ec în dulce har ţă , Acolo p ă s ă r a r u l nu 'n t inde nicio nadă .

Vin la izvoare c iu te p r i n spicul c rud al ierbii , Sfioase, c u p r iv i r ea d e maici în rugăc iune Şi d u p ă ele sal tă , m u g i n d uşor, şi cerbii, In ca lma r u m e n i r e , c â n d soarele apune .

Miroase-a mirodeni i , d i n coajă p icu ra te , Ca n i ş te boabe l impezi l e galben ehih l ibar Şi când din scorburi , seara , ies u m b r e tup i l a t e Cu bo tur i ascuţ i te şi p a s de gumă. rar ,

185

Pădurea , ' n m ă r m u r i t ă sub lună, dormi tează , Ln ba l t ă d e lumină , ex ta t ică ş i a lbă , Când f iecare a r b o r c u u m b r a - i se dub lează Şi 'n f iecare c reangă ş i -an ină câte^o sa lbă .

In zor i , p ă d u r e a suie , înce t , ca d i n t r ' o scalda De v ră j i ş i d e legende, c u b r a ţ e l e 'n a rcadă . Tălăzuindu^şi , v e r d e , f runzare le ' n cascadă, S e p r ă b u ş e ş t e i a răş i în ziua p u r ă , caldă. . .

. . .Clipeşte papaga lu l ş i m o ţ ă e în isilă, In fumul d e mahorcă , — desamăgi t , posac Şi, 'n t i m p ee^şi c iuguleş te u n p u r e c e să rac , Tr is te ţea , ca u n abur , îi t r e m u r ă 'n pup i lă .

Târziu , în d r u m spre casă, în noap tea de cărbune , Sbur l i t şi ud î n ploaie , p e u l i ţa de şa r t ă , Si labiseşte vo rba cu care moşu-1 cea r tă Şi s i ngu ra p e c a r e o c â r â e :

— N e b u n e !...

186

M A R E A S O C O T E A L A D E

OLGA CABA

î n t r ' o zi când m ă p l i m b a m p e câmp M ' a m în tâ ln i t cu Viaţa ş i i -am apus : „Sta i c u m i n e p u ţ i n aici p e p i a t r ă C ă m u l t e a m să t e î n t r eb" . N e - a m aşezat Ală tu r i p r i n t r e holde ş i a tunc i a m început aşa :

„Eu a m pleca t sp r e t ine fără şovăire , fa ţă 'n faţă Şi t u m'ai ocolit. P e căi piezişe a i a juns în u r m a m e a şi m 'a i gonit Noaptea m 'a i a t aca t p e d r u m şi im'ai r ă n i t Când m ă u i t a m la s tele . D e ce m ' a i păcăl i t? Doar t u mi -a i dat m â i n i a lbe şi f l ămânde Să le înfund în r â u l soarelui ş i ' n i n ima b rânduşe lo r p l ă p â n d e Şi tu m'a i î nvă ţ a t să n u i m i fie t e a m ă Să plec în v â n t u l ap r ig cu p ă r u l desple t i t Şi să cu leg d i n p o m u l bolţ i i c iorchini de s te le vi i Ca să le po r t în p ă r sau să le p u n d e p u n c t la poezii Şi tu m 'a i î nvă ţa t să doresc c r âncen ş i m u t U n pa rad i s s t ră luci tor şi veşnic necunoscut Şi veşnic d e p ă r t a t — Vai! t ân jea la asta su rdă roade din m i n e v ia ţă şi vlagă şi sânge Vân tu l n 'o r ăcoreş te ş i m a r e a n u in i -o s t inge, Mai c r u d ca lupu l încolţ i t de p r a d ă Mai s ta torn ic ca golful c a r e muşcă ţ ă r m u l c u gu ra a lbas t ră deschisă 'n veşnicie M a i c râncen ca p u m n a l u l înf ipt î n ca rne vie F ă r ă sfârşit , ca moar t ea . A tâ t a ch in ş i -a tâ ta îna l tă nebun i e C u m po t să r e înv ie d in t r ' o me lod ie Neauzi tă de nimeni? De oe-ai făcut d i n m i n e to r ţă de lumină De ce mi -a i apr ins pă ru l? G u r a d e ce mi -es t e p l ină De gus tu l f ructe lor ce n u cresc p e p ă m â n t ? D e ce m ă sba t ca f ia ra p r insă ş i d e c e m ă f r ămân t? Ce g â n d t e -a îndemnat , c e p l a n viclean, pe rve r s , De-a i săpat d in m i n e o r a n ă în Univers , U n f laut cu u n capă t înf ipt î n i n i m a Şi cu celălalt p r ins în t r 'o s tea P r i n c a r e c u r g e do ru l î n t r ' o v a n ă r is ipă Şi m ă consumă ceru l , c u m a r fuma o pipă —

187

Gui î m i dăruiesc ochii şi l u m i n ă d i n l u m i n ă Oui r id ic og l indă p ro fundă ş i d ivină Zei lor poa te? Visele m e l e toa te

Mi-a,r fi d o a r s m u l s e m i e ca să poa t ă t r ă i şi ei?

S ă r m a n i i zei!

P e ca re i -ani c r e a t d i n f u m c u fa ţa vagă Aşa c u m îi scoa tem d in lu t c u cape t e sdrobitfc Şi p ic ioare le r o b i t e D e p ie t r e , t a r e m u l t au m a i t r ă i t şi e i i n c iobur i Şi s ' au h r ă n i t d in f ă r â m i t u r i Cerşe tor i de t ă m â e la d r u m u l m a r e S t r â n g â n d m o n e d e l e p e c a r e scu ipăm, a m a r e , î n d e m n a ţ i de veşn ice p r o m i s i u n i şi a m e n i n ţ ă r i A t â t a să fie totul , r ă s p u n d e - n i i Via ţă De ce n u m ă Iaşi să t e p r ivesc l a faţă, Ţi-e frică d e m i n e p e n t r u e ă ţ i - a m d a t ce m i - a i cerut? D a r tu , t u c e m i - a i d a t in sch imb? Răspunde-ncii! Mi-a i p u s i n ca le p o m u l opr i t , î ncă rca t cu păpuş i ! D a r ce crezi, s u n t copilă ş i -mi a r d e ide joacă Şi m i - e frică d e m a m a pădur i i ? D ă - m i a l t e j ucă r i i m a i adu l te , C u m es t e poezia, p r i n c a r e t e p o t î n j u r a m ă c a r Toată p o m a n a ţ i - am a r u n c a t - o la gâr lă , m i - a m p ă s t r a t d o a r acest dan Ca să t e p o t supo r t a p e t ine Tu, c a r e nu şt i i nici-uin r ă s p u n s la v re -o î n t r e b a r e şi ai nevoie d e m i n e C a să - ţ i s p u n ce cu loa re au m a r e a -şi i a r b a ş i n o r u l ş i t u câ ţ i d inţ i a i î n gu ră , Eş t i p r e a s l ab şi p r ă p ă d i t ş i - ţ i vo i face o a r m u r ă , Eşt i gol ş i p l ă p â n d ş i -am să t e îmbrac . Şi a m să- i î m b r a c p e t o ţ i zei i r u p ţ i c a r e spr i j ină t e m p l u l t ă u în ch ip d e coloane Ş i a m să m ă m a i rog d i n c â n d î n când , ca să n u m o a r ă de foame (Deşi n u p o t s ă - m i a r a t e nici -o r a n ă p ro fundă ca ia mea ) Şi a m să c o n j u r t o a t e vaci le -câmpiilor m e l e arcadioe , ca să vă a lăp teze p a n t h e o n u l Şi v e ţ i fi -ou to ţ i i pens ionar i i me i . D a r -să vă p u r t a ţ i b ine , C â n d îmi m o i tocu l î n cerneală , să i n t r a ţ i î n irime, Ga soldaţ i i î n l in ia d e b ă t a e Şi când s p u n e u alb — a lb să fie ş i p a c e Toată -lumea s tă c u b o t u l p e l a b e şi tace. . .

D a r să t r e m u r a ţ i -de furia m e a Că d e m ă pl ic t is i ţ i p r e a m u l t , îmi sbor creier i i Şi s'a t e r m i n a t c u voi p e vecie Zei î n d u r e r a ţ i — Ş leah tă d e exeroci s e n t i m e n t a l i Cerşe tor i ide t ă m â e .

188

S P I O A N A D E

PAN. M. VIZIRESCU Lui Victor Papilian

Ida Atanamiovici se opr i d in t r ' oda tă în loc, a ţ in tmdu-ş i u rech ia spre fereastră , îşi op r i ş i gândur i l e şi r esp i ra ţ i a şi r ămase în ţepeni tă , ou ochii nemişca ţ i ca 'n faţa une i ta inice descoper i r i .

Auzea vag o melodie , u n cân tec pe icare-1 aş t ep tase în f iecare seară c u viclenie şi încordare . II pând i se ca p e o vietate , ca p e o pradă , ne răbdă toa re , să-1 p r indă pe neş t iu te şi dacă a r fi p u t u t , să se a svâ r l e a sup ra lui, să-1 smulgă î n t r e g şi să-1 sfâşie apoi î n văzu l [mulţimii.

Cân tecu l venea d insp re casa vecină. Nu pu t ea să-1 desluşească p e n t r u a cunoa­ş te în ţe lesu l vorbe lor şi al in imi i ce se m ă r t u r i s e a p r i n el, da r s imţea în f rân tur i l e p e care izbutea să le audă , p ă l m u i r e a une i izbucni r i semeţe .

S t inse l u m i n a şi se t r a se încet sp r e fereas t ră . Ridică d in t r 'oda tă s torur i le neg re şi d u p ă ce împinse geamur i l e în t r ' o p a r t e şi în t r ' a l ta , se aşeză c u p i ep tu l înafară .

A c u m auzea mai b ine . P â n ă ia casa vecină n u e r a u decât câ ţ iva paşi , i a r sgo-mote le d in s t r a d ă începuseră să se m a i potolească.

Adevăra t , acolo cân ta cineva. Se auzea u n glas de femee c a r e u rca domol în împle t i tur i le duioase a le u n u i cân tec d e leagăn. Ida n u p u t e a în ţe lege nimic, da r era convinsă că p r i n no te le acelea ca şi p r i n cele idin al tă seară , t râmbi ţează bucur ia t r u ­faşă a une i românce , ferici tă de insuccesele a r m a t e l o r bolşevice. Chiair î n z iua aceea u n g rup de avioane româneş t i bombardase r ă împre ju r imi le Chişinăului , n imic ind u n depozit de m u n i ţ i u n i şi u n pu te rn ic c e n t r u d e în t ă r i t u r i mi l i t a re . Toţ i in t rase ră îngro­ziţi î n adăpos tur i , u n d e t ră iseră ceasur i de spaimă şi d i spe ra re p r i n t r e grelele sguiduituri ale p ă m â n t u l u i . Veşt i le ca re v e n e a u d i n zona f rontu lu i e r au de asemenea catastrofale: sovieticii în f rân ţ i p re tu t inden i , i a r a rma te l e r o m â n e idin ce în ce mai aproape de por ţ i le Chişinăului . Autor i tă ţ i le , evre i i şi oameni i reg imulu i , îşi făceau bagajele p e apuca te şi fugeau (furiş, ca să nu s imtă popula ţ ia . Ziua se păcă leau u n i i p e alţi i cu minc iun i oficiale, i a r pes te noap te d ispăreau r â n d u r i , r ândur i , d e n u - i mai p r id ideau nici t r e ­nur i l e . Munci to r i i şi copiii d e şcoală n u m a i cân tau , fiindcă nu-i m a i silea n imeni , i a r tovarăş i lor le p ier ise cheful de veselie.

N u m a i femeea d in casa vecină cân ta ! Cân ta p r e c u m m a i făcuse ş i a l tă da tă d e -c â n d începuse războiul , tocmai în m o m e n t e l e în oare Rusia suferea şi sufletul Idei şe f r ământa d e nel in iş te şi t eamă .

189

Cântecu l aces ta o umi lea ş i o îndâr jea ou porn i r i d e u r ă , m a i m u l t d e c â t toa tă pan ica înf rânger i i şi î ng r i jo ra rea zilei d e m â i n e . E r a ca o p rovoca re t r imisă d i r ec t în ob razu l iei şi c a o s f idare a pu t e r i i de oare încă d ispunea .

Ida îşi a d u c e a m i n t e de ziua când s'a aşezat c u famil ia ei î n Har i tonovoa. T r e ­cuseră câ t eva l u n i de l à ocuparea Basarab ie i de c ă t r e ruş i , c â n d u n cunoscu t a l so ţu lu i s ău ina î n d e m n a t să v ină la Chişinău, a s i g u r â n d u - i că -ş i v o r c rea c u u ş u r i n ţ ă u n ros t în a r i s toc ra ţ i a p ro l e t a r i a tu lu i . Au l ă sa t d u g h e a n a d i n Hânceş t i ş i - au u r m a t s fa tu l b i ­nevo i to ru lu i .

Ida e r a o femee ambi ţ ioasă . I n -chipul e i roşca t a rdea do r in ţ a şi n e a s t â m p ă r u l d e a î n s e m n a ceva. A v e a s i m ţ ă m â n t u l că poa t e cucer i bă rba ţ i i pu t e r n i c i şi o b ţ i n e fa­vorur i , n u m a i c u ispi ta t r u p u l u i ş i jocul capricios a l zâmbe tu lu i . S e ş t ia f rumoasă şi t a r e p e f ă p t u r a ei. Cu înd răsnea lă neşovă i toa re se v isa r id ica tă în l u m e a ce lor d e sus, p e t r e p t e fas tuoase ide răs fă ţ ş i a d m i r a ţ i e ş i vo ia c u to t d i n a d i n s u l sănşi joace ro lu l . Deaeeea c â n d s'a iv i t ocazia d e a p leca la Chiş inău , n ic i o c l ipă n ' a s t a t la îndoială . î n ­cepuse c h e m a r e a des t inului p e oare-1 aş tep tase cu î n f r igu ra re .

O j e n a şi-o ene rva încă Mor i ţ . S e căsă tor i se c u el d i n v r u t u l pă r in ţ i lo r p e n t r u d u g h e a n a d i n Hânceş t i , da r nu - ş i luase înso ţ i to r de i sp ravă . Mor i ţ n u avea n imic d i n avân tu l , -din pa s iunea şi -ambiţiile ei . Ş t i a eă - i v a -fi p o v a r ă p e că i le ce i s e desch ideau şi î n t r a d e v ă r a şa a fost, f i indcă d i n toa t e p l a n u r i l e veniri i l a Ch i ş inău n u s 'a a les ap roape n imic . Cu mol ic iunea firii lui d e o m neput inc ios , n u s'a p u t u t i m p u n e u n d e t r e b u i a ş i Ida s'a văzu t si l i tă să p r imească s inguru l l uc ru ce l i se oferea, d e a r ă m â n e în Hari tonovoa, o s u b u r b i e a Chiş inău lu i , î n t r ' o casă m o d e s t ă a u n u i m u n c i t o r r o m â n ca re se refugiase ou famil ia în ţ a r ă .

A r fi v r u t m ă c a r să se ins ta leze î n casa de -alături. E r a m a i -arătoasă. Avea o g r ă d i n i ţ ă de f lor i î n faţă, o sca ră la i n t r a r e c u te rasă în semicerc ş i o g răd ină l a rgă de pomi f ruct i fer i î n fund. N ' a izbut i t să -ş i rea l izeze însă nici aceas tă do r in ţă .

Casa o locuia u n func ţ ionar r o m â n -cu soţ ia şi copi lu l l-or d e leagăn. I i s u r p r i n ­sese invaz ia bolşevică t ocma i c â n d se născuse copilul , d i n c a r e pr icină, sp r e m a r e a lor dezolare , n ' a u m a i p u t u t s ă p lece . A c u m li se ap l ica u n r e g i m d e to l e ran ţă , p â n ă c â n d agen ţ i i G. P . U. U-lui aveau să- i r id ice p e r â n d , cu î n v i n u i r i g r a v e de p r o p a g a n d ă ş i sabota j c o n t r a or-dinei bolşevice, s p r e a-i t r i m i t e î n locur i necunoscu te .

F a ţ ă d e n e m u l ţ u m i r i l e man i f e s t a t e ide Ida, t ova răş i i a u as igura tno că ş i aceas tă casă s e v a face l iberă, da r că este în i n t e re su l o rgane lor pol i ţ ieneşt i să m a i în t â rz i e cu a r e s t a r ea celor r ămaş i , p e n t r u a descoper i şi a l t e compl ic i tă ţ i . I n rea l i t a t e , f ap tu l că e r a locui tă casa, n u cons t i tu ia o piedică, ci n u m a i u n p r e t e x t , c a să n u i n t r e acolo fa­mil ia Abramoviici d i n Hânceş t i . E r a u -alţii c a r e se socoteau m a i î n d r e p t ă ţ i ţ i s'o facă.

A ş a s 'a î n t â m p l a t d e a u r ă m a s în locu in ţa m u n c i t o r u l u i fugit, iar p â n ă la u r m ă n ' a u a p u c a t n ic i a l ţ i i să s e ins ta leze dincolo. Se î n l ă tu ra se u n u l p e a l tu l , c ă u t â n d f ie­ca r e să-ş i a s igu re p e n t r u el s t ă p â n i r e a -casei.

Ida ş i Mor i ţ a u fost n u m i ţ i apoi î nvă ţ ă to r i în Har i tonovca . S i tua ţ i a e r a accep ta tă ca u n provizora t , p â n ă când , p r i n l egă tur i l e ş i s t ă ru in ţ e l e ei, n ă d ă j d u i a u că v o r p u t e a să-şi c r eeze a l t e ros tu r i .

D a r p e n t r u p r i m a ne izbândă , u r a d e m o a r t e familia de a lă tur i . A n a ş i G r i g o r e Novac e r a u ţ i n t a mân i i l o r c e c locoteau în su f l e tu l ei î n v e n i n a t d e pof te ne împl in i t e . Ii văzuse de c â t e v a ori posomor î ţ i ş i cu ch ipu r i l e v inova te d e a n u le fi p e p l ac s t ă p â ­n i r ea rusească . N u avea î n c r e d e r e în tovarăş i i e-are-şi luaseră a n g a j a m e n t u l să le a r u n c e în s p a t e o a c u z a r e şi să - i r id ice . Vedea că l uc ru r i l e s e a m â n ă ş i exp l i ca ţ i a o găsea î n s lăb ic iunea şi pros t ia bărba ţ i lo r .

190

... . — Ou s iguran ţă , le^a suci t capul şi i-ia îndobitocit femeea aceea perfidă, cu­geta ea.

Şi^a lua t a supră - ş i sarc ina d e a se ocupa d e ei. A încerca t să-i iscodească, p r o -vocându- i .cu vorlbe viclene, da r n ' a i zbut i t să l e smu lgă nici o măr tu r i s i r e . Ştia că au cerut să fie repa t r ia ţ i şi a luc ra t să l e zădărnicească p l anu l plecări i .

P e u r m ă a veni t războiul . De -a tunc i ai vede m e r e u senini ş i b ine dispuşi, iar Ana c â n t a fă ră t e a m ă d e pa r că s 'ar fi p răbuş i t toată pu te rea Rusiei,

Ida s tă nemişca tă î n fereas t ră şi cercetează cu pr iv i r i pă t imaşe geamur i l e casei vecine. Poa te descopere v reo r ază d e lumină , lăsată m ă c a r -din negli jenţă, vre-sun s e m n de în ţe legere cu inamicul -din p a r t e a Anei .

Da r n u s e vede n imic . Casa e cufundată î n în tune r i c şi n u m a i câ te -o f r ân tu ră de cântec r ă z b a t e înnăbuş i t p r i n t r e ziduri .

A! Cân tecu l ăsta câ t i se p a r e de inferna l ! C u m ră sună ca o explozie d e b o m b e şi c reş te t umu l tuos ca o r e v ă r s a r e d e ape cotropi toare! Pa rcă s 'au un i t su te d e fanfare şi t r ec c u v ră şmăş i e în clocotir i d e izbândă p e s u b ochii Idei, n imte ind-o cu ţ ipă tu l sfi­dăr i i lor. I se p a r e că p r in g lasu l A n e i cân tă mil ioanele de românce , toa tă Basarabia , tot n e a m u l românesc şi tot f rontu l d e lup tă ca re se apropie mereu , ca o -strânsoare de foc, în t r 'o vijel ie d e cântec ş i b i ru in ţă .

S e înc run tă , îşi muşcă buze le ou m â n i e şi-şi face m u s t r ă r i . Adevăra t , Mori ţ e u n idiot, d a r ea, ea dece n ' a deschis capul a l tora , dace n ' a a s m u ţ i t p â n ă a c u m asupra Anei u n o m d e ispravă, ca re să- i închidă p e n t r u to tdeauna g u r a aceea ca re cân tă şi-şi bate joc d e l u m e a visuri lor ei?...

îşi face 'diferite p lanur i , se gândeş te în toa te chipur i le şi în f ie rbânta tă de pas iu­nea în ca re e p r in să pleacă de là fereast ră . Mai b ine că Mori ţ n u e acasă. Merge î n ca­m e r a d e a lă tu r i . Aci, do rmi tează c u o câ rpă u d ă de -asupra capului , în t r 'o canapea v e ­che d e catifea r u p t ă şi slinoasă, Sa lomon Abramovici , t a t ă l lui Mori ţ . E u n b ă t r â n n e ­putincios, cu f igura pă ta t ă d e şuv i ţ e sângeri i , -cu p leoapele umf l a t e ş i u m e d e ca niş te sgăibi. Ochi i lu i n u se nuai p o t înch ide d e m u l t ă v r e m e şi parcă sun t ga ta să se scurgă pes te găoacele de s ânge închega t ea re - i înconjoară.

— Ai auzi t? îl -întreabă Ida ou fur ie . Iarăş i a început să cânte! — Da, da , cân tă ! r ă s p u n d e mola tec b ă t r â n u l Abramovici , t rezi t din amor ţea l a

t r u p u l u i şi -a gândur i lor . — Aşa e, n ' a r fi t rebuit . . . — S ă a ş t ep t ăm să vină români i , c'o să n e a r a t e ea nouă. Solomon Abramovic i o p r iveş te cu admira ţ i e . Cu toa te că nu e fiica lui , Ida îi

e m a i d ragă decâ t Moriţ . Ii e d r agă p e n t r u e ă -are voinţă de b ă r b a t şi e frumoasă. Aşa îi p lace lui să fie o evreică, -nu cârpă fără dorinţa şi fă ră ambiţ i i .

— Lasă că ştiu eu ce a m d e făcut, zice ea m a i mul t p e n t r u sine şi iese pe uşă afară.

— S ă bem Sârgh ie Vladimirovici , p e n t r u t ine, p e n t r u Rusia m a r e şi p e n t r u to ­varăşu l Sta l in!

-Ida în t inde p a h a r u l omulu i încă n e d u m e r i t -de ceeace se î n t âmplă cu el, ţ i nân -du-1 sub î m p u n s ă t u r a pr iv i r i lor ei ş i re te .

— De când te a ş t ep tam să vii... şop teş te apoi a r ă t ându - ş i i spi t i toare înf lăcărarea obrajilor, şi paha re l e se golesc d in t r ' oda tă c u sgomot şi pleseăeli d e l imbă.

— Hâ! face Serghie Vladimirovici şi r ă m â n e cu ochii hlejdi ţ i a sup ra ei .

Nu ştie u n d e se află şi cine es te aceas tă femee ea re - I t u l b u r ă , d a r se s i m t e b ine , a t â t de b ine că şi^a u i t a t e u to tu l de însă rc inarea pe c a r e o avea. ' ' :

— Te oau t d e ani de zile Se rgh ie Viadimirovic i . A c u m tenam găsi t şi s u n t fe r i ­cită. Tu n u m ă înţelegi încă, da r m a i târz iu . .

Vorbe le ei mis te r ioase încurcă ş i m a i m u l t m i n t e a lui Serghie , c a r e i a răş i i c ­n e ş t e î n s e m n d e u i m i r e şi p lăce re .

— Hâ! Aseară , Ida, d u p ă cele c â t e v a cuv in t e s c h i m b a t e c u So lomon Abramovic i , a ieşit

ne rvoasă în s t r a d ă ş i a r ă m a s p â n ă tâ rz iu acolo, n u m ă r â n d pa rcă fiecare d r u m e ţ ce t recea p r i n f a ţ a casei . Cău t a ceva? A ş t e p t a p e c ineva? Nimeni n ' a r fi p u t u t să p r i ­ceapă cugete le şi t a ina oe-o aducea acolo.

C â n d s'a l iniş t i t s t rada , s 'a în tors î n casă to t a t â t de î n c i u d a t ă ca ş i 'n cl ipa în c a r e ieşise la poa r t ă . Avea impres ia că păş ise în gol, s au că în t insese cu ho tă râ re o m â n ă ca să s e p r i n d ă d e ceva şi r ămăsese cu m â n a în t insă . S i n g u r u l lucru de care s e bucu ra , e ra l ipsa lu i Mor i ţ deacasă . D e c â n d începuse războ iu l îşi pe t recea t i m p u l m a i m u l t p r in Chiş inău, u n d e e r a c h e m a t să dea şi el o m â n ă de a ju to r la îngr i j i rea răni ţ i lor .

A c u m Ida s e s i m ţ e a s ingură , f i indcă b ă t r â n u l Abramov ic i n u p u t e a fi l u a t în seamă. El s ta nemişca t în oda ia lui , schimibându-şi câ rpe le u d e depe cap şi t ocând ca u n v i e r m e f i ru l v r e u n u i g â n d în tuneca t .

F e m e e a s 'a f r ă m â n t a t t oa t ă noap tea de n e a s t â m p ă r , i a r a d o u a zi a p leca t la Chiş inău, de u n d e s'a în to rs c ă t r e p r â n z încă rca tă de pache t e . A l uc r a t la b u c ă t ă r i e câteva ceasur i , a p u s st iclele cu b ă u t u r ă la gh ia ţă ş i după ce i-a da t lu i So lomon să m ă ­nânce , s'a închis în odaia ei. Aci a s t a t p â n ă seara , c â n d a ieşi t i a răş i î n d r u m , gă t i t ă în roch ia cea m a i bună , p o m ă d a t ă eu d r e s u r i şi p a r f u m u r i de p a r c ă s 'a r fi p r egă t i t să m e a r g ă l a ba l .

încă n u se făcuse noap t e . P e u l i ţă , că lă tor i de t o t felul se u r z e a u în t r ' o p a r t e şi î n t r ' a l t a ca la bâlci . Ida p r i n d e a î n s t r ă fu lge ra rea p r iv i r i i p e f iecare d i n t r e i ei , d a r înda tă s t r â m b a idin n a s cu n e m u l ţ u m i r e . N u m a i ea şt ia d in ce pr ic ină .

D u p ă c â t v a t i m p de ce rce tă r i zadarn ice , a auzi t u n ropo t r ă s u n ă t o r . Venea u n că lă re ţ d inspre Chişinău. L -a p r iv i t l acomă p â n ă s'a ap rop ia t de ea. E r a u n m i l i t a r cu s t a t u r a falnică, l a t î n u m e r i şi'in s p a t e , vânjos şi cu c h i p u l dur . Casca de m e t a l e r a făcută pa rcă a n u m e p e n t r u înfă ţ i şarea l u i mas ivă .

I d a a r id ica t capul e u s eme ţ i e şi c â n d că l ă r e ţu l a a juns în d r e p t u l ei, d-a făcut s e m n c u m â n a să oprească . U n s e m n d e poruncă , d e r u g ă ş i ta ină , p e ca r e bolşevicul l-a p r i c e p u t d in t r ' oda tă . M i h t a r i i a v e a u o r d i n de l à K r e m l i n ş i d e l à comisar i i poli t ici să s e folosească, p e c â t le v a s t a în p u t i n ţ ă , d e co labora rea civil i lor î n mis iun i le şi l up t a lor . Feme ia a deschis p o a r t a ş i ou aceeaş i m â n ă i-ra a r ă t a t d i rec ţ ia , pof t indu-1 să i n t r e . P e u r m ă că lă re ţu l s 'a t rez i t în oda ia ei ş i - acum p e t r e c a m â n d o i ca n i ş t e vech i p r i e t en i , regăsi ţ i după î n d e l u n g a t e cău tă r i .

— Bea s e r g h i e Vladirnirovici , b e a t o v a r ă ş e p e n t r u Rusia.. . Ş i p a h a r e l e se golesc u n u l după a l t u l .

S e r g h i e se s i m t e bine, d a r u n e o r i î ncea rcă să în ţ e l eagă p r ic ina acestei î n t â m ­plăr i . A p l e c a t să .ducă n i ş i t e p l i cu r i s igi la te c u o rd ine sec re t e şi g r a b n i c e la u n post de c o m a n d ă d in zona d e opera ţ i i , u n d e a mai fost el ş i a l tă da tă , ş i ia tă u n d e a a juns a c u m ! P o a t e i s'a în t ins v r e o c a p c a n ă !..

— Hâ, face din nou, s m u c i n d u - s e î n t r ' o s t r â m b ă t u r ă te r ib i lă în fa ţa Ide i şi p ă ­răseş te g â n d u l acelei vag i îngr i jorăr i . A aflat că e s t e evreică ş i l uc ru l aces ta îi a l unga or ice t e m e r e .

192

— Frumoasă eşti tovarăşă ! — Şi t u eş t i frumos, Serghie Vladirnirovici ! — Oum zici că t e chiatmă, că ţ i - am u i t a t n u m e l e ? Hă ! — Ida Abramovic i ! Şi Ida îşi deschide b ra ţ e l e înc l inându-se t e a t r a l în faţa r u ­

sului, .apoi s e învâr teş te şi iarăşi se înclină rost indu-ş i n u m e l e şi r âzând cu capul pe spate . i i ,

— Ida Abramovic i ! Ha, ha, h a ! Eşti ca o şopârlă de sglabie şi tânără . . . Femeea sa lu tă cu p u m n u l r idicat , s cu tu rându- ş i sâni i sub văzul înfometat al

rusului . ; • , —• Ascul tă Se rgh ie Viadimirovici , zice ea d in t r 'oda tă cu hotăriîre. Vreau să

cân t ăm ! Să c â n t ă m p e n t r u toa tă Rusia şi p e n t r u revolu ţ ia noas t ră , cum nu s'a mai cân ta t de mu l t . Să c â n t ă m t a r e să se sgrudue p ă m â n t u l .

Se rgh ie face u n semn de pl ict iseală d a r ş i cu o n u a n ţ ă de surpr iză . — Nu, Ida Abramovici . N u vom c â n t a î n seara as ta . — Vreau să c â n t ă m , s t â rneş te ea. Cine n e poa te o p r i ? — N u t r e b u e să cân t ăm, fiindcă s 'ar s t rânge şi al ţ i tovarăş i aci şi n ' a r fi bine.

Nu e t imp d e pe t recere , Ida Abramovic i !... F e m e e a s e face căni în ţe lege şi r e n u n ţ ă . Se învâr teş te cu o veselie prefăcută ,

îinfoindu-işi rochia ş i Sergh ie o p r inde ide m â n ă . O t r age spre el, d a r Ida se smulge r e ­pede şi fuge în icolţul d i n fund.

— A m să joc, a tunc i , ca să s imt că p e t r e c icu t ine. Şi 'ncepe să-ş i mlăd ie t r u p u l legănânduHse î n t r ' o p a r t e ş i 'n t r 'a l ta , ag i t ând b ra ţ e l e ş i s ă i t ându- ş i sâni i provocator .

S e r g h i e îşi u m p l e p a h a r u l şi-1 dă pes te cap, apo i r ă m â n e c u ochii t u l b u r i p i r o ­ni ţ i a s u p r a ei. l i p lace m a i .mult c u m o vede acum. I d a sare depe u n picior p é a l tu l , îşi v â n t u r ă p ă r u l cu degete le , îşi ce rne şolduri le şi-şi r idică poala rochiei până pes te genunchi .

— Hă ! Podelele r ă sună d e paşi i ei şi r i tmica lor m ă r u n t ă zăpăceşte auzul lu i Serghie .

Dar î i p lace. O u r m ă r e ş t e cu g â n d u r i să lba tece şi cu p r iv i rea lacomă a ochilor a ţ â ţ a ţ i . Poalele femeii sa l tă m e r e u cu n e r u ş i n a r e î n t r ' u n vâ r t e j d e ademen i r i to t m a i c râncen . P e u r m ă jocul se c u r m ă brusc şi Ida îşi dă d r u m u l î n t r ' u n râs sgomotos.

— T e iau cu imine, Ida Abramovic i , silabiseşte în tuneca t rusu l . — Merg , Se rgh ie Viadimirovici . Da r eu v r e a u să te fac m a r e . Vreau să fii în

f runtea tovarăşi lor , sus, pes te ei !... — I n f runtea tovarăş i lor ? Hă ! Asta n u se poa te . — Ba se poa te . Vreau eu ! ' Bolşevicul nu- i ma i u r m ă r e ş t e vorbele . I-a cupr ins t r u p u l în t u r b u r a r e a ochilor

şi-i u r m ă r e ş t e mişcăr i l e cu înco rda re de 'fiară. Ida s im te şi gâ lgâie iîntr 'un r â s his ter ic . In clipa asta, Sergh ie se r id ică din scaun ca o nami lă icu mâin i le în t inse şi n ă p u s t i n -du^se asupra- i , o p r i n d e în b ra ţe , rostogolindu-ise ou ea p e scândur i .

Din c a m e r a de a lă tur i , Solomon Abramovic i ascultă în ţepeni t î n t r ' o a t en ţ i e chi ­nui tă , cu gura căsoată şi ochi i sgâiţi . î ş i p u n e m â n a după u reche şi ise scarpină in n e ­ş t i re ou vârful unghiei . Pa rcă se încearcă o fu rn ică tu ră p r i n carnea lui putredă.- E n u ­mai o p ă r e r e ven i t ă cu sgomotele d e a lă tu r i . B ă t r â n u l r âde şi vorbeş te s i n g u r : >

— Ida !... B u n răsad de famée.. .

* * Serghie Viaciimirovici r id ică idin nou paha ru l . — Aşa tovarăşe , vorbeş te Ida oarecum îmbufna tă . Noi n u m a i p u t e m cânta .

193

Rusia n u m a i aire voie să cânte . P ro le t a r i i t r e b u e să tacă, Ne-a moleşi t r ăzbo iu l şi n i s 'au f r â n t -ambiţiile ? Cine n e opreş te ?

— T r e b u e să tăcem, Ida Abramovic i ! — D a r t r ădă to r i i şi spionii au voie să c â n t e ? Se rgh ie face ochii m a r i . î ş i aduce amin t e d e mis iunea ce ina fost da tă şi p e care

n u m a i el o ş t ie . Câ t a t r e cu t decând s'a a b ă t u t aici ! Şi dece n u şi^a v ă z u t d e d r u m ? —r Ida Abramovic i , r ăcneş t e el ; ce-ai avu t cu m i n e de m ' a i adus în casa t a ? Ida îl î n l ă n ţ u e cu b ra ţ e l e p e d u p ă gâ t şi-i şopteş te ta inic : — A m p r i n s o spioană, S e r g h i e Vladimirovic i , şi ţ i -o p r e d a u ţie, p e n t r u e ă Vreau

să t e fac m a r e ! — O sp ioană ? — Da ! O auz i c u m cân tă ? Taci ş i ascultă-. . Sssst... N u t e mişca . A u z i ? Cântă . . .

C â n t ă î n f iecare s e a r ă p e n t r u duşman i i Rus ie i ş i s p u n e fără t e a m ă că vo r ven i î n cu­r â n d . Se p r e g ă t e ş t e să- i p r imească . E ferici tă, Sergh ie Vladimirovic i . A făcu t s tegu-le ţe , a s t r â n s b u c a t e şi b ă u t u r i c a să l e î n t i n d ă m a s a c â n d vo r veni. . . A r e f lor i şi cântă . Cân t ă ş i face s emne cu lumini , noap tea .

Se rgh ie Vlad imirovic i a s cu l t ă u lu i t . I se p a r e c'a auzi t o u n d ă de cântec, da r n u p r i c e p e b ine spuse le Idei . E .ameţit şi obosit.

— O sp ioană ! H ă ! Şi cântă . . . Ida îl p r i n d e de m â n ă şi-J. t r age d u p ă ea. — Vino aici , tovarăşe . A m u n m a r t o r venerab i l . M a r t o r u l e Sd lomon Abramovic i . C â n d dă c u ochii de el, r u su l se s t r â m b ă cu

desgus t . — A i auzi t? î n t r ebă Ida pe Abramovic i . —' C â n t ă ! Tocmai d o r m e a m şi m ' a t rezi t d i n somn. E o t icăloasă şi o sp ioană !

J idovu l vo rbeş t e cu o revo l tă nena tu r a l ă , m a i m u l t ţ ipând . Apoi, domolindu^şi glasul , se adresează femeii :

— Ida, să s t ea t o v a r ă ş u l c'o fi obosit ş i f l ămând . — S ă s tea , da r m a i în tâ i să facă d r e p t a t e Rusie i . — E o sp ioană aici? î n t r ebă S e r g h i e p ă t r u n s de g r av i t a t ea celor auz i t e . — C u m o să fie aici, S e r g h i e Vladimirovic i? E 'n casa d e a lă tur i . I n casa pe Care

i -au lăsa t -o tovarăşi i . . . R u s u l se t r a g e î n a p o i ş i i n t r ă î m p r e u n ă ou Ida i n c a m e r a ei. Acolo ş i -a lăsa t

casca ş i r evo lve ru l . S t ă în p ic ioare , se u i t ă Ia Ida şi n u ş t i e c e să s p u n ă . Se c la t ină si- i e somn .

-— S e r g h i e Vladimirovic i , î n ţ e l eg i , eu n u a iu rez . Sp ioană se află a p r o a p e d e noi, şi dacă ea mai t r ăe ş t e î n semnează că Rusia. . . Dar mu s e poate. . . Tu vei m e r g e în f run tea tovarăş i lor , f i indcă t u vei s a lva Rus ia de l à p ie i re . T u t r e b u e să fii mare . . .

S e r g h i e o c iupe d e sân i ş i Ida ise iînveseleşte. II p r i n d e de d u p ă g â t şi-i a p u c ă b u z e l e î n t r e dinţ i . Apoi îi p u n e m â n a p e r evo lve r , ca şi c u m l -ar inv i t a să ia o h o t ă -r î r e ş i s p u n e t r e m u r â n d u - ş i g l a su l că v r e a să p l ece cu el.

— D a c ă ucizi ispioana voiu fi t oa t ă v i a ţ a n u m a i c u t ine . O s 'o uc idă , vez i b ine , n u t r e b u e să-1 roage e a a t â t c a să-<şi facă da tor ia . F e m e e a de l i rează d e fer ic ire . A a juns însf ârş i t l a clipa p e oare o u r m ă r e ş t e ou

îndâ r j i r e d e - a t â t a v r e m e . S e b u c u r ă d e p r i cepe rea ei -şi de felul c u m a i zbu t i t sănşi împl inească dor in ţa

f ă ră s fa tu l ş i a j u t o r u l n i m ă n u i . T r iumfu l aces ta î i va a d u c e des igu r ş i a l t e le , ch ia r d a c ' a r fi s ă părăsească Basa rab ia d in p r ic ina a r m a t e l o r r o m â n e ş t i şi să se -înfunde în

194

adâncimile Rusiei.. . Or iunde v a fi, va duce cu ea fa ima d e a fi descoper i t o spioana şi î n d r e p t ă ţ i r e a lia r e c o m p e n s e îşi onorur i . Toţ i o vor iubi şi vor vorbi desp re e a cu admi ra ţ i e fără seamăn .

— Gata ! — iSă m e r g e m Serghie Viadimirovici . Au ieşit fin s t r adă . A u t r e c u t fur işându-se p e por t i ţ ă «în cur tea casei vecine şi-

acum b a t la u şa idin faţă. E o n o a p t e senină. L u n a ca o buca tă d e m e t a l înroşi t în foc, r e v a r s ă pes te cope-

rişuri ş i pes t e f runze le pomilor , o b o a r e fumur ie , pâs loasă . S e a u d b u b u i t u r i în funda te din zona f rontu lu i şi u n orăcă i t de b roaş t e ca o pa lp i ta ţ i e n e î n t r e r u p t ă a nopţi i .

Ida a r e s e n t i m e n t u l că n o a p t e a aista se află s u b p u t e r e a cugetului său, cu toa te ta inele ş i ' în tâmplăr i le ce se urzesc iîn adâncur i . Nimic n u p o a t e fi m'ai t a r e decâ t vo ­in ţa e i ân ca r e s imte c u m răzba te c u pulsa ţ i i sălbat ice dor in ţa înt regi i Rusii , de ia cuceri, de a s t ă p â n i şi d e a juca sub călcâiul ei, d u p ă b u n u l p lac , des t inu l ş i v i a ţ a a l tora .

S i m t e p lăce rea lăcomiilor de s tepă şi a u r agane lo r .nimicitoare. I se p a r e că su ­fletul iei d e evreică, t ă lmăceş te m a i b ine decâ t or icare al tul , org ia d e porn i r i mis tu i ­toare a nedomol i tu lu i imperiu.

I n cu rând uşa se va deschide ş i foamea d e sânge i se v a a s t âmpă ra . Dar l u c r u s t ran iu . Uşa n u se deschide şi nici v reo mişcare n u se a u d e p r i n ca­

m e r e l e în tuneca te . A n a n u s e g r ăbeş t e să-şi ofere v ia ţa p e n t r u gloria Idei . Serghie Viadimirovici ba t e ne rvos cu botu l c izmei şi sgudue m â n e r u l uşii . Z a ­

darnic . N u r ă s p u n d e nimeni . înfur ia t , î i dă o lov i tu ră d e u m ă r şi u şa s a r e î n ţ ăndă r i . Din sfărămătuiri le geamulu i u n ciob i-a ifăcut o c r e s t ă tu ră iîn obraz . Rusu l î n ju ră şi e foc d e m â n i e . Ida ş t i e că spectacolul v a fi ou a t â t m a i p l ăcu t ş i se b u c u r ă î n s inea ei.

A c u m înaintează. Se rgh ie ţ ine revolveru l în t r 'o m â n ă , i a r c u cealaltă o spri j i -neş te p e Ida . E în tune r i c , şi-albia d ibuesc pere ţ i i . La răgne te le lui , n u r ă s p u n d e n imeni . Curios! P a r c ă n ' a r fi locuită casa as ta . F e m e e a scormoneşte p r i n buzuna re l e ru su lu i şi scoate o .cutie d e ch ib r i tu r i . După c ă u t ă r i ichinuiite, găsesc o l a m p ă p e ca re o apr ind . Au a juns iîn camera d e cu lcare . Nici u n semn. Pa tu r i l e s u n t r ăvăş i t e ş i odaia în dezor­dine de pa r că a r fi p r ă d a t - o c ineva. Trec d i n t r ' o c a m e r ă în t r ' a l ta , cercetează cu de -a m ă n u n t u l , da r pes t e to t acelaşi pus t iu .

— S ă ş t i i e ' au fugit î n p ivni ţă , zice Ida oa recum îngr i jora tă . — Ce pivni ţă! Se r ă s t e ş t e Sierghie Viadimirovici . Nu vezi că n u looueşte n i ­

m e n i a ic i ? I d a pro tes tează ca .după o j ignire . — U n d e e spioana, Ida Abramovici? se î n c r u n t ă rusu l . — Aici a fost, tovarăşe . Şt ie l u m e a c'iaici a fost. — Ş i deoe a i a ş t ep t a t p â n ă să plece? O r i dacă sp ioana n u ma i era aici, dece m ' a i

opr i t p e m i n e idin d r u m , Ida Abramovici? In t r ' adevăr , A n a şi Gr igor ie Novac îşi luaseră copi lul şi o l egă tură şi p lecaseră

în noap tea t r ecu tă s p r e locuri necunoscute , ouam fuseseră şi a l ţ i r o m â n i amen in ţ a ţ i de furiile bolşevice.

— Dece m ' a i opri t din d r u m , t icăloase? Şt i i tu câ ţ i tovarăş i a u m u r i t p â n ă a -e u m idin p r ic ina asta?

A r v rea să m a i apună ceva, dar s imte o umezea lă denasupra buzei . Sângele s'a pre l ins d i n r a n ă pe obraz şi a c u m îi i n t r ă în gură . Se ş t e rge cu l imba şi rân jeş te .

— Hâ! hâ !

195

I d â î l "priveşte înfr icoşata în v r e m e ce el se c a u t ă p r i n b u z u n a r e . Se u i tă l a r e ­volver şi se gândeş te dacă a r p u t e a s ă ' p r i n d ă o c l ipă ca să i 4 s m u l g ă d i n m â i n i .

— Umde-i sp ioană , Ida Abramovic i? U n d e s u n t p l i cur i l e me le? E împie t r i t ă d e groază şi u lu i t ă . P a r c ă nici nu-işi dă seama c u m a a j u n s aici cu

n a m i l a a s t a c a r e o î n spă imân tă . Tovarăşe , eu n ' a m văzu t p l icur i le d u m i t a l e . Le-o i fi p i e r d u t p e u n d e v a . Să

le c ă u t ă m acasă , poa t e ţ i - au căzu t c â n d a m fost p e scândură . . . Rusu l s tă nemişca t c u r evo lve ru l î n d r e p t a t a sup ra ei şi obrazul în t ina t d e sânge.

F e m e e a t r e m u r ă . — N u m a i g lumi iasă, Serghie . M ă sper i i . Se roagă ea p r i v i n d u J l cu d i s p e r a r e

şi umi l in ţă . — M'ai t r a s î n capcană , Ida Abramovic i . A c u m n a ! Şi f ă ră să m a i a ş t e p t e vreo

vorbă , tova răşu l apasă p e t r ăgac i şi-i descarcă r e v o l v e r u l in p iept . Casa hău i e de sgo-m o t u l b u b u i t u r i l a r ş i de înfr icoşatele ţ i pe te a le Idei care se p r ă b u ş e ş t e mo to to l l â n ­gă zid.

A u r ă s u n a t m a i m u l t e î m p u ş c ă t u r i ş i So lomon Abramovic i lena auz i t şi e l ca p e n iş te soli ce reş t i carenşi ves tesc g lor ia d u p ă c a r e u m b l a s e Ida . Ş e b u c u r ă d e t r i umfu l ei.

Rusul, , r ă m a s în p ic ioare , se u i t ă l a ţ e a v a r e v o l v e r u l u i oa re fumegă, ş i r ân je ş t e . • P l i cur i l e le va g ă s i d e s i g u r - a c o l o jos, unde-1 încinseseră b r a ţ e l e f ie rb in ţ i a l e

femeii ucise, şi u n d e a s imţ i t svâcne tu l v iu a l p i ep tu lu i d in care a c u m a leargă gâ lgâ ind ş i roaie «proaspete de sânge .

D a r to t n u - i p o t folosi l a n imic . Misiunea lu i s'a opr i t aici l ângă t r u p u l c a r e se s b a t é î n ' c o n v u l s i n n i l e mor ţ i i . Se u i t ă la Ida ş i u n ames t ec b iza r d e g â n d u r i şi s e n t i ­m e n t e s e încrucişează în i n i m a lui . O loveşte c u bo tu l c izmei , p e u r m ă se apleacă , îi m u ş c ă b u z e l e ş i - i aşează pes t e f r u n t e o şuv i ţ ă d e p ă r .

196*

T R E C A N I I D E

P E T R E P A U L E S C U J

Eupatonia-Crimeia, 10 Ianuarie 1942

Trec anii pes te m i n e ca u n sbor Şi n imeni n u m ă ş t ie c ine sân t ; Sun t p u r u r e a p r i n v ia ţă că lă tor Şi ce ru l doa r m ă leagă ide p ă m â n t .

îmi ies în oale zăr i şi .aurari Mă scald în rouă s te lelor sub l ime -... .... Trec amin t i r i în c â r d u r i de cocori... Unde cobor, ş i u r c , sp r e ce 'năl ţ ime?

Mă b a t c u cr ivă ţu l ş i s tepele în p iep t In m e r s u l meu, m e r e u sp r e răsăr i t , Adorm i n ger , m ă scol, i au d r u m u l d rep t Şi spa rg ce tă ţ i şi s u n t nebi ru i t .

P e n t r u Iisus n ' a m t e a m ă nici hodină Nu-s obosit şi n u cunosc r epaos Vreau besnele ca să le fac lumină Şi l iniştea s 'aş tern u n d e e haos.

Mă mişc, vâ r t e j , sp re p u n c t e ca rd ina le Şi 'nal ţ t ro i ţe , u n d e - i hu l i t Hris tos; Din v ia ţă Doamne-Ţi dă ru i osana le Iară .din m o a r t e Ţi -aduc smer i t pr inos .

197

P O E S I D E

C. M I U - L E R C A

C I C I L A C I

î nvă lu i t i n v o l b u r i l a vâl'tori, cu t u m b a d e copii d e - a t â t e a or i , mă v ă d igoninid e u p loa ia ' n pă lă r i e , la ' n t r ece re pe -ogaş cu Sân t i l i e .

Acolo-o m o a r ă d e tu l eu , o s tea, a tâ tea bucu r i i iîn iaz ro tea , când p u m n e u p u m n l i p e a m ima la 'n scocuri, că î n s e r a m ou a p e l e î n jocur i .

Şi, D o a m n e - D o a m n e , ce b ă t a i e l uam, tâ rz iu şi uz i acas c â n d a jungeam, că-aşa-^s b ă t r â n i i 'n g r i j a l o r u i t au , că 'n n o i s i ' n p loaie , înşişi e i .erau.

Iar mâine-z i , c â n d ape le -au p leca i , din iazul g a l b e n ce l - am f r ă m â n t a t , pe s c a m n u ' de là p o a r t ă - a m început , o joacă n o u ă 'n ichipuri m o i d e lut, R ca 'n v r emea , D u m n e z e u când s 'a juca t , a şasa zi, cu-acelaş i a lua t , din c a r e - A d a m « o p r i t fu c u - n c u v â n t în tâ ie j ucă r i e d e pământ . . .

Bău t e a lbe 'n v a d u r i verzi , c r e ş t e a u a tâ ţ ia miei , î n p a l m a noas t ră , s t au ' , iar euoumelc i i - ' ş i î n c e r c a u î n m â n ă , sfioasele co rn i ţ e d e ţ ă r â n ă .

198

Şi n e 'nş i ram păpuş i le p e va t ră , mai m â n d r e , ma i aievea ca la ş a t r ă : păpuşi de lu t , c u ochii de mărge le , cu chica de p o r u m b , i a r din nuie le ,

le înche iam mânu ţe l e , s ă ţie, când le 'mbrăcau suror i le î n i ie Şi le cu lcam î n suflet, cicilaci, ai lumi i noas t r e d e copii săraci .

P R I M Ă V A R A

Hei ! pa r ' eă - i n u n t ă azi în toată ţara —> şi-i veselă mireasa , p r i m ă v a r a . Vezi, f iecare floare-i pa r ' c ' o i ie, ce i-a 'nflori t-o Domnul , bucur ie .

Măgrini i 'n ro iu eu-a lb ine le -au porni t — şi ' ndan te l a tu l vă l i l^au urzi t , iar soarele-o cunună , p e s t e ani, sub bol ţ i ou canle labre d e cas tani .

Hei ! — n u n t ă ca a ei, n ' a fost şi n u e ; din văi î n m u n ţ i o ho ră ve rde suie — şi ce ru l şi p ă m â n t u l se-ospătară , la m a s a ei ou m a c i de foc şi pară . .

Iar vân tu l , mi re , 'n spice-o legăna, fu r tună 'n crengi , r â z â n d o resfira, apoi, de^a^ascunsa, jocul nesfârşi t , cu cucul în p ă d u r e s'a pornit . . .

199

E M D E D R A G O S T E

Plin, în visul m e u , tot t r andaf i r < Ca f ân t âna d a r u l r ăcoreş t i Când te so rb mna l e - amin t i r i i ceş t i Ş i - a b u r u l t r e c u t u l u i respi r . . .

Luna- ş i varsă f aguru l p e lume . F i r d e du l ce violină, j a r — î m i m a i trage-acelaişi vech i ho ta r , Cân tecu l p i e r d u t a ic i a n u m e .

M u g u r i şi ecou d e p r i m ă v a r ă Clopoţelul in imi i deş teaptă ; P lânsă amin t i r e a m i t e -a ş t eap tă Sol, p l u t i n d î n au r pe s t e ţ a ră .

N u m a i ochii n u mi - i d a : m ă doare Vagul lor r e p r o ş de ape du lc i Când o fi p e suf le t să îmi culci Lebăda iub i r i i - amăg i toa re .

D E

O C T A V S A R G E Ţ I U

200

A T H E N A G O R A ATHEN1ANUL DESPRE ÎNVIEREA MORŢILOR

D E

I O A N COMAN

— I N T R O D U C E R E —

Ideia n e m u r i r i i mor ţ i lo r e s t e u n a d in t re cele m a i s cumpe c red in ţe lor şi spe ran­ţelor neamur i lo r de p r e t u t i n d e n i şi d e to tdeauna . Oricare a r fi fost impur i t ă ţ i l e s u ­pers t i ţ ioase ale rel igi i lor na tu r i s t e , poli teiste , henoteisite, s au monote i s te precreş t ine , or icare a r fi fost geneza sau or ien ta rea genera lă a ar t icolelor f undamen ta l e dé c r e ­d in ţă a le acestor religii , o r i ca re a r fi fost c iudăţeni i le cu l t e lo r lor sau formaţ ia şi m o ­ravur i l e c leru lu i lor, ideia n e m u r i r i i a c i rculat to tdeauna c u m a i m u l t ă sau mai pu ţ ină putere î n o rgan i smul aces tor fo rme de a d o r a r e a divinului . E adevă ra t că această n e m u r i r e a mor ţ i lor e r a imag ina tă şi c rezu tă î n m o d u r i deosebite. Nota co­m u n ă a celor m a i m u l t e d i n credin ţe le în n e m u r i r e a mor ţ i lo r es te că sufletele dece ­daţ i lor con t inuă să ducă, în î m p ă r ă ţ i a mor ţ i i , o exis tenţă adesea a semănă toa re celei de aici; că n u r a r e o r i aces te suflete do r ind f ierbinte să r evadă ş i să a t ingă locuirile sau persoane le în p r e a j m a că ro ra a u t r ă i t p e când e r a u î m p r e u n ă c u t rupur i l e lor, reuşesc să se degajeze din implacabi lu l lanţ al des t inu lu i .şi să r ev ină p e n t r u u n a n u m i t t i m p la supra fa ţa p ă m â n t u l u i d rag , u n d e se bucură d e f rumuseţ i le lu i şi u n d e m a i ales gus tă l u m i n a soare lu i sfânt ; că une le d i n aces te suflete, p e n t r u pr ic ini .speciale se re incarnează în oameni s au a n i m a l e o buca tă de v r eme , p e n t r u c a .din nou să t reacă în l e g a t u l umbre lo r , de u n d e — pot r iv i t u n o r legi insondabi le — vor r e lua metenso-matosa sp r e a împl in i cercul aspre i Necesităţ i , a l Karn ie i s au a l a l to r obl igaţ iuni t a i ­nice; că după t r ece rea u n u i anumi t n u m ă r d e ani sufletele vor fi judeca te şi vo r p r imi răsp la ta faptelor lor d in t impu l vieţi i : une le — cele bune , cele viteze, cele în ţe lepte , cele pure , cele iub i toare — vor avea ca lot să lăş lu i rea î m p r e u n ă cu zeul sau cu zeii în împără ţ i a lumin i i ş i a fericirii nea l t e ra te , a l t e l e — cele re le , cele laşe, cele ignorante , cele i m p u r e şi ce le cr iminale — vor fi pedeps i t e să vagabondeze la infini t ca u m b r e

201

mizerabi le p r i n ţ i n u t u r i s m â r e o a s e şi p răpăs t ioase , să fie ch inui te în fe lur i te ch ipu r i sau să fie r e t r i m i s e p e p ă m â n t p e n t r u a duce o ex i s ten ţă i n f aman tă ; că, în fine, după trecerea u n u i a n u m i t ciclu d e a n i . u n i v e r s u l pur i f ica t sau d is t rus p r i n foc, p r i n t r ' u n demon p u t e r n i c sau p r i n a l t i n s t r u m e n t , r e n a ş t e d in p r o p r i a sa cenuşă cu oamenii d in ciclul an te r io r , d a r r e ino i ţ i ş i (desăvârşiţi. Aceste e l e m e n t e deosebi toare , d a t o r i t e cli­matu lu i m o r a l şi i n t e l ec tua l a l f iecărei rel igi i , n u inf i rmă, ci rel iefează şi m a i accen­tuat no t a comună : sufletul , deci -omul, t r ă e ş t e şi d u p ă m o a r t e , î n pof ida (aparenţelor.

G â n d u l că o m u l es te cea m a i îna l t ă expres i e a f rumuse ţe i şi desăvârş i r i i , că ideile şi rea l iză r i l e sa le ca re s c h i m b ă fa ţa l umi i n u s u n t ceva t recă tor , că sa l tu r i l e minţii şi in imi i s a l e b a t deseor i l a poa r t a d iv in i tă ţ i i , a anga ja t însăşi filosofia ca s u s ­ţ inătoare a n e m u r i r i i omulu i . L ă s â n d la o p a r t e s i s t eme filosofice c a r e ca pitiagorismul şi neopla ton ismul e r a u în ace laş i t imp şi asociaţ i i rel igioase, r e ţ i n e m că filosofi ca Platon, stoicii ş i şcoli le de r iva t e au făcu t d i n n e m u r i r e a suf le tu lu i o p â r g h i e p u ­ternică a gând i r i i lor. C u g e t a r e a filosofică şi-a da t s e a m a că f r u m u s e ţ e a şi p e r e n i ­tatea în ţe lepc iun i i u m a n e — piscul suf le tu lu i omenesc — sun t r e f l exu l f rumuse ţ i i şi pereni tă ţ i i aces tui suflet, că ş t i i n ţ a şi adevă ru l după ca re înse tează a t â t a d u h u l o m e ­nesc n u m a i p r i n .suflet s e po t găs i sau cel p u ţ i n p res imţ i , suflet c a r e p e n t r u acest m o ­tiv este, dacă n u consubs tan ţ i a l , cel p u ţ i n a s e m e n e a s a u î n tot cazul p r e a m b u l a d e ­vărului . Dacă a d e v ă r u l , ca geneză şi scop a l exis tenţ i i , es te e tern , e t e r n ă se cuv ine să fie şi această an t i c ameră , aceas tă solie a e t e rn i t ă ţ i i ca re 'este suf le tul .

Aces ta e s t e s t ad iu l la c a r e , sub p u t e r e a reve la ţ ie i n a t u r a l e şi a p ropr i i lo r e i eforturi, -ajunsese o m e n i r e a p rec re ş t i nă . S tad iu i n t e r e s a n t şi m ă r e ţ în a n u m i t e p r i ­vinţa. -Dar e l -era n u m a i o p r e g ă t i r e , o î n t r eză r i r e a a d e v ă r a t e i î n v ă ţ ă t u r i d e s p r e î nv ie ­rea mor ţ i lo r . Creş t in i smul ca reve la ţ i e to ta lă a adevă ru lu i a descoper i t p r i n pe r soana istorică a M â n t u i t o r u l u i I isus Hr is tos şi adevă ru l to ta l a l înv ie r i i mor ţ i lo r . Acest ade ­văr creş t in a l învier i i mor ţ i l o r a r e -două e l emen te f u n d a m e n t a l e cons t i tu t ive : 1) o m u l va înv ia î n î n t r e g i m e a na tu r i i şi pe r sona l i t ă ţ i i sale, ad ică şi cu -trupul şi cu suf le tul ; 2) moar tea ş i î nv ie rea r ea le , i s tor ice a l e lu i I isus Hr is tos s u n t dovada m o r ţ i i şi învier i i integrale a -oamenilor. P u t e r e a de i r ad ie re şi d e convingere cu care l u c r a c reş t in i smul pr imelor veacu r i s e dator-a î n p r i m u l r â n d m i n u n i i n e m a i a u z i t e a înv ier i i Domnu lu i , care, s p ă r g â n d legi le u n i v e r s u l u i şi r i s ip ind î n t u n e r i c u l păca tu lu i şi groaza des t inului , a ins taura t un ive r su l lumini i , lai h a r u l u i şi a l vieţ i i veşnice. î n v i e r e a lu i I isus n u fusese o simplă i luz ie s a u u n pos tu la t de c red in ţă p e n t r u edif icarea comuni tă ţ i i c reş t ine în formaţie, ea n u e r a o supers t i ţ i e mitologică profesa tă de u n v u l g imbec i l şi i g n a r şi nici o t e o r i e metaf iz ică i n v e n t a t ă p e n t r u t r e b u i n ţ e l e v r e u n e i teze, ci u n a d e v ă r is toric controlat de c o n t i m p o r a n i şi a t e s t a t cu p ro funz iune d e m a r t o r i ocular i . F a p t u l învier i i Domnului şi o s e a m ă d e -afirmaţii -ale î n v ă ţ ă t u r i i aces tu ia d ă d e a u creş t in i lor convinge­rea n e s d r u n c i n a t ă că v o r înv ia şi ei a şa c u m a înv ia t El : cu t r u p u l ş i c u suf le tul . C r e ­dinţele p ă g â n e ş i filosofiile sp i r i tua l i s te p rec re ş t ine c a r e a d m i t e a u n e m u r i r e a favorizau cu veşnicia n u m a i sufletul . N u m a i suf le tul , p r e t i n d e a u ele, se p u t e a b u c u r a d e o ex i s ­tenţă e te rnă , f i indcă ima te r i a l i t a t ea şi nesch imbab i l i t a t ea lu i î i confereau pr ivi legiul eternităţi i . T r u p u l n u se p u t e a î m p ă r t ă ş i d e aceas tă f avoare p e n t r u e ă el e ra ma te r i a l , schimbător, s u p u s s t r icăc iuni i ş i dezagregăr i i ; expe r i en ţ a a r ă t a d e m i i de ani că d u p ă moarte t r u p u l se r i s ipeş te în praf ş i în nean t , că, i n t r o d u s î n p ă m â n t sau ars p e rug , ei nu m a i -lasă n i m i c -după el. Aceeaş i e x p e r i e n ţ ă s t ab i l ea că es te def in i t iv şi p e n t r u totdeauna exc lusă pos ib i l i ta tea u n e i r e în tocmi r i a e lemente lor componen te ale t r u ­pului şi a r even i r i i l a viea-ţă. Nic iun zeu, u n e rou , s au u n o m d e r â n d n u fuseseră văzuţi v reoda tă învia ţ i d in mor ţ i . î nv i e r ea lu i Qsiris, Dionysos, At t is , Adonis ş. a. e r a

202

simbolică şi mitologică; ea simboliza re înv ie rea forţelor na tu r i i î n f iecare p r imăva ră , ano t imp î n ca re e r au f ixate sărbător i le pr incipale ale acestor divini tă ţ i ; această în­viere n u apa r ţ inea u n o r personagi i reale, istorice, a lcă tu i t e d i n ca rne şi oase, ci unor personif icări mitologice, u n o r ficţiuni superst i ţ ioase, poetice s au specula t ive . I isus Hristos es te p r i m u l om în istorie şi un icu l Dumnezeu — pen t rucă a d e v ă r a t — în u n i ­vers care a înv ia t d in m o r ţ i r ea lmen te , în c a r n e şi oase, sub controlul mar to r i lo r car i au verif icat faptul pe t e ren .

înv ie rea lui I isus Hristos, r e la ta tă p e l a rg de Evanghel i ş t i şi înă l ţ a tă d e Apos­tolul Pave l la r a n g u l d e pr inc ip iu s u p r e m a l c redin ţe i creş t ine , a genera t , c u m a m spus, convingerea ş i c red in ţa ne sd runc ina t ă în învierea morţ i lor , înviere in tegra lă — a t rupu lu i şi a suf le tu lui — aşa cum fusese aceea a în temeie to ru lu i . Această c red in ţă în înv ie rea morţ i lor , gloria şi sub l imul creşt inismului , accepta tă cu en tuz iasm şi r e ­cunoşt inţă d e mar i l e masse , a î n t âmpina t rezistenţă, uneor i critici d is imulate , a l teor i apr inse şi r ă sună toa re , în cercur i le in te lectuale , î n deosebi filosofice, ale lumi i greeo-romane . Aces te cri t ici s 'au intensif icat ş i s 'au înmul ţ i t c u t r ece rea t impulu i , p e m ă ­sură ce c reş t in i smul se organiza î n s is tem doc t r ina l ş i lua pozi ţ ie fa ţă de concepţii le filosofici profane . Ele a u a t ins p u n c t u l cu lminant în j umă ta t ea a doua a secolului II, în epoca înf lor ir i i m a x i m e a Apologeţi lor creştini. Aceştia ap roape to ţ i a u scris câte uri t r a t a t de sp re înv ie rea mor ţ i lor . Din ce le m a i m u l t e .din aceste t r a t a t e n u ini s 'au păs t ra t decâ t n e î n s e m n a t e f ragmente ' fără con t inu i t a t e şi fără p u t i n ţ ă d e concluzie; cele m a i n u m e r o a s e şi ma i în t inse sunt acelea ce n e - a u r ă m a s din t r a t a t u l Sfân tu lu i Ius t in Mar t i ru l şi Filosoful. U n s ingur t r a t a t de sp re înv ie rea mor ţ i lor ne-a r ă m a s în în t reg ime idin per ioada Apologeţi lor: este acela a i l u i Athenagora Athenianul. Filosof în a d e v ă r a t u l înţeles .al cuvântu lu i , „filosoful c reş t in d i n Athena" , c reş t in de profundă convingere şi de înal tă ţ i nu t ă morală , A thenagora e u n u l d i n spi r i te le cele m a i alese, ma i prec ise şi m a i adânci din galer ia apologeticei creşt ine a p r ime lo r veacuri . Au to r al u n u i t r a t a t clasic: Ambasadă pentru creştini, adresa t în 177/178 împăra ţ i l o r Marcu Aure l iu şi Lucius Aure l ius Oommodus , A thenagora apără pe creş t in i de cele t r e i acu­zaţii cu ren t e : ateism, antropofagie ş i imoral i ta te , c u o obiect ivi tate, cu o leal i ta te , cu o s iguranţă , cu o temeinicie speculat ivă şi istorică, în f ine cu o e leganţă în demons t ra ­ţ ie şi î n în t reaga lui a t i tudine , c u m r a r se poa t e î n t â l n i în aceeaşi m ă s u r ă l a u n alt apologet con t emporan sau poster ior . Aceste cal i tăţ i , ga rn i s i t e adesea cu o fină i ronie, se regăsesc în t r a t a t u l său Despre învierea morţilor, scris în j u r u l .anului 180. Respec­t ând c u scrupulozdtatie u n p l a n r iguros a lcătui t , a u t o r u l nos t ru sus ţ ine teza învier i i mor ţ i lo r cu a r g u m e n t e exclus iv filosofice. El n u se spri j ină, în demons t ra ţ i a sa, pe t ex t e scr iptur is t ioe şi nici p e r a ţ i o n a m e n t e deduse din t e x t e suhînţe lese . P a t r u c i ta te ne însemna te , două d in Noul T e s t a m e n t 1 ) şi două din Vechiul T e s t a m e n t 2 ) servesc n u ca a r g u m e n t e ci c a ver i f icare a concluziilor sa le . Audi tor i i ş: citi torii t r a t a tu lu i n ' accep tau p robab i l a r g u m e n t e ş i demons t r a ţ i i d i n afara formaţ iun i i ş i preocupăr i lor lor filosofice. A thenagora se conformă î n consecinţă; cu a t â t m a i m u l t , cu câ t t r a t a tu l său despre învierea mor ţ i l o r es te p rovoca t d e aceste ce rcu r i filosofice p ă g â n e sau semicreş t ine , u n d e înv ie rea e r a i ronizată sau socoti tă p u r şi s implu d r e p t u n „non

1) A t h e m a g o r a A t h a n i a n o l , F i l o so fu l c r e ş t i n , Despre învierea morţilor, 18, 61 C, 19, 62 B - S i l A p . SBarvel, I Cor. 16, 53 ; II Cor. 5, 10 ; I Cor. 15, 32. F o l o s i m p e n t r u t r a t a t u l Despre în­vierea morţilor e d i ţ i l e lu i Cana l O t t o , Athenagorae Philosophi Atheniensis Opera, î n Corpus Apologetarum Christianorum s&ecuh, secunăi, v o l u m e n V I I , l e n a , F r i d e r . M a u k e , 1357„ p p . 186—290, ş i Ed . S c h w a r t z , î n Texte wid Untersuchungen, 4, 2, 1891.

2) A t h e n a g o r a , op . cit., 23^ 66 iD = Exodul 20, 12, 14 ; A t h e n a g o r a , op . cit. 19, 62 B = Isaiia 22, 13.

203

p o s s u m u s " şti inţific. Pa r t i zan i lo r cu to tu l necredincioşi , îndoelnici s a u n e d u m e r i ţ i ai cenac lur i lor filosofice d in A t h e n a şi poa te şi d i n Alexandr i a , A thenago ra le r ă s p u n d e cu d o u ă seri i d e a r g u m e n t e : u n e l e teologice, a l te le antropologice. Să le l u ă m p e r â n d .

C A P I T O L U L I

A r g u m e n t e teologice

1. Ştiinţa şi puterea lui Dumnezeu. D o g m a învier i i , aşa de îmbră ţ i ş a t ă şi de cu l ­t iva tă d e masse le c reş t ine , e ra bat jocor i tă şi ca r i ca tu r i za tă de aceia c a r i se î m p ă u n a u cu m u l t - p u ţ i n a lor ş t i in ţă d e s p r e ce e posibi l ş i c e n u e posibi l î n l u m e a fenomenală . Ei p r e t i n d e a u că es te imposibi lă o r ea l că tu i r e a e lemente lo r componen te a le corpulu i şi că n i m e n i n u este î n m ă s u r ă să facă aceas tă operaţ ie . O d a t ă i n t r a t în dezagregare şi î n n e a n t , omul , cel p u ţ i n sub fo rma a lcă tu i r i i sale fizice, n u m a i r e v i n e n ic iodată . Dumnezeu l sau zeii d i fe r i te lor filosofii teologice elenist ice e r au copleşiţi c u to t felul d e a t r i b u t e super la t ive , d a r nu-1 a v e a u şi p e acela a l c reă r i i d in n imic . Deaceea fi lo­sofii n u p u t e a u sau n u voiau să facă d in zeii lor .agenţi ai învier i i mor ţ i lo r . Asemenea p r inc ip iu oda tă accepta t impl ica res t r ic ţ i i p u t e r n i c e şi m u l t i p l e p e n t r u l ibe r t a t ea n e ­îngrăd i t ă a ipotezelor filosofice sau parafi losofice. D u m n e z e u l c reş t in c rease l u m e a d i n inimic; El p u t e a , deci, să rea lcă tu iască şi să r e a d u c ă la v ia ţă t r u p u r i l e descompuse şi an ih i l a te .

A t h e n a g o r a af i rmă că D u m n e z e u — D u m n e z e u l a d e v ă r a t , cel creş t in , b ine în ţe les — a r e şi ş t i in ţ a învier i i corpur i lo r şi p u t e r e a de a apl ica aceas tă ş t i in ţă . El cunoaş te n a t u r a co rpur i lo r c a r e vor înv ia a t â t în ceeace p r iveş t e m e m b r e l e i n t e g r a l e câ t şi p ă r ­ţile m e m b r e l o r . E l ş t ie u n d e m e r g e f iecare d i n e lemente le dezagrega te , care d i n t r e ele a p r i m i t r i s ip i rea şi s'a î n d r e p t a t s p r e oe-i es te p r o p r i u 3 ) . Dacă D u m n e z e u , î n a i n t e a a lcă tu i r i i specia le a f iecărui corp , cunoş tea n a t u r a e l emen te lo r d i n oare a v e a u să-f ie c rea te i corpur i l e oameni lor , dacă El ş t ia p ă r ţ i l e aces to r e l emen te d in care a v e a să fie lua t ceeace p ă r e a necesar p e n t r u f o r m a r e a t r u p u l u i omenesc , e s t e e v i d e n t că ş i d u p ă disoluţ ia totală , E l v a ş t i u n d e s 'a d u s f iecare d in acelea d in oare E l a l u a t p e n t r u a l ­că tu i rea f iecărui c o r p 4 ) . Maies ta tea şi în ţe lepc iunea lu i D u m n e z e u — a m b e l e e le ­m e n t e cons t i tu t ive a l e n a t u r i i d iv ine — p r e v ă d cu u ş u r i n ţ ă ce le ce n u s u n t î ncă şi ş t iu ce le c e n u m a i s u n t 5 ) . P u t e r e a c a r e a c r ea t c o r p u r i l e e capabi lă să Ie şi învieze . Dacă această p u t e r e a făcut, cu ocazia p r i m e i creaţ i i , co rpur i l e i nex i s t en t e a le o a m e ­ni lor şi p r i m e l e î n c e p u t u r i a l e acestora, Ea v a fi î n m ă s u r ă să le şi învieze c u aceeaşi u ş u r i n ţ ă î n or ice chip a r fi 6 ) . „Aceas tă p u t e r e e s t e capab i lă să dea f o r m ă m a t e r i e i s o ­cotită d e e i 7 ) in formă, să împodobească e u m u l t e .şi f e lu r i t e c h i p u r i aceas tă m a t e r i e fără chip şi fără podoabă , să r eunească î n t r ' u n s i n g u r t o t pă r ţ i l e e lemente lo r , să î m ­p a r t ă în m u l t e s ă m â n ţ a un ică şi s implă , să a r t i cu leze ce este desfăcut, să d e a v iea ţă la ce e m o r t , să unească ce e (dezagregat, să învieze c e zace, să re înv ieze ce es te mor t , să prefacă î n nes t r i căc iune ce e s t r icăc ios" 8 ) .

După aceste genera l i t ă ţ i , A t h e n a g o r a menţ ionează ş i e x a m i n e a z ă c u l u x de a-m ă n u n t e o obiec ţ ie specia lă , în a p a r e n ţ ă des tu l de gravă , p e c a r e filosofii p ă g â n i o a d u -

3) A t h e n a g o r a , Despre învierea morţilor, 2, 42 C. 4) I d e m , op . cit, 2, 42 D . 5) I d e m , op. cit., 2, 43 A . 6) I d e m , op. cit, 3, 43 A. 7) F i loso f i i p ă g â n i a d v e r s a r i a i î n v i e r i i 8) A t h e n a g o r a , o p . cit., 3, 43 B C.

204

ceau posibi l i tăţ i i învier i i . Ei spuneau , a n u m e , că m u l ţ i oameni a u p ie r i t î n naufragia sau s 'au înneoat in f luvii u n d e a u a juns h r a n ă peşt i lor , un i i a u m u r i t î n războaie sau în a l t e î m p r e j u r ă r i nefer ic i te şi a u r ă m a s fă ră m o r m â n t , p r a d ă fiarelor. Corpur i le u m a n e devora te d e aces te f ia re t rec , d u p ă u n anumi t t imp , în ca re aces te an ima le a jung p r a d ă oameni lor , î n corpur i l e acestora .din u r m ă ; în felul acesta, c o r p u r i u m a n e a jung în a l t e co rpu r i u m a n e sub formă d e h r a n ă 9 ) . La aces tea se adaogă cazur i le în c a r e păr inţ i i , împinş i de foame, de n e b u n i e s au d e curse le duşmani lor ş i -au m â n c a t propr i i i copii; se c i t au ca e x e m p l e Masa medică, Ospeţele tragice ale lui Thyeste şi a l te nenoroci r i d e acelaşi fel la Greci şi la B a r b a r i 1 0 ) . „Din acestea ei deduc , p r e c u m cred, că înv ie rea este c u nepu t in ţă , î n t rucâ t aceleaşi p ă r ţ i n u p o t să învieze şi cu une le t r u p u r i şi eu celelalte, p e n t r u e ă sau n u pot să se a lcă tu iască corpur i le celor dintâi , deoarece pă r ţ i l e .care le c o m p u n e a u iau t r e c u t î n alţii , s au î n cazul când aces te pă r ţ i s u n t r e d a t e celor dintâi , r ă m â n incomple te e l emente le .şi corpur i le celor d e al d o i l e a " A c e s t e i concluzii t r a se din î n t â m p l ă r i r ea l e sau imaginare , A t h e n a ­gora î i opune în tâ i , cu ant ic ipaţ ie , a f i rma ţ ia categor ică că pu te rea şi în ţe lep­ciunea lui Dumnezeu pot u n i la u n loc şi re face chiar p e cei sfâşiaţi de fiare, fie că a u t r e cu t în u n u l sau m a i m u l t e animale , fie că .din aces tea au t r e c u t în altele, fie că a u reveni t , po t r iv i t legii fireşti a disoluţiei, la p r ime le lor începutur i , adică la d is ­par i ţ ia t o t a l ă 1 2 ) . D a r această repl ică, baza tă p e a d e v ă r u l genera l a l a to tş t i in ţe i ş i a to t ­pu t e rn i c i e i divine, p u t e a fi socoti tă că era u n pos tu la t i m p u n ă t o r al c red in ţe i creşt ine, da r fără p u t e r e p roba tor ie sub r a p o r t filosofic. Deaceea au to ru l nost ru , baza t pe ade ­vă ru r i obiect ive biologice şi fisiologice ale funcţ ionăr i i corpu lu i u m a n , d ă adversar i lor învier i i o a doua replică, .după ca re n u to t ce i n t r ă în t r u p u l n o s t r u es te .asimilat, şi nici aceas tă as imi la re n u înseamnă o improp r i e r e to ta lă a e lemente lor asimilabile. Cu al te cuv in te că t r u p u r i l e u m a n e , ajunse a fi consumate de oamen i p r i n devora rea pe ş ­tilor, a f iarelor sau în a l t chip, n u r ă m â n şi n u fac p a r t e i n t eg ran tă din corpur i le con­sumator i lor . A r g u m e n t a r e a lu i A thenago ra este aşa de s t rânsă şi d e cap t ivan tă , u n e l e d in e lemente le demons t ra ţ i e i sun t aşa de valabi le şi astăzi, î ncâ t î m i i au îngădu in ţa să citez t ex tua l m ă c a r u n f ragment : „Cei ce a f i rmă asemenea luc ru r i p a r că n u cunosc pu t e r ea şi în ţe lepc iunea Crea to ru lu i şi a Chivern i s i to ru lu i aces tu i un ive r s c a r e o r â n -dueş te h r a n ă firească şi po t r iv i t ă n a t u r i i şi genu lu i f iecărei fiinţe, care a s tabi l i t ca n u or ice n a t u r ă 1 3 ) să t r eacă în u n i r e a şi ames teca rea cu or ice corp, ca re n u r e s imte nicio g r e u t a t e să de spa r t ă cele ce a u fost un i t e , c a r e ihgădue na tu r i i f iecăreia d i n t r e c rea tu r i să facă sau să sufere cele fireşti , d a r c a r e câ teoda tă p u n e şi s tavi lă , oa re a -cordă to t ceeace voeşte sau sch imbă în ceeace voeş te . I n afară de cele spuse se pa re că ei (adversar i i învieri i) n ' au cerce ta t d e ap roape p u t e r e a ş i n a t u r a f iecăruia din e le ­men te l e c a r e h rănesc s au ca re s u n t h răn i t e . Al t fe l a r fi ştiut, desigur , că n u orice luc ru p e oare-1 consumă c ineva s u b p res iunea u n e i neces i tă ţ i e x t e r n e , es te u n a l iment firesc p e n t r u f i inţa respect ivă , ci că une l e a l imente , î n d a t ă ce au lua t contac t cu p ă r ­ţ i le încre ţ i t e a l e pân tecu lu i , sun t d is t ruse , vomate , izolate şi î n a l t chip ehmina te , ca une le c a r e n u supor t ă nici măca r p e n t r u p u ţ i n t imp p r i m a digestie na tu ra l ă , c u a t â t ma i p u ţ i n ames tecu l c u e lemente le d e h răn i t . Tot aşa, n u or ice luc ru d igera t ş i ca re a p r imi t p r ima t r ans fo rmare a junge defini t iv la păr ţ i l e c a r e se hrănesc , pen t rueă u n e l e

9) I d e m , op . cit., 4, 43 D , 44 A B . 10) I d e m , op . cit., 4, 44 B . 11) I d e m , op . cit., 4, 44 B C. 12) Atëhenagora , op . cit., 3„ 43 C. 13) Nu o r i c e fel d e a l i m e n t .

205

din e lemente le sa le p i e rd p u t e r e a n u t r i t i v ă ch i a r în s tomac , a l t e l e se s epa ră p r i n cea de a doua t r a n s f o r m a r e şi digest ie c a r e a u loc în ficat şi t r ec în a l t ceva i m p r o p r i u pu t e r i i de n u t r i r e . T r a n s f o r m a r e a p e t r e c u t ă în f icat n u m e r g e toa t ă în h r a n a omului , ci se s e p a r ă şi î n r e s t u r i fireşti . H r a n a c a r e r ă m â n e în însăş i acele m e m b r e şi p ă r ţ i care se h r ă n e s c se t r a n s f o r m ă şi ea î n al tceva, după c u m domină e l e m e n t u l a b u n d e n t sau d e pr i sos şi p ie re , sau ob işnueş te să as imileze ceeace a t i nge" 1 4 ) . Reiese l i m p e d e din aceas tă d e m o n s t r a ţ i e că A t h e n a g o r a sus ţ ine : 1) că cele ma i m u l t e d in e l emen te l e ca rna le u m a n e c a r e iau p ă t r u n s ca h r a n ă în a l t e co rpu r i u m a n e n ' a u i n t r a t în compo­ziţia consumator i lo r , f i indcă au fost e l i m i n a t e î n t r ' u n fel s au a l tu l ca n e n a t u r a l e ; 2) că acelea oa re to tuş i a u p u t u t supor ta digest ia şi (diferitele t r a n s f o r m ă r i in te r ioa re , au sufer i t aşa d e m u l t e e l imină r i succesive, î ncâ t p â n ă la u r m ă ele n ' a u l ă sa t ap roape n imic î n corpul celor ca r i l e -au consumat . A t h e n a g o r a ţ ine să a r a t e , cu aceasta , că o m u l r ă m â n e , s u b r a p o r t u l somatic , a p r o a p e iden t i c e u e l însuşi , o r i ca re i -a r fi fost m o a r t e a şi a v a t a r e l e corpulu i său, d u p ă aceea. P ă s t r a r e a in tegr i t ă ţ i i corpulu i u m a n d u p ă m o a r t e e r a necesa ră au to ru lu i nos t ru , p e n t r u c ă aces t co rp n u v a învia decâ t în s t a rea in t eg r i t ă ţ i i sa le . Des igu r o i n t eg r i t a t e su i -gener is , p e n t r u c ă t r u p u l va fi complet dezagregat , d a r o i n t eg r i t a t e .

D a r i a tă o i de i e nouă , r evo lu ţ iona ră . Ch ia r admi ţând , zice A thenagora , că u n a l i m e n t ca rna l u m a n a. p u t u t p ă t r u n d e î n t r ' u n t r u p omenesc şi că aces t a l i m e n t a su­feri t p re facer i fie în l ichid, f ie în uscat , f ie în cald , fie î n rece , n u se poa te scoate d in acest fap t n ic iun a r g u m e n t împo t r iva învier i i „ p e n t r u c ă t r u p u r i l e c e vor învia vor fi r ea lcă tu i t e d i n p ă r ţ i l e lo r propr i i , fă ră ca însă să i n t r e în compozi ţ ie v r e u n a din p ă r ­ţ i le d i scu ta te m a i sus ( = p ă r ţ i l e corpulu i d i n t r u p u l v ie ţ i i pămân teş t i ) , fă ră să ma i ocupe în fă ţ i şa rea s au locul p ă r ţ i i respect ive , fără să m a i r ă m â n ă con t inuu î n pă r ţ i l e h r ă n i t e a l e corpulu i , fă ră să în vieze cu ce i ce vo r înv ia ; aceas ta p e n t r u c ă sângele , h u ­ni oarea, bi la şi d u h u l n u vo r c o n t r i b u i c u n imic l a ac tu l vie ţ i i . L u c r u r i l e d e ca r e co r ­pu r i l e aveau nevo ie a tunc i când e rau h r ă n i t e , n u vor m a i fi necesa re acum, f i indcă a d i s p ă r u t u z u l lor oda t ă c u nevoia celor ce se h r ă n e a u şi c u s t r i căc iunea acelora din oare s e h r ă n e a u " 1 5 ) . La înv ie rea obştească, deci , co rpu r i l e u m a n e vo r avea înfă ţ i şarea ce lor oe-au m u r i t , d a r n u vo r m a l avea aceleaşi e l emen te în compozi ţ ie , sau . î n to t cazul, e l emen te l e p r i m u l u i corp v o r fi în a ş a d e in f imă minor i t a t e , încât n u vor conta. Nefăcând p a r t e d in nou l corp, aceste e l e m e n t e nici n u vo r învia. Aşa încâ t co rpur i l e oameni lor n u s 'a r p u t e a ames teca cu ce i d e aceeaş i n a t u r ă , ch i a r dacă ei, d i n neş t i in ţă , vor fi gus t a t p r i n c u r s a a l t u i a d in t r ' un corp asemănă to r , s au ch i a r dacă împinş i d e n e ­cesi ta te sau d e n e b u n i e se vor fi con tamina t p r i n ei înşişi ca u n co rp a l u n u i s e m e n 1 6 ) . D u p ă m o a r t e , co rpur i l e n u m a i posedă facul ta tea nu t r i ţ i e i ; p e n t r u aceas ta e le se r i s i ­pesc în ace le e l e m e n t e din oare aveau p r i m a a l că tu i r e ; p â n ă a t u n c i însă ele s t a u u n i t e cu e lemente le c o m p o n e n t e în m o r m â n t sau a iu rea a t â t t i m p cât e sor t i t f iecăruia , î n ţ e l epc iunea şi p u t e r e a Ace lu ia c a r e u n e ş t e toa tă n a t u r a f i inţe i c u p u t e r i p r o p r i i acestei f i inţe î n t â i d e s p a r t şi p e u r m ă unesc f iecare p a r t e c u ce le la l te în m o d firesc, chiar dacă corpur i l e au fost a r s e d e foc, a u p u t r e z i t î n apă, iau fost m â n c a t e ide f iare sau d e o r ice a l te an ima le , ch i a r dacă o p a r t e d in co rp a fost t ă ia tă ş i s 'a dezag rega t îna in tea ce lor la l t e pă r ţ i . R e u n i t e u n e l e ou a l te le , aceste p ă r ţ i î ş i păs t r ează f iecare locul ei în a r rnonia şi a l că tu i r ea corpului şi ob ţ in înv ie rea şi v ia ţa celui m o r t 1 7 ) .

14) A t h e n a g o r a , o p . oit. , 5, 44 C D , 46 A B C. 15) A t h e n a g o r a , o p . cit., 7, 46 D , 47 A. 16) I d e m , o p . cit., 7, 47 D . 17) I d e m , o p . cit., 8, 48 C D .

206

Şti in ţa şi pu t e r ea divină vor face posibilă înv ie rea mor ţ i lor . Dar dacă, .după în ­drăznea ţă ipoteză a lu i Athenagora , corpur i le u m a n e vor fi r ea l că tu i t e din e l emen te noua, c u m v a fi posibilă o răsp la tă sau o pedeapsă echitabi lă când n u corpul cel vechiu care a t r ă i t p e p ă m â n t şi a act ivat î n t r ' u n fel sau a l tu l , ci u n corp nou va res imţ i această răsp la tă sau această pedeapsă? Evident că t rupur i l e învia te de Dumnezeu se vor deosebi în anumi t e p r iv in ţ i de cele pământeş t i , în p r i m u l r â n d p r i n aceea că ele n u vor m a i avea nevoie d e h rană , de căsător ie etc. aşa c u m declară însuş i Mântu i to ru l . Da r dacă aceste deosebir i s u n t p r e a m a i şi p r ea numeroase , d a c ă la u n m o m e n t d a t — aşa c u m af i rmă Athenagora — aceste deosebir i t r ans formă corpul î n t r ' o a lcă tu i re cu to tu l nouă , u n d e este iden t i t a tea celor două corpur i — pămân te sc şi ceresc — p e n t r u a fi î n m ă s u r ă să răsplă teş t i s au să pedepseş t i acelaşi corp care-ş i m e r i t ă soar ta , şi n u al tul nou, deosebi t? î n t r e b a r e oare n u există p e n t r u în ţe lepc iunea şi pu te rea .divină, ci n u m a i p e n t r u minţ i le şi r a ţ ionamen te l e noas t re nes igure .

2. Voinţa şi maiestatea lui Dumnezeu. înv ie rea mor ţ i lo r este n u n u m a i u n ac t al ş t i in ţe i şi pu te r i i d iv ine , ea e şi voi tă de Dumnezeu . Adversar i i sus ţ in că a semenea olari lor ş i dulgheri lor , Dumnezeu n ic i nu vrea şi ch ia r dacă ar v r ea mici n'ar putea să învieze u n corp m o r t sau dezagregat . Lăsând la o pa r t e compara ţ i a răsuf la tă c u olari i şi dulgheri i , compara ţ ie ca re — zice Athenagora — e o ofensă şi o neghiobie p e n t r u c ă p u n e p e aceeaşi l in ie p u t e r i a l e u n o r e l emen te aşa de d i s tan ţa te şi egalizează n a t u r i -esenţe aşa de deosebi te , r e ţ i n e m p r i m u l răspuns a l au to ru lu i nos t ru că ceeace la oa­men i e cu nepu t in ţă , l a Dumnezeu e c u p u t i n ţ ă 1 S ) . Fi indcă u n olar, că ru ia i s 'a spar t una s a u m a i m u l t e oale, n u v rea sau nu poa te să le facă la loc şi fiindcă u n du lghe r care n ' a l uc ra t b ine o locuinţă sau iun obiect oarecare, n u poa te s a u n u vrea să facă altele, î n s e a m n ă că alţ i p lăsmui tor i , şi m a i p resus d e to ţ i aceşt ia P l ă smu i to ru l p r i n e x ­celenţă care e s te Dumnezeu , n u vor sau n u s u n t în s t a r e să refacă operi le lor? Gău-noşenia şi s tupizenia a r g u m e n t u l u i a ra tă or igina sa sofistă şi decl inul catastrofal al une i gând i r i care a fost!

U n lucru nevoi t de Dumnezeu e s au nedrept sau nedemn. Nedrep ta t ea p r iveş te sau p e cel c e va să învieze, sau p e a l t u l d e l ângă e l ; ad ică pe om şi p e înger . In to t cazul, această n e d r e p t a t e n u p r iveş te nicio c rea tu ră ex te rnă .

Na tu r i l e in te lec tuale , adică îngeri i , n ' a r p u t e a fi ned rep t ă ţ i ţ i p r i n înv ie rea oa­menilor . Această înviere n u le este nici p iedică în ex is ten ţa lor, nici v ă t ă m a r e şi nici ofensă 1 9 ) . De asemeni ea n u păgubeş t e .nici n a t u r a b ru te lor , n ic i p e aceea a lucrur i lo r neînsuf le ţ i te , căci ele nu vor m a i fi după înv ie rea morţ i lor . Ceeace n u exis tă n u poa te fi n e d r e p t ă ţ i t 2 0 ) . Da r chiar dacă cineva a r p r e s u p u n e că aceste an ima le vor fi t o t ­deauna , ele n u a r pu tea fi n e d r e p t ă ţ i t e p r i n r e înv ie rea corpur i lor omeneşt i , pen t rucă oameni i d e d u p ă înv ie re nemiai având nevoi , animale le scapă de sub jug şi servire . Dacă a r avea glas, ele n ' a r acuza p e Crea tor că le-ia făcut infer ioare oameni lo r şi nu le-a d a t p u t i n ţ ă să fie pă r t a şe învier i i . N a t u r a ş i scopul lor n u sun t egale cu acelea a le oameni lo r . Ele n ' au no ţ iunea d rep tă ţ i i şi n u se gâlcevese p e n t r u n e d r e p t a t e 2 1 ) .

î nv ie rea n u este o n e d r e p t ă ţ i r e n ic i p e n t r u o m u l ca re v a să învieze. Nici su­fletul şi nici t r u p u l d in ca re es te a lcătui t o m u l n u s u n t ned rep tă ţ i t e . în ţe lep tu l nu va spune nic iodată că învierea es te o nedrep ta t e , o ofensă adusă sufletului , pen t rucă

18) Athenaigoira, op . cit., 9, 49 B 19) Idtam, o p . cit., 10, 49 C. 20) I d e m , o p . cit, 10, 49 iC. 21) Mesm,, op- cit., 10. 49 C D

207

aceasta a r m s e m n a însăşi e l i m i n a r e a vie ţ i i a c t u a l e 2 2 ) , î nv i e r ea şi v iea ţa sun t m a i m u l t decâ t d o u ă n o ţ i u n i core la t ive , ele s u n t două expres i i p e n t r u aceeaşi r ea l i t a t e : ex i s ­t e n ţ a î n toa tă p l e n i t u d i n e a e i ; su f le tu l e v i a ţ ă ş i v i ea ţa e suflet . Dacă su f l e tu l n ' a fost cu n imic ofensat c â t t i m p a t r ă i t î n t r ' u n corp s t r icăcios şi sufer ind , cu a t â t m a i m u l t n u va fi el ofensat c â n d v a convieţui ou u n t r u p nes t r icăcios şi fără sufer in ţ i 2 3 ) . Nici t r u p u l n u e n e d r e p t ă ţ i t p r i n înv ie re . Dacă n u e el n e d r e p t ă ţ i t a c u m c â n d s tr icăcios fiind, oonv ie ţueş te c u nes t r ieăc iunea , este .evident că n u va fi n e d r e p t ă ţ i t c â n d el ca nest r icăcios v a conv ie ţu i în nes t r i eăc iunea 2 4 ) .

î n v i e r e a şi r e a l c ă t u i r e a t r u p u l u i dezagrega t n u s u n t ceva n e d e m n de D u m n e z e u . Dacă n ' a fost n e d e m n de E l u n luc ru m a i p u ţ i n bun , adică să creeze t r u p u l s t r icăcios şi sufer ind, cu a t â t m a i vâ r to s nu va fi n e d e m n de E l u n act super ior , adică să cre ieze nes t r i eăc iunea ş i nesufe r in ţa .

P u t e r e a , vo in ţa şi m a i e s t a t e a lui D u m n e z e u m e r g î n g e m ă n a t e în orice ac ţ iune . Nimic n u se face f ă ră pa r t i c ipa rea t u t u r o r şi n io iuna 'din ele n u lucrează i z o l a t 2 B ) . î n ­vierea corpur i lo r dezag rega te e u n ac t al pu te r i i , voin ţ i i şi ma ies tă ţ i i d iv ine .

A r g u m e n t e l e teologice p e oa re A t h e n a g o r a le desvol tă p e n t r u sus ţ ine rea învier i i corpur i lor : ş t i in ţa , pu t e r ea , vo in ţa şi ma ie s t a t ea lui D u m n e z e u sun t f rumos c lasa te şi m i n u n a t împ le t i t e a tâ t î n t r e ele, c â t şi cu o s e a m ă d e cunoştinţa şi a d e v ă r u r i biologice şi fisiologice ca r e p ledează î n f avoa rea teze i desbă tu te . A t h e n a g o r a n u e nici p r i m u l şi nici u l t i m u l scr i i tor c reş t in c a r e a folosit aceste a r g u m e n t e teologice; d a r e l n u se m ă r g i n e ş t e — c u m a m văzu t — ia p r e z e n t a r e a lor s t ea rpă , ci le îmb ină e u a d e v ă r u r i şi e l emen te a le în t rege i c r e a ţ i u n i divine, le m â n u e ş t e în r a ţ i o n a m e n t e v i i şi or ig inale şi l e a rmonizează cu ş t i in ţa pozi t ivă despre corpul omenesc . A t h e n a g o r a n u e n u m a i u n teolog şi u n filosof, el este ş i u n m e d i e desăvârş i t . Cunoş t in ţ e l e sa le p ro funde d e s p r e funcţ iuni le d i fer i te lor o rgane ale corpu lu i şi n a t u r a l e ţ e a şi u ş u r i n ţ a cu c a r e e l fo­loseşte aces te cunoş t in ţ i î n favoarea soluţiei c reş t ine a u n e i p r o b l e m e aşa d e de l ica tă şi de n o u ă c u m <era înv ie rea mor ţ i lo r , a r a t ă că .autorul nos t ru e r a u n om d e ş t i in ţă po­zit ivă, u n filosof de fo rmaţ i e ş i concepţ ie i n t eg ra l ă . E le p r e z i n t ă înv ie rea mor ţ i lo r ca u n ac t aşa ide firesc şi de ev iden t al divini tă ţ i i , î n c â t a l t e soluţ i i n u m a i p a r posibile.

(Va urma)

22) I d e m , op. ek., 10, 50 ' A. 23) I d e m , op . cit. , 10, 50 A B . 24) I d e m , op . cit., 10, 50 B. 25) I d e m , op . cit. , 11. 50 B C.

208

C R O N I C I I D E I , O A M E N I , F A P T E

M I S T E R U L L I B E R T Ă Ţ I I ŞI O R I G I N E A R Ă U L U I LA N I C O L A E BERDIAEFF

Fi losof ia c o n t e m p o r a n ă m e r g e a s t ă z i p e a n d r u m d e ireveniiri, d e î n t o a r c e r i . D u p ă r ă t ă c i r i i n u t i l e î n m e t a f i z i c , d u p ă d i s c u ţ i i i n f i n i t e z i m a l e î n j u r u l t e o r i e i c u n o a ş t e r i i s a u a l a l t o r p r o ­b l e m e , f i losof ia ®e î n t o a r c e a s t ă z i l a p r o b l e m a ­t i cu l e x i s t e n ţ e i u m a n e . E a d e v i n e a s t f e l a n t r o ­pologică , e x i s t e n ţ i a l ă , p e r s o n a l i s t ă . F o r m u l a c e ­l e b r ă a l u i Desean te s , d u p ă c a r e f i i n ţ a e s t e i m a ­n e n t ă c u n o a ş t e r i i , s e r ă s t o a r n ă : s u m e r g o e o -giito, f ă c â n d c u n o a ş t e r e a i m a n e n t ă f i in ţe i . D e l à l u m e a o b i e c t e l o r f i losof ia s e î n t o a r c e d i n n o u la sub iec t , l a e x i s t e n ţ i a l , l a v i a ţ ă .

D a r f i losof ia e x i s t e n ţ i a l ă a u n u i H e i d e g g e r s a u J a s p e r s n u p u n e p r o b l e m a o m u l u i d i n p u n c t d e v e d e r e r e l i g i o s . E x i s t e n ţ i a l i s m u l c o n t e m p o r a n e s t e u n a n t r o p o l o g i s m r e a l i s t n u s u p r a r e a l i s t , el v e d e e x i s t e n ţ a o m u l u i î n m ă r g i n i t , î n r e a l i ­t a t e a t e m p o r a l ă s p a ţ i a l ă . D a r „a t r a t a d e s p r e o m î n s e a m n ă a t r a t a d e s p r e D u m n e z e u " (N. Berd iae f f : C i n q m é d i t a t i o n s s u r l ' e x i s t e n c e pag . 208). I a t ă d e c e , o f i losof ie a e x i s t e n ţ e i o m e n e ş t i t r e b u e s ă f i e o f i losof ie c r e ş t i n ă , t e a n d r i c ă .

F i losof ia l u i N i c o l a e B e r d i a e f f e s t e o a s t f e l d e f i losof ie e x i s t e n ţ i a l ă c r e ş t i n ă . I d e e a c e n t r a l ă b v a s t e i s a l e o p e r e e s t e i d e e a d e o m şi p e m a r ­g i n e a a c e s t e i i d e i b r o d e a z ă u n s i s t e m complet d e g â n d i r e , o f i losof ie a r e l i g i e i originală, u n e ­or i c h i a r p r i m e j d i o s d e originală- I n s f e r a p r o ­blematicei c r e ş t i n e g â n d i r e a l u i B e r d i a e f f e v o -l u i a z ă î n t r ' o splendidă multilateralitate, d a r n u r e u ş e ş t e totdeauna s ă - ş i m e n ţ i n ă u n echilibru s tab i l , p e m u c h e a d e c u ţ i t a teologumenelor. A l u n e c ă d e s t u l d e d e s c h i a r î n g r a v e e r o r i dogmatice, iîntuiEţeclândl l i m p e z i m e a doct r ine i ! o r t o d o x e , d e ş i d o r i n ţ a l u i n u e s t e a c e e a d e a c r e a o e r e z i e o a r e c a r e s a u d e a p r o t e s t a î m ­p o t r i v a s f i n ţ e n i e i B i se r i c i i . C r e a z ă totuşi n u o e rez i e ci e r ez i i , p e c a r e l e e x p u n e î n s ă c u a t â t a c ă l d u r ă ş i f r u m u s e ţ e , î n c â t e l e d e v i n d e o s e -diueţ iune i r e z i s t i b i l ă p e n t r u c i t i t o r u l n e î n a r m a t

cu p r e c i z i u n e a d o c t r i n e i i reve la te . I a t ă d e c e s e i m p u n e o c e r c e t a r e c r i t i c ă a o p e r e i .acestui a u ­t o r ş i o r e s p i n g e r e a r ă t ă c i r i l o r d o g m a t i c e , a t â t de s u b t i l e u n e o r i , î n c â t c u g r e u s e p o t r e m a r c a depăişirilie l i n i e i c a r e d e s p a r t e i a d e v ă r u i d e erez ie .

U n a d i n t r e i d e i l e c e n t r a l e a l e f i losofiei Iu l Berdiaeff , ş i î n a c e l a ş i t i m p i z v o r u l e r e z i i l o r sa le , e s t e ideea d e l i b e r t a t e .

L i b e r t a t e a e s t e d e s t i n u l t r a g i c a l o m u l u i şi a l l u m i i : u n d e s t i n c a r e î n c h i d e a î n e l p o t e n ţ a b i n e l u i v e ş n i c , d a r a d e s c h i s totuşi l a r g , d r u ­m u l p r ă p ă s t i o s c ă t r e m o a r t e , c ă t r e t r a g e d i a r ă u l u i . D a r t e o l o g u l r u s v e d e î n l i b e r t a t e d e s ­t i n u l l u i D u m n e z e u însuşii, m i s t e r u l i r a ţ i o n a l a l f i inţei , c ă r u i a c h i a r D u m n e z e u i - s e s u p u n e .

E x i s t ă d o u ă f e l u r i d e l i b e r t ă ţ i : o l i b e r t a t e i n i ­ţ ia lă , i r a ţ i o n a l ă , meonilcă, o l i b e r t a t e c a r e p r e ­cede a z ă b i n e l e şi r ă u l ş i d e t e r m i n ă a l e g e r e a l o r şi o l i b e r t a t e f ina lă , i n t e l i g e n t ă , l i b e r t a t e a l u i D u m n e z e u ş i a b i n e l u i . U n a e s t e p u n c t d e p l e ­c a r e şi ca l e d e m e r s , c e a l a l t ă e s t e o b i e c t ş i s cop .

L i b e r t a t e a i n i ţ i a l ă e s t e u n m i s t e r , e s t e î n s u ş i m i s t e r u l o r i g i n a l a l f i inţei- E a e s t e u n a b i s d e o p r o f u n z i m e î n t u n e c a t ă , i n s o n d a b i l ă , î n c a r e zac î n t r ' o s t a r e l a t e n t ă f o r ţ a b i n e l u i ş i a r ă u l u i . Deş i i r a ţ i o n a l ă , i n c o n ş t i e n t ă , i n f o r m ă , a c e a s t ă l i b e r t a t e p o s e d ă t o t u ş i o p u t e r e i n f i n i t ă . E a es t e a n t e r i o a r ă l u m i i ş i o m u l u i , e s t e o l i b e r t a t e p r e e x i s t e n t ă .

D e a c o r d ou .mis t ica s p e c u l a t i v ă g e r m a n ă , B e r d i a e f f d i s t i n g e î n D u m n e z e u u n N e a n t d i ­vin , a c e l G o t t h e i t d i n d o c t r i n a l u i Eetoar t s a u U n g r u n d d i n d o c t r i n a Iu l B o e h m e . I n a c e s t N e a n t d i v i n se n a ş t e T r e i m e a , s e d i f e r e n ţ i a z ă D u i m n e z e u l - O r e a t a r . D a r t o t ân a c e s t U n g r u n d , î n a c e s t N e a n t , Berdiiaeff v e d e î n r ă d ă c i n a t ă l i ­b e r t a t e a i n i ţ i a l ă . E a s e d i f e r e n ţ i a z ă d e c i p e f o n d u l o b s c u r , p e a d â n c u l e g a l a l D i v i n i t ă ţ i i , a ş a c u m s e d i f e r e n ţ i a z ă p e r s o a n e l e S f i n t e i T r e i m i . G a ş i D u m n e z e u în suş i , l i b e r t a t e a m e o -

209

n i c ă e s t e o r i g i n a l ă şi f ă r ă î n c e p u t . E a n u e s t e nficl c r e a t ă n i c i d e t e r m i n a t ă d e D u m n e z e u l -C r e a t o r , Deşii a r e a c e e a ş i s u r s ă o a şi p e r s o a n e l e D i v i n i t ă ţ i i , t o t u ş i l i b e r t a t e a r ă m â n e i m p e n e ­t r a b i l ă c h i a r p e n t r u D u m n e z e u l - C r e a t o r , o a r e e s t e a t o t p u t e r n i c n u m a i f a ţ ă d e l u m e a icreată , n u şi f a ţ ă d e l i b e r t a t e a n e c r e a t ă , d e n e a n t u l l iber tă ţ i i»

„ L a î n c e p u t a fos t C u v â n t u l — s c r i e B e r -d iaef f — d a r a f o s t şi l i b e r t a t e a " ( E s p r i t e t l i b e r t é , 182). D u m n e z e u a c r e a t l u m e a , d a r s u r s a v i e ţ i i e s t e ! în l i b e r t a t e a i r a ţ i o n a l ă , î n a b i s u l a n t e r i o r f i in ţe i . I n a c e s t a b i s a l l i b e r t ă ţ i i , a l ne f i i n ţ e i , s e p e r c e p e t o t u ş i m i ş c a r e a . i n t e r i o a r ă a v i e ţ i i u n i v e r s a l e , B e r d i a e f f n u m e ş t e a c e a s t ă l i b e r t a t e c â n d . „p r inc ip iu l f i i n ţ e i " , c â n d „ m i s ­t e r u l p r o f u n z i m i i i n f i n i t e a s p i r i t u l u i " , c â n d „ s u r s a î n t u n e c a t ă a v i e ţ i i " . D e ş i abils a l n e f i i n ţ e i , l i b e r t a t e a i n i ţ i a l ă e s t e t o t u ş i p r i n c i p i u l f i i n ţ e i ; d e ş i r a ţ i o n a l ă , o a r b ă , n e d i s t i n c t ă , î n e a s t ă t o ­t u ş i m i s t e r u l s p i r i t u l u i i n t e l i g e n t , d i f e r e n ţ i a t ; deş i n e a n t , n e f i i n ţ ă , m e o n , l i b e r t a t e a e s t e t o t u ş i i z v o r u l v i e ţ i i .

D u p ă f i losof ia c r e ş t i n ă a l u i N i c o l a e B e r ­diaeff, l i b e r t a t e a i n i ţ i a l ă e s t e veşni lcă : f i ind f ă r ă î n c e p u t e a n u v a a v e a — l o g i c — n i c i s f â r ş i t . D i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , a l d e p ă ş i r i i t i m p u ­l u i ş i a l o m n i p r e z e n ţ e i temporale, l i b e r t a t e a e s t e d e c i d e o p o t r i v ă e u D u m n e z e u . B e r d i a e f f n u a f i r m ă d e a d r e p t u l a c e s t l u c r u , d a r e l s e d e ­d u c e , c a o c o n c l u z i e l o g i c ă a i d e i l o r s a l e . M a i m u l t c h i a r , n e f i i n d l i m i t a t ă ş i s t â n j e n i t ă d e n i m i c , l i b e r t a t e a e s t e a t o t p u t e r n i c ă , î n t i m p c e D u m n e z e u e s t e l i m i t a t î n p u t e r e a s a d e f o r ţ a i r a ţ i o n a l ă ia l i b e r t ă ţ i i . D e ş i a t o t c u n o s c ă t o r , a -d â n o u r i l e i n s o n d a b i l e a l e l i b e r t ă ţ i i r ă m â n i n ­c o m p r e h e n s i b i l e c h i a r D i v i n i t ă ţ i i . I a t ă d a r , că d u p ă t e o l o g i a o r t o d o x ă a l u i Be rd i ae f f , l i b e r ­t a t e a e s t e m a i D u m n e z e u d e c â t D u m n e z e u î n ­suş i .

E x i s t ă d o u ă p o s i b i l i t ă ţ i d e e x p l i c a r e a a c e s ­t e i d o c t r i n e . U n a a r d u c e i n e v i t a b i l l a u n d u a ­l i sm, c e a l a l t ă l a t r a n s f o r m a r e a T r e i m e i î n t e -taadă. Ş i u n a ş i a l t a î n s ă , n e - a r î n t o a r c e l a g n o s t i c i s m u l p r i m e l o r v e a c u r i a l e e r e i c r e ş t i n e .

I n t r ' a d e v ă r , a c e a s t ă t e o r i e a l u i Bairdiaeff a s u p r a ' l i be r t ă ţ i i p r e o n t i e e , e s t e c e v a n o u ş i f r u ­m o s . A u t o r u l n u a d u c e î n s ă t e o r i e i s a l e n i c i o b a z ă s c r i p t u r i s t i c ă s a u t r a d i ţ i o n a l ă ş i n i c i n u d ă p r e a m u l t e e x p l i c a ţ i i , n u c a u t ă s ă p r e î n t â m ­p i n e e v e n t u a l e l e c o n t r a d i c ţ i i s a u p u n c t e l e s u s ­c e p t i b i l e d e c r i t i c ă 'din p u n c t d e v e d e r e o r t o d o x -

D u p ă d o c t r i n a s t a b i l i t ă a. b i s e r i c i i , s i n g u r . D u m n e z e u e s t e necrea t , , f ă r ă î n c e p u t ş i f ă r ă

s f â r ş i t ,şi t o t c e e a c e e x i s t ă î n a f a r ă d e e l eiste f ă p t u r ă , n a t u r ă f ă c u t ă , c r e a t ă d e D u m n e z e u .

D o g m a a c e a s t a s 'a d i s c u t a t a p r i n s î n v e a c u l a l X l V - l e a .şi is'a h o t ă r î t a t u n c i , d u p ă l u n g i d i s ­p u t e , p u n c t u l d e v e d e r e o r t o d o x . I n c o n t r o v e r s a c u n o s c u t ă s u b n u m e l e d e c o n t r o v e r s a i s i h a s t ă , d i n t r e G r i g o r e P a l a m a şi c ă l u g ă r u l V a r l a a m , s 'a s t a b i l i t î n a d e v ă r c ă n u n u m a i f i i n ţ a lu i D u m n e z e u , c i şi l u c r ă r i l e , e n e r g i i l e d i v i n e s u n t n a c r e a t e . D a r a c e s t e e n e r g i i n u s u n t c e v a d e o ­s e b i t d e f i i n ţ a d i v i n ă , c e v a d e s i n e s t ă t ă t o r , n e o a u z a t s a u î m p r e u n ă c a u z a t o r c u D u m n e z e u , ci e x i s t ă u n i t a r î n D i v i n i t a t e , ca r a z e l e î n s o a r e . A l e socot i c e v a d e o s e b i t d e f i i n ţ a l u i D u m ­n e z e u , î n s e a m n ă ia a d m i t e m a i m u l ţ i D u m n e ­ze i ş l a c ă d e a î n p o l i t e i s m .

Ş i t o c m a i a c e s t l u c r u î l f a c e Be rd i ae f f . El. a f i r m ă l i m p e d e c ă „ l i b e r t a t e a e s t e n e c r e a t ă " ( E s p r i t e t L i b e r t é , 177), n e c a u z a t ă , n e d e t e r m i - ' n a t ă ş i n e d e t e r m i n a b i l ă . T o t u ş i , a c u z a ţ i a d e e r e z i e n u i - s ' a r p u t e a a d u c e î n c ă , d a c ă a r soco t i a c e a s t ă l i b e r t a t e c a o. î n s u ş i r e a (Div in i tă ţ i i . N u o f a c e t o t u ş i , p e n t r u e ă e î d ă l i b e r t ă ţ i i a -t r i b u t e cu t o t u l d e o s e b i t e d e a l e l u i D u m n e ­zeu , a ş a că, n u n u m a i c ă n u a p a r e c a o e n e r ­g ie , c a o l u c r a r e a "ui D u m n e z e u , e i c h i a r ca c e v a a n t a g o n i s t , o p u s D u m m e z e i r i i . D u p ă o m e t a f o r ă a l u i B e r d i a e f f î n s u ş i , D u m n e z e u e s t e l u m i n ă i a r l i b e r t a t e a î n t u n e r i c ; D u m n e ­z e u e s t e B i n e l e s u p r e m i a r l i b e r t a t e a e s t e i z ­v o r u l râului. A l u n e c a r e a î n d i t e i s m s e t r a n s ­f o r m ă dec i î n p ă ş i r e c o n ş t i e n t ă î n m a n i h e i s m . A m a v e a d e o p a r t e î m p ă r ă ţ i a l u m i n i i , a l u i D u m n e z e u , a . lu i O r m u z , d e c e a l a l t ă î m p ă r ă ţ i a l i b e r t ă ţ i i , a î n t u n e r e c u l u i , a l u i A h r i t m a n . C o n ­c l u z i a a c e a s t a e s t e d e s i g u r p u ţ i n e x a g e r a t ă , t o t u ş i p r e m i s e l e e x i s t ă l ă m u r i t î n s c r i e r i l e l u i Berd iaef f . I n a l t ă p a r t e el i d e n t i f i c ă l i b e r t a t e a i n i ţ i a l ă c u i a d u l , s p u n â n d t e x t u a l că „ î n r e a ­l i t a t e i n f e r n u l c o r e s p u n d e c u l i b e r t a t e a m e o -n ioă , i r a ţ i o n a l ă şi s u m b r ă " (De l a d e s t . d e l ' h o m m e , 351). A c e a s t ă l i b e r t a t e dec i , n u e s t e n u m a i i z v o r u l râului, oi râul î n s u ş i , e x i s t â n d d i n v e ş n i c i e c a u n p r i n c i p i u o p u s D i v i n i t ă ţ i i . M i s t e r u l m â n t u i r i i c h i a r , n u p o a t e fi c o n c e p u t d e c â t î n l e g ă t u r ă c u m i s t e r u l l i b e r t ă ţ i i : „ S a c r i ­f ic iu l l u i D u m n e z e u , a u t o - r ă s t i g n i r e a d i v i n ă t r e b u e s ă î n v i n g ă l i b e r t a t e a r e a a n e a n t u l u i " (De l a des t . d e l ' h o m m e , 43).

A c e a s t a a r fi u n a d i n e x p l i c a ţ i i l e p o s i b i l e a a c e s t e i t e o r i i a l u i B a r d i a a f f , e p l i c a ţ i e c a r e n e - a r d u c e l a m a n i h e i s m s a u l a d u a l i s m u l g n o s ­t i c . I n a l t ă p a r t e î n să , v o r b i n d d e s p r e c o e x i s ­t e n ţ a L o g o s u l u i ş i a l i b e r t ă ţ i i , B e r d i a e f f a f i r m ă că l i b e r t a t e a n u e s t e c e v a o p u s L o g o s u l u i . A -f i r ima ţ ia a c e a s t a e s t e î n s ă i z o l a t ă ş i u n i c ă . T o ­t u ş i , î n „ D e la d e s t i n a t i o n d e l ' h o m m e " , B e r ­d i ae f f p a r e s ă a t r i b u e l i b e r t ă ţ i i şi lu i D u m n e -

2IO

z e u a c e e a ş i s u r s a ş i a t u n c i opoz i ţ i a n ' a r fi v e n i t d e c â t t â r z i u , p r i n d e v i e r e a l i b e r t ă ţ i i î n r ă u .

I n a c e l a ş N e a n t d iv in , î n a ce l a ş i U n g u n d a l D i v i n i t ă ţ i i , o d a t ă c u T r e i m e a se d e s c o p e r e , s e d i ferenţ ia iză ş i fljibertatea. A n i a v e a d e c i fie d o i D u m n e z e i — S f â n t a T r e i m e d e o p a r t e , l i be r ­t a t e a d e a l t a — f ie u n D u m n e z e u iîn p a t r u p e r ­s o a n e , o î m p ă t r i t ă e m a n a ţ i e d i n t r ' o D i v i n i t a t e p r i m o r d i a l ă . Ş i î n t r ' u n c a z şi î n a l t u l î n s ă , s e a j u n g e t o t l a c o m p l i c a t a d o c t r i n ă a g n o s t i c i s ­m u l u i . E x p l i c a ţ i a a c e a s t a s e î n t e m e i a z ă p e o a -flirmaţie s p o r a d i c ă a l u i Berd iae f f . E s e n ţ i a l ă ş i e s e n ţ i a l c o n d a m n a b i l ă r ă m â n e t e o r i a l i b e r t ă ţ i i n e c r e a t e , a n t e r i o a r ă c r e a ţ i e i ş i p r e c e d â n d f i i n ­ţai, i n d e p e n d e n t ă ş i o p u s ă lu i D u m n e z e u , c a r e nu-işi p o a t e e x e r c i t a p u t e r e a d e c â t a s u p r a f i i n ­ţei , a s u p r a ' c rea ţ ie i .

I n a c e a s t ă d o c t r i n ă a l i b e r t ă ţ i i n e c r e a t e v e d e B e r d i a e f f s i n g u r a p o s i b i l i t a t e d e a e x p l i c a o r i ­g i n e a r ă u l u i tfără a c ă d e a î n a t e i s m . I n t r ' a d e -v ă r , o r i g i n e a r ă u l u i s t ă î n l i b e r t a t e a p e c a r e c r e a t u r a a p r i m i t - o d e l à D u m n e z e u , s c r i e e l d e a c o r d c u d o g m a o r t o d o x ă . D a r a f a c e d i n l i b e r t a t e o c r e a ţ i e a l u i D u m n e z e u , î n s e a m n ă a r e d u c e c r e a ţ i u n e a l u m i i ş i c ă d e r e a l a o c o ­m e d i e d i v i n ă , la u n j oc a l l u i D u m n e z e u c u e l î n s u ş i . ' E x p l i c a ţ i a a c e a s t a n u a r d e s c ă r c a p e D u m n e z e u d e r e s p o n s a b i l i t a t e a r ă u l u i ş i a s u ­f e r i n ţ e i d i n l u m e . D a c ă l i b e r t a t e a e s t e c r e a t ă d e D u m n e z e u , a t u n c i e a î i e s t e p e n e t r a b i l ă î n t o a t ă p r o f u n z i m e a ei. D u m n e z e u dec i , p r i n a t o t -ş t i i n ţ a s a , a p r e v ă z u t d i n e t e r n i t a t e f u n e s t e l e c o n s e c i n ţ e a l e a c e s t e i l i b e r t ă ţ i p e c a r e e l î n ­s u ş i a dlat-o o m u l u i . E l a p r e v ă z u t d e c i to t r ă u l ş i s u f e r i n ţ a d i n l u m e ş i t o t u ş i a c o n s i m ţ i t s ă c reeze l u m e a şi p e o m în a c e s t e c o n d i ţ i u n i a -t r o c e . „ I a t ă — s c r i e B e r d i a e f f — p r o f u n d a s u r s ă m o r a l ă a a t e i s m u l u i " (De la d e s t . d e î ' h o m -m e , 40),.

B e r d i a e f f s e g ă s e ş t e a i c i î n d i l e m a în oa r e s'a g ă s i t d e v e a c u r i g â n d i r e a .creş t ină . E s t e m u l t d e s b ă t u t a p r o b l e m ă a r ă u l u i , c a r e n u p o a t e fi e x p l i c a b i l ă a l t f e l d e c â t p r e s u p u n â n d c ă D u m n e z e u s a u n u p o a t e , s a u n u v r e a s ă d e s ­f i in ţ eze r ă u l ş i s u f e r i n ţ a d i n l u m e . C r e ş t i n i s m u l r e s p i n g e a m b e l e e x p l i c a ţ i i ca a b s u r d e şi n e î n ­t e m e i a t e , î n v ă ţ â n d că r ă u l — c a r e o n t o l o g i c n u e s t e d e c â t a b s e n ţ a b i n e l u i — îş i a r e i z v o r u l î n l i b e r t a t e a o m u l u i . B e r d i a e f f î n s ă , p o r n i n d d e l à d i l e m a d e m a i su s , n u a l e g e c a l e a d o g ­m e i o r t o d o x e , c i t r a n s f o r m ă r ă u l î n t r ' o p u t e r e u r i a ş e , c a r e p o r n e ş t e d i n l i b e r t a t e a n e c r e a t ă , a s u p r a c ă r e i a n i c i D u m n e z e u n u p o a t e a c ­ţ i o n a . /Ca ş i iSpen-cer, e l s ac r i f i că a t o t p u t e r ­n i c i a ş i a to tş t i i ra ţa Hui D u m n e z e u , c r e z â n d c ă a s t f e l s a l v e a z ă b u n ă t a t e a s a ş i f a c e D i v i n i t a ­

t e a p ă r t a ş e la t r a g e d i a r ă u l u i ca ş i o m u l . D e ac i n u e s t e d e c â t u n p a s p â n ă l a a d m i t e r e a a c e l u i d u a l i s m î n n a t u r ă , p e r s o n i f i c a t p r i n ce le d o u ă p r i n c i p i i v e ş n i c î n l u p t ă , O r m u z şi A b r i m a n , I d e e a ş i GMjateria, S p i r i t u l b u n ş i ce l r ă u , ca la g n o s t i c i i p r i m e l o r v e a c u r i c r e ş t i n e . I n r e l i g i u n e a i r a n i c ă , l a g n o s t i c i ş i l a m a n d h e i , d e s n o d ă m â n t u l a c e s t e i l u p t e e s t e c ă r ă u l v a fi o d a t ă î n v i n s şi b i n e l e s i n g u r v a r ă m â n e î n v e a c .

C o n s e c v e n t M e i l o r sa le , B e r d i a e f f a j u n g e l a aceeaş i conc luz ie . D e a c o r d c u d o g m a o r t o ­doxă , , e l a f i r m ă c ă l a s f â r ş i t u l v e a c u r i l o r p u ­t e r e a d i a v o l u l u i v a f i î n v i n s ă d e Hris tos- şr v a a v e a loc o s c h i m b a r e ia f a ţ ă a U n i v e r s u ­l u i î n t r e g . P o r n i t î n s ă p e c a l e a a l u n e c ă r i l o r , B e r d i a e f f f ace şi a i c i o g r a v ă e r o a r e d o g ­m a t i c ă , a f i r m â n d că i a d u l c u p e d e p s e l e l u i n u e s t e d e c â t t e m p o r a l . „iNu s e p o a t e a d m i t e — s c r i e e l — c ă p a r a l e l c u v e ş n i c i a d i v i n ă e -x i s t ă o v e ş n i c i e r e a , d i a b o l i c ă ş i i n f e r n a l ă " {Es­p r i t e t l ib , 343). E x p r e s i a „ v e a c u l v e a c u l u i " d i n Sf. S c r i p t u r ă n u î n s e m n e a z ă ve şn i c i e , d e o a r e c e se . referă Ia c h i n u r i l e i a d u l u i . C h i n u r i l e i a d u l u i r ă m â n î n l u m e a na tura lă ; , î n t e m p o r a l .

B e r d i a e f f r e s p i n g e î n t r ' a d e v ă r d o c t r i n a d e s ­p r e a p o c a t a s t a z ă , d i n c a u z ă c ă e a r a ţ i o n a l i z e a ­ză m i s t e r u l eshatologic, , .ca ş i r e î n c a r n a r e a s a u p r e d e s t i n a ţ i a n i s m u l l u i C a l v i n . T o t u ş i e l n u f ace a ic i d e c â t s ă c a d ă în. e r e z i a lud O r i g e n şi G r i g o r e d e N i s s a d e s p r e r e s t a b i l i r e a u n i v e r ­sa lă , e r e z i e c o n d a m n a t ă d e s i n o d u l V e c u m e ­n ic . D o g m a d e s p r e v e ş n i c i a i a d u l u i ş i a .chi­n u r i l o r lu i e s t e d e a l t f e l s o l i d î n t e m e i a t ă , p e S c r i p t u r ă ş i S f i n ţ i (Păr in ţ i .

R e v e n i n d la m i s t e r u l l i b e r t ă ţ i i , n u p u t e m c o n t e s t a f r u m u s e ţ e a f i losofică a t eo r i e i l u i B e r ­diaeff, d a r n i c i n u p u t e m c r e d e î n a c e a s t ă î n ­t u n e c a t ă i n v e n ţ i e me ta f i z i că , p e c a r e o n u ­m e ş t e el l i b e r t a t e i n i ţ i a l ă . Deş i c a u t ă s ă p r e ­î n t â m p i n e a t e i s m u l , a b s o l v i n d p e D u m n e z e u d e r e s p o n s a b i l i t a t e î n p r i v i n ţ a l i b e r t ă ţ i i d i n

c a r e s 'a n ă s c u t r ă u l , t o t u ş i d ă u n n o u i m p u l s a t e i s m u l u i , o f e r i n d u - i o D iv in i t a t e ! imărginliită, î n p u t e r e ş i ş t i i n ţ ă , o f i i n ţ ă s g u d u i t ă d e a c e ­l ea ş i t r a g e d i i ea şi o m u l .

A c e a s t ă filosofie a l i b e r t ă ţ i i n u e s t e c e v a c u t o t u l n o u l a N i c o l a e Berd iae f f . E a e s t e a n ­t e r i o r c u n o s c u t ă în f i losofia m o d e r n ă . Ş i v e ­r i t a b i l u l a u t o r a l e i e s t e m i s t i c u l g e r m a n d i n v e a c u l X V I , Jacofo Boehime. B e r d i a e f f n u f a c e d e c â t s ă .reia a c e a s t ă i d e e şi s ă o p u n ă c a t e ­m e l i e a f i losofici s a l e , d â n d u - i î n a c e l a ş i t i m p o d i r e c ţ i e e x t r e m i s t ă .

P e n t r u J a c o b B o e h m e l i b e r t a t e a e s t e c e v a a b s u r d , e s t e f u n d a m e n t u l f i in ţe i , a t â t a l F i i n -

211

ţ e i d i v i n e c â t şi a l f i i n ţ e i o r e a t u r a î e . E a e s t e u n f e l d e „ G r u n d " i r a ţ i o n a l , n e c r e a t ş i ne», d e t e r m i n a t a l f i i n ţ e i . (Deven ind l i b e r t a t e a l u i D u m n e z e u s a u l i b e r t a t e a o m u l u i , e a d e v i n e î n a c e l a ş i t i m p r a ţ i o n a l ă şi d e t e r m i n a t ă . D a r J a ­c o b B o e h m e n u m e r g e p â n ă aco lo , î n c â t s ă f a c ă d i n a c e a s t ă l i b e r t a t e c e v a o p u s lu i D u m ­n e z e u , o f o r ţ ă c a r e t i r a n i z e a z ă D i v i n i t a t e a s u ­p u s ă ei . L i b e r t a t e a e s t e e s e n ţ a şi r ă d ă c i n a f i i n ­ţe i , d a r e s t e c e v a t o t a t â t d e c o m p l e t ş i d e .deoseb i t d e f i i n ţ ă , a ş a c u m . r ă d ă c i n a n u e s t e a l t c e v a d e c â t p l a n t a c e c r e ş t e d i n ea . M a i m u l t , B o e h m e n u a j u n g e c u d i s t i n c ţ i a DiViniitaite-

. l i b e r t a t e , p â n ă l a i d e n t i f i c a r e a l i b e r t ă ţ i i c u i a d u l , a ş a c u m f a c e Berd iae f f . P e n t r u J a c o b B o e h m e l i b e r t a t e a e s t e m a i m u l t u n p r i n c i p i u e t i c d e c â t u n u l m e t a f i z i c . B e r d i a e f f î n s ă , d e ş i î ş i f u n d e a z ă e t i c a s a p e a c e e a ş i n o ţ i u n e a l i b e r ­t ă ţ i i , t r e c e î n s ă c u e a d i n d o m e n i u l e t i c î n cel m e t a f i z i c , a j u n g â n d l a e r o a r e a p e c a r e îş i

î n t e m e i a z ă a p o i t e o d i c e e a s a .

D o c t r i n a lu i B e d i a e f f p o r n e ş t e d e c i d e l à u n f u n d a m e n t c o m p l e t e r o n a t , a c e l a a l l i b e r t ă ţ i i i n i ţ i a l e , n e c r e a t ă ş i i n d e p e n d e n t ă d e D u m n e . zeu. D e a i c i u r m e a z ă , ca o c o n c l u z i e log ică , l i ­m i t a r e a , î n g r ă d i r e a l u i D u m n e z e u , . caire . n u m a i r ă m â n e a t o t p u t e r n i c d e c â t f a ţ ă d e c r e a ­t u r ă , f a ţ ă d e o m ş i l u m e . O d a t ă p o r n i t p e f ă ­g a ş u l aces t a , B e r d i a e f f a l u n e c ă î n a i n t e ş i e-j ' u n g e să a f i r m e n e c e s i t a t e a c r e a ţ i e i , c a şi e r e ­

z i a că D u m n e z e u a r e n e v o i e d e o m , c ă e s t e î n t r e g i t , p e r f e c ţ i o n a t p r i n o m . I n t e n d i n ţ a d e a a p r o p i a p e D u m n e z e u d e c r e a t u r ă , t e o l o g u l r u s n u s e m u l ţ u m e ş t e n u m a i c u c o b o r â r e a lu i D u m n e z e u , d a r î n a l ţ ă p e o m p â n ă d i n c o l o d e l i m i t e l e l u i f i r e ş t i , a d m i ţ â n d î n t r e a l t e l e p r e ­e x i s t e n t a s u f l e t e l o r ş i a p o c a t a s t a z a ş i î n c h i z â n d as t fe l c e r c u l e r o r i l o r s a l e .

D o c r t i n a l u i B e r d i a e f f a m i n t e ş t e p e s t e u n r ă s t i m p d e v e a c u r i — d o u ă f i g u r i a s e m ă n ă t o a ­r e : a c e e a a lu i O r i g e n ş i a unu i ' a l t î n d r ă z n e ţ c u c e r i t o r a l î n ă l ţ i m i i , M a g i s t r u l E c k a r t . Ş i a -p ropLerea a c e a s t a n u e s t e î n t e m e i a t ă n u m a i p e g e n e r a l i t ă ţ i , c i c h i a r p e a m ă n u n t u l c ă B e r ­d iaef f r e p r o d u c e a s t ă z i c â t e v a d i n a b a t e r i l e d o c t r i n a l e a l e c e l o r do i î n a i n t a ş i . C u t o a t ă g l o ­

r i a Iu i t r e c u t ă î n să , N i c o l a e B e r d i a e f f e s t e a s ­t ăz i u n s c r i i t o r d e s t i n a t u i t ă r i i . D i n c a u z a .con­c e p ţ i i l o r lui. s o c i a l e ş i a i d e i l o r î m p o r i v a r a ­s i s m u l u i ş i a s t a t u l u i t o t a l i t a r , c ă r ţ i l e s a l e a u fos t i n t e r z i s e î n G e r m a n i a . F i losof i a s a r e l i g i o a ­s ă n u e s t e n i c i e a î n a f a r ă d e c r i t i c ă . S e p o a t e s p u n e c h i a r , c ă a c e s t a e s t e o u a d e v ă r a t p u n c t u l v u l n e r a b i l a l o p e r e i s a l e . Ş i t o t a l e i s t a u a s ­c u n ş i ş i s p i n i i p r i m e j d i o ş i a i f r u m o a s e l o r s a l e ide i . Ş i s u n t c u a t â t m a i p r i m e j d i o a s e ş i m a i g r a v e confuz i i l e ş i e r ez i i l e s a l e , o u c â t l e p r o ­p a g ă î n n u m e l e ide i i c r e ş t i n e şi — m a i a l e s — a l o r t o d o x i e i .

M A R I A N A I O N E S C U

RELIGIE ŞI S P I R I T

' „ R e l i g i e şi S p i r i t " , n o u a c a r t e a f e c u n d u l u i ş i o r i g i n a l u l u i f i losof a l T r i l o g i i l o r , c a şi „ G â n d i ­r e a m a g i c ă " , n u i n t r ă î n s c h e m a g e n e r a l ă a s i s ­t e m u l u i b l a g i a n . C a s ă î n t r e b u i n ţ ă m o f i g u r ă m e t a f o r i c ă a d e c u a t ă , a m s p u n e c ă î n a r h i t e c ­t o n i c a a c e s t e i c a t e d r a l e m e t a f i z i c e p e c a r e o c o n s t r u e ş t e d. L. Blaga:, a n u m i t e o ă r ţ i l ă t u r a l ­n i c e p e c a r e s e s i m t e o b l i g a t s ă l e s c r i e , a r j uca r o l u l u n o r c o n t r a f o r t u r i . I m a g i n a e v a l a ­b i l ă ş i l a p r o p r i u ş i l a f i g u r a t - N u v r e m î n s ă să i s e ă m b ă n u i a l a că î n t r e a g a c o n s t r u c ţ i e a r a v e a n e v o i e d e s t â l p i d e s u s ţ i n e r e . D e ş i l a m a ­s i v i t a t e a a c e s t e i c o n s t r u c ţ i i , a s e m e n e a s t â l p i s u n t b i n e v e n i ţ i şi p e n t r u n e v o i d e s u s ţ i n e r e şi c h i a r p e n t r u î m p l i n i r i d e n a t u r ă e s t e t i c ă . G â n ­d i r e a ieste m a i v i e , m a i d e b o r d a n t ă d e c â t s i s t e ­m u l f ix , r i g id , p e c a r e a u t o r u l ş i 1-a p r o p u s , s d h e m a t i z â n d u - l î n t r i log i i . D e a c i n e v o i a u n o r Lucrări , p a r a l e l e , î n c a r e a f i l r m a ţ i u n i l e n u m a i a u n o u t a t e a p r i m e l o r c o n s t r u c ţ i u n i , c i s u n t d o a r j u s t i f i c ă r i ş i v e r i f i c ă r i a l e p r e m i z e l o r î n d e o b ş t e d e s t u l d e c u n o s c u t e .

Un c e e a c e n e p r i v e ş t e , o m ă r t u r i s i m d i n t r u î n ­

c e p u t că n u m a i p u t e m a d e r a l a c o n c l u z i i l e m e t a f i z i c e a l e d_ lu i L . Blaga, . D r u m u l n o s t r u , f o a r t e m o d e s t , a l ă t u r i d e d - s a , mu a f o s t p r e a l u n g . P u n c t u l d e d e s p ă r ţ i r e s e a f l ă , d e m u l t , î n u r m a n o a s t r ă . D e a c i n u u r m e a z ă î n s ă c â n e s i m ţ i m d a t o r i s ă l u ă m p o z i ţ i e f ă ţ i ş o s t i l ă f a ţ ă d e s i s t e m u l m a r e l u i n o s t r u g â n d i t o r . N u u r m e a z ă î n s ă n o i c o r o l a r u l i m e d i a t c ă s u b ­s c r i e m l a a c e s t e conc luz i i , n i c i c h i a r c o n s e ­c i n ţ a l og i că d e a fi o a r e c u m i n d i f e r e n ţ i f a ţ a d e s t r ă d a n i a m e t a f i z i c ă a d - l u i L . B l a g a . N u p u t e m fi i n d i f e r e n ţ i p e n t r u e ă p r o b l e ­m e l e p e o a r e l e *pune ş i l e r e z o l v ă s a u c r e d e că l e r e z o l v ă d . L . B l a g a , s u n t p r e a a n c o r a t e î n n e v o i l e n o a s t r e a d â n c i , î n s t r u c t u r a î n s ă ş i a s p i r i t u l u i , p e n t r u a ine p u t e a p e r m i t e l u x u l i n d i f e r e n ţ e i . P e d e a l t ă p a r t e s u n t e m d a t o r n i c i i d - l u i L . B l a g a p e n t r u c â t e v a m i n u n a t e p e r ­s p e c t i v e .ce n e - a o f e r i t ş i o a r e n e _ a u î n c â n t a t c â n d v a , p e n t n u c a a c u m s ă t r e c e m n e p ă s ă t o r i t o c m a i p e l â n g ă a c e s t e p i e s e d e î n c e r c a r e a l e s i s t e m u l u i d - s a l e . O d i n i o a r ă (e v o r b a d e c a r ­tea „ D e s p r e g â n d i r e a m a g i c ă " ) , n e a f i r m a s e m

212

a n u m i t e „ n e d u m e r i r i ' ' , c a r e a u f o s t r ă u p r i ­m i t e a t â t ide a u t o r c â t ş i d e p r i e t e n i i d - s a l e d e l à S ib iu . D e d a t a a c e a s t a n u m a i a ivem n i c i o n e d u m e r i r e . D. L . B l a g a m e r g e p e c a l e a p e c a r e o c r e d e c e a b u n ă . Dec i n u v o m î n c e r c a a-1 a b a t e d e l à a c e e a ce şi_a a l e s , p e n t r u e ă ş t i m c u c â t ă t r u d ă a a j u n s ac i .

N u v o m p u n e î n f a ţ a s i s t e m u l u i d - s a l e c o n ­cep ţ i i l e o r t o d o x e , p e n t r u e ă n i s ' a r p u t e a o -b i e c t a c ă a t i n g e m t o c m a i a u t o n o m i a r a ţ i u n i i în c a r e ş i d - s a ş i n o i c r e d e m . P u t e m m e r g e — r a ţ i o n a l — p â n ă .a a d m i t e , î m p r e u n ă c u d - s a — că a d e v ă r u r i l e d o g m a t i c e i o r t o d o x e p o t f i c e r ­n u t e p r i n s i t a r a ţ i u n i i . M e t o d i c , n e p u t e m î n ­doi d e t o t ş i d e t o a t e . O r t o d o x i a n u e s t e (ra­ţ i o n a l i z a r e d e a x i o m e , ci t r ă i r e a u n o r a n u m i t e a d e v ă r u r i . 'Că c i n e v a p o a t e î n c e r c a f u n d a r e a d o g m e i p e s t r i c t a v i r t u t e a r a ţ i u n i i , a s t a e a l t ­ceva . C ă c i n e v a — d e a s e m e n i — p o a t e a d o p t a a t i t u d i n e a • ra ţ iona l i s tă a n t i d o g m a t i c ă , f u n d a t ă p e m u l t e .şi p u t e r n i c e a r g u m e n t e , a c e a s t a e i a r ă ş i f i r e s c î n d e s t i n u l g â n d i r i i . D a r d. L . B l a g a a d e s c o p e r i t u n f i lon m e t a f i z i c p e c a r e î l u r m ă r e ş t e , î l e x p l o a t e a z ă p â n ă î n u t l i m e l e s a l e consec in ţ e . C e e a c e e, dea l t f e l , d r e p t u l d - sa l e , p e c a r e n i m e n i n u i l - a r p u t e a c o n t e s t a . O c r i ­t i că p o s i b i l ă a n o a s t r ă n u s e v a î n d r e p t a , a -t u n c i c â n d n e v o m h o t ă r î a o încerca ' , d e c â t n u m a i î n a c e a s t ă d i r e c ţ i e . A t â t a v r e m e c â t n i m e n i n u a cu teza t , n u a î n c e r c a t să i s t e o d i s c u ţ i e c r i t i c ă î m p r e j u r u l ' i d e i l o r d e frână şi cenzură transcendentă, o r i ce d i s c u ţ i e a v a l a b i l i ­t ă ţ i i a f i r m a ţ i i l o r d - l u i L . B l a g a e s t e d e p r i s o s şi c h i a r f ă r ă n o i m ă . I a r c r i t i c i p a r ţ i a l e s u n t inu t i l e , p e n t r u e ă a u t o r u l n u m ă r e ş t e , n u s c h i m ­bă , n u s e î n d o i e ş t e d e v e r a c i t a t e a f i l o n u l u i s ă u , a d e s c o p e r i r i i s a l e m e t a f i z i c e .

I a t ă c e n i s e p a r e p u ţ i n c i u d a t . D . L . B l a g a a r u n c ă p e s t e b o r d t o a t ă d o g m a t i c a o r t o d o x ă , t o a t e c o n c e p ţ i i l e cosmogon ice , î n c e p â n d d e d i n ­colo d e P l o t i n , t o a t ă m e t a f i z i c a , î n c e p â n d d e d inco lo d e P l a t a n , t o a t ă e p i s t e m o l o g i a , î n c e p â n d de d i n c o l o d e A r i s t o t , d a r n u a r e n i c i u n m o ­m e n t d e î n d o i a l ă î n c e e a c e p r i v e ş t e v e r a c i t a ­tea „ d i f e r e n ţ i a l e l o r d i v i n e " s a u a f r â n e i ş i c e n -zu re i t r a n s c e n d e n t e . S i e c i u d a t t o c m a i p e n t r u că a c e s t e c o n c e p t e m e t a f i z i c e s u n t g r e u d e ve r i f i ca t . D i m p o t r i v ă , n i s e p a r e m a i v e r i f i ­c a b i l ă i p o t e z a f o a r t e f i r e a s c ă a maicilor stili­stice, p e c a r e a m a d o p t a t - o cu b r a ţ e d e s c h i s e .

I n c a r t e a a c e a s t a n o u ă , „Re l ig i e şi S p i r i t " , d. L. B l a g a u r m ă r e ş t e m a i m u l t e s c o p u r i s a t . p o a t e u n u l s i n g u r şi a n u m e s ă a r a t e c ă D u m ­n e z e u l r e l i g i i l o r n u e s t e o r e a l i t a t e ob i ec t i vă , ci c e v a c r e a t d u p ă c h i p u l ş i a s e m ă n a r e a o a m e ­n i l o r ; că o b i e c t u l e l a n u l u i m i s t i c n u e s t e u n o-

biec t r e a l , . ci o i l uz i e a s p i r i t u l u i m i s t i c ; c ă r e ­l ig ioz i t a t ea e s t e p o l i m o r f ă şi r e l a t i v ă ; c ă a c t u l de c r e d i n ţ ă e s t e po l imor f , c a ş i a c t u l m i s t i c . D . L. B l a g a d e s c o p e r ă î n a c t e l e m i s t i c e p r e z e n ţ a mătdlor stilistice. E x a m e n u l a m ă n u n ţ i t ce î l face mis t ic i smulu i i i n d i c ş l m i s t i c i s m u l u i ere- : ş t i n d e p i l d ă a r e d e s c o p tocmai a c e a s t ă c o n s t a ­t a r e . N o t ă m că o a t a r e c o n s t a t a r e e s t e fitrească p e n t r u e ă n i m e n i n u a n e g a t p r e z e n ţ a u n u i c a ­r a c t e r irasiai, b a c h i a r ş i i n d i v i d u a l , î n m a n i ­fes tă r i l e m i s t i c e ş i d e c r e d i n ţ ă .

(Lucrul d e v i n e m a i g r a v î n s ă c â n d a c e a s t ă c o n s t a t a r e f i r e a s c ă e î n t r e b u i n ţ a t ă a p o i d r e p t a r g u m e n t d e f i n i t i v p e n t r u a s e d o v e d i c ă c -b iec tu l e l a n u l u i m i s t i c e s t e o s i m p l ă i l uz i e a s p i r i t u l u i , mu o r e a l i t a t e o b i e c t i v ă . A r g u m e n t a ­r e a d _ l u i L . B l a g a e s t e : „ D a c ă s t a r e a m i s t i c ă a r fi î n a d e v ă r o s t a r e d e c o n f l u e n ţ ă a o m u l u i c u D-zeu, o c o i n c i d e n ţ ă , o i d e n t i f i c a r e , a t u n c i e& d e s i g u r n ' a r t r e b u i s ă s e c o n f i g u r e z e d u p ă t i ­p a r e s t i l i s t i ce" . E x i s t ă m a i m u l t ©Mar ş i o b o ­g a t ă d i f e r e n ţ i e r e a c o n ţ i n u t u l u i d o c t r i n a r ; „ p e n t r u m i s t i c a b r a h m a n i c ă s t a r e a d e U n i u n e a o m u l u i c u p r i n c i p i u l a r e loc î n t r e i n s ş i B r a h ­m a n ; p e n t r u m i s t i c a budb i i s t ă u n i u n e a a r e loc î n t r e i n s ş i go lu l m e t a f i z i c " (p. 48). Logic , a r ­g u m e n t a r e a a c e a s t a e s t e i n t e r e s a n t ă , d a r e s t e greş i tă- S p u n e m : Mi s t i c a e s t e u n i u n e a o m u l u i cu D u m n e z e u . D u m n e z e u e s t e ace l a ş i , i d e n t i c p r e t u t i n d e n i şi t o t d e a u n a : dec i a c t u l d e u n i u ­n e v a t r e b u i s ă f i e — e s e n ţ i a l — a c e l a ş i . S e c o n s t a t ă î n s ă că a c t u l d e u n i u n e n u e s t e a o e l a ş i ( formal) . P r e v ă z â n d s o f i s ma , a u t o r u l t a b l e a z â pe c o n ţ i n u t u l d o c t r i n a r ş i n e d ă e x e m p l u l d e la p a g . 48 ş i e x e m p l e l e d e l à p a g . 135—136. ( B r a h m a n i s m u l a c c e n t u i a z ă c u n o a ş t e r e a ; n e o ­p l a t o n i s m u l a f i r m ă u n m i s t i c i s m a s c e n d e n t ; i s l a m i s m u l p r e s u p u n e r e a l i z a r e a u n i u n i i v i r ­t u a l e p r i n t r ' u n m i r a c o l , l a a r e o p a g i ţ i u n i u n e a se f a c e p r i n g r a ţ i e d e s c e n d e n t ă ; l a m i s t i c i i m e ­d i eva l i n o r d i c i e v o r b a d e u n e l a n v o l u n t a r d e jos î n sus....) A c e s t e a s u n t d i f e r e n ţ e l e d o c t r i ­n a r e a l e m i s t i c i s m e l o r . N u e î n intenţ ia n o a ­s t r ă s ă a p ă r ă m m i s t i d s m u l . R e m a r c ă m n u m a i că ac i n u a v e m d e a f a c e cu esenţe, c i c u forme d e m i s t i c i sm . E s e n ţ a m i s t i c i s m u l u i e s t e c u t o t u l a l t a şi t r e b u e c ă u t a t ă o u t o t u l î n a l t ă p a r t e . N e v o m p e r m i t e c u r â n d să s u s ţ i n e m a c e s t p u n c t d e v e d e r e .

D u p ă ce a n u l e a z ă v a l o a r e a m i s t i c i s m u l u i , n e ­g â n d o r ice p u t i n ţ ă a o m u l u i d e a l u a c o n t a c t d i r e c t c u d i v i n i t a t e a , d. L . B l a g a d ă o n o u ă de f in i ţ i e a r e l i g i u n i i . ( N u p u t e m t r e c e p e s t e a r g u m e n t a r e a c i u d a t ă d e l à pag . 191 d i n n o t ă . F r â n a şi c e n z u r a s u n t m ă s u r i d e o p r i r e a l e c u n o a ş t e r i i . U n i u n e a m i s t i c ă n u e s t e n e c e s a r

213

c u n o a ş t e r e , c i t r ă i r e î n D u m n e z e u . M i s t i c i i n u ­m e s c ei î n ş i ş i a c e a s t ă s t a r e d r e p t i n e f a b i l ă , o c o n c i l i e r e a t u t u r o r opoz i ţ i i l o r , c e v a c e t r e c e d i n c o l o d e .ca tegor i i le c u n o a ş t e r i i . Şi a t u n c i p r e ­zenţa! c e n z u r i i ş i a f r â n e i n u m a i e s t e — n e c e ­s a r — p i e d i c ă p e n t r u a c t u l m i s t i c . D a r d e s p r e a c e a s t a v o m v o r b i c u a l t ă ocazie),. D e f i n i ţ i a r e ­l igie i e s t e f o r m u l a t ă d r e p t o c a p a c i t a t e d e a u t o -to ta l i izare ş i d e a u t o - d e p ă ş i r e î n c o r e l a ţ i e i d e a l ă c u u l t i m e l e c o o r d o n a t e a l e m i s t e r u l u i e x i s t e n ­ţ i a l , p e c a r e o m u l l e r e v e l e a z ă s a u ş i l e s o c o a t e r e v e l a t e (p. 17i8). A u t o r u l d e f i n e ş t e m a l d e p a r t e n o ţ i u n i l e d e a u t o - t o t a l i z a r e şi a u t o -d e p ă ş i r e c a r e r e p r e z i n t ă l i m i t e l e e x t r e m e a l e stări i! r e l i g i o a s e î n g e n e r e (p . 1181). I a r m a i d e ­p a r t e a u t o r u l n e d ă f raze î n g e n F e u e r b a c h s a u B r o t a g o r a s . (lin o r i ce r e l i g i e o m u l îş i f ă u r e ş t e u n m i t s a u o m e t a f i z i c ă o a r e c u m d u p ă c h i p u l ş i a s e m ă n a r e a sa. . . p . 183). T o a t e c o o r d o n a t e l e r e l i g i e i .ca ş i t o a t e p r o c e s e l e .cu c a r a c t e r r e l i ­g ios , n u a u o p e r m a n e n ţ ă a b s o l u t ă , c i s u n t r e l a t i v e d u p ă loc , t i m p , r a s ă ş i e u l t u r ă . D e u n ­d a u r m e a z ă .că r e l i g i a e s t e u n f e n o m e n s p e ­cific u m a n şi c ă n u - i c o r e s p u n d e n i c i u n o -b i ec t î n a b s o l u t . C ă e u n f e n o m e n u m a n , n i m e n i n u c o n t r a z i c e . D a r a d e d u c e d i n r e l a t i v i t a t e a f o r m e l o r o r e l a t i v i t a t e a e s e n ţ e i , i a r d e ao i o i n a d e o u a r e î n t r e e s e n ţ a r e l i g i e i ş i e s e n ţ a o b i e c -

C R O N I C A A L . B U S U I Q C E A N U : E T H O S (Ed. Cugetarea.

1941). — A p a r i ţ i a c ă r ţ i i d-i lui A l . B u s u i o c e a n u s e l e a g ă d e u n e v e n i m e n t c r u c i a l î n i s t o r i a e u l -t t un i i r o m â n e ş t i œ n t e m p o r a n e : Gândirea a î m ­p l i n i t d o u ă z e c i d e a n i deOa a p a r i ţ i e , ş i a c e a s t ă c a r t e aduioe p r inosu l ! u n o r n ă z u i n ţ e , c a r e de, a ic i a u iavorlî t , ş i tot î n p a g i n e l e a c e s t e i r e v i s t e a u c o n t r i b u i t l a d e s p i c a r e a 'noilor o r i z o n t u r i . E r a p r i n anu l 1 1922. Gândirea c o n t i n u a să a p a r ă s u b a u g u r i i t i n e r e ţ i i şi î n t r u n i n d ce l e m a i d e s e a m ă c o n d e e a l e s c r i s u l u i r o m â n e s c . D a r o o r i e n t a r e p r e c i s ă ş i d i s c i p l i n ă s i g u r ă , n u a v e a . M a i m u l t o e o n f e s i e d e t e m p e r a m e n t e , c a r e s e r e g ă s e a u î n d o r i n ţ a î n c ă v a g ă , d e a î n s e m n a ş i o g r u ­p a r e , m a i m u l t d e c â t u n p r i l e j d e a f i r m a r e .

N u m a i a ş a s e e x p l i c ă f a p t u l c ă î n v r e m e a a -oeea, m a i e r a u î n g ă d u i t e u n e l e c o l a b o r ă r i d i v e r ­g e n t e ş i c u o a t i t u d i n e i d e o l o g i c ă i şovăein ică . A l ă t u r e a d e a r t a î m p l i n i r i i d e s t i n u l u i t r a d i ţ i o ­na l i s t , p u t e a u s ă a p a r ă c r o n i c i şi r e c e n z i i , şi c h i a r u n e l e c o l a b o r ă r i , î n a f a r ă d e c e e a c e a r fi p u t u t c o n s t i t u i u n p u n c t d e p l e c a r e , p e n t r u o l u p t ă l i t e r a r ă , c r i s t a l i z a t ă p e a x a a u t a h t o n i e i .

I n v r e m e a a c e e a — ş i s u n t d o u ă z e c i d e a n i d e a t u n c i — a u î n c e p u t să a p a r ă p r i m e l e e s e u r i

tu lu i re l ig i e i ( D u m n e z e u ) , î n s e a m n ă r e p e t a r e a e r o r i i d e a r g u m e n t a r e d e l à c a p i t o l u l d e s p r e m i s t i c i s m .

D i n c o l o d e a c e s t e o b i e c ţ i u n i , c a r e ţ in d e s t r u c t u r a î n t r e a g ă a .sistemuliui d e g â n d i r e a d- lu i L B l a g a , c a r t e a a c e a s t a n o u ă e s t e p l i n ă d e v i z i u n i f o a r t e b o g a t e , d e p r e c i z ă r i î n d r ă z ­n e ţ e ş i i n t e r e s a n t e , d e a t i t u d i n i o a r e r u p ou o r i ­ce o b i ş n u i n ţ i d e g â n d i r e ş i m a i p r e c i s d e g â n ­d i r e î n f a c t u r ă ş i p o s t u r ă e u r o p e a n ă . E s t e o c a r t e v i e , e x t r e m d e v i e , d i n c o l o d e l i m i t e d e s i s t e m . T o c m a i d e a c e e a n e j e n e a z ă o b l i g a ţ i u ­n e a p e o a r e ş i - o i m p u n e a u t o r u l d e a f a c e d i n ea u n c o n t r a f o r t a l s i s t e m u l u i s ă u .

S u n t e m siguri i c ă d a c ă a u t o r u l a r f i u i tat , m ă c a r ac i , oă e s t e e l a c e l c a r e a d e s c o p e r i t f r â ­n e ş i c e n z u r i t r a n s c e n d e n t e , c a r t e a a r fi f o s t o m i n u n a t ă r e v e l a ţ i e d e e l a n d e g â n d i r e , d e f i ­n e ţ e d e o b s e r v a ţ i e , d e i n g e n i o z i t a t e î n a r g u ­m e n t a r e .

I n p e n u r i a d e c ă r ţ i d e e s e n ţ ă a zi le i d e az i , „ R e l i g i e ş i S p i r i t " c o n s t i t u e o .oază d e oprire , d e e s e n ţ ă , d e r e c u l e g e r e m i r a t ă , d e o teacă d e g â l c e a v a c r i t i c ă ş i d e n e c o n t e s t a t ă b u c u r i e d e a p u t e a m u l ţ u m i a u t o r u l u i p e n t r u c e l e ce n e - a d ă r u i t .

P E T R U P . I O N E S C U

L I T E R A R Ă c r i t i c e a l e d - I u i A l . B u s u i o c e a n u , d u p ă .care Gândirea ş i - a p u s primieiie p i e t r e d e t e m e l i e i -deo log i că p r i n e s e u r i l e d - l u i Nichifoir C r a i n i c : Politică şi ortodoxie ş i Parsifo-l . D e a t u n c i , p u ­t e m s p u n e c ă Gândirea a r e şi o d o c t r i n ă , c a r e m a i t â r z i u s 'a d e s ă r v â r ş i t p r i n Nostalgia Para­disului şi n u m a i p u ţ i n p r i n o p e r a d - l u i Luu. c i an B l a g a .

D a r o c o n t r i b u ţ i e c r i t i c ă l a î n c a d r a r e a a c e s ­tei o r i e n t ă r i a a v u t ş i d - 1 A l . B u s u i o c e a n u - I n -t r ' a d e v ă r , c â n d a a p ă r u t p r i m u l . s tud iu „La sfârşitul unui capitol", — se î n c h e i a o e p o c ă l i ­t e r a r ă ş i o d a t ă c u d â n s a a p u n e a s t e a u a s i m b o ­l i s m u l u i . S i m b o l i s m u l s e n ă s c u s e d i n t r ' o n e u ­r a s t e n i e inteOectuallă, d i n t r u d a o b o s i t o a r e a u n o r herailzi . c r epuscu l a r i , c a r e c ă u t a u î n a f a r ă d e r e a l i t a t e t ă m ă d u i r e a n d l i n i ş t e i l o r l ă u n t r i c e O a l t ă v i z i u n e a v i e ţ i i p r i n r u p e r e a b r u t a l ă a e s t e t i c u l u i d e e t n i c , a d u c e a s u b t e r f u g i i l e n e ­g u r o a s e a l e s u b c o n ş t i e n t u l u i î n d o m e n i u l a r t e i c a r e p r e s u p u n e a î n p r i m u l r â n d l u c i d i t a t e ş i e -c h i l i b r u a l faaU'JtăţilOr c r e a t o a r e . P r e d e s t i n a t u -ne i c a t e g o r i i l i m i t a t e d e s n o b i ş i s a l o n a r z i , î m ­b ă t a ţ i d e f e e r i a u n e i m u z i c a l i t ă ţ i s u b i e c t i v e ş i n e c c m u n i o a b i l e , s i m b o l i ş t i i a u t r e c u t p r i n toate

214

g a m e l e a b s u r d u l u i p â n ă c â n d a u n a u f r a g i a t în i ifoaţiunea a n a r h i e i ş i a i m o r a l i t ă ţ i i . P e t e r e n u l d e s c o m p u n e r i i m o r a l e ş i e s t e t i ce , p r e g ă t i t d e s i m b o l i s m , a u î n c o l ţ i t g e r m e n i i m o d e r n i s m u l u i . Qe a u r m a t :se c u n o a ş t e , p r i n a d â n c i r e a a c e s t e i l ini i d e evoluţ ie - D a d a i s m u l , supra- rea l i smui l i , f u ­t u r i s m u l s u n t c u r e n t e s u c c e s i v e şi c o r e l a t i v e t o t o d a t ă s i m b o l i s m u l u i , d a r cu totull m i n o r e p r i n p u t e r e a c r e a ţ i e i .

D - l A l . B u s u i o c e a n u c e r c e t e a z ă c r i t i c a c e s t f e ­n o m e n , î l l ă m u r e ş t e ş i î l i zo lează î n o r e d i n ţ â n -du-1 p o s t e r i t ă ţ i i , p e n t r u a - i o p u n e a r t a a u t o h ­t o n ă a p o e ţ i l o r g â n d i r i ş t i . T e m a d i n prilmiuii a r ­t icol e s t e r e l u a t ă m a i t â r z i u , î n t r ' u n s t u d i u a -p ă r u t î n 1®29, c â n d s e p u t e a î n c h e i a b i l a n ţ u l f a l i m e n t a r a l s i m b o l i s m u l u i , i a r poe ţ i i Gândirii p u t e a u să î n s e m n e , p r i n o p e r a lor , — o n o u ă e t a p ă î n l i t e r a t u r a c o n t e m p o r a n ă . P r i n u r m a r e , d u p ă p ă r e r e a d - l u i A l . B u s u i o c e a n u , p o e ţ i i d e l à Gândirea s ' a a f i r m a t p r i n o p o z i ţ i e cu s i m b o l i s ­mul: d e c ă z u t t o c m a i d i n p r i c i n a i n c a p a c i t ă ţ i i Iui c r e a t o a r e . „ S i m b o l i s m u l r o m â n e s c , — s p u n e d - l AL BusuioiceanU, — e c o u î n t â r z i a t a l c e l u i f r a n ­cez, v e n e a î n s ă s ă r e p e t e l a n o i î n c e r c a r e a d e a face d i n l i t e r a t u r ă o a r t ă f ă r ă scop, f ă r ă l e g ă ­t u r ă c u v i a ţ a . I n t e r z i c â n d u - ş i o r i c e c o n ţ i n u t d e g â n d i r e , c ă u t â n d s ă e x p r i m e n u m a i u n j oc d e s e n s a ţ i i p e r s o n a l e , oa r e s e t r a d u c e a p r i n n o t a ţ i a i m p r e s i o n i s t ă ş i p r i n d i s t i l a r e a p u r f o r m a l ă a c u v â n t u l u i , a c e a s t ă l i t e r a t u r ă îşi refuza: o r i c e p o s i b i l i t a t e d e c r e a ţ i i s e m n i f i c a t i v ă , o r i c e a d e ­r e n ţ ă Oa i rea l i t a tea şi u n a n i m i t a t e a v i e ţ i i " (pag. 133),. G e n e r a ţ i a p o e ţ i l o r g â n d i r i ş t i a p o r n i t d e l a a l t e t e m e i u r i . I n s u f l e t u l e i s 'a d e s b ă t u t m a r e a d r a m ă a c u n o a ş t e r i i e x i s t e n ţ i a l e , p r i n c e a r e m a i cairaciteristic v i a ţ a s p i r i t u l u i l i t e r a r , a d i c ă p r i n a u t o h t o n i e .

A ş a s e e x p l i c ă f a p t u l că p o e z i a d - l u i M o h i f o r C r a i n i c a i z v o r î t d i n Darurile pământului, a d - l u i I o n P i l l â t d i n p a t r i a r h a l i t a t e a v i e ţ i i ' r u s ­t ice s a u f a m i l i a l e , d u p ă c u m d-l L u c i a n B l a g a „ la c e a l a l t ă e x t r e m i t a t e " , a a v u t v i z i u n e a m i ­t u r i l o r t e l u r i c e ş i a a r i s t o c r a t i c e l o r n ă z u i n ţ e c ă ­t r e p u r i t ă ţ i l e c l a s i ce . D e s i g u r că şi p o e z i a d - i o r A d r i a n M a n i e ş i V- V o i c u l e s c u p â r g u e ş t e f r u c ­t u l poez i e i g â n d i r i s t e , ş i f ă r ă î n d o i a l ă c ă ş i la d â n ş i i v o m g ă s i a c e e a ş i o s t i l i t a t e f a ţ ă d e mo­d e r n i s m u l d e ş ă n ţ a t şi p o t r i v n i c r e a l i t ă ţ i l o r e -x i s t e n ţ e i t o t a l e d e s p r e c a r e v o r b e ş t e d - l Al . B u ­s u i o c e a n u .

S t u d i u l d e s p r e Walt Whitman — a p ă r u t m a i î n t â i ica i n t r o d u c e r e Ca u n v o l u m d e p o e m e , t r a ­d u s e d i n e n g l e z e ş t e d e d - l A l . Busu io iceanu î n 1925 — i n t e r e s e a z ă t a n g e n ţ i a l c u l t u r a ' r o m â n e a ­scă, d a r t e m e l e p e c a r e l e p u n e ş i a d â n c i r e a lo r s u b u n u n g h i d e v e d e r e filosofic, n e î n c r e -"drnţează că ace i a ş i d r a m ă a O m u l u i - C o s m o s s 'a

p u s şl d i n c o l o d e o c e a n , d a r înltr 'o c u l t u r ă f ă r ă t r a d i ţ i i ş i m a c e r a t ă d© a t â t e a d i v e r g e n ţ e , e a n ' a i z b u t i t a l t ă a r t ă d e c â t a c e e a a m i s t i d s m u l u i orud, a g r e s i v ş i d i n a m i c a l 'omului r e v e n i t de là

p r i m i t i v i s m u l l u i o r i g i n a r . C u n o a ş t e r e a lui 1 W a l t Whi l tman, p g c a r e 1-a p ă t r u n s şi 1-a î n ţ e l e s , i - a p r i l e j u i t d - l u i A l . B u s u i o c e a n u o s e r i e d e c o n ­s i d e r a ţ i i c r i t i c e d e o î n a l t ă v a l o a r e i n t e l e c t u a l ă . I a t ă o ocaz i e p o t r i v i t ă p e n t r u a a f i r m a c ă d - l A l B u s u i o c e a n u a r e o c o n ş t i i n ţ ă c r i t i că , p r i n c a r e v r e m s ă î n ţ e l e g e m a c e a f a c u l t a t e d e a d e ­s ă v â r ş i l u c r u l î n c e p u t o e r c e t â n d u - l p e t o a t e f e ­ţe le , f ă r ă c a p r i n a c e a s t a s c r i s u l d o m n i e i s a l e să p a r ă o b o s i t o r s a u î n c ă r c a t d e e r u d i ţ i i . S t u ­d i u l d e s p r e W a l t W h i t m a n e s t e d o v e d i t o r .

I n î n t r u n i r e a s t u d i i l o r c r i t i ce a l e d - l u i A i . B u s u i o c e a n u , p a g i n i l e d e s p r e Vasile Pâman m ă r t u r i s e s c a c e a î n ţ e l e g e r e m u l t i p l ă ş i c o m p l e c ­t ă a o m u l u i şi a ope re i . D e s i g u r , p u n c t u l d e p l e ­c a r e s e a f l ă î n t r ' o a f i n i t a t e e l e c t i v ă , î n v e d e r a t ă m a i d e m u l t , c â n d î n v o l u m u l Figuri şi cărţi ( a p ă r u t c u m u l ţ i a n i î n u r m ă ) d - l A l . B u s u i o ­c e a n u a Scr i s i a r ă ş i c â t e v a p a g i n i d e s p r e g â n d i ­r e a f i losofică a l u i V a s i l e P â r v a n . D a r e o m p l e e -t ă r i l e d e d a t a a c e a s t a , o a r e n i -1 p r e z i n t ă p e V a ­si le P â r v a n î n t o a t e i p o s t aze l e e x i s t e n ţ e i s a l e , — n e g â n d i m s ă a f i r m ă m că n i m e n i p â n ă a c u m n u s'a r i d i c a t a t â t d e î n ţ e l e g ă t o r . p e d r u m u l .care n e m â n ă c ă t r e a p o l o g i a a c e s t u i o m d e n o b i l ă p u r i t a t e a g â n d u l u i , ş i n u m a i p u ţ i n d e o a -

p r i g ă î n c o r d a r e c u o u r s i t ă s fâş ie to r d e d u r e r o a ­să . N i c i 'Chiar d. 1. Andirileşescu, u n u l d i n t r e a u t e n t i c i i e x e g e ţ i .ai lui: V a s i l e P â r v a n n ' a m e r s m a i d e p a r t e d e o p r e z e n t a r e d i d a c t i c ă ş i i n f o r ­m a t i v ă . I n 1928 Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială (no. 3'—4) a d u c e a c o l a b o r ă r i v a r i a t e - In memoriam V. Pârvan, ş i s t u d i i l e d - l o r S . L a m -b r i n o , T u d o r V i a n u , C o s t i n S t . S to i ee seu ş i H . M e t a x a , l ă s â n d l a o p a r t e s l o v e l e o c a z i o n a l e si ca î n t o t d e a u n a Qipsite d e s e n s a l e d - l u i D . G u ş t i , — d a r n ic i u n u l d i n t r e a c e s t e a n ' a u c o n c e n t r a r e a şi p ă t r u n d e r e a p a g i n i l o r d - l u i Al . B u s u i o c e a n u .

I n v r e m e a lu i T i t u M a i o r e s c u , D i m i t r i e O n -ciul , N . l o r g a ş i A l . B o g d a n , p e r s o n a l i t a t e a l u i Vas i le P â r v a n a t r e c u t p o a t e n e b ă g a t ă î n s e a ­m ă , c ă c i d e p a r t e d e î n g â m f a r e a a c a d e m i c ă , t o t a t â t d e m u n c i t o r c â t şi d e m o d e s t , a r h e o l o g u l d e s c o p e r i s e p r i n s ă p ă t u r i n u n u m a i t r e c u t u l r a ­sei a u t o h t o n e , d a r c h i a r o c o n c e p ţ i e d e v i a ţ ă . A r fi o- t e m ă f o a r t e i n t e r e s a n t ă d e d e s b ă t u t , a c e e a a l e g ă t u r i i d i n t r e d e s c o p e r i r i l e a r h e o l o g i c e ş i f i -losofia l u i V a s i l e P â r v a n , căc i d i n m e d i t a ţ i i l e lui, p e r u i n e l e ş i s c r u m u l t r e c u t u l u i , s e n a ş t e a c e a c o n c e p ţ i e t r a g i c ă , p e c a r e a e x p u s - o î n Me­moriale şi î n Idei şi forme tetorice. V a s i l e P â r r v a n ş i - a p e t r e c u t o b u n ă p a r t e d i n v ia ţă m e d i ­t â n d a s u p r a m o r ţ i i , şi s t o i c i s m u l l u i Marcus Au-

215

relius c a r e e s t e t o t o d a t ă şi a t i t u d i n e a i u i î n f a ţ a v ie ţ i i , a i c i t r e b u e s ă - ş i a f l e o b â r ş i a . C a şi l a î n ţ e l e p t u l î m p ă r a t , f i losof ia e r a l a V a s i l e P â r v a n p r e a p u ţ i n o p r e d i s p o z i ţ i e a s p i r i t u l u i , s a u o a t i ­t u d i n e i n t e l e c t u a l ă , c â t m a i m u l t o c o n c e p ţ i e d e v i a ţ ă e a r e - ş i s e m n a l a p r e z e n ţ a î n t o a t e c l i pe l e e x i s t e n ţ e i s a l e .

iD-a AL B u s u i o c e a n u 'S tudiază c o r e l a t i v v i a ţ a şi o p e r a lui ' V a s i l e P â r v a n , ş i a c e a s t ă m e t o d a e s t e c e a m a i b u n ă , c ă c i m ă î n t r e b c u m a r p u t e a fi ^separată u n a d e c e a l a l t ă ? C a ş i î n s t u d i u l

d e s p r e W a l t W h i l t m a n , a m ă n u n t u l b i o g r a f i c l i m ­p e z e ş t e şi o o m p l e o t e a z ă p e r s p e c t i v a d e î n ţ e l e g e r e a opere i - C a s i a t u n c i c â n d v o r b e a d e s p r e p o e ­t u l a m e r i c a n , d - 1 A l . B u s u i o c e a n u n u p i e r d e d i n v e d e r e s ă î n r e g i s t r e z e m o m e n t e l e c a r e a u i n f l u e n ţ a t e v o l u ţ i a i n t e l e c t u a l ă a M V a s i l e P â r v a n .

C o n t a c t u l .ou m u l ţ i m i l e r ă s v r ă t i t e d i n v r e m e a r ă z b o i u l u i , d u r e r o a s a p i e r d e r e a so ţ ie i şi a c o ­p i lu lu i , s t u d i i l e a r h e o l o g i c e c a r e î l i z o l e a z ă î n

s i n g u r ă t a t e î l p r o v o a c ă isă s e a d â n c e a s c ă în: p r o ­p r i a l u i p e r s o n a l i t a t e , ş i s t u d i i l e l u i d i n a c e a s t ă v r e m e , r ă m â n p u n c t a t e d e a c e s t e e v e n i m e n t e b iog ra f i c e . A c e s t p u n c t d e v e d e r e e s t e l a d - i AL B u s u i o c e a n u o m e t o d ă d e c e r c e t a r e c r i t i c ă ş i d e s i g u r f o a r t e u t i l ă , c ă c i d e s c h i d e p o s i b i l i t ă ţ i

d e î n ţ e l e g e r e p e c a r e c r i t i c a i m p r e s i o n i s t ă s a u e s t e t i c ă n u l e a r e . „ O p e r a , — s p u n e a F r i e d e r i c h G u n d o l f î n s t u d i u l i u i d e s p r e Goethe, — n u e s t e a l t c e v a d e c â t e x p r e s i a v i e ţ i i î n s ă ş i " a i n d i v i d u ­lui , î n t r ' u n s e n s m a i a d â n c , „ v i a ţ a ş i o p e r a s u n i d i f e r i t e a t r i b u t e a l e a c e l e i a ş i s u b s t a n ţ e " .

•Prea a d e s e a o r i î n c r i t i c a l i t e r a r ă s e b a g a ­t e l i z e a z ă s a u s e v u l g a r i z e a z ă f a p t e l e b i o g r a f i c e , s u M i n i i d U - s e p a r t e a s e n z a ţ i o n a l ă . P r e a pu ţ ind s u n t a c e i c a r e , s t u d i i n d o p e r a , c e r c e t e a z ă ' şi n u a n ţ ă r i l e s u b t i l e a l e p e r s o n a l i t ă ţ i i , s u b s t a n ţ a

p r o t e i c ă a v i e ţ i i ' ca re s e a b s t r a c t i z e a z ă î n o p e r a d e a r t ă . C e e s t e a l t c e v a p o v e s t e a l u i Alegenor, d e c â t „ o i m a g i n ă ' r ă s f r â n t ă î n s i n e î n s ă ş i , c o n ­c e n t r a t ă î n o g l i n d i r i l ă u n t r i c e " , ş i o a r e s ' a p r o ­d u s a tunc i - c â n d V a s i l e P â r v a n v e n e a d e l à H i s ­t r i a ? V e n e a , n u 'este u n fe l d e a v o r b i , ci e s t e c h i a r t r e c e r e a d e l à v i a ţ a t r ă i t ă la v i a ţ a g â n d u ­lu i .

A c e i a ş i p r o b l e m ă a g â n d u l u i , s t r ă b ă t u t d e r i t ­m u r i l e e x i s t e n ţ e i , s e p u n e î n s t u d i u l d e s p r e Poezia iui Nichifor Crainic. C â n d a a p ă r u t p o e ­z i a Oui N i c h i f o r C r a i n i c , Gândirea n u e x i s t a , d a r s e p r e v e d e a o m u l , c a r e p r i n t o a t ă p u t e r e a lu i d e î n s u f l e ţ i r e , a v e a s ă - i d e s ă v â r ş e a s c ă a r h i ' t e o t u r a n o b i l ă a ' c rea ţ ie i s p i r i t u a l e . G e n e r a ţ i a

c a r e s 'a r i d i c a t c u d - 1 N i c h i f o r Cra^inic e r a „ d o r ­n i c ă d e m â n t u i r e , î n s e t a t ă d e v i a ţ ă " (pag . 134); e a t r ă i a d r a m a r e g ă s i r i i o m u l u i î n s p a ţ i u l d u m -n e z e e s c ş i t e l u r i c , ş i d e a c e e a s e a j u n g e l a c o n ­

v i n g e r e a că „ a r t a n u m a i e o n o b i l ă i n u l t i l i -t a t e , s a u o e f l o r e s c e n t ă a e x c e s u l u i d e s e n s i b i ­l i t a t e i n d i v i d u a l ă , c i o p r o b l e m ă d e c o n ş t i i n ţ ă , d e r e f i e x i u n e d e s p r e s ine , c a r e a j u t ă s u f l e t e l e , torturându-le c u î n t r e b ă r i şi î n d o e l i " . D - 1 N i ­c h i f o r C r a i n i c p l e c a s e d e l à i n s p i r a ţ i a t eo log i că , d a r p o d o a b e l e d e a z u r a l e p o e t u l u i a v e a u s ă s e r â n d u i a s c ă d u p ă c r i t e r i i l e f i r i i , şi n i m i c m a i p o t r i v i t , p e n t r u a c e l c a r e p u r c e d e d e l à î n ţ e l e p ­c i u n e a e v a n g h e l i c ă , d e c â t s ă s e c o b o a r e l a t o ­t a l i t a r a c u p r i n d e r e a v i e ţ i i . A s t f e l p r e z e n t u l şi t r e c u t u l , n ă d e j d i l e d e p u r i f i c a r e şi a r ă t ă r i l e ' an­c e s t r a l e , s e î n t r u n e s c s u b c a t a p e t e a s m a l u m i ­n a t ă d e d u h u l E v a n g h e l i e i . A c e s t e ide i , p e c a r e

l e d e s p r i n d e m d i n s t u d i u l d - l u i A l . B u s u i o c e a ­n u , d e f i n e s c p o e z i a d - l u i N i c h i f o r C r a i n i c .

Ş i p e n t r u c ă a m v o r b i t m a i s u s d e i n s p i r a ­ţ i e iteoCiogilcă, t r e b u e s ă a d ă o g ă m , c u î n s ă ş i c u ­

v i n t e l e d - l u l A l . B u s u i o c e a n u , c ă „d-mii T u d o r A r g h e z i şi G a l a G a l a c t i o n u m b l a s e r ă p e a c e l e a ş i că i a l e d u h u l u i m a i î n a i n t e d e a c o b o r î p r i n t r e ce l e lumeşt i : . D a r c e l d i n t â i m a i m u l t h a i d u c i s e

p r i n v i a D o m n u l u i , p e c a r e o ş i p ă r ă s i s e icu l u -c i f e r i ee p o g o r ă m i n t e , î n v r e m e o e p ă r i n t e l e G a l a G a l a c t i o n (să m ă i e r t e P r e a C u c e r n i c i a sa) s e

l u p t a a m a r n i c o u p ă c a t u l , c a r e t r i u m f a m a i î n ­t o t d e a u n a î n l i t e r a t u r a s a " (pag . 120);. C u a -c e a s t ă 'comparaţ ie i , c a r e a r e o a m u z a n t ă s a ­v o a r e , d a r ş i o j u d i c i o a s ă î n d r e p t ă ţ i r e c r i t i c ă , p u t e m î n c h e i a a c e s t c a p i t o l , d e u n d e s e v e d e că n u m a i p o e z i a d - l u i N i c h i f o r C r a i n i c a i z ­b â n d i t î m p o t r i v a p ă c a t u l u i , n ă z u i n d c ă t r e p u r i ­f i c a r e .

U l t i m e l e c a p i t o l e d i n c a r t e a d-llui A l . B u s u i o ­c e a n u s u n t Marginale la i d e i l e c a r e a u p r e o c u ­

p a t c r i t i c a u l t i m i l o r d o u ă z e c i d e a n i , i a r «Epi­logu l , c u t i t l u l c o p i a t d u p ă s t u d i u l l u i C h a r l e s M a u r r a s , Viitorul inteligenţei, e s t e o a f e c t i v ă d ă r u i r e i d e o l o g i c ă a c e l u i a c a r e , c u u n f u l g u r a n t s p i r i t d i a l e c t i c , a d e s b ă t u t , î n t o a t ă o p e r a l u i , uiisiita o m u l u i m o d e r n h ă r ţ u i t d e i s p i t a r a ţ i o n a -

l i s m u M ş i a d e m o c r a ţ i e i - I n t r e m i l i t a n t i s m şi ideo log ie , d-1 A l . B u s u i o c e a n u a a ş e z a t p i a t r a d e t e m e l i e a s p i r i t u l u i c r i t i c . P r o c e d â n d a s t f e l ,

m i l i t a n t i s m u l n u e s t e a d u m b r i t d e p a r ţ i a l i t a t e , i a r i d e o l o g i a î ş i g ă s e ş t e c o n ţ i n u t u l a r t i s t i c î n v a l o r i l e l i t e r a r e a f i r m a t e î n p a g i n i l e r e v i s t e i Gândirea.

* * *

tiOONEL T E O D O B E A N U : Î N T O A R C E R E A I N T I M P . (Ed. { Cartea Românească, 1941). — A m î n b u z u n a r o r d i n u l d e c h e m a r e - O r d i n v e r d e , d e m o b i l i z a r e , ş i c h i a r m â i n e (azi e s t e 24 M a r t i e ) v o i u p l e c a p e z o n ă . U n d e v a d e p a r t e , c i n e ş t i e u n d e , ş i p e n t r u c â t timp... A n u l t r e c u t m i - a m p u r t a t s t r a i l e mi l i t a i re o p t l u n i ş i j u -

216

m a t a te , ' d i n t r e o a r e ş a s e l u n i n u m a i î n U k r a i n a . B a t - o f o c u l d e n ă p a s t ă . I n U k r a i n a n u s u n t

l u n c i ş i n i c i p ă d u r i , n i c i c r â n g u r i ş i n i c i l ivez i . A c e a s t a e năpas t a . . P e i s a g i u l e s t e î n t u n e c a t , t r i s t ş i p u s t i u . S a t e l e a r s e ş i o r a ş e l e b o i t e e u h u m ă , c a m u f l a j sov ie t i c , z â m b e s c s t r a n i u şi ba t j oco ­r i t o r . C a v o u : r e c e , u m e d şi f ă r ă l umină .

A n u l t r e c u t , c â n d a m p l e c a t la r ă z b o i u , m i - a m l u a t î n g e a m a n t a n {eu n ' a m l a d ă d e c a m p a n i e , n u - m i p l a c b a g a j e l e ) c â t e v a c ă r ţ i n e m ţ e ş t i şi r o m a n e l e întunecare ş i Pădurea spânzuraţilor. N ă d ă j d u i a m c ă v o i g ă s i î n el s a t m o s f e r a d e r ă z b o i u , ş i n ' a m g ă s i t - o . A c u m î m i v o i e l u a p e G o e t h e şi n u m a i p e F a u s t . Aic i se a d u n ă t o a t e f i re le e x i s t e n ţ e i n o a s t r e . D r a m a d o c t o r u l u i F a u s t e s t e d r a m a , o m u l u i d e t o t d e a u n a . D r a m a n o a s t r ă a t u t u r o r , c u g reşe l i l e , n ă z u i n ţ e l e , d e s a -m ă g i r i l e ş i î n f r â n g e r i l e e i . C u r e v e n i r e a p o c ă i ­t ă i a c e a m fost o d i n i o a r ă , cu s p u l b e r a r e a u t o ­pi i lor , c u d u r e r o a s a m e l a n c o l i e a e x i s t e n ţ e i n o a s t r e i g n a r e . A s t f e l p r e g ă t i t su f l e t e ş t e , c u g â n d u l i a c o p i l u l m e u ş i 'la n i m i c a l t c eva , m â i n e vo iu p l e c a p e zonă . D a r a s t ă z i a m d e c i t i t o c a r t e a d - l u i I o n e l T e o d o r e a n u şi d e sc r i s o c r o n i c ă l i t e r a r ă . N ' a m n i c i o d i spoz i ţ i e p e n t r u a c e s t e x e r c i ţ i u i n t e l e c t u a l , d a r î m i d a u p e r f e c t d e b i n e s e a m a că v i a ţ a e s t e a l c ă t u i t ă d i n c o n t r a ­dic ţ i i ş i p a r a d o x e . N u î n c e r c o r ă z v r ă t i r e î m p o ­t r i v a d e s t i n u l u i m e u . î m i p l a c e r ă z b o i u l ( a m f ă c u t d o a r apo log i a l u i î n c a r t e a m e a Orientări în veac), m ă o b i ş n u e s c f o a r t e b i n e c u z o n a m i ­l i t a r ă , şi d e a c e i a n u p o t î n ţ e l e g e , c u m tocmai a s t ă z i , u n i i o a m e n i , p r i n t r ' u n s t r i d e n t a n a c r o ­n i s m , îş i p i e r d v r e m e a p u b l i c â n d d u l c e g ă r i i sen­t i m e n t a l e .

' G e n e r a ţ i a n o a s t r ă a p ă ş i t î n v i a ţ ă s u b a u g u r i i r ăzbo iu lu i ' t r e c u t . S e p u n e a u a t â t e a p r o b l e m e d e c o n ş t i i n ţ ă ; d r a m a e x i s t e n ţ e i n o a s t r e e r a p r e a c u m p l i t ă , ş i d e s c u m p ă n i ţ i s u f l e t e ş t e , n e c ă u ­t a m p e n o i î n ş ine , n u n e r e g ă s e a m î n a l ţ i i , e r a m i p o t r i v n i c i î n ţ e l e g e r i i c e l o r b ă t r â n i , e i a u t r ă i t o v i a ţ ă d e h u z u r e a l ă ş i b e l ş u g , ş i d i n a c e a s t a p r i c ină , r e v o l t a n o a s t r ă e r a l e g i t i m a t ă . D - l I o - i n e l Te iodoreanu n ' a c u n o s c u t a c e a s t ă d r a m ă , n ' a ; t r ă i t - o , a r ă m a s p e r i f e r i c v e a c u l u i , şi ' l i t e r a tu r a d o m n i e i - s a l e e s t e l i p s i t ă d e a c t u a l i t a t e . Ş i t o ­tu ş i , t r e b u e să r e c u n o s c c ă U l i ţ a copilăriei şi Medelenii m i - a u t u r b u r a t s u f l e t u l . E r a aco lo Chiar c o p i l ă r i a n o a s t r ă b u r g h e z ă ş i s v ă p ă i a t ă , c u m e r i d o m n e ş t i î n o b r a j i , c u p u l p e l e r u m e n i t e d e s o a r e a l e I o a n e i , ou s e n s i b i l i t a t e a c r u d ă a i p r i m e l o r i sp i t e , şi c a r e d i n t r e n o i n ' a f u g ă r i t \ în z b u r d ă l n i c i a p r i n c r â n g u r i p e f a t a e u p ă r u l b l o n d d e b a v a r e z ă , c u och i i a l b a ş t r i c a şi m a - . r e a , cu g u r a c a l d ă c a r e p r i n d e c a ' n t r ' o c u p ă : s ă r u t a r e a .

D a c ă o c h e m a S a n d a s a u a l t fe l , c e i m p o r t a n -

ţ ă a r e ? F a p t c e r t e s t e c ă a ex i s t a t ' a c e a s t ă f e -m e e , p e m a r g i n e a e x i s t e n ţ e i n o a s t r e , şi .că d i n i luz ia t i n e r e ţ i i a m p l ă s m u i t n ă z u i n ţ a f e r i c i r i i .

D a r r e p e t , a c e s t e t a n g e n ţ e su f l e t e ş t i n ' a u fos t e s e n ţ i a l e e x i s t e n ţ e i n o a s t r e , L e _ a m t r ă i t , l e - a m c u p r i n s t o a t ă c ă l d u r a v o l u p t ă ţ i i , a u i n t r a t î n s â n ­gele şi î n c a r n e a n o a s t r ă , d a r n ' a u p ă t r u n s î n d r a m a n o a s t r ă s p i r i t u a l ă . T i m p u r i l e p e c a r e l e t r ă i a m , r e c l a m a u o l i t e r a t u r ă d i n a m i c ă ş i s o l a r ă , c u p r o f u n d e r e z o n a n ţ e fielurice, a s p r ă şi m a s i v ă , c a r e s ă î n t r u c h i p e z e c h i p u l d e b r o n z a l o m u l u i m o d e r n - I a t ă p e n t r u c e n u a v e a m o r e c e p t i v i ­t a t e e f e c t i v ă p e n t r u î n ţ e l e g e r e a l i t e r a t u r i i d - l u i Ione l T e o d o r e a n u . I n a d e r e n ţ a n o a s t r ă ş i i n a c -t u a l i t a t e a l i t e r a t u r i i d - l u i I o n e l T e o d o r e a n u , n u ş t i r b e s c valoiairea e i e s t e t i că .

A l c ă t u i t ă d i n r e m i n i s c e n ţ e ps iho log ice , d i n s u b i e c t i v i s m e şi nos t a lg i i , l i t e r a t u r a d - l u i I o ­n e l T e o d o r e a n u a e v o l u a t f i r e sc s p r e e v o c a r e ş i m e m o r i a l i s t i c ă . A s t f e l s e î n c a d r e a z ă c e l e t r e i • v o l u m e i n t i t u l a t e Tudor Ceaw Alcaz, şi î n c o n ­t i n u a r e v i n e întoarcerea în timp. Copii i , p ă r i n ţ i i ş l .bunicii , a t m o s f e r a f a m i l i a l ă , c u p r o n u n ţ a t u l ei p a t e t i s m ; e v o c ă r i l e d u r e r o a s e ş i m â n g â e t o a -re . L ă m p i l e n o p ţ i l o r şi a l e F lo r i i l o r , s u n t d o c u ­m e n t e o m e n e ş t i p e c a r e d e c â t e o r i n i l e a -m i n t i m n e p i c u r ă î n su f l e t e l i c o a r e a a d o r m i ­t o a r e a t i m p u l u i s fâ rş i t .

Im p a g i n i l e u r m ă t o a r e e s t e a m i n t i r e a l u i G. T o p â r c e a n u , G. I b r ă i l e a n u şi M i h a i l S a d o v e a n u , •ou a c e l e a ş i m ă r t u r i s i r i p a t e t i c e ş i m e l a n c o l i c e a l e î n t o a c e r e i î n t i m p . P o r t r e t u l l u i M a t e i O a n t a c u z i n o e s t e p l i n d e c ă l d u r a u n e i î n ţ e l e ­ge r i f i l ia le . „ D a _ d a , ace l a ş i f a r m e c z v o r î t d i r e c t d i n î n a l t ă s i m p l i c i t a t e - A c e l a ş i r i t m c a r e î n n o ­b i l a z ă r i l e l a ş u l u i c u a l b a s t r e o n d u l ă r i d e d e a ­l u r i î n a z u r (?) s e p r e l u n g e a şi î n g â n d i r e a lu i M a t e i O a n t a c u z i n o , î n s u f l e ţ i n d - o m ă s u r a t , s i ­t u â n d - o î n l a r g i p e r s p e c t i v e a e r i e n e , i l u m i n â n ­d - o c u acel z â m b e t b l â n d , m o l d o v e n e s c , p e d e a ­l u r i l e i e şene caşi p e f a ţ a l u i " (pag. 108).

D a r n u n u m a i î n a c e s t e p a g i n i , ci î n t o a t ă l i ­t e r a t u r a d-luii I o n e l T e o d o r e a n u , s e r ă s f r â n g r e ­z o n a n ţ e l e a n c e s t r a l e d i n g l o r i o a s a u r b e v o e v o -d a l ă . I n a c e a s t ă a t m o s f e r ă p l i n ă d e f a r m e c ş i d e m i s t e r , î n c a r e u m b r e l e t r e c u t u l u i p a r că t e u r m ă r e s c la f i eca re p a s , d J l I o n e l T e o d o r e a n u a a f l a t c l i m a t u l p o t r i v i t s t r u c t u r i i s a l e s u f l e ­t e ş t i .

O v e c h e t eo r i e , c a r e î n c e p e cu . ru ine le lu i V o l r ney , v o r b e ş t e d e u n r e f u g i u î n t r e c u t a l r o m a n ­t ici lor , de o d e p r i n d e r e d e p r e z e n t o a r e n ' a r î n s e m n a a l t c e v a d e c â t o i n a d a p t a r e , d a c ă n u c h i a r o r e v o l t ă p e r s o n a l ă . I n a c e a s t ă s p e c i e d e r o m a n t i s m a u v r u t u n i i c r i t i c i să î n c a d r e z e sp i ­r i t u l m o l d o v e n e s c . Ş i t o t u ş i , r o m a n t i s m u l n o s ­t r u e s t e m a i m u l t m u n t e n e s c d e c â t m o l d o v e -

217

n e s c . I o d_l I o n e l T e o d o r e a n u n u e s t e v o r b a d e r o m a n t i s m , , oi m a i m u l t d e u n l i r i s m n o s t a l ­g ic şi p a t e t i c , icare î n v e d e r e a z ă o s e n s i b i l i t a t e d e l i c a t ă ş i f e m e n i n ă , e u i n c a p a c i t a t e a e s e n ţ i a l ă d e a c u p r i n d e r e a l i t a t e a î n t r ' o f o r m u l ă d i n a m i ­c ă ş i v i r i l ă . Ini e p o c a d e huzureaf lă ş i b e l ş u g d i ­n a i n t e a r ă z b o i u l u i t r e c u t , c â n d l u m e a a d o r m e a n e ş t i u t o a r e p e r a z e l e p l a c i d i t ă ţ i i , a c e a s t ă l i t e ­r a t u r ă ş i j a r f i g ă s i t d e b u n ă s e a m ă o l a r g ă î n ­ţ e l e g e r e . E a n u e s t e l i p s i t ă d e v a l o a r e e s t e t i c ă , ş i materiaiuOi u m a n e s t e v i u şi p r o t e i c , d a r n u ­m a i p e o f a ţ ă a e x i s t e n ţ e i s a l e , căc i p e c e l e l a l t e , e s t e o b s c u r ş i i n a d e c v a t . A s t ă z i a c e a s t ă l i t e r a ­t u r ă p a r e a n a c r o n i c ă , d a r d a c ă a v e m î n v e d e r e e v o l u ţ i a d e c o m p e n s a ţ i e a e p o c i l o r l i t e r a r e , e a îşi v a p u t e a găs i c â n d v a • ac tua l i t a t ea e i .

'U l t ime l e p a g i n i idin întoarcerea în timp s u n t c o n s a c r a t e Slugilor noastre ş i Câinilor. O î n ­c e r c a r e m i n o r ă d e u m a n i z a r e a u n o r a şi a a l ­terna. Nod r ă m â n e m , î n ceia c e p r i v e ş t e s lug i l e , la b a t j o c u r a u m o r i s t i c ă a l u i J o n a t h a n S w i f t , i a r c â n d e s t e v o r b a d e c â i n i , œ o p r i m Ca A x e i

Muin the . S u n t p r e f e r i n ţ e icaire n u p o t a t i n g e s u s c e p t i b i l i t a t e a n i m ă n u i .

* * »

I O N Ş I U G A R I U : P A R A D I S U L P E R E G R I -N A R (Editura Meşterul Manole 1942). — Poei'iul sită d e v o r b ă c u s i n e î n s u ş i . î ş i a s c u l ­t ă î n f r i g u r a t ş o a p t a g â n d u l u i , şi d i n a c e s t so l i -l o c v i u s e năşi te poez i a . A c e s t a e s t e d e s t i n u l s i n ­g u l a r a l c e l o r m a i mul l ţ i p o e ţ i c a r e s e p i e r d î n t r ' u n l i r i s m e s e n ţ i a l i D a r d e ce a c e a s t ă s p o ­v e d a n i e a p a r e sub 'zodia a u l i c ă a l u i A n d r é G i d e , — şi t o c m a i î n M e ş t e r u l M a n e l e , n u se p o a t e î n ţ e l e g e . P r i l e j d e a p r o p i e r e î n t r e s e n s i -

C R O N I C A I O N M A R I N S A D O V E A N U :

I S T O R I A D R A M E I Ş I T E A T R U L U I

I n l oc d e t e a t r u , s ă n e o p r i m p u ţ i n l a o c a r t e d e s p r e t e a t r u .

E î n t â i a o a r ă , m i se p a r e , c â n d s i l a b i s i m p e r o m â n e ş t e u n t i t l u ica c e l d e m a i s u s , t i t l iu p e c a r e I o n M a r i n S a d o v e a m u î l d ă u n e i o p e r e m e ­n i t e s ă - i o c u p e v i e a ţ a , s a u — ce ia c e e m a i m u l t ! — c e a m a i b u n ă p a r t e d i n vieaiţă.

P e e m î l c u n o a ş t e m d e c â n d p r o a s p ă t î n t o r s d e l à P a r i s c h e l t u i a o a v e r e cu m o n t ă r i ( la A t e ­n e u ş i a i u r e a ) d e p i e s e d e p o e z i e p u r ă , î n m i n ­t e a lui), ica ş i îni t r 'a m u l t o r a d i n n o i , f r ă m â n l t â n -d u - s e p o a t e d e g â n d u l c ă a c e a s t ă c e n u ş ă r e a s ă a a r t e lo r , d r a m a , t r e b u e o d a t ă . smulsă d i n m â n a v u l g u l u i , s p ă l a t ă d e m e r c a n t i l i s m , î m b r ă c a t ă

b i l i t a t e a m o r b i d ă şi b l e s t e m a t ă a l u i A n d r é G i d e ş i .poezia g r a n i t i c ă ş i v u l c a n i c ă a d - l u i I o n Ş i u g a r i u n u e x i s t ă , M a e s t r u l e s t e r ă u ales, şi d e s i g u r , v a fi r e n e g a t . D e s p r e p a r a d i s a u v o r ­b i t a t â ţ i a p o e ţ i , ,şi n ă z u i n ţ a l o r c ă t r e s p a ţ i i l e e -d e n i c e e s t e v e c h e ş i p r e a c u n o s c u t ă . N u î n a -c e a s t ă î n g â m f a r e s t ă v a l o a r e a v o l u m u l u i p u b l i ­ca t d e d - 1 Hon Ş i u g a r i u , c i î n c o n ţ i n u t u l p o e z i e i . Aici î n t r ' a d e v ă r d e s c o p e r i m a l t o m d e c â t a c e l a c a r e a fos t A n d r é G i d e . O n ă z u i n ţ ă c ă t r e a b ­s o l u t şi c ă t r e f e r i c i r e ; o p o e z i e s ă n ă t o a s ă ş i r o b u s t ă , c u v e r s u r i c a r e s c a p ă r ă s c â n t e i î n c r e ­m e n e a c u v â n t u l u i , î n s f â r ş i t , o î n ă l ţ a r e p a r a d i -s i a c ă s p r e l u m i n ă ş i p e r f e c ţ i u n e . I a t ă b u n ă o a r ă a c e s t e v e r s u r i d i n A r s poetica :

„Că nu dorka linişte ne preocupă, Ci nurwal truda de-a ne înălţa spre ea ,-Nu ceia ce avem în noi, ci goana după Necunoscutul nici când nu-l vom avea.

„Şi n,e atrage nenorocirea din cuvinte Nu pentru ceea ce prin ea în vremi vom fi, Ci numai pentru frământările prea sfinte Şi bucuria unică de-a le râvni".

( P a g . 22) I n a c e s t e v e r s u r i s e d e f i n e ş t e t o a t ă p o e z i a

d - l u i I o n Ş i u g a r i u . A v â n t u r i l e , m i r a j e l e , i s p i ­te le , n ă z u i n ţ e l e , n e p o t o l i t a s e t e d e e v a d a r e î n spa ţ i i m e t a f i z i c e , f u l g u r a n t a î n t r u c h i p a r e î n t r ' o i d e n t i t a t e u n a n i m i s t ă d u c p o e z i a d - l u i I o n Ş i u ­g a r i u c ă t r e d u m n e z e i a s c ă ' d e s p r i n d e r e a o m u l u i d e h u m ă . D e s i g u r , <un t e m p e r a m e n t p o e t i c d e u n r e m a r c a b i l d i n a m i s m , ş i n u m a i p u ţ i n o t r u d n i c ă ' n ă z u i n ţ ă s p r e p u r i f i c a r e .

N T C O L A E R O Ş U

d o m n e ş t e ş i a d u s ă ân s f â r ş i t i a b a l u l î m p ă r ă ­tesc a l poez i e i .

N u e u n v i s ne l eg iu i t - N i c i m ă c a r o r i g i n a l ! M a r i m o d e r n i , d e l à A n t o i n e la C o p e a u ş i 'delà a c e ş t i a ( sau î n a i n t e d e a c e ş t i a ) 'la G o r d o n C r a i g , a u răs teu la t E u r o p a v r e m i i 'lor c u a s e m e n e a vis ; i a r ce l m a i m a r e l i r i c a l v e a c u l u i — a l ă ­t u r i d e R i l k e — i r l a n d e z u l W i l l i a m B u t l e r Y e a t s a m e r s p â n ă l a a s c r i e Plays for Dancers, a d i c ă p iese p e n t r u m u z i c ă ş i d a n s .

I o n M a r i n S a d o v e a n u , f a c e p a r t e idin g e n e r a ­ţ ia c r e s c u t ă l a a c e a s t ă şcoa lă , şi t o t s c r i s u l l u i , d e g u s t r a f i n a t ş i c i t i r e a l ea să , e c a ş i v i e a ţ a l u i , o eulltă î n c ă p e r e p e n t r u c e l e m a i g e n e r o a s e n ă -z u i n ţ i p r i v i t o a r e l a t e a t r u .

M a i e r i p a r c ă , d e g h i z a t î n i n s p e c t o r a l t e a t r e ­lor (şi s p u n d e g h i z a t f i i n d c ă l a m i j l o c e r a o

D R A M A T I C Ă

218

m i c ă p u n e r e î n s c e n ă : s t a t u l s ă - i a c o r d e n u m a i t i t lu l , i a r b u g e t u l f u n c ţ i u n e i , cu d e p l a s ă r i şi c e ­le la l te , s ă .se c o n s u m e d i n p r o p r i a a v e r e a t i t u ­l a ru lu i ) c u t r c c r a T e a t r e l e n o a s t r e N a ţ i o n a l e d e p r o v i n c i e , ş i î n t r e C l u j ş i C e r n ă u ţ i , C r a i o v a şi Ch i ş inău , se o s â r d u i a să , c o n v i n g ă l u m e a c ă s e p o a t e f a c e a r t ă ş i priita a c e l e u r g i s i t e k a m c i a t c e .

C u a c e a s t ă u c e n i c i e , p l ă t i t ă , c u m s p u n , d i n p rOpr ia - i p u n g ă , I o n M a r i n S a d o v e a n u , t r e c u t d i n t r e a p t ă 'n t r e a p t ă , c a In u n m e ş t e ş u g , a a -j u n s f a c t o r u l r ă s p u n z ă t o r a l t e a t r u l u i n o s t r u , şi de là a c e a s t ă s i t ua ţ i e , i d e n t i f i c a t a p r o a p e c u el, l -a l u m i n a t c u p e r s o n a l i t a t e a lui , a d i c ă cu i n ­t e l igen ţă , . cu l tu ră şi e l egan ţ ă i

S ă n u u i t ă m c ă a c e l e înainte de premieră, c a r e s ' au b u c u r a t t o t a n u l a c e s t a d e o p r i m i r e entusîa is tă , s 'a r e g ă s i t î n p u b l i c u l f o r m a t d e I o n M a r i n S a d o v e a n u cu a c e a m u l t i p l ă s e r i e d e con fe r in ţ e , î n o a r e ©ni d e a r â n d u i d â n s u l , d e l à a ce i a ş i t r i b u n ă , a s t r ă b ă t u t epoc i d u p ă epoc i d i n v i e a ţ a t e a t r u l u i u n i v e r s a l , d e s i m o r m â n t â n d g e ­n u r i ş i p i e s e a p u s e , s a u t r e z i n d cu l u m i n ă n o u ă o p e r e a n c h i l o z a t e î n a m i n t i r e a u n u i p u b l i c r o s d e r u t i n a d i d a c t i c ă .

© i n a c e s t e c i c l u r i d e .confer in ţe a i e ş i t o p e r a c a r e .astăzi .se a ş t e r n e î n f a ţ a n o a s t r ă s u b t i t l u l g r a n d i o s d e Istoria Universală a Dramei şi Tea­trului, ş i î n o a r e a u t o r u l u r m ă r e ş t e p e o s c a r ă p a r a l e l ă e v o l u ţ i a a c e s t o r d o u ă r e a l i z ă r i c a r e î n ochii m u ' l t o r a î n s e a m n ă u n u l şi a c e l a ş i l u c r u , d a r c a r e , î n e f o r t u l l o r s e c u l a r , î n g o a n a d u p ă f rumos , s e u r m ă r e s c c a z i u a cu n o a p t e a .

N i m i c m a i c a r a c t e r i s t i c p e n t r u c o n c e p ţ i a d e t e a t r u a l u i I o n M a r i n S a d o v e a n u c a a c e a s t ă d i s t i n c ţ i e p e c a r e d â n s u l o i a c h i a r c a b a z ă a o p e r e i s a l e : drama ş i teatrul.

A r t a e o l u p t ă c u m i s t e r u l v i e ţ i i . N a ş t e r e a şi m o a r t e a sUnt c a p e t e l e o p u s e a l e a c e s t u i m i s t e r . P e n t r u r e z o l v a r e a a c e s t u i m i s t e r , s a u m ă c a r e -luidarea lu i (oeiace s e n s i b i l e s t e a ce i a ş i l u c r u , ş i ce e a r t a d a c ă n u o n o u ă s e n s i b i l i t a t e a o m u l u i , t r a n s p u s ă p e s t e s e n s i b i l i t a t e a c r u d ă a n a ş t e r i i şi a m o r ţ i i ) o m u l p r i m i t i v ş i - a c r e a t f o r m e p l a s t i c e p r i n c a r e s ă s e d e p ă ş e a s c ă s a u u i t e p e s ine . O r i c e s u b t i l i t ă ţ i iar v e n i să r a f i n e z e s a u d e f o r m e z e .conceptul d e a r t ă , e l s t ă aci , î n a -ceas t ă n e v o i e d e d e p ă ş i r e şi u i t a r e d e s i n e î n f a ţ a m i s t e r u l u i v ie ţ i i .

P r i n t r e a c e s t e f o r m e p l a s t i c e , dansul — b u n ă ­o a r ă — a r e u n s e n s a p r o a p e re l ig ios , ş i c o n t a ­m i n a t c u m a g i a face c â t o m i to log i e .

„ E x i s t ă u n d a n s — n e s p u n e a u t o r u l — c a r e prim î m b ă r b ă t a r e a luffi d u c e l a o s t a r e d e extaz. C â n d î n s ă a c e s t u i d a n s i se a d a o g ă ş i i n t e n ţ i a

d e a i m i t a , dec i n u n u m a i d e a s e d e p ă ş i , d a r d e a se r e f u g i a c h i a r î n a l t ă f o r m ă d e v i e a ţ a , cea kniibată, s 'a c r e a t t e m e l i a î n să ş i a t e a t r u l u i d e t o t d e a u n a . F e n o m e n u l , î n a c c e p ţ i a l u i l a r g ă , p o a r t ă n u m e l e d e M i m u s , a d i c ă i m b o l d u l u n i ­v e r s a l d e a c rea t e a t r u l r e a ! p r i n i m i t a ţ i e şi Obse rva re" .

I a r m a i d e p a r t e : „ P e l i n i a d e s v o l t ă r i i a ce s t e i a r t e r e a l i s t e s e a ş e a z ă a r t a actorului, d u p ă c u m a r t a p o e t u l u i dramatic, î n a c c e p ţ i u n e a cea m a i î n a l t ă a sa, d e t ă l m ă c i t o r şi i n i ţ i a t o r î n m a r i l e r o s t u r i u n i v e r s a l e ş i m e t a f i z i c e a l e e x i s t e n ţ e i , s e a ş e a z ă p e l in i a d^n c e î n ce m a i e v o l u a t ă a d r a m e i m a g i c e , î n c r e a r e a a c e l u i extaz d e c a ­l i t a t e to t m a i î n a l t ă " .

C e l e t r e i z e c i d e f a sc ico le ( c a r e s u n t t o t a t â ­tea v o l u m e , f i i ndcă .cea d i n f a ţ a n o a s t r ă a c o ­p e r ă n u m a i p u ţ i n d e 132 d e p a g i n i c o m p a c t e ) cu c a r e n e v a d ă r u i î n t r e a g a o p e r ă , v o r a v e a să s t r ă b a t ă p r i n u r m a r e a c e a s t ă d u b l ă c ă r a r e p r i n d e s i ş u l t o t m a i s t u f o s a l d r a m e i u n i v e r ­sa l e ; şi l u c r u l l a u n loc î n s e a m n ă o e x p e d i ţ i e î n poez ie , a c e a s t a f i ind f i n a l i t a t e a o r i c ă r e i . a r t e d u p ă p e r i p e ţ i i l e c h i a r c e l e m a i a b r a c a d a b r a n t e p r i n p r o z a m e ş t e ş u g u l u i .

L u m i n ă î n c e p e să s e facă c h i a r d e l à p r i m a f a s c i c u l ă ' Drama şi Teatrul religios în 'Evulme­diu, u n d e z a r e a n i s e d e s c h i d e c u d r a m a l a t i n ă şi i l ivrescă p r i m a r ă , l a c a r e c a p i t o l m a i c a Hros-witha, o u d e l i c i o s u l e i Dulciţius, e r e î n v i a t ă î n c â t e v a p a g i n i p e r f e c t t r a d u s e ; c u a p a r i ţ i a Mi­nusului ş i .a Dramei Magice, p r i n t r e c e r e a d e l à g e n u r i l e e x t a t i c e l a g e n u r i l e p u r m i m e t i c e ş i a -j u n g e r e a , p r i n t r ' o l e g ă t u r ă to t m ă i s t r â n s ă a p u b l i c u l u i c u scena , ila Teatrul închis ; apo i d r a ­m a l i t u r g i c ă c u s c h i m b ă r i to t m a i d e p ă r t a t e a -d u s e m o t i v u l u i e v a n g h e l i c ; drama semiliturgi-că cu d e r i v a r e a e i î n Miracole ; ş i î n s f â r ş i t r e ­v ă r s a r e a e v u l u i m e d i u î n a p e l e m a r i ( c u m le n u m e ş t e a u t o r u l ) a l e Misterelor, s u b i n f l u e n ţ a M i m u s u i u i şi d r a m e i m a g i c e , d a r şi .cu a p a r i ţ i a p r i m i l o r Arlechini şi a p r i m i l o r p o e ţ i : u n Eus-tache Maroadé, s a u A r n o u l Gréban.

E p o a t e c e l m a i g r a v cap i to l a l d r a m e i u n i v e r ­sale , şi I o n M a r i n S a d o v e a n u n e c o n d u c e p r i n e l c u o a r t ă s f ă t o a s ă ş i o e r u d i ţ i e c a r e se f e r e ş t e s ă a p e s e .

T r a d u c e r i f r u m o a s e r ă c o r e s c d i n c â n d î n c â n d j u n g l a d e d a t e şi a m ă n u n t e , ş i n u m a i p u ţ i n d e d o u ă s p r e z e c e s t a m p e i l u s t r e a z ă m o m e n t e l e ce l e m a i c a r a c t e r i s t i c e a l e u n e i p o v e ş t i c a r e a p r o a p e d e v i n e c a p t i v a n t ă .

D R A G O Ş P R O T O i P O F E S C U

219

C R O N I C A M Â R U N T Ă D E S T I N U L P O E Z I E I . A p a r i ţ i a c â t o r v a r e c e n ­

t e v o l u m e d e p o e z i e d e a u t o r i c o n s a c r a ţ i s a u m a i p u ţ i n c o n s a c r a ţ i , n e - a p r i l e j u i t m o t i v e d e r e f l e c ţ i e h o t ă r â t o a r e î n c e e a c e p r i v e ş t e d e s t i n u l poez ie i ş i î n s p e c i a l a l poez i e i n o a s t r e . R e f l e c ­ţ i i le a c e s t e a a u a v u t p r e t e n ţ i a s ă p ă t r u n d ă î n î n s ă ş i t a i n a . p r z e n ţ e i poez i e i ş i a f o r m e i sa le . E l e a u m e r s a t â t d e d e p a r t e î n c â t a u p u s p r o ­b l e m a j u s t i f i c ă r i i şi v a l a b i l i t ă ţ i i a t â t a s t r u c t u r i i poez i e i c â t ş i a s c o p u l u i c e - 1 u r m ă r e ş t e p o e z i a . S ă n e l ă m u r i m . A t â t a v r e m e c â t n u s 'a f ă c u t m e t a f i z i c ă şi f i losof ie î m p r e j u r u l a r t e i , a r t a a fos t c e e a c e a fost , c e e a c e a p u t u t fi. V o m s p u n e c h i a r m a i m u l t : a r t a a fos t d e a b i a p â n ă a~ t u n c i a u t e n t i c ă ş i v i e . D i n m o m e n t u l î n c a r e d i s c r i m i n a r e a m e t a f i z i c ă ş i a n a l i z a e p i s t e m o l o g i ­că a u î n c e p u t s ă a s a l t e z e t e m p l u l s o l i t a r a l a r t e i , a r t a a î n c e p u t , l a r â n d u l e i , s ă f i e î n h ă m a t ă l a d i f e r i t e c a r e v i c t o r i o a s e . A r t a i l u s t r a şi j u s t i ­fica, a d e v e r e a şi î n t ă r e a a n u m i t e p e r s p e c t i v e t e o r e t i c e . î n c e p e , d e f ap t , m a r e a e p o c ă a c o n -s t r u c ţ i u n i l o r t e o r e t i c e . S e f i x a u m a i î n t â i s c o ­p u r i l e m e t a f i z i c e , s e s u b l i n i a u m e t o d e l e p r i n c a r e s ' a r p u t e a a j u n g e l a e l e ş i a p o i s e p r e ­z e n t a u p r o i e c t e l e , n o d u r i l e , m a n i f e s t u l n o u e r şcoli d e a r t ă .

N e a p ă r a t , n i c i o d a t ă a r t a n u a fos t l i p s i t ă d e o. a r g u m e n t a r e t e o r e t i c ă . C l a s i c i s m u l ş i - a a v u t t e o r e t i c i e n i i l u i , f ie că e v o r b a d e H o r a ţ / u s a u de B o i l e a u . D a r c l a s i c i s m u l ş i - a c r e a t d o c t r i n a e s t e t i c ă d u p ă c e a r t a c l a s i că s e c o n s u m a s e î n focu l s a c r u a l p r o p r i i l o r e i c r e a ţ i u n i . C a n o a n e l e e s t e t i c e n u a u f ă c u t d e c â t s ă s a n c ţ i o n e z e o s t a r e a e f a p t . R o m a n t i s m u l , d e ? i î ş i î n c e r c a s e p u t e r e a

a r i p i l o r s c ă l d a t e î n a z u r u l c r e a ţ i e i e s t e t i ce , îşi f ă u r e ş t e î n s ă u n p r o g r a m ce t r e b u e î n f ă p t u i t , l a n s e a z ă u n m a n i f e s t ce s e c e r e a r e a l i z a t , u r ­m a t . S i m b o l i s m u l e s t e şi m a i p r e c i s . E l a d u c e şi s c o p u l ş i c a l ea . O d a t ă c u s i m b o l i s m u l î n c e p e fă p ă t r u n d ă , d e f a p t , î n p r e o c u p ă r i l e d e a r t ă , v i z i u n e a m e t a f i z i c ă a a r t e i şi m a i c u s e a m ă , v i z i u n e a ei e p i s t e m o l o g i c ă . A r t a a r e o f u n c ţ i u ­ne d e c u n o a ş t e r e . C ă e s t e a ş a n e - o a r a t ă şi f a p t u l c ă s i m b o l i s m u l f i x e a z ă m e t o d a d e l u c r u . Şi i a t ă - n e î n f a ţ a u n e i d o c t r i n e u n d e a r t a s u ­ge: e e z ă c u n o a ş t e r e a r e a l i t ă ţ i i . D e ac i m e t o d a spec i f i că a s i m b o l u l u i , a m e t a f o r e i , a i m a g i n e i .

C ă a r t a a r e o f u n c ţ i u n e d e c u n o a ş t e r e n e - a s p u s - o dec i , c u m u l t î n a i n t e , s i m b o l i s m u l . Că m i j l o c u l d e a s u g e r a o a t a r e c u n o a ş t e r e e s t e i m a g i n a , s i m b o l u l ş i m e t a f o r a a c e e a ş i ş c o a l ă d e a r t a n e - a a f i r m a t - o . C u n c e p ţ i i l e d e s t u l d e m o ­d e r n e p e c a r e l e - a î m p ă m â n t e n i t l a n o i î n s p e ­c ia l d. L u c i a n B l a g a , r o s t u l m e t a f o r e i , f u n c ţ i a

c o g n i t i v ă a a r t e i , n u a d u c , d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e n i c i o a d â n c i r e n o u ă , ci d o a r p r e c i z ă r i şi f i x ă r i d e c o n d i ţ i u n i spec i a l e . C e e a c e n e i n t e r e ­s e a z ă p e n o i e s t e î n s ă a l t c e v a : e s t e i n v a z i a , b e ­ţ ia d e i m a g i n i ce a n ă p ă d i t î n t â n ă r a n o a s t r ă l i t e r a t u r ă , b e ţ i e a t â t d e î n t i n s ă , a t â t d e p l ă c u t ă î n c â t n u a s c ă p a t d e ea n i c i p r o z a , şi n u p r o z a l i t e r a r ă , ci p r o z a s a v a n t ă , ş t i i n ţ i f i că c h i a r s a u f i losofică.

I n e s e n ţ ă , l i t e r a t u r a şi p o e z i a n o a s t r ă ( a m i n -t i ţ i - v ă d e l i r i s m u l i m a g i n a t o r i u a l d - l u i I o n e l T e o d o r e a n u !) a u fos t s u p r a - s a t u r a t e d e ima­g ină . S e m e r s e s e a t â t d e d e p a r t e î n c â t p o e z i a s e j u s t i f i c a p r i n t r ' o i m a g i n ă c e n t r a l ă , p o e z i a , ca r e a l i z a r e u n i c ă e r a f ă c u t ă p e n t r u a î n c o r s e t a î n ea u n a s a u m a i m u l t e i m a g i n i . A c e a s t a n u ­m a i î n c e e a c e p r i v e ş t e f u n c ţ i a i m a g i n e i î n s i n e . Mu m a i v o r b i m n i m i c d e s p r e n a t u r a i m a g i n e i , d e s p r e c a r e a r p u t e a fi s c r i s u n î n t r e g s t u d i u . I m a g i n a ţ i - v ă ce s p a ţ i u p o e t i c i m e n s e c u p r i n s într t - m e t a f o r a l u i I . M i n u l e s e u ( l u n a , p ă r e a u n c a p d e m o r t t ă i a t d e g h i l o t i n ă şi a r u n c a t în mare . . . ! ) ş i a c e l e a a l e l u i L . B l a g a ( „ m e r g c u p i c i o a r e l e g o a l e pe . . . s t e l e " s a u „ d a n s d e c ă p r i o a ­r e p e m o r m i n t e " ) s a u i m a g e r i a c i u d a t ă , h e r m e -t ică , a b s c o n s ă , c u c i f ru d i n p o e z i a l u i I o n B a r b u , I o n V i n e a , M i r c e a S t r e i n u l , S i m i o n S t o l n i c u , e tc . , e tc . F e n o m e n u l s 'a o p r i t a c i . Şco l i , c u ­r e n t e , c i t a d e l e , b i s e r i c u ţ e s ' a u r i d i c a t p u z d e r i e p r e c u r - n d e n i . F u t u r i s m , c u b i s m , i m p r e s i o n i s m , e x p r e s i o n i s m , u l t r a r e a l i s m , u n a n i m i s m , e tc . , a u v e n i t c u p r o s p e c t e d e f e r i c i r e e s t e t i c ă , c u m a n i ­fes te d e l u c r u ş i d e m e t o d ă , c u d e s c o p e r i r i f u n ­d a m e n t a l e şi u l t i m e . A r t a î n c e t e a z ă d e a fi o i z ­b u c n i r e s p o n t a n ă , v i e , c o n c r e t ă d i n t r ' u n p r e a ­p l i n d e v i a ţ ă s p i r i t u a l ă . N e a p ă r a t , n i m e n i n u n e a g ă n e c e s i t a t e a şi p r e z e n ţ a a n u m i t o r c a n o a n e , d e ş i ş t i m că r o s t u l g e n i i l o r e s t e t o c m a i d e a s p a r g e v e c h i l e c a n o a n e , d e a c r e a î n l i b e r t a t e a a b s o l u t ă a s p i r i t u l u i v i u . C u i n t r o d u c e r e a m e ­ta f i z i ce i î n a r t ă , a r t a n u m a i e s t e s c o p î n s ine , ci m i j l o c , i n s t r u m e n t a l c u n o a ş t e r i i . I a r t o a t e şco l i l e m a i s u s p o m e n i t e n u f a c a l t c e v a d e c â t s ă f i x e z e c a l e a cea m a i b u n ă , t e h n i c a c e a m a i a d e c u a t ă p e n t r u a a j u n g e l a u n a s t f e l d e s c o p .

L e c t o r u l s ' a r p u t e a î n t r e b a , o d a t ă a j u n ş i ac i , d a c ă n o i n u m i l i t ă m c u m v a p e n t r u î n l ă t u r a r e a i m a g i n e i d i n p o e z i e , p e n t r u r e î n t o a r c e r e a l a v e c h i ' e t i p a r e c l a s i c e . D a r s ă n e l ă m u r i m . N u e v - r b a d e n i c i o î n l ă t u r a r e , d e n i c i o r e v e n i r e .

P o a t e şi p e n t r u f a p t u l că î n s ă ş i c l a s i c i s m u l c u ­n o a ş t e ş i î n t r e b u i n ţ e a z ă m e t a f o r a , i m a g i n a r a ­f ina t ă , c o m p l e x ă , î n s i s t e m e ce a u fos t a p o i c a n o n i z a t e ş i f i x a t e d e f i n i t i v î n „ a r t e p o e t i c e ' '

220

d o g m a t i c e , a b s o l u t e . D e a s e m e n i s e p u n e a c u t şi p r o b l e m a d a c ă i m a g i n a î n s i n e n u e s t e c e r u t ă d e î n să ş i d e s t i n u l şi f i i n ţ a poez ie i ? P o e z i a e s t e c r ea ţ i e , p l a s t i c i z a r e , c o n c r e t i z a r e . O poez i e d e idei , f ă r ă s u b s t a n ţ a c o n c r e t ă a i m a g m e i , e s t e o b o s i t o a r e , f a d ă şi a n e s t e t i c ă , r e d u c â n d u - s e , d e m u l t e or i , l a p r o z ă v e r s i f i c a t ă . I m a g i n a e s t e n e c e s a r ă î n s t r u c t u r a s u b s t a n ţ e i poe t i ce , d a r cu a n u m i t e î n g r ă d i r i . E l e r e i e s l i m p e d e d i n c o n s i d e r a ţ i i l e d e p â n ă ac i . Ş i a n u m e c ă i m a g i ­n a n u t r e b u e să s e j u s t i f c e p r i n p o e z i a în c a r e e c u p r i n s ă , ci p o e z i a p r i n i m a g i n i l e p e o a r e l e c u p r i n d e . N u s c r i u p o e z i a d e d r a g u l u n e i i m a ­ginii, c i i m a g i n a r ă s a r e conc re t , f l o a r e d e v i s , d in î n s ă ş i d i n a m i c a î n c a r e d ă n ţ u e i n s p i r a ţ i a p o e t i c i . I m a g i n a şi s i s t e m u l î n t r e g d e m e t a ­fo re p e c a r e î l c l ă d e ş t e ea , n u t r e b u e să s e r ­v e a s c ă n ic i u n u i p r e t e x t me ta f i z i c , s ă n u e x e m ­plif ice, s ă n u s u g e r e z e n i m e d i n a i n t e f i xa t , n i c i u n p r o g r a m d i n a i n t e t i c lu i t . D a c ă p o e z i a e a u ­t e n t i c ă , d a c ă s p i r i t u l d i n c a r e s e r u p e e s t e c u a d e v ă r a t p l i n p â n ă la r e v ă r s a r e , d a c ă a r e î n -t r ' a d e v ă r c e v a d e c o m u n i c a t , c e v a d e s t r i g a t l u m i i , c e v a d e m ă r t u r i s i t c l ipe i ş i e t e r n i t ă ţ i i , i m a g i n a d e c a r e s e s e r v e ş t e î l v a s e r v i f ă r ă a fi n e v o i e d e n i c i u n p l a n p r e a l a b i l , d e n i c i u n s ' s t e m , d e n ic i o p e r s p e c t i v ă c u p r e t e n ţ i e d e p r o g r a m e s t e t i c s a u me ta f i z i c . D a r a c e s t a n u e s t e d e c â t u n a s p e c t . C u a l t ă ocaz ie v o m c e r ­ce ta şi a l t e f e ţ e .

P . P . I. * * *

^ E R O I I " D-iLUlI I O N E L T E O D O R E A N U . - -O î n t â m p l a r e m ă r u n t ă : a m d e s c o p e r i t î n c u ­r i e r u l r e d a c ţ i e i o m i c ă ş i n a i v ă b r o ş u r ă a u n u i e l e v d e Qiceu, n i se p a r e , c a r e , v o r b i n d î n n u ­m e l e s ă u ş i î n n u m e l e g e n e r a ţ i e i sa le , s e r e ­vo l t ă , p u r ş i s i m p l u , î n f a ţ a o p e r e i l u i I , T e o ­d o r e a n u ş i e x c l a m ă c u o l e g i t i m ă m i r a r e p e n ­t r u e l : N u s u n t e m d e l o c a ş a c u m n e de sc r i i d - t a ! B r o ş u r a a -fost p e n t r u nOi p r i l e j d e p o ­p a s p e r p l e x î n j u r u l o p e r e i a t â t d e f e c u n d e şi, s ă o s p u n e m d r e p t , a t â t d e i n e g a l e a m a r e l u i r o m a n c i e r a l ado le scen ţe i - N u ş t i m l a c e e r o i face a l u z i e t â n ă r u l l i c e a n ş i n i c i n u n e i n t e ­r e s e a z ă . D a r n e - a m a m i n t i t d e „ M e d e l e n i i " t i -n e r e ţ e l o r n o a s t r e , d e D ă n u ţ , O l g u ţ a ş i M a n c a / " S ' a s p u s , c u d r e p t a t e d e s i g u r , c ă e s t e a c e a s t a c e a m a i b u n ă c a r t e a l u i I o n e l T e o d o r e a n u . P o a t e ş i p e n t r u e ă e s t e ş i o p a r t e d e a u t o - b i o -g ra f i e î n e a . B r o ş u r a c u p r i c i n a d e s v ă l u e î n s ă d o u ă î n t r e b ă r i d i f e r i t e ca e s e n ţ ă d a r l a fe l d e p l i n e d e m â h n i t o a r e î n d o i a l ă . U n a p r i v e ş t e î n ­săş i d e s t i n u l c r e a ţ i e i m a r i l o r n o ş t r i r o m a n c i e r i ' . A l t a ise r e f e r ă ila p u t i n ţ a u n u i a u t o r d e a fi r e p r e z e n t a n t u l ' f i e a l u n e i g e n e r a ţ i i , f ie a l u n e i

a n u m i t e v â r s t e . D - l I o n e l T e o d o r e a n u a scr ie cea m a i b u n ă c a r t e a isa l a î n c e p u t . A m u r ­m ă r i t o u n e s a ţ i u e v o l u ţ i a s a l i t e r a r ă . E a n u a fos t la î n ă l ţ i m e a d e b u t u l u i . A u u r m a t c ă r ţ i c o n s t r u i t e p e ace l a ş i ca l apod , d e v e n i t f a c t i c e şî c o n v e n ţ i o n a l . O p e r a , d i n c r e a t ă a d e v e n i t c o n ­s t r u i t ă . T i p u r i l e p r e z e n t a t e n u m a i a d u c e a u n i ­m i c n o u . S e d e s c o p e r i s e o f o r m u l ă l i t e r a r ă c a r e a fos t s u p t ă d e t o a t ă Vlaga e i î n t r ' o s e r i e d e c ă r ţ i î n o a r e p r e s t i g i o s n u m a i e r a d e c â t î n ­v e l i ş u l l i r ic . A v r u t a t u n c i r o m a n c i e r u l s ă s c h i m b e m e t o d ă ş i p e r s p e c t i v ă . Şi n e - a o f e r i t l a m e n t a b i l a , A r c a lu i N o e " . I n „ P r ă v a l e - B a b a ' s a u „Vas i l e P â n i ş o a r ă " a î n c e r c a t c o m p r o m i ­s u r i î n t r e l i r i c ş i e p i c . U n c a z a p a r t e : T u d o r C c a u r - A l c a z , d e s p r e c a r e v o m î n c e r c a a l t ă d a t ă o a n a l i z ă s p e c t r a l ă . D a r cazu l T e o d o r e a n u n u e s t e u n i c . L i v i u R e b r e a n u , d u p ă c e n e - a d a t p e „ I o n " a m e r s î n s e n s m i n o r î n „ C i u l e a n d r a " , p e n t r u a n a u f r a g i a a p r o a p e c o m p l e t î n „ G o r i l a " , f ă r ă a v o r b i d e d i v e r t i s m e n t u l p e n i b i l .din r o ­m a n u l ps iho i ' Jag ico-pol ţ i s t : „ A m â n d o i " s a u d e a m a l g a m u l c i u d a t d i n „ A d a m şi E v a " , b u n p r i ­lej d e m o n t a r e c i n e m a t o g r a f i c ă . O 1 a l t ă t r a g e ­d ie , c o n s u m a t ă î n r i d i c ă r i gă l ăg ioase , î n p a t i -nării f ă r ă g l o r i e şi î n d e c r e p i t u d i n e d u r e r o a s ă e s t e a c e i a a lui 1 C e z a r P e t r e s c u . L a ace s t a , a -ce iaş i c o n s t r u c ţ i e d e serie,, a c e i a ş i l i p s ă d e c o n ­t a c t .cu r e a l i t a t e a . N e b u c u r ă c ă cel p u ţ i n î n „ G o r i l a " n u p u t e m i m p u t a a c e l e a ş i s c ă d e r i , i n ­t e n ţ i a c r e a t o a r e f i ind cel p u ţ i n a u t e n t i c ă ş i s i ­g u r ă , a f a r ă d e o o a z ă d e p a r ţ i a l ă r e g ă s i r e e p i c ă î n „ R ă s c o a l a " .

P e d e a l t ă p a r t e r ă m â n e p r o b l e m a a d o u a . P o a t e u n a u t o r s ă r ă m â i e e x p o n e n t u l i con t inuu a l u n e i a t i t u d i n i , a l u n e i p r e o c u p ă r i ? I o n e l T e o ­d o r e a n u a v r u t s ă n e o f e r e r o m a n u l a d o l e s ­cen ţe i . A r e u ş i t , c u r e t u ş ă r i i e c e i - a u fos t f ă ­c u t e d e c r i t i c a t impului . , n u m a i î n „ M e d e l e n i " . Ş i a t u n c i a s i s t ă m l a a c e a s t ă c i u d a t ă s c h i m b a ­r e d e r o l u r i . „Ero i i " s e r e v o l t ă , n u s e r e c u n o s c , n u şi-iîl m a i r e c u n o s c p e a u t o r u l f a v o r i t , nu~i m a i r e c u n o s c d r e p t u l d e a v o r b i î n n u m e l e l o r ! E c i u d a t d a r e s i m p t o m a t i c - M a i î n t â i p e n t r u ­e ă adol isecenţ i i d i n v r e m e a M e d e l e n i l o r , s u n t d e a t u n c i m a i b i n e d e d o u ă z e c i d e a n i , a z i s u n t o a m e n i m a t u r i I a r a d o l e s c e n ţ i i d e azi' n u m a i s u n t t i n e r i i h u z u r u l u i d e a c u m d o u ă z e c i d e a n i

Daicăi a u t o r u l î n c e a r c ă , c u a c e i a ş i [formulă, să r e e d i t e z e c loco tu l d e az i , n u v a i zbu t i . D a c ă t i n e r e t u l d e azi' î n c e a r c ă s ă se a f le î n t i n e r e t u l d e ie r i , n u v a i z b u t i .

D a r î ndo i e l i l e n a s c îndo ie l i . C e z a r P e t r e s c u , m a i p r a c t i c , m a i s u p e r f i c i a l , m a i fac t i ce , m a i ep ic , î n o r i c e oaz, a r e t u ş a t imaginela , a i n t r o d u s c â ­t e v a e l e m e n t e p e r i f e r i c e n o u i , e a d e p i l d ă p r e o -

321

c u p ă f i le s p o r t i v e , şi, f ă r ă a d â n c i r e d e e s e n ţ ă , a c r e i o n a t c â t e v a s i l u e t e a d o l e s c e n t e c u a d e ­r e n ţ e s u p e r f i c i a l e , tonei T e o d o r e a n u a v r u t să^şi p ă s t r e z e t e h n i c a ş i o p t i c a m e d e l e n i s t ă . R e ­z u l t a t u l a f o s t c e l c u n o s c u t . L i v i u R e b r e a n e a . încerca t s ă o r ă ş e n i z e z e p e I o n ş i n e - a d a t p e P a h o n ţ u î n t r ' u n c a d r u d e f rescă soc ia lă . D a r t o a t e î n c e r c ă r i l e a c e s t e a a u s u f e r i t d e v ic i i d e c o n s t r u c ţ i e f u n d a m e n t a l e . Ş i n e î n t r e b ă m a -t u n c i a c u i e v i n a . A c u i e v i n a d a c ă e ro i i d e a z i n u s e m a i r e c u n o s c î n ce i d e i e r i , d a c ă s o ­c i e t a t e a d e az i n u s e r e f l e c t ă î n n i e i u n u l d i n r o m a n e l e n o a s t r e ? Ş i d e e e s i n g u r i i c a r e n e mad a m i n t i m c u d u i o ş i e d e M e d e l e n i s u n t e m t o t n o i , c e i d e i e r i ş i c a r e a z i n e r e c u n o a ş t e m p u ţ i n î n D ă n u ţ , î n Olguţa , - . . !

N u c u m v a î m b ă t r â n i m şi M e d e l e n i i s u n t o

d u i o a s ă a m i n t i r e a u n e i t i n e r e ţ e ce a fos t .! P. P . I .

. * *

E X P O Z I Ţ I A D-LUiI A . V U L P E , d i n s a l a M i ­n i s t e r u l u i P r o p a g a n d e i , e s t e o f r u m o a s ă m a ­n i f e s t a r e p l a s t i c ă . C u u n s c o p t o t u ş i d u b l u . A c e l d e a f i u n d o c u m e n t a r d e r ă z b o i m a i î n t â i ş i a p o i m a n i f e s t a r e d e a r t ă - A u t o r u l e x p u n e u n n u m ă r m a r e d e t a b l o u r i r e p r e z e n t â n d O d e s s a i m e d i a t d u p ă r ă z b o i . D i n a c e s t e c a u z e , e x p o z i ţ i a d - l u i A . V u l p e p o a t e f i î m p ă r ţ i t ă î n d o u ă g r u p e b i n e d i s t i n c t e : t a b l o u r i l e c u s c o p s t r i c t d o c u ­m e n t a r , m a i c u s e a m ă a c e l e u n d e s e a r a t ă p o r ­t u l iQdassei ş i r ă m ă ş i ţ e l e f u g e i r u s e ş t i ş i a c e l e î n c a r e a u t o r u l a r e u ş i t s ă s e î n d e p ă r t e z e d e m i s i u n e a s a d e p i c t o r a l n u i n i l o r r ă z b o i u l u i p e n t r u a n e d ă r u i p u r ş i s i m p l u p e i s a j u r b a n , Ou t o a t e a c e s t e a s u n t , c h i a r î n p r i m a g rUpă , a c e e a a d o c u m e n t e l o r , r e a l i z ă r i d e . a d e v ă r a t ă şi c i n s t i t ă v i z i u n e a r t i s t i c ă . N e g â n d i m d e p i l d ă l a „ Ş l e p s c u f u n d a t " , l a t a b l o u l c u v i n c i u l c o n ­t o r s i o n a t , l a u n a l t t a b l o u d e m a r g i n e d e a p ă în c a r e s t a u s c u f u n d a t e a u t o m o b i l e , t u n u r i , u s e a m ă d e r e a l i z ă r i i m p r e s i o n a n t e .

I n g r u p a a d o u a a u t o r u l î n c e a r c ă o f o r m u l ă n o u ă a g e n u l u i p e i s a g i s t i c î n t r e b u i n ţ â n d o t e h ­n i c ă p e c a r e i-o p e r m i t e p a s t a m a t ă a g o u -ache- ju lu i . D e a l t f e l n u e d e m i r a r e c a a u t o r u l s ă s e f i i z b i t d e m a r i g r e u t ă ţ i t e h n i c e , p e i s a -giiUl f i i n d u n g e n e x t r e m d e d i f ic i l şi î n c a r e e n e v o i e d e a c e a p o t e n ţ a r e a t a l e n t u l u i c e s e a p r o p i e d e g e n i u ş i î n c a r e , l a n o i , n u a u e x ­c e l a t d e c â t p u ţ i n i : u n M a r i e s B u n e s c u , u n I o r -g e l e s c u - Y o r , e n Ş t e f a n Popesou . , . T o t u ş i d. A . V u l p e n u s ' a t e m u t d e g r e u t ă ţ i l e d r u m u l u i şi l e - a î n f r u n t a t c u o v i z i u n e t i n e r e a s c ă , c e u n s i m ţ e c h i l i b r a t a l . va lo r i lo r şi a l c u l o r i l o r ş i cu o e g a l ă p e r s p e c t i v ă a s p a ţ i u l u i s ă u e s t e t i c . D e aci şi u n i f o r m i t a t e a c o n s t a n t ă î n t o a t ă î n t i n d e ­

r e a l u c r ă r i l o r e x p u s e . E p o a t e o c a l i t a t e , a c e i a d e - a v e d e a s u b i e c t u l ales), c u a c e l a ş i lOchiu, p e n ­t r u a c r e a u n u n i v e r s p r o p r i u . M e t o d a a c e a s t a n u e s t e n u m a i a d - l u i A . V u l p e . E a e c a r a c t e ­r i s t i c ă t u t u r o r s a u a p r o a p e t u t u r o r a r t i ş t i l o r n o ş t r i p l a s t i c i . D a r e s t e şi u n d e f e c t d a t o r i t m o n o t o n i e i d e v i z i u n e . U n i f o r m i t a t e a t e h n i c e i n u t r e b u e c o n f u n d a t ă c u u n i t a t e a o r g a n i c ă a s t i l u l u i . D a r a c e s t e a s u n t c o n s i d e r a ţ i e n i ce n u t r e b u e s ă n e o p r e a s c ă d e a c o n s t a t a e f o r t u l ş i b u n ă v o i n ţ a a u t o r u l u i d e a r e a l i z a p l a s t i c u n l u c r u poa te 1 ingra t . . E x p o z i ţ i a d - l u i A . V u l p e c o n s t i t u e , î n f e l u l a c e s t a , ş i o p r o m i s i u n e a r ­t i s t i că ş i o c o n t r i b u ţ i e s e r i o a s ă l a o p e r a dfe p r o p a g a n d ă d e r ă z b o i p e n t r u c a r e , ş i l a n o i , s ' a u f ă c u t p r i m i i p a ş i d e î n f ă p t u i r e .

P . P . I . * * *

P O V E S T E A L U I EMINlESCU, c a r e n e c a d e a b i a a c u m î n m â n ă , mu taebee c i t i t ă f ă r ă să f ie r e l e v a t ă c a u n u l d i n c e l e m a i f r u m o a s e o m a g i i ce s ' a u a d u s p o e t u l u i .

P e m o t i v u l LuiaeafărvluÂ, c u c a r e m a r e l e n o ­s t r u p o e t e s t e i d e n t i f i c a t , lîn r i t m u l şi o u c o l o ­r a t u r a v e s t i t e i b a l a d e , p o e t u l George Buznea n e r o m a n ţ e a z ă aci v i e a ţ a lu i E m i n e s c u î n a c e a t r a ­g ică a e i i n c o m p a t i b i l i t a t e c u n i m i c n i c i a o m u l u i d e t o a t e z i le le , c u n i m i c n i c i a a c t u l u i d e i u b i r e , m a i a l e s .

Şi-a scuturat al vrajei pom Petala aunee ;

E a - l vede-acum pe dânsul om. Şi el pe ea femee...

...Dar prin destin misterios Din dragostea cu-o Zână,

Se-oilese tristul Făt Frumos Cu'n pumn de stele 'n mână...

...Şi 'n timp ce trupul muritor Lăsat e pradă humii,

Cu duhul lui nemuritor El <stă deapuruH lumii...

F r u m o a s a p o e m ă n e a d u c e b i n e a m i n t e d e a u ­t o r u l Flăcărilor, c a r e n u t r e b u e s c u i t a t e , şi oa r e d e l à ' n c e p u t n e _ a u r e l e v a t e n p o e t d e v e r v ă m i n u l e s c i a n ă u n e o r i , d a r d e u n r a r p a t o s s e n -sua l , î n f r u p t a t d i n s a t i r i ş i f a u n i c u v o l u p t a t e e v o c a ţ i , ş i s f â r ş i n d î n m e l a n c o l i i l e l u i E d g a r P o e .

C u o v i g u r o a s ă î m p e r e c h e r e d e p a r n a s i a n i s m şi s i m b o l i s m , o, s e n s i b i l i t a t e t â n ă r ă şi a p r o a p e a -g r e s i v ă , s e p l a s e a z ă a c i p e m i t u l a n t i c ş i n e d ă v e r s u r i d e p u r ă p o e z i e c a :

222

In genunchi cu mâni îmvreunate am s'aştept chemarea ta 'n neştire, şi-a\m să dau,. Regină, 'n noaptea asta, toată 'nţetepciunea pe iubire.

Iar în zorii zilei, după alba osanà a nopţei, frânt şi calm, am să-ţi scriu pe trupul gol şi oacheş, dur — cu vârful inimei — un psalm.

( C ă t r e S u l a r n i t a )

— Şi m u l t e , f o a r t e m u l t e ca aces tea . . .

D. P . * * *

M A R T O R I I P A T I M I L O R , c a r t e a lu i G i o v a n n i P a p i n i a p ă r u t ă a n u l t r e c u t la „ C u g e t a r e a " î n t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă a d - n e i A l e x a n d r a M i -hăikacu-Birăill ia, e s t e cea m a i p o t r i v i t ă l e c t u r ă p e n t r u s ă p t ă m â n a d i n a i n t e a P a ş t i l o r , p e n t r u s f â n t a şi m a r e a s ă p t ă m â n ă a p a t i m i l o r D o m n u ­lu i I i s u s H r i s t o s , c â n d t o t su f l e tu l d e c r e ş t i n u r c ă t r e p t e l e Go lgo the i , u n a c â t e u n a , î m p r e u n ă cu m a r e l e Cruc i f i ca t . C ă c i c e l e ş a p t e „ l e g e n d e e v a n g h e l i c e " , din. o a r e e s t e a l c ă t u i t ă a c e a s t ă c a r t e , n u n u m a i că i z b u t e s c s ă t r a n s p u n ă p e c i ­t i t o r iîn a t m o s f e r a a c e e a p l i n ă d e î n f r i g u r a r e şi m i s t e r , c e c u l m i n e a z ă în s t r i g ă t u l d i n u l t i m a c l ipă : „săvârşil tul-s 'a", d a r e l e p r e d i s p u n î n a-ce laş i t i m p s u f l e t u l c i t i t o r u l u i l a î n d e l u n g a t ă şi feicundă m e d i t a ţ i e 'p ropr ie .

P o r n i n d d e l à c â t e v a f r â n t u r i d e f r a z e d i n E -v a n g h e l i i ş i d i n i s to r i c i i v r e m i i , i n g e n i o z i t a t e a lu i P a p i n i a i zbu t i t s ă d e a o .serie d e p u n e r i î n s c e n ă p l i n e d e r e a l i t a t e şi d r a m a t i s m . P e r s o n a -gi i ie b i b l i c e : l u d a , C a i a f a , P i l â t , t â l h a r u l B a . ralbba, S i m o n C i r e n i a n u l , c a r e a d u s ' c rucea l u i I i sus , Maico , s e r v i t o r u l l u i Caiafa , c ă r u i a a p o ­s to lu l P e t r u i -a t ă i a t u r e c h e a î n n o a p t e a p r i n ­d e r i i l u i I i s u s î n g r ă d i n a Ghe t semami , t o ţ i a -ceş t i m a r t o r i a i p a t i m i l o r D o m n u l u i î i s i m ţ i t r ă i n d a i e v e a , s b u e i u m â n d u - s e m ă c i n a ţ i d e r e -m u ş c ă r i s a u p u n â n d da .cale r ă z b u n ă r i , p l e d â n d p e n t r u s a u î m p o t r i v a l u i I i sus , v â n t u r â n d c o n ­t r a d i c ţ i i l e a p a r e n t e a l e d o c t r i n e i c r e ş t i n e , e t c . E s t e i m p r e s i o n a n t î n deoseb i p o r t r e t u l m a r e l u i a r h i e r e u Caiafa., a c ă r u i c o n v o r b i r e cu a p o s t o l u l P e t r u n u - ş i g ă s e ş t e e c h i v a l e n t u l d e c â t î n e p i s o ­d u l m a r e l u i i n c h i z i t o r d i n Fraţii Karamazov- D e a s e m e n e a , m o m e n t u l c â n d d i a v o l u l i z b u t e ş t e s ă î m p i n g ă p e I u d a l a t r ă d a r e a lu i I i sus , e s t e d e - a -d r e p t u l z g u d u i t o r . N u m a i u l t ima , l e g e n d ă , a c e e a a „ m a r e l u i r a b i n " , n u p o r n e ş t e dtela n i c i u n t e -m e i u b i b l i c sau. i s to r ic şi c o n s t i t u e o c r u n t ă b i ­c i u i r e a lui. I s r a e l . S a b b a t a i b e n S h a l o m , M a r e l e R a b i n e v r e u şi P a p a C e l e s t i n a l V I - l e a — p e r ­s o n a g i i i e ş i t e d i n i m a g i n a ţ i a l u i P a p i n i — a u o

c o n v o r b i r e . M a r e l e r a b i n p r o p u n e P a p e i ea , , î n s c h i m b u l u n e i . imense c a n t i t ă ţ i , d e a u r , să s e ş t e a r g ă .din c u l t u l c r e ş t i n s ă p t ă m â n a p a t i m i l o r lu i Iistus. T â r g u l , f i r e ş t e , n u s e î n c h e i e , d a r c i t i ­t o r u l î ş i d ă s e a m a o d a t ă m a i m u l t d e î n d r ă z ­n e a l a şi d e p u t e r e a d e c o r u p e r e a lu i I s r a e l .

I n Martorii Patimilor, G i o v a n n i P a p i n i e s t e ace laş i m a r e s t i l i s t d i n Un om sfârşit, d i n Viaţa lui Iisus ş i d i n c e l e l a l t e s c r i e r i a t e s a l e , d a r şi a ce l a ş i v u l c a n î n p l i n ă şi n e o s t o i t ă e r u p ţ i e . I n c iuda a ş t e p t ă r i i n u m e r o ş i l o r s ă i c r i t i c i ş i d u ş ­m a n i , celebrul , c o n v e r t i t l a c r e ş t i n i s m n u ş i -a p ă r ă s i t v e r v a p a m f l e t a r ă , ci c o n t i n u ă s ă m u ş t e î n s t â n g a şi î n d r e a p t a , c h i a r ş i î n c â r t i t e c u c o n ţ i n u t re l ig ios , c u m e s t e Viaţa lui Iisus şi a -ceastăi m i n u n a t ă î n m ă n u n c h e r e d e l e g e n d e e v a n ­ghe l ice . D a r , p e n t r u ce i c a r e n u ţ i n s e a m ă p r e a m u l t d e c o l o r a t u r a p r o n u n ţ a t p o l e m i c ă şi p a m ­f l e t a r ă a Scr i su lu i i u i P a p i n i şi u r m ă r e s c c u î n ­ţ e l e g e r e ş i b u n ă v o i n ţ ă a v a t a r e l e a c e s t u i m a r e scr i i to r — t r e c u t p r i n p o z i t i v i s m , p r a g m a t i s m , fulfcurism, m o d e r n i s m , m i s t i c i s m şi p o p o s i t î n f i ­n e î n c a t o l i c i s m — c a r t e a Martorii Patimilor e s t e o f r u m o a s ă c o m p l e t a r e a Vieţii lui Iisus. O c o m p l e t a r e î n t e m e i a t ă de .sigur a p r o a p e n u m a i p e i m a g i n a ţ i e , d a r c a r e c o n s t i t u e o n o u ă d o v a d ă a a d â n c i m i i c o n v e r t i r i i lu i P a p i n i şi u n m i n u n a t p r i l e j d e m e d i t a ţ i e p i o a s ă -pen t ru s u f l e t u l c r e ş t i ­n i l o r .

E M . V.

* * *

S C R I S O R I D E R Ă Z B O I e t i t l u l s u b c a r e d Al . L a s c a r o v - M o l d o v a n u a a d u n a t ş i o r â n d u i t m e t o d i c u n f o a r t e b o g a t m a t e r i a l e p i s t o l a r „ d i n a n u l v i t e j i e i r o m â n e ş t i 1941".

M ă r t u r i s e s c , a m t r e s ă l t a t d e b u c u r i e c â n d a m a f l a t că a u t o r u l r o m a n e l o r c r e ş t i n e „ M a m i n a " , „ T ă t u n u " şi „ î n t o a r c e r e a lu i A n d r e i P ă t r a ş o u " , fiind m o b i l i z a t p e n t r u l u c r u l a s e r v i c i u l .central a l .cenzuri i s c r i so r i lo r , s e î n d e l e t n i c e a c u s t r â n ­g e r e a şi o r â n d u i r e a a c e s t u i v a l o r o s m a t e r i a l d o ­c u m e n t a r . Căc i n u p u t e a m să u i t c u m , î n v a r a a n u l u i 1940, a f i â n d u - r n ă . „ u n d e v a p e z o n ă " , î n r e g i u n e a D u n ă r i i , ş i f i ind î n s ă r c i n a t d e . c o m a n ­d a n t u l [ r eg imentu lu i c u r e c e p ţ i o n a r e a i n f o r m a ­ţ i i lo r . radiofonice s t r ă i n e ş i c e n z u r a .scrisori lor , a m t r ă i t î n t r ' a d e v ă r cl ipe ide r a r ă î n ă l ţ a r e ' .su­f le tească , c i t i n d s c r i s o r i l e o s t a ş i l o r c ă t r e f a m i ­l i i le lor s a u a l e f a m i l i i l o r c ă t r e o s t a ş i . Şi n u o d a t ă r n i - a m zis a t u n c i , că s c r i so r i l e a ce l ea m e ­r i t a u să f acă p a r t e d i n t r ' o v a s t ă a n t o l o g i e a s u f l e t u l u i r o m â n e s c .

D . A l . L a s c a i r o v - M c M o v a n u a î m p l i n i t d e c i u n g â n d m â n g â i a t d e t o ţ i ce i c a r e , c u l a c r i m i î n och i a d e s e a , s ' a u g ă s i t c â n d v a l a i n t e r s e c ţ i a v a l u r i l o r d e c u g e t ş i s i m ţ i r e r o m â n e a s c ă c e s e r e v a r s ă

223

n e c o n t e n i t d e p e „ z o n ă " s p r e c ă m i n u r i ş i d e a -colo î n a p o i . I n d i s c r e ţ i a d - s a l e , c e c o n s t ă î n a fi d a t t i p a r u l u i n u m e r o a s e i n t i m i t ă ţ i e p i s t o l a r e , e s t e r ă s c u m p ă r a t ă ' p r i n s e r v i c i u l n e m ă s u r a t d e m a r e p e c a r e l i a a d u s ţ ă r i i , f o l o s i n d u n a s t f e l d e p r i l e j ce s e i v e ş t e — d i n f e r i c i r e s a u d i n n e ­f e r i c i r e ? — n u m a i d i n c â n d î n c â n d . ( I n r ă z ­b o i u l d i n 1914—1018, p r o f e s o r u l d e l à S o r b o n a G e o r g e s D u m a s , f i i n d m o b i l i z a t c a m e d i c m i l i ­t a r , a fo los i t a c e l p r i l e j p e n t r u a s t r â n g e u n î n s e m n a t m a t e r i a l d o c u m e n t a r p e n t r u c e r o e t ă -riile s a l e d e p s i h o l o g i e n o r m a l ă ş i p a t o l o g i c ă ) . „ D o c u m e n t e l e o m e n e ş t i " s t r â n s e d e d. A l . L a s c a -r o v - M o l d o v a n u v o r s e r v i n u n u m a i s ă a r a t e l u ­m i i p a t r i o t i s m u l r o m â n e s c , s p i r i t u l d e j e r t f ă ş i e -r o i s m u l o u c a r e os t a ş i i r o m â n i şi r u d e l e l o r d e a c a s ă a u a r u n c a t î n icuimpăna i s t o r i e i t o t ice a u a v u t m a i b u n , d a r e l e v o r p u t e a fi f o lo s i t e d e o r i c i n e v a î n c e r c a d e a c u m î n a i n t e s ă f a c ă c e r ­cetării d e sociologie , p s i h o l o g i e s a u f i losof ie r o ­m â n e a s c ă . A n c h e t e l e î n t r e p r i n s e d e sociologi , psihologi, , l i t e r a ţ i , e tc . , n u s u n t n i c i p e d e p a r t e î n s t a r e . s ă d e a r e z u l t a t e a t â t d e b u n e c a a c e a ­s t ă s p o n t a n ă i z b u c n i r e d e s u f l e t r o m â n e s c , î n ­t r ' u n m o m e n t d e e ro i că î n c o r d a r e - Şi m u l t e , f o a r ­

t e m u l t e p ă r e r i p r e c o n c e p u t e o u .p r iv i re l a s u ­f l e tu l ş i v i a ţ a p o p o r u l u i n o s t r u a r p u t e a fi r e c ­t i f i ca t e d a t o r i t ă s c r i s o r i l o r d e r ă z b o i c u l e s e d e d. A l . L a s c a r o v - M o M o v a n u . S ' a z is , d e p i i d ă , că d i n o ă m i n u l ţ ă r a n u l u i r o m â n l i p s e ş t e d u i o ş i a , că s o ţ i a ţ ă r a n u l u i r o m â n e s t e u n „ r o b o t " , că ţ ă r a n u l r o m â n n u - i d o r n i c s ă - ş i v a d ă o d r a s l a m e r g â n d l a ş coa l ă , c ă d i n c ă m i n u l m a h a l a l e i n o a s t r e b u c u r e ş t e n e ş i d i n ce l b u r g h e z p r o p r i u z is l i p s e s c v i r t u ţ i l e , c ă p o p o r u l r o m â n e s t e n e ­c r e d i n c i o s etc . , e t c . A c e s t e a f i r m a ţ i i s u n t c o n ­t r a z i s e d e n e n u m ă r a t e s c r i s o r i d e r ă z b o i , a c ă r o r s i n c e r i t a t e n u p o a t e f i p u s ă l a ' n d o i a l ă .

D- AL. L a s c a r c v ^ M o l d o v a n e a f ă c u t d e c i — ca t o t d e a u n a c â n d p u n e d - s a m â n a p e c o n d e i u — o f a p t ă b u n ă , o f a p t ă c e d o v e d e ş t e o d a t ă m a l m u l t g r i j a d - s a l e p e n t r u s u f l e t u l p o p o r u l u i r o ­m â n e s c . D a c ă d e d a t a a c e a s t a n ' a l u p t a t p e f ron t , c a a c u m 25 d e a n i , a f ă c u t t o t u ş i d i n p l i n r ă z b o i u l , a l c ă t u i n d a c e a s t ă m i n u n a t ă a n t o l o g i e a v i t e j i e i r o m â n e ş t i , d e a c ă r e i însemnăta te p r o b a ­b i l că n e v o m d a s e a m a m a i b i n e m a i t â r z i u , c â n d v o m t r ă i î n g â n d a c e e a ce a s t ă z i t r ă i m a i e v e a .

E M . V.

A N U L X X I . — N r . — 4. 224

APRILIE 1942