r a p o r t -...

AGENŢIA REGIONALA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞOARA

REGIUNEA DE VEST

R A P O R TR A P O R T

privind starea mediului în judeţul Timişprivind starea mediului în judeţul Timiş

octombrieoctombrie

20112011

Raport privind starea mediului în judeţul Timiş, octombrie 2011

CUPRINSCUPRINSPag.

INTRODUCEREINTRODUCERE 3

I. STAREA DE CALITATE A AERULUII. STAREA DE CALITATE A AERULUI 4

I.1. Indicatorii retelei automate de monitorizare a calitatii aerului 4I.2. Concentratii poluanti 8

I.2.1. Concentratii de dioxid de sulf (SO2) 8I.2.2. Concentratii de dioxid de azot (NO2) 8I.2.3. Concentratii de monoxid de carbon (CO) 8I.2.4. Concentratii de ozon (O3) 8I.2.5. Concentratii de pulberi in suspensie (PM10) 8I.2.6. Concentratii de pulberi sedimentabile 8

I.3. Evolutia calitatii aerului – valori medii orare/zilnice 9I.4. Evolutia calitatii aerului – indici de calitatea aerului 12

I.4.1. Evoluţia indicelui general de calitatea aerului la staţiile din reţeaua locală de monitorizare 13I.4.2. Variaţia concentraţiilor medii zilnice măsurate pentru indicatorii specifici 15

II. STAREA DE CALITATE A PRECIPITATIILORII. STAREA DE CALITATE A PRECIPITATIILOR 15

III. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOTIII. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT16

IV. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATIIIV. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII17

V. STAREA DE CALITATE A APELORV. STAREA DE CALITATE A APELOR18

V.1. Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent 18V.2. Stadiul calitaţii apei râurilor Bega şi Aranca în secţiunile de supraveghere din subsistemul flux rapid zilnic 18V.3. Situaţia producerii poluărilor accidentale 19V.4. Concluzii 19

VI. GESTIONAREA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASEVI. GESTIONAREA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE 20

VII. PROTECTIA NATURII, PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUIVII. PROTECTIA NATURII, PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI21

VII.1. Starea ariilor naturale protejate în judeţul Timiş 21VII.2. Situri Natura 2000 22

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara, Regiunea 5 - Vest

2


INTRODUCEREINTRODUCERE

Judetul Timis este situat in vestul tarii, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre coordonatele 20o16’ (Beba Veche) si 22o33’ (Poieni) longitudine estica, 45o11’ (Latunas) si 46o 11’(Cenad) latitudine nordica.

Cu o suprafata de 8697 km2, Timisul detine 3,6% din teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul I pe tara.

Relieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzind sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile Timisului si Begheiului. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscai, culminand cu varful Padesul (1380 m).

Clima este temperata de tranzitie, cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10,70C (1900 - 1990), inregistrandu-se maxima de 410C in data de 16.08.1952 si minima de -35,30C in 29.01.1963. Temperatura medie in 2002 a fost de 12,30C, minima fiind de –16,50C (04.01.2002) si maxima de 36,80C (24.06.2002).

Cantitatea de precipitatii cazuta in 2003 a fost de 577 mm (771,1 mm in 1999), la o medie multianuala de 609,4 mm (1901-1990). Maxima lunara s-a inregistrat in luna octombrie, de 113,2 mm, iar minima in luna ianuarie, de 4,2 mm.

Vantul bate in campie dominant din nord.

Teritoriul este strabatut de la Est la Sud-Vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la Est spre Vest raurile Mures si Aranca.

Din totalul de 869.665 ha, la nivelul anului 2004, un total de 701.640 ha (80,6%) este detinut de terenurile agricole dupa cum urmeaza: 532.869 ha – arabil, 125.720 ha - pasuni, 29.499 ha fanete, 4310 ha – vii, 9.242 ha – livezi si pepiniere pomicole, iar 109.058 (12,5%) de terenuri cu vegetatie forestiera. Suprafata totala a sectorului privat este de 749.149 ha in 2004, fata de 393.525 ha in anul 1997.

In anul 2004 s-au inregistrat productii de: 2.739 mii m2 de tesaturi din bumbac si tip bumbac, 369 mii buc. tricotaje din fire de matase si tip matase, 11.324 mii perechi incaltaminte si 626 hl bere.

La 18 martie 2002 (recensamant 2002), populatia judetului Timis a fost de 677.926 locuitori, din care in mediu urban – 407.754, iar in mediul rural – 270.172, densitatea fiind de 78 locuitori/km2.

La 1 ianuarie 2005, populatia judetului Timis a fost de 659.333 locuitori, din care in mediu urban – 415.851, iar in mediul rural – 243.482, densitatea fiind de 75,8 locuitori/km2.Din punct de vedere al organizarii administrative a teritoriului, judetul Timis are 2 municipii, Timisoara si Lugoj, 8 orase: Sannicolau Mare, Jimbolia, Buzias, Faget, Deta, Recas, Gataia, Ciacova si 87 de comune.


3


I. STAREA DE CALITATE A AERULUII. STAREA DE CALITATE A AERULUI

I.1. Indicatorii retelei automate de monitorizare a calitatii aerului

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna octombrie 2011, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.Prezentam in tabelul nr I.1. situatia statiilor in luna octombrie 2011:

Tabelul nr. I.1. – Situatia poluantilor pe statiile automate de monitorizare a calitatii aerului

LocalitateCod

staţieTip staţie Poluant Tip determinare Baza legala

Observatii Captura de date

Timisoara

TM-1Calea Sagului trafic

NO2 automat Ordin 592/2002 92,0%

SO2 automat Ordin 592/2002 90,3%

CO automat Ordin 592/2002 98,6%

PM10 automat Ordin 592/2002 100%

COV automat

Benzen 99,8%Toluen 99,8%

Etilbenzen 99,8%o-xilen 99,8%m-xilen 99,8%p-xilen 99,8%

Pb manual Ordin 592/2002 87,1%

TM-2P-ta Libertatii

fond urban


SO2 automat Ordin 592/200265,9%


PM2,5 automat Ordin 592/2002 99,8%

Ozon automat Ordin 592/2002 95,9%

COV automat



Pb manual Ordin 592/2002 -

Parametrii meteo

automat84,3%

TM-4Str. I. Bulbuca

industrial NO2 automat Ordin 592/2002 84,8%



PM10 automat Ordin 592/2002 93,8%

Ozon automat Ordin 592/2002 93,5%

COV automat Benzen – 93,4%Toluen – 95,8%

Etilbenzen – 96,6%o-xilen – 90,3%m-xilen – 95,0%p-xilen – 93,4%


4


Parametrii meteo

automat 92,7%

TM-5Calea Aradului

trafic

NO2 automat Ordin 592/2002 -



PM10 automat Ordin 592/2002 99,8%

COV automat

Benzen 99,8%Toluen 100%

Etilbenzen 98,2%o-xilen 97,4%

m-xilen 99,7%p-xilen 98,3%

Pb manual Ordin 592/2002 87,1%

CaraniTM-3 fond

suburban

NO2 automat Ordin 592/2002 92,7%SO2 automat Ordin 592/2002 86,0%CO automat Ordin 592/2002 90,7%

PM10 automat Ordin 592/2002 99,1%Ozon automat Ordin 592/2002 95,0%

COV automat



Pb manual Ordin 592/2002 90,3%Parametrii

meteoautomat

93,7%

Moravita TM-6fond

suburban


SO2 automat Ordin 592/200295,0%

CO automat Ordin 592/2002 -PM10 automat Ordin 592/2002 76,2%

COV automat Ordin 592/2002



Pb manual Ordin 592/2002 38,7%Parametrii

meteoautomat

60,3%

LugojTM -7 industrial



PM10 automat Ordin 592/2002 100%

COV automat Ordin 592/2002

Benzen 100%Toluen 100%

Etilbenzen 99,8%o-xilen 99,7%

m-xilen 99,7 %p-xilen 99,7%

Parametrii meteo

automat Ordin 592/2002100%

Centralizarea datelor furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului este prezentata in tabelul nr. I.2.

Tabelul nr. I.2. – Valori minime, medii, maxime; numar depasiri valori prag si valori limita


5


Judet StaţiaTip

statiePoluant

unitate masura

Valoareminimalunara

Valoaremedielunara

Valoaremaximalunara

Nr.depasiri

Prag tinta

Nr.depasiriValoare limita

TIMIS TM-1 trafic SO2(µg/m3),1h 0,20 5,15 25,71 0SO2(µg/m3), 24h 2,42 5,15 11.42 0NO2(µg/m3),1h 1,15 32,75 116,23 0CO(mg/m3),8h 0,04 0,60 4,03 0Benzen(µg/m3) 0,95 3,54 21,41 0PM10 automat (µg/m3),24h

16,07 39,48 76,43 6

PM10 gravimetric (µg/m3),24h

10,54 36,63 75,05 6

Cd, ng/m3 0,2121 0,6179 0,9706 - 0Pb, µg/m3 0,0185 0,0312 0,0443 0Ni, ng/m3 0,0373 1,5678 3,4109 - 0

TM-2 urban SO2(µg/m3),1h 1,44 8,51 44,68 0SO2(µg/m3),24h 3,88 8,58 20,32 0NO2(µg/m3),1h 7,61 27,19 92,86 0CO(mg/m3),8h 0,02 0,21 2,08 0O3(µg/m3),1h 2,18 15,80 55,92 0 0O3(µg/m3),8h 3,98 15,84 41,39 0Benzen(µg/m3) 0,70 2,29 4,72 0PM2,5automat(µg/m3),24 h

3,49 12,73 28,87 0

PM2,5 gravimetric(µg/m3),24 h

2,54 10,76 22,35 0

TM-3 suburban SO2(µg/m3),1h 3,68 9,54 44,42 0SO2(µg/m3),24h 4,46 8,07 22,14 0NO2(µg/m3),1h 2,36 13,06 65,62 0CO(mg/m3),8h 0,01 0,10 0,85 0O3(µg/m3),1h 5,93 27,08 97,73 0O3(µg/m3),8h 6,51 27,03 90,76 0Benzen(µg/m3) 0,19 1,42 4,19 0PM10 automat (µg/m3), 24h

4,66 22,00 47,49 0

PM10 gravimetric (µg/m3), 24 h

9,72 27,92 59,96 1

Cd, ng/m3 0,0648 0,4835 1,2031 - 0Pb µg/m3 0,0120 0,0209 0,0334 0Ni, ng/m3 0,0236 0,6523 1,5599 - 0

TM-4 industrial SO2(µg/m3),1h 1,00 6,89 26,76 0SO2(µg/m3),24h 3,79 9,73 22,14 0NO2(µg/m3),1h 0,48 24,68 109,30 0CO(mg/m3),8h 0,02 0,28 2,54 0O3(µg/m3),1h 2,90 21,62 73,53 0O3(µg/m3),8h 5,72 21,77 62,49 0Benzen(µg/m3) 0,30 3,00 26,28 -

PM10 automat (µg/m3),24h

8,18 23,24 47,840

TM-5 trafic SO2(µg/m3),1h 2,87 6,23 16,35 0SO2(µg/m3),24h 3,92 6,25 9,87 0NO2(µg/m3),1h - - - 0CO(mg/m3),8h 0,06 0,48 2,07 0Benzen(µg/m3) 0,42 1,17 2,68 0


6


PM10 automat (µg/m3), 24 h

6,85 30,13 61,99 4

PM10 gravimetric (µg/m3), 24 h

5,27 32,47 60,95 5


TM-6 fond suburban

SO2(µg/m3),1h 4,86 8,93 38,05 -SO2(µg/m3),24h 5,32 9,03 20,14 -NO2(µg/m3),1h 1,40 8,44 34,27 0CO(mg/m3),8h - - - 0Benzen(µg/m3) 0,17 1,79 14,02 0PM10 automat (µg/m3) 24 h

5,17 16,75 39,14 0

PM10 gravimetric (µg/m3), 24h

10,08 20,12 33,15 0


TM-7 industrial SO2(µg/m3),1h 4,97 11,45 53,48 0SO2(µg/m3),24h 7,85 11,57 22,78 0NO2(µg/m3),1h 1,61 22,92 157,67 0Benzen(µg/m3) 0,82 3,85 34,70 0PM10 automat (µg/m3),24h

6,85 19,14 56,21 1

I.2. Concentratii poluanti

I.2.1. Concentratii de dioxid de sulf (SO2)

Pe parcursul lunii octombrie 2011, nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii limita pentru media orara in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 592/2002. Valoarea maxima de 53,48 μg/m3, s-a inregistrat in data de 30 octombrie 2011, ora 1100, la statia TM-7. Valoarea maxima reprezinta 15,28 % din VL.

I.2.2. Concentratii de dioxid de azot (NO2)

Pe parcursul lunii octombrie 2011, nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii limita pentru media orara in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 592/2002. Valoarea maxima de 157,67 μg/m3, s-a inregistrat in data de 5 octombrie 2011, ora 2000, la statia TM-7. Valoarea maxima reprezinta 78,83 % din VL.

I.2.3. Concentratii de monoxid de carbon (CO)


7


Nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii limita pentru media pe 8 ore in luna octombrie 2011 in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 592/2002. Valoarea maxima de 4,03 μg/m3, s-a inregistrat in data de 31 octombrie 2011, in intervalul orar 1700- 2400, la statia TM-1. Valoarea maxima reprezinta 40,3 % din VL.

I.2.4. Concentratii de ozon (O3)In luna octombrie 2011, nu s-a inregistrat nici o depasire a pragului de informare, valoarea maxima a mediilor pe 8 ore pentru aceasta luna, a fost de 90,76 μg/m3 (reprezentand 75,63 % din valoarea tinta), fiind inregistrata in data de 5 octombrie 2011, in intervalul orar 13 -2000, la statia TM-3.

I.2.5. Concentratii de pulberi in suspensie (PM10)

In luna octombrie 2011 s-au inregistrat depasiri ale valorii limite zilnice la probele prelevate pentru determinarile gravimetrice la statiile de monitorizare,la statia TM-1, 6 depasiri( s-a inregistrat a 52-a valoare), la statia TM-3, 1 depasire (s-a inregistrat a 12-a valoare), la statia TM-5, 5 depasiri( s-a inregistrat a 37-a valoare)

I.2.6. Concentratii de pulberi sedimentabile

In luna octombrie 2011, s-au prelevat 8 probe de pulberi sedimentabile in municipiul Timisoara si s-au inregistrat 8 depasiri ale concentratiei maxime admisibile (CMA) in conformitate cu prevederile STAS 12574-87, valoarea maxima de 44,73 g/m2/luna, inregistrandu-se in Timisoara pe str. Stan Vidrighin.


8


I.3. Evolutia calitatii aerului – valori medii orare/zilnice

In figurile urmatoare este prezentata evolutia calitatii aerului pentru luna octombrie 2011.

Figura nr. I.3.1. – NO2 valori medii orare

Figura nr. I.3.2. – SO2 - valori medii orare


9


Figura nr. I.3.3. – SO2 - valori medii zilnice

Figura nr. I.3.4. – CO – valori medii continue de 8 ore


10


Figura nr. I.3.5. – Ozon – valori medii orare

Figura nr. I.3.6. – Ozon - valori medii continue de 8 ore


11


Figura nr. I.3.7. – PM10 - valori medii de 24 de ore

I.4. Evolutia calitatii aerului – indici de calitatea aerului

Prezentăm mai jos evoluţia indicelui general de calitatea aerului din reţeaua locală de monitorizare a calităţii aerului.

Legendă:

TM-1

TM-2

TM-3

TM-4

TM-5

TM-6

TM-7

Calea Şagului,Timişoara

Piaţa Libertăţii,Timişoara

Carani, Com. Sânandrei

str. I. Bulbuca, Timişoara

Calea Aradului, Timişoara

Moraviţa

Lugoj

Figura nr. I.4.1. - Amplasarea staţiilor de monitorizare în judeţ


12

CJ-5

CJ-2CJ-3

CJ-4

CJ-1

TM1

TM5TM4TM2

TM3

TM6

TM7


I.4.1. Evoluţia indicelui general de calitatea aerului la staţiile din reţeaua locală de monitorizare

Staţia TM-1 adresa: Calea Şagului, Timişoara

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Data

Ind

ice

gen

eral

de

cali

tate

a ae

rulu

i

Staţia TM-2 adresa: Piaţa Libertăţii, Timişoara

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Data

Ind

ice

gen

eral

de

cali

tate

a ae

rulu

i

Staţia TM-3 adresa: Carani, Com. Sânandrei

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Data

Ind

ice

gen

eral

de

cali

tate

a ae

rulu

i


13


Staţia TM-4 adresa: str. I. Bulbuca, Timişoara

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Data

Indi

ce g

ener

al d

e ca

litat

ea a

erul

ui

Staţia TM-5 adresa: Calea Aradului, Timişoara

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Data

Ind

ice

gen

eral

de

cali

tate

a ae

rulu

i

Staţia TM-6 adresa: Moraviţa

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Data

Indi

ce g

ener

al d

e ca

litat

ea a

erul

ui


14


Staţia TM-7 adresa: Lugoj

0

1

2

3

4

5

6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Data

Ind

ice

gen

eral

de

cali

tate

a ae

rulu

i

Datele sunt furnizate de staţiile automate din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

I.4.2. Variaţia concentraţiilor medii zilnice măsurate pentru indicatorii specifici

Datorită restricţiilor bugetare s-au sistat monitorizările realizate prin prelevări manuale şi determinări chimice.

II. STAREA DE CALITATE A PRECIPITAŢIILORII. STAREA DE CALITATE A PRECIPITAŢIILOR

In luna octombrie 2011, s-au prelevat 7 probe de precipitatii din municipiul Timisoara.

Tabel nr. II.1. – Valori indicatori precipitatiiIndicatorul Valoarea

- alcalinitate, µEq/l 28- 330

- pH 6,01- 7,49

- conductivitate, μS/cm 26,31- 204

- sulfati, mg/l 21-29

- azotiti, mg/l 0,01 - 0,63

- amoniu, mg/l 0,02-1,81

- cloruri, mg/l 3,55- 7,09

- ioni de calciu, mg/l 1,98- 32,93

- ioni de magneziu, mg/l 0,24- 2,65

- reziduu total , mg/l 20- 156

- suspensii totale, mg/l 2- 152

- duritate, °Germane 0,33- 5,22


15


III. DETERMINĂRI ALE NIVELULUI DE ZGOMOTIII. DETERMINĂRI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

In luna octombrie 2011 au fost efectuate masurari de acustica, la cererea unor societati. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot echivalent Lech a activitatilor unor societati, pe timp de zi, in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 si STAS 10009-88.

Masuratori de acustica urbana efectuate in urma solicitarilor, pe timp de zi :

Nr. Crt.

Zona Lech*[dBA]

Lech MA

[dBA]1. SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL –

Timisoara, Str.Avram Imbroane nr.66,9 65,0

2. HOLCIM (ROMANIA) S.A. – Timisoara, Calea Mosnitei nr.17 65,1 65,0* S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare.

S-au efectuat un numar de 2 determinari de acustica in luna octombrie.

S-au inregistrat depasiri ale limitei maxime admise in totalitatea punctelor de masurare. La efectuarea acestor determinari s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR 2238.

IV. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢIIIV. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII

In luna octombrie 2011, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, proba de apa de suprafata din raul Timis, apa de foraj, apa potabila, sol necultivat si vegetatie spontana.

Tabel nr. IV.1. – Indicatori reactivitate

Aerosoli atmosfericiValori imediate,

Bq/m 3

Minima Media Maxima Data max. Nr. valorisemnificative

Observaţii

Aspiraţia 02-07 1.90 11.6 25.6 06.10.2011 31Aspiraţia 08-13 1.20 5.00 12.6 06.10.2011 30

Aerosoli atmosfericimasuratori dupa 5 zile,

mBq/m 3


Observaţii

Aspiraţia 02-07 <13.1 16.7 16.7 20.10.2011 1Aspiraţia 08-13 17.8 19.88 19.2 18.10.2011 5

Depuneri atmosferice, Bq/m 2 *zi


Observaţii

Valoare imediată 1.0 2.50 5.50 07.10.2011 26

Apă brută, Bq/l Minima Media Maxima Data max. Nr. valorisemnificative

Observaţii

Valoare imediata 0.28 0.44 0.69 11.10.2011 14Frecvenţa de prelevare zilnicLocul prelevării Rau Bega


16


Apa potabilă, Bq/l Minima Media Maxima Data max. Nr. valorisemnificative

Observaţii

Valoare imediată - - - - - -Frecvenţa de prelevare zilnicLocul prelevării Retea

alimentare

Sol necultivat, Bq/g Minima Media Maxima Data max. Nr. valorisemnificative

Observaţii

Valoare după 5 zile 0.85 1.00 1.1 14.11 3Locul prelevării

Vegetaţie spontană, Bq/g


Observaţii

Valoare după 5 zile 0.21 0.20 0.23 13.10.2011 4Locul prelevării Platforma meteo

Debitul dozei gama în aer

Minima0.100

Media0.115

Maxima0.143

Data max.18.10.2011

Nr. valoriSemnificativ

e341

Observaţii

V. STAREA DE CALITATE A APELORV. STAREA DE CALITATE A APELOR Cunoaşterea calităţii apelor se desfaşoara în cadrul Monitoringului Naţional al Calităţii Apelor - MNCA şi este asigurat de compartimentele cu profil specific din unitaţile bazinale de gospodărire a apelor.

Aprecierea stadiului şi evoluţia calitătii apelor curgătoare de suprafaţă în luna octombrie, în judeţul Timiş se bazează pe rezultatele analizelor de apă recoltate în secţiunile din subsistemul de monitorizare în flux lent, flux rapid zilnic, subsisteme gestionate de Administraţia Bazinală de Apă Banat.

V.1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent

In luna octombrie în judeţ au fost în urmărire un număr de 20 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor.Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al A.B.A. Banat. Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.

Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, situaţie prezentată în anexa la material pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna ocrombrie calitatea apei râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I-V .

În secţiunile de supraveghere de pe :• râul Bega şi afluenţi- calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizată în secţiunile Balinţ,

Amonte Timişoara, Otelec şi s-a încadrat în clasa I - II - a de calitate.


17


• râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa a II-a de calitate, excepţie secţiunea Am.cf. Timişana şi afluentul Spaia, unde din cauza indicatorilor aferenţi grupei regim de oxigen şi nutrienţi, apa a fost de clasa a IV-a respectiv a V-a de calitate. Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a II-a.

• râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat în limitele clasei a II- a de calitate, excepţie secţiunea Av.cf.Slatina, unde a fost de clasa a IV-a la nutrienţi.

• râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s- a încadrat în clasa a III-a respectiv a IV-a de calitate.

V.2.Stadiul calitaţii apei râului Bega în secţiunea de supraveghere din subsistemul flux rapid zilnic

Flux rapid zilnic în secţiunea Otelec pe râul BegaIndicatorii de calitate monitorizaţi zilnic (pH, cloruri, CCOMn/O2, NH4) au avut în general valori care s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate .Oxigenul dizolvat determinat în luna octombrie a avut valori cuprinse între 7,58-10,43 mg/l .

V. 3. Situaţia producerii poluărilor accidentaleÎn luna octombrie pe cursurile de apă din judeţul Timiş nu s-a produs nici o poluare accidentală validată.

V.4. ConcluziiIn luna octombrie pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe.


18


Tabel nr. V.4.1. - Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş pe luna octombrie 2011

Nr.Crt.

Cursul deApă Secţiunea

RegimOxigen Nutrienţi Salinitate

Poluanţi toxici

specifici

Alţi ind. Chimicirelevanţi

General

1 Bega Luncani2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea3 Cladova Am.loc. Cladova 4 Bega Balinţ - I - - - I5 Săraz Loc. Saceni6 Biniş Coştei –Ţipari7 Bega Am.Timişoara I I I II I II8 Bega Otelec II II I II II II9 Bega Veche Pişchia10 Apa Mare Av.cf.Slatina II IV - - - IV11 Apa Mare Becicherecu Mic II I - - - II12 Bega Veche Sânmihaiu German II II - - - II13 Bega Veche Cenei II II - - - II14 Nădrag Am.cf.Timiş15 Spaia Am.cf.Timiş V V - - - V16 Timiş Lugoj I I I I I I17 Timiş Am.cf.Timişana I IV - - - IV18 Şurgani Chevereş II I - - - II19 Pogăniş Otveşti II I - - - II20 Timiş Şag I II - - - II21 Lanca Birda Am.loc.Ghilad II II - - - II22 Timiş Grăniceri II I I II - II23 Moraviţa Moraviţa II II - - - II24 Birdanca Am.cf.Bârzava I II - - - II25 Bârzava Partoş II II II - - II26 Aranca Am.Sânnicolau III II - - - III27 Aranca Valcani IV II - - - IV

VI. GESTIONAREA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE

Tabel nr. VI.1. - Situatia deseurilor colectate/valorificate/eliminate in luna octombrie 2011

Nr.crt. Tipul de deseuColectat/Valorificat/Eliminat

Luna Oct. 2011

(tone)

Cumulat de la 01.01.2011

(tone)1. Deseuri municipale

- colectate - stocate temporar- valorificate energetic- valorificate material- utilizate pentru reabilitare depozit Parta- eliminate in Timis- eliminate in alt judet-transportate la depozit Ghizela pentru probe tehnologice

1980575003233290

58014622519

0

18145592101211772903

44030277618178

290


19


2. Deseuri de hartie/carton- colectate- valorificate

1489,2501511,870

14037.61114011.877

3. Anvelope uzate- colectate- valorificate

115.92096.410

1090.0611138.660

4. Uleiuri uzate- colectate- valorificate

55.37011.168

269.869198.122

5. Acumulatori auto uzati- colectati- valorificati

245.957199.587

1498.3711500.262

6. Deseuri rezultate din prelucrarea masei lemnoaseRumegus - colectatRumegus- valorificatAltele - colectatAltele - valorificat

1146.2701146.276335.468334.388

4256.2154322.7561498.8351557.725

7. Deseuri plasticColectat din carePET colectatValorificate, din carePET valorificat

357.52365.635391.88541.115

3684.9061164.9553445.276947.795

8. Deseuri medicale periculoase- colectate- eliminate

26.21226.212

252.490252.490

9. Sticla- colectate- valorificate

11.050

14.0502.204

10. Deseuri de echipamente electrice si electronice- colectate- valorificate

21.09827.470

328.340443.904

11. Deseuri textile- colectate- valorificate

10.50012.006

98.585161.982

VII. PROTECTIA NATURII, PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUIVII. PROTECTIA NATURII, PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

VII.1. Starea ariilor naturale protejate în judeţul Timiş

La nivelul Judeţului Timiş suprafaţa cuprinsă în ariile naturale protejate este de 44054,72 ha, reprezentând 5,06% din suprafaţa judeţului, respectiv 6960,85 ha arii naturale protejate de interes naţional şi judeţean şi 37093,87 ha arii naturale protejate de interes comunitar.

Arii naturale protejate de interes naţional şi judeţean:

• Lunca Pogănişului (rezervaţie naturală botanică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 75,50 ha)


20


• Movila Şişitak (rezervaţie naturală botanică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 0,5ha)

• Mlaştinile Satchinez (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 236 ha)

• Beba Veche (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 2187 ha)

• Mlaştinile Murani (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 200ha)

• Pădurea Cenad (arie naturală protejată tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 279ha)

• Arboretumul Bazoş (rezervaţie ştiinţifică tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 60ha)

• Pădurea Bistra (arie protejată tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 19,90ha)

• Pădurea Dumbrava (arie protejată tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 suprafaţă de 310ha)

• Pădure-parc Buziaş (arie protejată tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 suprafaţă de 25,16ha)

• Insula Mare Cenad (rezervaţie naturală tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 3ha)

• Insulele Igriş (rezervaţie naturală tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 3ha)

• Sărăturile Diniaş (rezervaţie naturală pedologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 4ha)

• Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaţie naturală paleontologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 4ha)

• Pajiştea cu narcise Băteşti (arie protejată tip botanic, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000, suprafaţă de 20ha)

• Parcul Banloc (rezervaţie ştiinţifică tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995, suprafaţă de 8ha)• Lacul Surduc (arie protejată tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000,

suprafaţă de 362ha)• Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior are o suprafaţă de 17.166 ha şi a fost declarat

prin HG 2151/2004. Se întinde pe teritoriul judeţului Timiş cu o suprafaţă de 3157.59 ha. În cadrul acestei suprafeţe , sunt incluse următoarele arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad.

• Stejarii seculari din Lovrin (arie naturală protejată tip forestier declarată prin HCL Lovrin 30/2010, suprafaţă de 6ha)

VII.2. Situri Natura 2000

Arii naturale protejate de interes comunitar

La nivelul judeţului Timiş sunt declarate următoarele situri Natura 2000:

1. Situri de importanţă comunitară (SCI) ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, conform Ordinului nr. 1964 din 2007

• ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior: Judeţul Timiş: Margina (1%)


21


• ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior: Judeţul Timiş: Cenad (12%), Periam (2%), Sânnicolau Mare (1%), Sânpetru Mare (9%), Saravale (3%)

• ROSCI0109 Lunca Timişului: Judeţul Timiş: Buziaş (3%), Chevereşu Mare (17%), Ciacova (5%), Foeni (2%), Ghilad (3%), Giera (1%), Giroc (11%), Giulvăz (4%), Moşniţa Nouă (13%), Pădureni (29%), Parţa (4%), Peciu Nou (1%), Racoviţa (13%), Recaş (1%), Remetea Mare (<1%), Sacoşu Turcesc (5%), Şag (9%), Topolovăţu Mare (<1%)

• ROSCI0115 Mlaştina Satchinez: Judeţul Timiş: Biled (1%), Orţişoara (1%), Satchinez (14%), Variaş (2%)

• ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor: Judeţul Timiş: Pietroasa (5%), Tomeşti (1%)

2. Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, conform H.G. nr. 1284 din 2007

• ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei Judeţul Timiş: Făget (33%), Margina (61%), Mănăştiur (16%), Ohaba Lungă (52%)

• ROSPA0047 Hunedoara TimişanăJudeţul Timiş.: Orţişoara (3%)

• ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior Judeţul Timiş: Cenad (13%), Periam (3%), Saravale (3%), Sânnicolau Mare (<1%), Sânpetru Mare (9%)

• ROSPA0078 Mlaştina SatchinezJudeţul Timiş: Satchinez (2%)

• ROSPA0079 Mlaştinile MuraniJudeţul Timiş: Orţişoara (<1%), Pişchia (1%)

• ROSPA0095 Pădurea MacedoniaJudeţul Timiş: Ciacova (12%), Ghilad (23%), Giulvăz (3%), Livezile (<1%)

• ROSPA0126 Livezile-DolaţJudeţul Timiş: Banloc (2%), Ghilad (15%), Giera (<1%), Livezile (75%)

• ROSPA0127 Lunca BârzaveiJudeţul Timiş: Banloc (18%), Denta (4%), Deta (<1%)

• ROSPA0128 Lunca TimişuluiJudeţul Timiş: Bucovăţ (2%), Buziaş (9%), Chevereşu Mare (51%), Giroc (12%), Moşniţa Nouă (7%), Pădureni (30%), Racoviţa (20%), Recaş (2%), Sacoşu Turcesc (21%), Topolovăţu Mare (<1%), Şag (7%)

• ROSPA0142 Teremia Mare –TomnaticJudeţul Timiş: Comloşu Mare (17%), Gottlob (25%), Lovrin (<1%), Teremia Mare (37%), Tomnatic (21%)

• ROSPA0144 Uivar – DiniaşJudeţul Timiş: Cenei (<1%), Otelec (2%), Parţa (<1%), Peciu Nou (51%), Sânmihaiu Român (4%), Uivar ( 25%)

În luna octombrie 2011, a fost semnalat şi constatat un incident în aria naturală protejată Mlaştinile Satchinez, constând întrun incendiu de vegetaţie uscată, pe o suprafaţă de aproximativ 60 ha, în segmentul cuprins între Satchinez şi Bărăteaz, de o parte şi de alta a pârâului Ier, între calea ferată şi drumul judeţean Bărăreaz – Satchinez, incident cu impact negativ asupra integrităţii ariei naturale protejate.

În luna octombrie 2011, Compartimentul Arii Protejate a desfăşurat următoarele activităţi, la nivelul judeţului Timiş :


22


• analizarea documentaţiilor în cadrul procedurii de reglementare pentru stabilirea necesităţii demarării/nedemarării procedurii de evaluare adecvată şi emitere de referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate în etapele de reglementare pentru diferite obiective;

• colaborare cu Serviciul Reglementări privind localizarea amplasamentelelor unor proiecte în siturile Natura 2000;

• emitere autorizaţii în conformitate cu ORD. nr.410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora;

• participare la Comisia privind evaluarea pagubelor produse de către animale sălbatice la culturile agricole, comisie întrunită în conformitate cu HG. nr 1679/2008, în Comuna Fibiş, comuna Giroc şi comuna Ghilad;

participare la evenimentul ecologic „Ziua Habitatului”, acţiune de plantare organizată cu Grupul Şcolar Agricol Ortişoara;

actualizarea şi verificarea fişelor de evidenţă ale grădinilor zoologice şi acvariilor publice autorizate la nivelul judeţului Timiş, pe trimestrul III anul 2011 şi raportarea la ANPM;

raportare către Prefectura Timiş a planului de acţiuni pentru programul de guvernare; deplasare în aria naturala protejată Mlaştinile Satchinez împreună cu GNM-CJ Timiş privind

efectele incendiului produs în data de 7 octombrie; informarea ANPM şi MMP despre incendiul din rezervaţia Mlaştinile Satchinez; solicitarea custodelui arie naturale protejate Mlaştinile Satchinez, respectiv, Muzeul Banatului

Timişoara, unui raport privind evaluarea prejudiciului adus de incidentul mai sus menţionat, ariei protejate;

raportarea catre MMP şi ANPM privind procesele verbale de predare-primire crotalii pentru speciile strict protejate;

organizarea comisiei de evaluare a dosarelor de candidatură pentru atribuirea in custodie a ariilor naturale pretejate care nu necesită structuri de administrare din Regiunea Vest, conform Ord. nr.1948/2010.

verificarea ariei naturale protejate ROSCI0109 Lunca Timisului impreună cu GNM-CJ Timis şi custodele sitului, USAMVBT;

verificarea ariei naturale protejate ROSPA0095 Pădurea Macedonia împreună cu GNM-CJ Timis;

participare la şedinta CAT;• întocmirea adreselor de răspuns la solicitări de informaţii către instituţiile solicitante;• întocmirea altor raportări curente specifice compartimentului.


23

r a p o r t -...

Documents