r. heitel – principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe insula cetății...

15
Principalele rezultate ale arheologice fectuate pe Insula (Ada-Kaleh) R. HEITEL ST UDII MATERIALE DE Ml:ZEOGRAFIE I STORI E M.M.C. Tom 7-8, 197'1 - 1975 Deoarece, efectuate la Ce- tatea de pe insu la Ada-Kaleh au izbutit, în linii mari, identifice valorile ei de do cument istoriei arhilecLurii militare istoriei politice din ultimul secol al epocii feudale, am socoLit - cu toat e în general, tipul de cetate Vauban in timp rolul politic al acestor este îndeajuns de cunos- cut în domeniu - , publica- rea aces lot· rezultate pe c ît de pe atî .t de faptului va lorilor momentului nu s-a mai sprij in it doar pe fie ele chiar consacrate 1 , ci, în mod direct, pe suma în registrate în cursul cerce- 1 În cu vechea istorie a in sulei, de cf. Gr. Tocilescu In R ev ista de Istoric Filo - logie, vo i. 1, p. 162; K Tr ipcca, Citeva din Banatul de Severin , 1n S tudi i, de Is torie,XV, l - 1962, unde autoru l insula drep t loc de din seco lul al XV-lea. aser- In cu forti fi carea insulei In ve acul al XV- lea (pc v remea lui Ioan de Hune doar a), o la Ahmct Ali, ln J1onogra fia insulei Ada-J (a /eh, Edit. Scr isul r omânesc, S. A. Cr aiova, 1934, pa g. 6. Pentru istoria insulei in epoca A hmct Ali, op. cit., pa g. 7 urm., unde, intre a ltele, faptul auto rul - in vocind surse aus tri ece-s us tine unor fortifi ca\ ii pe In din a nul 1689, recunosci nd in persoa na ingin eru lui mili tar ::\lar sigli, pc construc tor ul lor ; In an, la fel , In cu executarea unor pc for - mate din cu pa li sade, este pomenit numele generalului Heissl er, (ibidem), pers onaj dealtfel cuno- scut in cu forlificarea altor cen tre din Banat. a rh eologice nu au descope rit resturi le unor anter ioare anu lui 1718, cind prin pacea de la P assaro wit z, austr iecii au ocupat insula an Ince put de tip Vauban . A- supra aceste i perioade, eL F ri e derich Be ncker, Die Tiirkcn insel Ada-1\a/eh, In Bibliothek dcr Unterhal- tun g ... , Jahrgang 1918, Union dcr Dcutsche Verla- gsgcsellschaft , Stu t tgarl, Berlin , Leipzig, \\ ' ien, p. 81 sq q.

Upload: nedesluitul-obscur

Post on 29-Jul-2015

107 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

Page 1: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

Principalele rezultate

ale cercetărilor arheologice

fectuate pe Insula Cetăţii

(Ada-Kaleh) •

R. HEITEL

ST UDII Ş l MATERIALE DE Ml:ZEOGRAFIE ŞI I STORIE

MILITARĂ M.M.C. Tom 7-8, 197'1 - 1975

Deoarece, cercetările efectuat e la Ce­tatea de pe insula Ada-Kaleh au izbutit, în linii mari, să identifice şi să stabilească valorile ei de document aparţinînd istoriei arhilecLurii militare şi istoriei politice din ultimul secol al epocii feudale, am socoLit - cu toate că, în general, tipul de cetate Vauban şi in acelaşi t imp rolul politic al acestor fortificaţ.ii este îndeajuns de cunos­cut specialiştilor în domeniu - , publica­rea aceslot· rezultate pe cît de utilă pe atî.t de oportună. Utilă datorită faptului că demonstraţia valorilor momentului nu s-a mai sprij in it doar pe aserţiuni , fie ele chiar consacrat e 1 , ci, în mod direct, pe suma observaţiilor înregistrate în cursul cerce-

1 În legătură cu vechea istorie a insulei, de pildă, cf. Gr. Tocilescu In R evista de Istoric şi Filo­logie, vo i. 1, p. 162; K Tripcca, Citeva celă{i din Banatul de Severin , 1n S tudi i, Revistă de Is torie,XV, l - 1962, unde autoru l consideră insula drep t loc de garnizoană incă din secolul a l XV-lea. Aceeaş i aser­ţiune In legătură cu forti ficarea insu lei In veacul a l XV-lea (pc vremea lui Ioan de Hunedoara), o găsim şi

la Ahmct Ali, ln J1onografia insulei A da-J(a /eh, Edit. Scr isul românesc, S. A. Craiova, 1934, pa g. 6. Pentru istoria insulei pină in epoca noastră, Ahmct Ali, op. cit. , pag. 7 şi urm., unde, intre a ltele, remarcăm faptul că autorul - invocind surse austriece-sus tine existenţa unor fortifica\ ii pe insulă In că din a nul 1689, recunoscind in persoana ingineru lui militar ::\larsigli, p c const ruc torul lor ; In acelaşi an, la fel , In legătmă cu execu ta rea unor fortificaţii p c insulă, for­mate din şanţuri cu pa lisade, este pomenit numele generalului Heissler, (ibidem ), personaj dealtfe l cuno­scut in legătură cu forlificarea şi altor cen tre din Banat. Cercetările arheo logice nu au descoperit lnsă resturile unor fortifica ţ ii anterioare anu lui 1718, cind prin pacea de la Passarowitz, austrieci i au ocupat insula ş i a n Inceput cons trucţia celă! ii de tip Vauban. A­supra aceste i p erioade, eL F riederich Bencker , Die Tiirkcn insel Ada-1\a/eh, In Bibliothek dcr Unterhal­tung ... , Jahrgan g 1918, Union dcr Dcutsch e Verla­gsgcsellschaft, Stu t tgarl, Berlin , Leipzig, \\' ien, p. 81 sqq .

Page 2: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

tărilor noastre - arheologice 2 şi totodată oportunii , întrucît avem de-a face cu un monument istoric car'e a dispărut în mod definitiv.

Rămasă aşa dar doar un punct pe hărţile de istorie privind sud-estul Europei în secolul al XVIII-lea, cetatea şi odată cu ea insula riscă din nou - , acoperită nu de mult de apele barajului "Porţile de Fier" -, reîntoarcerea într-un anonimat obscur şi nedrept. De aceea, intre rîndu­rile de mai jos, dincolo de scopul lor d2clarat, odată cu încercarea spe­cialistului de a oferi arhivelor cercetărilor arheologice un nou document, mai stă de data aceasta şi intenţia de a crea o nouă piedică în calea uitării a ceea ce a fost cetatea de pe insula aflată nu departe, în aval, de "Por­ţile de Fier."

* * * Constituind iniţial - cum au dovedit cercetările - o simplă limbă

de pămînt nisipos, insula intră, la modul propr~u în istorie, de-abi!> odată cu transformarea ei în cîmp de luptă - unul dintre cele multe - 1 care s-au înfruntat imperiul austriac şi cel otoman.

Cel austriac şi -a încheiat destinul în şecolul nostru. Imperiul otoman îşi începea sub zidurile Vienei, încă din anul 1683, sfîrşitul grandioasei sale istorii.

Şi dacă atunci asediu] a eşuat armatele turceşti fiind, pînă la urmă, silite să se retragă, dramaticul episod nu va putea fi însă uitat. Slăbirea tot mai evidentă a Porţii Otomane, ca şi propriile insuccese în Europa vor determina de-acum inainte noi orientări politice imperiului habsburgic, în urma cărora strategia austriacă în sud-estul Europei îşi va restructura definitiv concepţiile. Controlul permanent şi cît mai pe deplin asigurat al căilor de acces danubiene va deveni - atit din punct de vedere militar cît şi politic - adevăratul leit-motiv al unor permanente şi-pînă la urmă­eficace preocupări. In acest sens clauzele privind soarta teritoriilor peri­danubiene, ce nu odată le aflăm în repetatele tratate iscălite de ambele puteri, la capătu 1 unor sîngeroase confruntări, devin şi ele în contextul pre­cizat mai sus cu totul explicabile.

ln primul rînd, încă din anul 1699, prin pacea de la Karlowitz, Lurcii cedau Slovenia , Croaţia, Ungaria Centrală şi Transilvania. Nouăsprezece ani mai tîrziu pacea de la Passawo,vitz consacra, la 21 iulie 1718, ocuparea de către austrieci a Serbiei de Nord cu Belgradul, a Banatului şi OlteniP' dar prin pacea ele la Belgrad din anul 1739 turcii reocupau Serbia şi Oltenic

2 Săpături arheologice, s-au efecluat şi de către Tnstilulul de Arheologie al Academiei de Şti inţe Sociale ş i Polilicc, In anii 1965- 1966, sub conducerea cercetătorului ~- Constanti­nescu. Cercetările arheologice de pe insula Ada-Kaleh legate de şanUerul Direcpei Monumcnte lor Istorice, s-au desfăşurat pe etape, !n perioada mai 1967 - octombrie 1968, sub conducerea lui Radu Heitel, In colaborare cu Al. Bogdan, fiind din partea colectivului Academie.i - controlate de regretatu l C. S. Nicolaescu -Piopşor; unele detalii priviilfl aceste cercetăr i precum ş i. unele ipoteze formulate in decursul lor , pot fi aflate In rapoartele preliminare !nain tale Direcţiei mo­numentelor; - Radu Hcitel, l?aporl preliminar privind cercetările efecluale la Ada-Raleh intre

14 şi 27 iunie 1967; idem, (In colaborare cu Al. Bogdan), Raport preliminar privind conclu­

ziile cercetărilor (Jrheologice ef ectuate pe insula Ada-Ralel! în anii 1967 - 196 8 ş.a . De asemenea, vezi şiR. Heilel ş i Al. Bogdan "Rezultatele cercetări lor arheologice efectuate pe insu la Ada-Kaleh ln anii 1967- 68" comunicare prezentată la Sesiunea Muzeelor din 1968.

194

Page 3: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

Totuşi, în linii mari putem să o recunoaştem, strategia austriacă şi-a atins scopurile aşa cum o dovedeşte, intre altele şi apariţia pe hărţile militare ale imperiului - cu precădere pe linia Dunării - a puternicelor fortăreţe de tip Vauban. Era aşa dar epoca in care inginerii militari ai armatei imperiale proiectaseră în sist emul Vauban - intre altele - marile forLificaţii de la Belgrad, Petrovaradin, Timişoara, Alba Iulia şi Ada-Kaleh.

* * * În ultima analiză sistemul Vauban- creaţia marchizului Jean Presle

de Vauban, arhitect şi strat eg în serviciul regelui Franţei Ludovic al XIV-lea - a reprezentat, la sfîrşit,ul evului mE.diu, prima mare încE.rcare - reuşită - de a contracara - in special în cursul unor bătălii de asediu - eficaci-tatea , de atunci din ce în ce mai mare, a artileriei de cîmp sau navale.

Asigurînd în cadrul unor dispozitive fortifi cate de mare anvergură odată cu protecţia unor efective de garnizoană din punct de vedere nu meric mult

•perioare celor obişnuite pînă atunci, pentru prima oară, utilizarea în apă-'-r-are, în mod direct, a unei artilerii de toate calibrele, dezvoltind o putere

de foc de multe ori egal ă cu cea a forţelor atacatoare, sistemul Vauban a ri­dicat în faţa strategiil or bazate eminamente pe ofensivă probleme ce, nu odată, s-au dovedit de nerezolvat.

Totodată, acest sistem a demonstrat din nou posibilitatea - pînă la el primită întotdeauna cu multe rezerve - menţinerii în mod permanent şi fără riscuri prea mari, în aria unor teritorii cu deosebit e valot'i strategice a unor puternice baze mili tare, şi, în consecinţă, posibilitatea de a riposta pe plan extern, prompt şi , cu eficacitate, oricînd, unor atacuri dezlănţuite, fie chiar prin surprind ere, sau pe plan intern - de aşteptat în această epocă - unor violente revolte cu caractet' social.

Despre ultimele sensuri atribuite acestui sistem - s-ar putea obiecta - ele aparţin istoriei încă din antichitate.

Dar alta este calitatea ce, profitind de acest prilej, am vrea să i-o evi­denţiem. Rolul, - după cîte s-ar părea pînă la el insolit - pe care arhitec­tul militar al regelui Franţei îl acordă de-acum ar tileriei, în cadrul unei reţele de baze mili tare ce se vroiau - evident - într-o cît mai mare măsură inde­pendente, ne determină să-I recunoaştem drept unul din remarcabilii precursori

~ în elaborarea concepţiilor strategiei mili tare moderne. În principiu, sistem ul Vauban - aplicat fidel şi pe insula Orşova Nouă

· a constat în înconjurarea unei baze militare cu două sau maximum '-T:rei centuri despărţite prin şanţuri de apărare, centuri compuse dintr-o serie

de bastioane redînd in plan diferite variante ale u nor deschideri în unghi, de la cel ascuţit pînă la cel obtuz (în u nele cazuri apar şi de plan romboidal). Bastioanele comunicau între ele, în mod direct, prin intermediul unor gale1'ii dispuse de aşa manieră încît - între altele - şi avantajele de teren să fie pe cit mai pe deplin valorificate. Ca atare - trebuie subliniat şi acest aspect - reţeaua galeriilor a avut in ansamblul dispozitivelor de apărare ale cetă­ţilor de acest tip funcţiunea ei bine precizată. Aparent - aşa cum le-am cunoscut din lumea antică şi pînă dincolo de epoca feudală - zidurile exte­rioare ale galeriilor-cu alte cuvinte deci cele vizibile dinspre exterior- se pre­zentau ca şi orice alte curtine obişnuite dispozitivelor de apărare ale vechi­lor cetăţi. No ul il constituia însă în sistemul Vauban faptul că, în spatele aces-

195

Page 4: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

tor curtine, edifieatc în mod obişnuit pc două niveluri , ex istau galeriile mcntio­naLe rnai sus. Aceste galer ii erau, de cele mai multe ori, formaLe d intr-o s ui tă de arce, în general, semicii'C ularc , marcînd Lmvccle acoperite în mod obiş­nuit de bol ţi in cruce, suprafaţa cxtradosurilor bolţilor ultimului ni vel fi ind, întotd eauna , orizo nLal i7.ată printr-un strat de morLa r - deobicei hidraulic­p enti' II a forma obişnuita platformă a drumului de sirajă ("Chemin de ronde" sau "Wehrgang") .

Din loc în loc, coresp unzînd principalelo1' pOl' \ i de acces în spaţiul dinLrc cenLuri, sau mai departe, în spat iul incintei prop1·iu -zisc, se construiau, peste şunţurile de apărare , poduri din lemn instalate pe sLîlpi con stmiţi din cărămidă sau blocuri din piatră, poduri ale căr·or ultime tronsoane - respec­tiv cele aflaLe în faţa porţilor de acces erau rabaLabilc în aşa-zisul sistem - Pont-Levis.

Porţile principale şi colţurile în unghi ale bastioanelot au fost, întot­deauna, construite din blocuri de piatră - de Lalic - dispuse pe verLicală ~şcnaj e) _şi , nu odată , preLcnt.ios decorate în stilul carac tcr·istic epocii, stil r ba1'oc. ( l n general compoziţii cu caracter alegoric sau în lcgătur·ă cu motive heraldice).

In rest, construcţiile - at.n ale bastioanelOI' cîL ş i ale galeriilor - au fosL cxecutaLe din cărămizi, dispuse pc as ize orizontale, legate cu mortar de obicei turnat la 'cald.

Zidurile masive, ajungeau cîteodată la o gr·osime de aproape 2 rn. iar înălţ i mea lor, in medie, pînă la 8 rn.

In general, după cum am mai pomeni1 , atît bastioanele - pe ale căror platforme s-au instalat baleri ilc de artilerie grea - cît şi galei·iilc, aveau cite tlouă niveluri, accesul la nivelul superior fiind asigurat prin intermediul unor scări rampanLe.

Zidurile galcriilor, spre exterior, la nivelul parterului (nivelul I ), pentru a facilita interven~ia tlirectă în lupLă a unor baterii de artilerie uşoară, era u uneori penctrate, p e un singur registru, de deschideri reeLa ngulare cu lăr­gimi şi înălţimi variind între 1 m ş i 1,50 m. La nivelul 11 zid urile aceloraş i galer-ii erau din nou penetrate, de da La aceasta de aşa 7. isele "guri de tra­gere", înşii' ui Lc pe un registru sau maximum două, dispuse pc verti cală, în­guste, cu înălţimi mergînd de la 0,30 rn pî.nă la 1 m, întleobşte utilizate nu mai de puşcaş i.

În final - fapt ce a constituit una din p1·incipalele caracteristici al fortificaţiilor de acest gen - planul unei cetăţi de Lip Vauban reda, intot deauna , o formă stelaUi.

Planul sLelat a prezentaL în acea vreme, înir-un mod cu totul n ou, pc tlc o parte, avanLajul că - date fiind planurile în unghi- zidurile bus­tioanelor nu ofereau batetiilor ina mice ţinte directe , silindu-le astfel să-şi deschidă focul din unghiuri de tragete deosebit de d ifieilc, iar pe de altă parte, în cazul unor asalt uri ce ar fi condus unităţile inamice chiar şi pînă în incinLă, ele s-ar fi găsiL, inevitabil, în situaţia de a suporta consecinţ.ele -recunoscute ca fiind adeseori deosebit de grave - unui foc 1ncr·u c i şat.

Aşudar acesta este - prezentat la modul general - sistemul de fort i­fiea(.ii ce se dorea a fi construit de trupele de geniu ale armatei imperiale austriece pe in su la - cum se mai nu mea atunci- Orşova Nouă. (fig. 1)

196

'

In măsma în earc acest .lu cru s-a dovediL posibil - oricum dificil, daLe fiind conditiile de teren - proiectanţii a usLricei au respectat principiile de plun şi sLru~Lul'ă enun~aLe pînă acum , l'cuşi':d între anii 1718- 1738 să con­struiască pe "Orşova 'ouă" o cetate de L1p Va uban 3•

* * * Situată la cea. 4 km sud-esL de Or·şova (vechea Dierna romană) şi la

aproximativ 18 km. vest de Turnu ~~-yerin. (anLic~. Dr~J~cta) ceta~ca Orşova ouă a constituit p e harta răspînd1rn arh1tecturn m1htare de L1p Vauban

- spre sud-est -punctul cel !nai aval'!~at din Europa. . .. Felul cum a fost consLrmLă, solu tulc adoptate tlc cc1 care au r1tl1cat -o,

solutii găsite tocmai pentru a respecta cit mai îndeaproape pr·ineipiile siste­mul ;Ji a u fost, la ruodu l propriu, dezvăluite de cercetările arheologice 4 •

Evolutia complexului de fOJ'Li fi crq.ii tlc pc in sul ă s-a desfăşurat, în prin-cipal , în do'uă faze, denumite de noi: Faza austr-iacă şi Faza otoman ă. . l Faza austriacă - între anii 1718-1738- se rezumă deCl doar la ce1 ăouăzeci de an i care au fost n ecesar i construcţiei propriu-zise.

Faza otomană începe odaLă cu oeu parea ci de către turci în 1738 ş i se înch eie atunci cînd, în 1885, Inalta Poartă a declara t ins ula Lei'iLoi·iu deschis.

AcesLe două fa7.c, ce cuprintl trecutul insulei de-a lungul a mai mult de un veac şi jumăLaLe, sînL singlll'ele ce-i acortlă valorile unui document a utentic apartinind în mod nemijlocit istoriei sfîrşiLului evului medi u.

Asupr·a ~c un ii au presupus, sau au fost chiar siguri, a se .fi intimplat înainte sau după acesL veac şi jumil Latc, rezultatele cercctă;r 1.lor ~oastre nu ne-au mai permis să reflectăm deoarece, atunci cînd am ve1'1fwaL Ipotcm ce acrediLau insulei o istoric rnultiseculară, le-au infirmat, iar atunci cînd şi-au îndreptat atenţia spre cele ce s-a u pcLr·ccuL în mai de aproape de t impurile noa sLr·c, nu le-au mai putut atribui decît semnificaţii minor'e sa u descoperi valori ce nu mai apart.incau arhcologiei 5 .

In ceea ce priveşte , în genMal, activitatea de cercetare arh eol ogică, pr-opriu -z i să, p c insula Ada-Kaleh, nu mai menţionăm acu.m de~iL ~1n singur· fapt de natură principial:) şi a nu rn c: d in rnomcntu l cînd , prm secţmmle arheo­logice, stratigrafia natur~lă cît .ş i cea de naL1~1'~ arti ficialti. a u fost id cnti f i.c~te, calea spre în~elcgcrca Ş I prcmzarea evoluţ1e1 întregulm complex fOI'LJfwat.. a rămas, tot mereu deschisă .

Astfel, stratigrafia insulei obţinută pe cale arheologică - .depun?ri de alasL suprap use de un strat (gros între 1 şi. 1,50 m.) format dm lent1l~ de isip - a dovedit formarea ei la o daLă - dm punct de vedere geologw -

relativ recentă . De aceasLă s LrucLură geologi că a insulei (desfăşurată vest-est, în aval

de Porţile de Fier, pe o lungime de apt·oximaliv 1,5 krn . ş i pc o l ăţ ime de

J Frictlcrich Hen cker, op. cit., loc. cit. ' Lucrările au fos t executa te in catl rul şantieru lui Direcţiei \lonumentelor Istorice, proiec-•

tul de stră mutare pe insu la Şimian aparţinînd colegei arh. \licacla Adl'ian. Menţionăm cu acest prilej fap t ul cii, In cursul săpături lor executate la poart a 1 (V. planul săpăturilor) In s tratul de umpl u tură, modern, a fost descoperită o monedă elin sec. IV e.n. ş i In secţiunea din faţa porţii 2, (pe singurul n ivel arh~ologic anterior con s i rucţici cetăţii) cllcYa fra gmen te ccramicl', tu rceşti , flatahile ln sec. XVI ş i XVII, cloYccliud prezenţa pe insulă , in acea epocă, a unor aşezl\ri efemere.

6 Vezi, mai sus, nota 1.

197

Page 5: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

maximum 0,5 km.) structură în mod vădit improprie unor construcţi i grele, au fost, după cum dovedesc faptele, din capul Jocului informa~i inginerii miliLari ai trupelor de geniu austriece. Deci, ca aLare, efortul continuu, con­sumat de-a lungul a 20 de ani de şantierul cetăţii, intreaga gamă a soluţiilor de ordin constructiv apl icaLe în co ndiţiile date, totul ne demonstrează fap­tul că, pc de o parLe, din punct de vedere strategic i se atribuiau locului cali­tăţi deosebiLe, iar pe de altă parte faptul că, privind organizarea militară a insulei, nimeni nu se gîndea la realizarea unui alt tip de fortificaţii decit a unuia care, în cea mai maro măsură posibilă, ar fi rămas fidel tipului Vauban.

Pînă la urmă, în anul1738, cetatea de pe insulă va pr·ozenta următoarea dispozi(.io de plan (fig. 1).

Pe malurile celor două extremităţi ale ci - de est şi vest - au fost ridicate, fiind dispuse în unghi - vîrfurile lor· marcînd, cu aproximaţie, capetele insulei- două bastioane cu galeriile respecLive. Deschiderile formaLe de unghiur·ile acestor bastioane au fost cezurate - in cazul de faţ;ă o ingeni­oasă soluţie de plan aplicaLă avînd în vedere realităţile de pe Ler en - prir construcţia unor galerii înzestrate cu gurile de Lragere necesare, galerii dispuse l 'J; sensul unor mediane, galeri i Lerminate fiecare prin Lr-o fortificaţi e,!·edînd în plan forma unor potcoave cu deschiderea spre interiorul insulei. In aceeaşi zonă - dar mai înspre interior - au mai fost ridicate, respectiv la est şi vest, şi alte două bastioane, cu acel aşi plan în unghi, dar care în suprafa(.ă ocupau un spaţiu mult mai redus.

Această puternică reţea de fortificaţii apăra, lucru uşor de înţeles, nu numai capcLele insulei cît mai ales acecsul direcL la porţile primei d int re cele două cenLuri - dispuse în car·acLeristicul plan stelat - ce-au inconjurat partea cea mai l ată şi mai înaltă a insulei. Cu alLe cuvinte apăra accesul spre incinta propriu-zisă. iniţial, în incin L<1, s-au aflat clădirea comandarnenLului garnizoanei şi o cazarmă cu dependinţele ei.

După cîte s-ur părea , în aceeaşi per ioadă, şanLierul cetăţii a constru it pe malu 1 sudic (spre capătul de csL al insulei) un mic port şi vis-a-vis, pe malul drcpL al Dunării, un fort puLernic -terminat în anul 1736 - cunoscut sub numele de "Fortul sr. Elisabeta" 6 •

Şanţurile arheologice care au identificat nivelurile de căleare ale con­stf'llctorilor cetăţii au per·mis efectuarea urrnăt oarelor observaţii:

Fundaţiile zidUI·ilor centur·ilor pr·opriu-zise- din bolovani şi piatră brută legate c u mortar hidraulic - au fost construite în şanţuri săpate în nisip ,· pîni'.i la nivelul balastului, şi dată fiind labilitatea tor·enului, cu ajuLoru' )) unor· cofraje din lemn. .h

lntrucîL- solu(.ie din nou remarcabilă - datorită fapLului că stratul de balast, le-a apăruL constructorilor - p entru a oferi o co Lă medie - la numai 1,20 m. faţă de nivelul de atunci al terenului, ei au recurs, pentru a forma totusi înLre centuri şanţ.uri de apărare, la înălţarea ni velului de călcare din inte/iorul basLioanelor, galcriilor ş i por·ţilor· , cu 2 pînă la 2,10 m. , peste nive-

· lul super·ior al fundaţiilor, paramentele exterioare ale zidurilor· ce-au cuprins spa~iul înăl ţat fiind construite în taluz. Avem deci do-a face cu formarea pe cale artifi cială a unor şanţuri de ap<1r·are, cu o adincime medie de peste 2 rn.,

6 F. Hencker, op. cil. loc. cil.; locul unui mic port spre sud se poate remarca şi p c fotocopiile (aflate la fotoleca Dl\IIA) executa te după o scrie de gravuri originale existente la "Kriegsarchiv " d in Viena.

198

pararncnLele in talu z co nsLiLuind in cazul de faţă escarpele şi conLra-escarpcle lor. In plus t erenul nisipos rămas intre escarpe a fost nivelat de aşa manieră încît, spr·e talveg, el cobora in pante, (fig. 2) ceea ce făcea şi mai dificilă abor·darea cscarpelor.

JnLreaga cantitaLe de pămînt nisipos excavaLă cu prilejul acestor lu­crări a fost transportată şi depusă in centrul zonei fortificate, ridicîndu-se astfel nivelul de călcare în incinLă pînă la diferenţa unei trepte de 0,20 m., faţă de cota nivelului de călcare stab ilită penLi'u inLeriorul fortificaţiilor.

În ceea ce pri veşLe modul în care şantierul a r ezolvat problema ridicării nivelului de călcare in interiorul ror· tificaţiilor pînă la cota prcc izaLă mai sus, secţiunile arheologice pracLicate in diferite pu ncLe ale spaţiului cuprins înLre zidurile cetă~ii au dovedit, cu toată s igur·anţa , următorul fapt :

Diferenţa înLre nivelul superior al fundaţiilor - cu alte cuvinLe de la nivelul de călcare original al construcţiilor - pînă la coLa de +2,10 m. , a fost umplu Lă cu o maro cantitate de pămînt adus, după cit se pare, în între­uime, de pe unul sau amîndouă malu r ile Dună r·i i , depus între ziduri, şi la sfîr-it nivelat.

. Direct, peste această masă de umpluturi s-a întins - lucr·are efectuată după Lerminarea integrală a lucrărilor de consLI'llcţie propriu-zise - un strat de pămînt argilos, compact, supr·apns la rindul lui de un pat de nisip , pat în care au fost dispuse, în supr·afaţă , pietre de rîu de mici dimensiuni. Avem de-a face în acest caz cu aşa numitele "str·aLuri pr·oLectoare" - îrnpo­Lriva umezelii - sisLem deseori întrebuin~aL la construcţiile edificatc pe Lere­nuri de natură aluvionară şi înconjuraLe de ape.

In sfirşit, pardoseala propriu-zisă, din cărămizi pavimentare, a fost instalată peste stratul protector, pe un pat de mortar, care juca, dată fiind situaţia, odaLă cu rolul de strat supor·L şi pe acela de strat de nivelare (fig. 2, în dr·eap La zidului).

Porţile principale- după cum s-a mai pr·ecizat ridicat e din blocuri de pi atră de Lalie - aveau , spre deosebire de restul construcţi e i , zidăria taluzului de deasupra fundaţiei construită, la rei , din aceeaşi piatră , taluz a cărui limită super·ioară se afla sub bloeur·ile care formau pragul porţii.

Blocurile zidăriei in taluz supr·apuneau cîteva rinduri de cărămiz i , dispu­se în asize orizontale, ce formau înt re taluzul de piatră ş i fund a~ie, un aşa zis, "sLrat de orizontalizar·e" (fig. 3 şi 4).

ln ra~a acestor porţi, la o distanţă medie de 2,90 m ., dispuşi paralel cu pr·agul, au fost consLr·uiţi, din cărămidă, stîlpii podurilor· ce asigurau le­gătura centurilor· cu exteriorul, stîlp i avind o lungime medie de 3,60 rn. şi o lăţime, la fel în medie , do 0,85 m. 7•

Înălţimea stîlpilor· de pod varia în funcţie de nivelul Lerenului dar, desigur această înălţime nu depăşea ni ,·el urile pr·agurilor porţilor de acces.

Fundaţiile acestor stîlpi erau Lot din piatră dar, la talpa lor·, lnLI'UCît ca nu ajungea pînă la stratul de balast, se aflau popi de lemn din stejar ars dispuşi p c orizontală (fig. 5 ). ·

SLîlpi de lemn, de data aceasta înfipţi p e vcrtical<'l, roarLe probabil legaţi intre ei - penLru a forma astfel un fel de grătare suport - prin bîrne dispuse pc o r·izontală, au existaL şi sub fundaţiile bastioanclor consLruite

7 Existenţa unor poduri se poate remar<'a ş i pc fotocopiilc citate mai sus . .

199

Page 6: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

NOTĂ: Acft.~alu! plan nu inregisfrea!Ci ~/sdpd!u_rile efecluafe În anul 1966 de cofre N. ~onsfmescu­de!egaf of Academiei R.S.Romdnta. 0 01g

OCosa Regep-Aga

sc.1.-4ooo f LEGEN DA

--- S. l. ele. Sed/uni arheologice ---- a, b, Sondâje "" """"'""' Forli/lcafii auslriece descoperite ln cursul săpolurtlor lllmillll?<lll For/il/ca/ii olomane

Q Refacerii din faza ofomană

~ Oig ln zona porfu/ui

Fiy. 1. Planul general al cetăţii iusulci Ada-I<aleh .

Page 7: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

a 1 o

2 o

3 4 o o

--- --

o D,SOmfm 2m h 1 ,. 1 ~

6 o

LEGENDA:

Ba/osf

Strai de nofură aluvionară cu resluri ~ de ceramică turcească sec. XVI-XVII. ~

Nisip

Sira/ de pămin/ culoare vine fie (descoperiri de ghiulele. in stiu"} Sira/. de pă rn lrd cu Ioa re casia nie dess:llisii cu mve/e qreU dJfe(entiabl/~;./gboza nivele construcffve "larcmd·tucrort ue rerocere . S/rol de pd_rniql culoare cenusie cu resfuri de incendiu ·

.f3 o

17777/1 SlraldeP,ărnlnl . ILLLLL1 balul culoare cos fante

~ Umplufură

Sira/ vegelo/

Cârărntdif de pardoseală originală 0,24~ 0,06•0.14

Nivel conslrucl/v al celăfti ausfrt'ece f~f?f~\0 Sira/ resluri (le mor/ar dela conslruc/Ji(râzuil} C28 Bolovam

Fig. 2. Profilul peretelui de sud a l secţiunii SV

Page 8: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

.. STILP SUD

IMPOSTA

Se: /:40

Seclie oriionfală o

Prag -.&33W.

-.. Fundalle pialră Apă

Fiy. 3. rk le\'('11 ; Ponrln nr·. 8;

STÎLP NOR()

IMPOSTA

Page 9: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

1

.l

COTA TOPO 50,80- WAGR/SS

STÎL P NORO

(~ l WAGR/SS Col. a lopo50.BO

;,ţ l Zid bas/ion <:)

l

~ c; 7 0, 82

Secl/e • ~ ortionlala ~ <:) (;j

. 1 --t.o4 w Nwe! ocrual v

t[ -_1g7_ - ( -- -·

[=-j~ . 1 "'î t.l ~jG 070

<>:> ~ <::J"

~ 0. 84

1 1 (;j

0.90 <::i~ ~"!: ~

0.71 0.60

<:)~ ~~

0.36 1.20

<>:> ~ <:)

O.S2 0.68 t-. 'l" <:)

Jl. r • _( u

" _i , 1 1

.Jl. 1

/J.2{;

0.74

0.70

r'

11

1

;.-Bloc p/alră

\

rupi

Prag -2.68 w V

~Bloc piaf ră folie

Nesăpof pro fi! sud

În ce pul /a/uz -:Z68w

8firs1 f fa/uz -4.60W V

-5.22 W

~)LX J. 1:-9:_~ ti\ - SAOw APCI "V

(}---!

LK X Jl _[ )(

T runda/ie pialr

blocuri fa/le ă şi

Fig. 4. Rclc\·eu; Poarta nr. 2 - s lllpu l de nord ;

Page 10: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

Pra

\ \

\

\

Strai nisipos nesăpat

o,

PLAN Se. 1:77

Praq poarla 7-a ~ ff, ~1

14

3 ,58 <o OJ <::i

___ ____ ___ _"!~ă!~1ime1aqriginală : : a s!Îipu u1 : -deprag:

Fundalle sh'

Fig. 5. Secţiune; nivel Poarta nr. 7 şi secţ , prin slilpul podului;

Page 11: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

pe malurile insulei (bastioanele amintite de la bun inceput în legăLură cu for­t ificat·ea capete lor de est şi vest ale insulei) 8•

Întregul sistem, de veche tradiţie , - întîlnit de noi, de pildă, ş i la o conslt'uc~ie din secolul al X-lea - 9 cu rădăcini în tehnica constructivă a lumi i antice, era întrebuin ~at, îndeosebi, penLru etl ifi cări pe Lerenuri de natură aluvionară, în l egătură cu ceea ce se cunoştea atunci privitor la aşa numiLul "fenomen de tasa re".

Aşa dar, în linii mari, pe ha:r.a celor spuse pînă acum, ne putem ima­gina cum arăta cetatea Orşova ouă atunci cind a fost, prin luna martie a a nu lui 1738, complet terminată.

Tn luna mai a aceluiasi an era atacată de Turci. La 13 august 1738, g~rnizoana puternicei cetăţi austriece de pe insula

OrşoYa .\ ouă, după un asediu dramatic, în faţa unei "armada" fluvială olomană, supusă zilnic hornbardamentului a 80 tunuri, a capitulat. Dar, î n legiHură cu acest eveniment, nu găsim totuşi lipsit de interes să mai adău­aăm o remarcă proprie, privind , din nou , valorile tactice şi strategice ale unor

stfe·J de fortificaLii. Capitularea, 'a că rei accepLare - după cîLe ştim - a fost condiţi onată

de ofiţer·ii garnizoanei de o stl'icLi'i . respectare a unor clauze in legăt u l'i'i cu codul onoar·ei mili tare, nu a const ituit de fapt rezultatul nemijlocit al puter·­nieului şi perseverenLului asalt otoman ci poate fi socotită drepL consecinţa dirt!< Lă a unei greşeli - ce am puLea-o califica drepL el ementară - a sLal ului major ausLt·iac. Cedarea de către ausLrie.ci - datorită unei apărări insuficient pregătite - a ce nLr·u 1 u i de la Orşova, prin ci pal a bază de ravitaliere a cetăţii de pc insulă. '

Epilogul acestei eapitulări s-a încheiat la Belgrad unde, prin tratatul de pace iscălit acolo în anul 1739, cetatea Or·şova rouă, la numai un an după tet•minarea ei, revenea, dealLfel în mod definitiv, imperiului otoman 1n eiutla faptului că, aproape pe toate căile posibile, Austria habsburgică va incet·ca să o recapete 1 0•

După cum am precizat însă din primele pagini ale acestui studiu , în­cepînd din luna augusL 1738, am socotit isLoricul evoluţiei cetă(, ii intrat într-o a doua fa:r.ă - cea otomană. ln fond, de-abia odată cu acest an, insula, fostă Orşoya Nou;), va fi de-acum cunoscuLă - aşa cum a ş i ajuns pînă la noi -sub numele Ada-K.aleh (adică "insula coLă(, ii " ).

Tn această fază cetaLea - fără a i se restructura planul ini~iul - a suferiL urmiHoar·ele transformări :

. Căutînd să întăt•ească apărarea cenLurilor iniţiale, aLît spre vestul cît şi spre estul in sulei, - consLI'uintl însă, de remarcat, în acelaşi spir·.it al sti­lului caracte1·isLic fortificaţiilor Vauhan - turcii vor· edifica, în imediata lor apropiere, respectiv, două bastioane do plan triunghiular·.

Aceste două bastioane vor avea- solu~ia nu este lip siLă de originali­tale - una din laturi prelungiLă printr-o galerie (prevăzută şi ea cu obiş-

R Observaţ ia se bazează ş i pe cele constatate de noi, in cursulunci încercări de a efectua (în ,·ara :mului 1967) cercetări subacva tice.

Y :\'e referim la unele observa \ii înregistrate In perioada cind R. lleitel a făcut parte (1957-1959), din colcclivnl a rheologic a l Institutului de arheologic, ce efectua - a tunci sub conducerea Prof. lon Kestor - cercetări le la cetatea bizantină de pe insula Păcuiul lui Soare.

1° Cf. Bujor Surdu, Graniţa lurco-austriacl\ din Danat In secolul a l 18-Ica, In Anuarul lnslilutului de I storie din Cluj, X II, 1!)6H, p . 267 sqq.

203

Page 12: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

Poorlo B Drumul oclual-----

Se. f:2S

D

Ale săpa!

SECTii/NEA S ifl

Fig. 6. P lan - resturi le unui bastion austriac, suprapuse de un bastion turcesc.

Fig. 7. Hloc de piatră decorat c11 \'Oiutc (faza otomană);

nuitcle mijloace de apărare) , continuată la capătul ei de cîteva trepte, din piatră, realizînd în acest mod , pînă in apropierea talvegului şanţului de apăr·arc, o scară de acces. Aceste bastioane nu suprapus ruinele unor fortificaţii a nterioare - din faza austriacă (fig. 6) .

În centr·ul insulei, suprapunînd, în parte, resturile fostei cazărmi austri­ece, turcii ridică- din nou de remar·cat - în maniera obişnuită construcţiilor de tip Vauban, un bastion puternic, a cărui şenaj de colţ păstra pc unul tiin bl,ocurile de pia tră un motiv decorativ de veche tradiţie orientală (fig. 7).

Elemente caracteristice sLilurilor decoraLive orientale, dispuse însă în caurul unor motive baroce, intilnim şi pe una din porţile pr·incipale ale centurii exterioare (est) , poartă ce p:uc să fi suferit în această epocă tansfor­mări incisive (foarte probabil în urma bombardamenLelor austriece din anul 1789) 11.

Tot în această epocă, vechea clădire a comand amentului austriac, a un moment dat devenită, în parte, capelă franciscană, va fi transformată,

de acu m in mod dcfiniLiv, în moschee. Turcii vor căuta de-a lungul intregului veac XVITT ş i în continuare,

cel puţin pînă în anul 1829 - data prczumtivă pentru consLruirea portului de pe lat um de nord a insulei, port ce a funcţionat pînă in zilele noasLre -să menţină, în bună stare, intregul complex militar. Acest fapt este dealtfel dovedit ş i pc baza a două observaţ ii Je natură arh eologică.

Pr·ima observaţie se referă la faptul că p1·oiecLilele tunurilor austriece ce au bombardat insula în cursul atacului din anii 1789-1790 au fosL des-

11 Asedi11l es te reprezen tat şi pc 1111::1 din gravurilc citate (v. nota 6). Pe această gravură a flăm ş i numele unora dintre porţile cetăţii ca de pildă: poarta de ves t a primei ccntu1·i, Poarta Belgradullli ş i poarta ele est a ace leiaş i centuri, Poarta 1' idinu/ui.

205

Page 13: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

·---~g_riss +_ŞQ§o colo fo o 50,54

L EGENDA:

Sira! cu piefris sipămlnl, /af'+":'+l Nivel ba/asi acoper;/ cu nisip bctzd cu urme de mor/ar ~ Strai de nolură aluvionară cu (nivel conslrucfiv) resturi ceramice-sec.XV/11. sub ~ Lepft/~ umplu/ură ~ nivelul constructiv ~ ~

Strai cu slrudură nislpoasă, F-=:=J Strai cu nisip sicenuşă ~~ (vlnej/udeschis)epceld_!ti"sec.XV/11 ~ urme de cdrdmtda

Strat depuneri nalurct/e cu/oare mnTI Sira! de msip cu mvele vinefie sfrucfurci nisipoa5ă Ullill necl/!eren(,ale

Fig. 8. Profilu l pc r·c te lui ele YCst a l src ţiu n ii S. 111 :

Sfral vegelal

cărcim;dă

Piafră

Urme morlor penlru conslroclle

Page 14: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

copcritc in şanţurile de apărare originale ceea ce dovedeşte că aceste şanţuri erau perfect între ~inul e iar cea de-a dou a observaţie atestă din nou aceleaş i preocupări, atunci eînd precizează fapLul că, după asaltul austriac menţionat şi sigur înainte de construirea ultimului port spre nord, pentru a feri de inun­daţii dispozitivele cu caracLer militar , turcii construiesc, acoperind mari port.iuni de pe malurile insulei, un dig de protecţie din cărămidă (fi g. 8 şi 9).

Unele informaţ. ii par însă să suger•eze fapLul că, după anul1829, ca­racterul militar al insulei se pierde odată cu apariţia şi stabilirea pe insu l ă a unei populaţii civile şi odată cu ea a unei arhit ecturi civile.

Totuşi , daLa cind a fost declarată deschisă rămîne cea de 2 noiembrie 1885 şi , în linii mari, coincide cu pe1·ioada în care, pe baza cercetărilor , am so­cotit funcţiile militare ale insulei, în mod definitiv, încheiate.

Este perioada clnd - din nou secţiunile arheologice au clarificat pro­i>lcrna - şanţurilc de apărare au fost pc diferite că i umpluLe. Intre noul porL ş i int eriorul insulei, pentru a se facilita circulaţia, pe Lraseul vechilor poduri , s-a u co nstruit ramblee. Din punct de ved01·e arheologic cu aceast a se încheie

Lori a evoluţi e i ceLăţii de pe insula Ada-Kaleh. Pe clt posibil ştiin ~a arheologică şi-a făcut dat oria . Specialiştii în is­

t oria arhitecturii militare mai pot inregistra rezulLaLele cercetării arheologice a unui alt docurnenL autentic.

OIE WICHTHiSTEN ERGEBNISSE DF.H 1!l~7-J9Gil AN DER FESTUNG VON DEH Ii\'SEL AUA-Ki\LEfl UNTERi\'OUME~EN ARCIIĂOLO(;JSCHEN FOHSf~HU~fiKV

Z U S A :\1 :'Il E N F A S S U :-< G

Im ersten Tcil c rbringen die Verrasser dcn Dewris, dass die E rrichtung der Fcs lung Yom T y p Va uban auf der Insel Ada-Kaleh, in dcr ers ten Halfte dt~s 18-ten .Ja hrhunder ls, cine Folgc de r Bemlihungrn dcr Kaiscrlicbcn Slra tegen war die Donau7.onc 7.U libc rwachen. - cle r lwslc \Veg, u m von Slidoslcn her i,ns Zentrum E 11t·opas v orzudringen.

Wcrterhin wird - auf lirund der Ergc!Jnissc d cr archăulogischen Ausgrn hungcn - dic 1\rl­\ llHi \ \ 'eisc beschriebcn, in dcr dic us lcrrcichisch en :\Iilitiirin genicurc untcr dcn gcgcbcnen Form u nd Rc!iefbedin gnngcn cler Insel (eine sandige l .andznngc von 1,5 km Lănge unei un gefiih r (),5 k nl. Breite) die Befestigungs systemc crbnu lcn , welch e flir elen Typ Vauban charnklcr is­ti~c h sind.

Wăhrend auf dcm hochs tgelegenen Tei l dcr Insel zwci Dcfcs liguugsgiirtel erricht e t w urdeu, welchc c incn s te rnformigen Pla n bildcn s ind clic beiden Auslăufer der Inse l durch cin

as lei-u nd Galeriesystem befesligt wordcn , das im Pla n ri ie Form Pi nes llnlbicrcndcn Einsch­ill winkcls hat (sichc dcn Gesamtplan -a bh. 1 ).

Da die l:!oclenbeschnffenhcil clas Aushcbcu v on eigentlich en Verteidi gungsgriihcn nichl ge~ ta tte lc, wurclen eincrscils llurch Vertiefung d es sanrli gen Rorlens zwisch l'n elen Bcf<'sligungs­g iirteln , andererscils durch die ErhO!mng (in Durchschrnill 2 m.) des N ivca u's im InnerPn dcr 13as teien, Galerien unei Zugan gslorc, N ivcau unlcrschiecle zwischen Innen unei Ausscn , gc­~cJ:a ffen wclche einigermasscn dic Rolle cler Verteirligungsgriiben vert raten .

Ober dicscn . Griibcn " wurden hei d t>n wichligslcn Zugan gswcgcn Drilckenpfeiler a us Z icgc ln errichlel. Die eigenllichen Briickcn wa rcn aus H olz, die letzt cn Tcile der Rr iickt>n Yor deu Toren, waren umleg har ( Ponl-Lcvis).

:-\ebenhei erwăhnen d ic \'c rfasser auch die tu rkischcn E in griffc bei dcn Dcfesligungssys­lcmeu der Inse l.

Ausgangs w iru au f Grund cler un terno rnl!lcncn Forsclnmgcn ro lgenrlcs feslgcslclll : 11 11 ~scr ci ner rumischcu i\llinze ans de111 1 V Lcn ,lh . u . Z. slamrncn t.lie ăllcslcn a rchi"io ­

lugisclt cJ hmdc auf cler Insel aus dem XV 1 1-lcn Jht (Kcramil< )

207

Page 15: R. Heitel – Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate pe Insula Cetății (Ada-Kaleh)

--

Weiterhin folgen die archii.ologischcn Nivcaus, welche mit dem Bau der Festung durch die Csterreicher (1718- 1738) verbunden sind und dann jenc die aus der Zeit der organisierlcn Besetzu ng der Insel durch die Tiirken - durch fast zwei Jahrhunderte - slammen.

Jm Hinblick aur die Geschichte der Festung konnen im allgemeinen zwei Etappen fest­gestellt werden:

- Die iisterreicbische Elapţe făllt in die erste Halfte des 18-ten Jahrhunderls (1718- 1738); .

- Die liirkische Elappe reicht von der zwei lcn Hălfle des 18-len Jahrhunderts bis in die zweite Hălfte des 19-ten J ahrhunderts (1738- 1885).

Als Folge der Arbeiten am .,H ydroenergetischen und Schilfahrts system Eisernes Tor" wurdc die Insel von den Fluten der Donau bedeckt; gerade diese Arbeilen veranlpssten die ar­chii.ologischen Forschungen, (1967 - 1968) deren wichti gs le Ergebnisse das Thema dieser Sludie sind.

Ein Teil der Festungsiiberreste, einige Denkmăler ziviler Architeklur, sowie einige r\a­tu rdenkmăler wurden auf die Simian-Inse l (vor der Stadt Turnu-SeYerin) Yerlegt, um dort die ntcressan le Gescbich le cler Insel Ada-Kaleb wiederherzustellen.

BILDERVERZEICH :--I IS

Abb. l Gcsamtplan dcr Inse!Feslung Ada-I<aleh. Abb. 2 Schnitt - S. V. - Stidwand; Abb. 3 Tor Nr. 8; Abb. 4 Tor ~r. 2 Abb. 5 Schnilt durch Tor Nr. 7 unei Briickcnpfc ilcr. Abb. 6 Grundriss der Oberrcs le ciner iisterreichi schen Baslei, dariiber eine tiirldsche Easlci; Abb. 7 Volutenverzierter Steinblock (otlomanische Zeit); Abh. 8 Sclmitt - S. JJJ- WPslwand;