quotes

7/21/2019 Quotes

http://slidepdf.com/reader/full/quotes-56dd4e1a96ea2 1/12

Citate din Poetica Spațiului de Gaston Bachelard, apărută în 1957

pag 6. "Fermecat de poeți, Bachelard este un colecționar de imagini, dar, în același timp, și uncreator de imagini."

"Ea prelungește studiul elementelor primordiale (la care se și referă în permanență),schimbând însă modalitatea de abordare, unghiul de atac. "Demersul actual e numit topo-analiză și e definit ca "studiul psihologic, sistematic al

siturilor vieții noastre intime. Dimensiunea intimităţii interzice orice confuzie cu exterioritateageometrică a spaţiului, fără însă a i se opune, căci însăşi opoziţia interior– exterior, subiectiv-obiectiv îi este străină. Intimitatea aceasta nu se reduce la afectivitate, deşi o implică. Valoarea eieste ontologică, sinonimă cu o aprofundare a existenţei şi o deschidere către lume ca urmare a unei„încrederi cosmice-. Este memorabilă şi semnificativă în acest sens disocierea între rezonanţa(sentimentală, dispersantă, superficială) şi răsunetul care ne ridică „dintr-o dată deasupra oricăr ei

psihologii ori psihanalize― şi redă „fiinţei energia unei origini―.

Pag 7. "Nimic mai firesc decât credința lui Bachelard în funcția tera-peutică a imaginilor, funcție pecare tine să o documenteze și s-o analizeze în repetate rânduri" … "Ea își descoper ă ovalabilitate mai largă adresându-i se și omului obișnuit, dar condiționat de lectur ă"

Spaţiul poetic în care ne invită Bachelard este un loc al solidarităţii cosmice a omului, un tărâm încare omul e repus în legătură cu natura şi mai întâi cu propria-i natură profundă. „Conştiinţa deminunare― (conscience d’émervéillement ) despre care vorbeşte el nu este decât revelaţia acesteiînserieri.

#Pierre-Jean Jouve – poeme- "En Miroir" - meditații psihanalitice

#Marcel Proust - "În căutarea timpului pierdut"

C.-G. Jung : "interesul se îndepărtează de opera de artă pentru a se pierde în hățișul haotic alantecedentelor psihologice, iar poetul devine un caz clinic, un exemplu numerotat pentru

psychopathia sexualis"

pag. 26 - "Studiind opera pictorului Lapicque, Jean Lescure scrie:

" Cu toate că opera sa dovedeşte o mare cultură şi cunoaşterea tuturor expresiilor dinamice ale

spaţiului, ea nu le aplică, nu- şi face din ele nişte reţete… Trebuie deci ca ştiinţa să fie însoţită într -o

egală măsură de uitare a ştiinţei. Ne- ştiinţa nu este ignoranţă, ci un act dificil de depăşire a

cunoaşterii. Doar cu preţul acesta o operă este în orice clipă acel soi de început pur care face din

crearea ei un exerciţiu de libertate."

Text capital pentru noi, fiindcă el se transpune imediat într-o fenomenologie a poeticului. În poezie, ne-ştiinţa este o condiţie de bază; dacă există meşteşug la un poet, el e folosit doar cu rostul

subaltern de a asocia imaginile. Dar viaţa imaginii stă în întregime în fulguranţa ei, în faptul că oimagine este o depăşire a tuturor datelor sensibilităţii."

pag 27

7/21/2019 Quotes


#Bergson - "Matiere et memorie" (Materie și memorie)

- "L'Energie spiritelle" (Energia spirituală)

pag 28. Condiţiile reale nu mai sunt determinante. În poezie, imaginaţia se plasează tocmai în acea

zonă în care funcţia irealului vine să seducă sau să neliniştească – totdeauna să trezească – fiinţaadormită în automatismele sale. Astfel încât, cel mai insidios dintre automatisme, automatismullimbajului, nu mai funcţionează atunci când am intrat în domeniul sublimării pure. Văzută de peaceastă culme a sublimării pure, imaginaţia reproductivă nu mai reprezintă mare lucru. Nu a scrisoare Jean-Paul Richter: „Imaginaţia reproductivă este proza imaginaţiei productive.―1 1 Jean-Paul Richter, Poétique ou Introduction à l’esthétique, trad., 1862, t.I, p. 145.

pag. 30 Psihologia descriptivă, psihologia profunzimilor, psihanaliza şi fenomenologia ar putea,împreună cu casa, să constituie acel corp de doctrine pe care-l desemnăm sub numele detopo-analiză.

C.-G. Jung îi cere cititorului său să ia seama la această comparaţie: „Avem de descoperit şi deexplicat o clădire: etajul ei a fost construit în secolul al XIX-lea, parterul datează din secolul al XVI-lea şi examinarea mai amănunţită a construcţiei arată că ea a fost făcută pe un turn din secolul al II -lea. În pivniţă se află o peşteră astupată pe solul căreia descoperim, în stratul de deasupra, nişteunelte de silex, iar în straturile mai adânci, resturi de faună glaciară. Cam aşa ar fi structurasufletului nostru1.―

pag. 40 Conceptul de topo-analiză

“Ca să ne analizmă ființa în ierarhia unei ontologii, ca să ne psihanalizăm inconștientul ascunsc însălașuri primitive, trebui, în afara psihanalizei normale, să ne desocializăm marile noastre amintiri șisă ajungem în planul reveriilor pe care le purtăm în spațiile singurătăților noastre. Pentru astfel deanchete, reveriile sunt mai utile decât visele”

”Topoanalistul întreabă“:”cum era odaia? ”, ”Era ticsit podul? ”…. ”Cum își află ființa liniștea înaceste spații?”

pag. 41. ”Spațiul este cheia…inconștientul stă locului.”

”Valoarea de cochilie”

pag 42. ”Pentru a însoți psihanaliza, topoanaliză a spațiilr care ne cheamă afară din noi înșine”

pag 44. ”Valorile de adăpost sunt atât de simple, atât de adânc înrădăcinate în conștient”- ”le găsim printr-o simplă evocare, decât ptrintr -o descriere minuțioasă. Nuanța spune atunci culoarea”

pag 52. ”Locuința sa, a visătorului, vrea subteranele caselor-fortărețe din legendă, unde niște căimisterioase făceau să comunice pe dedesubtul oricărei incinte spre pădurea învecinată.”

7/21/2019 Quotes


ex. Henri Bosco - ”Anticarul” – descrisă casa anticarului. Henri Bosco-mare visitor de case.

-”Rotundă boltită din care se deschid patru uși…coridoare care domină orizontul subteran. ”

-”romanul urzelilor subterane”

pag. 53. Bosco - povestea reală trece prin povestea cosmică

- labirintul culoarelor săpate în stâncă

- apă nocturnă

“Apa nocturnă“

- studiu asupra imaginației materiale (referire la apa grea a lui Edgar Allan Poe)

pag. 55. Bachelard “Este turnul ideal care-l încântă pe orice visitor al unui sălaș străvechi: este perfect rotund”, este înconjurat de o “lumină difuză“, care vine printr -o fereastră strâmtă.

7/21/2019 Quotes


pag 60 Blaga “În această perspectivă a inconștientului, înzestrat ex supositione cu orizonturi șistructure personante, rămîne să arătăm:

1. Care sunt dificultățile ce se pun în calea teoriei morfologice despre sentimentul spațiului caexclusiv substart determinat al <stilului>“

2. Cum se înlătură aceste dificultăți prin teoria <orzionturilor inconștiente>“

pag 69. “spațiul matrice”

una e peisajul real și alta cel spatial inconștient

pag 72. “orizontul temporal inconștient“ + conștient sunt “eterogene“(Despre elementele unui întreg)

Diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite.

Timpul havuz (viitor)

Timpul cascadă (trecut)

Timpul fluviu (prezent)

76-77 timpul havuz- chemați de viitor - mulți europeni- idei progresiste.

(De ce nu ne-ar mulțumi o privire doar spre viitor în arhitectură?)

79. ”Încremenind, timpul devine spațiu” (spațiul cristalizat) - C.U.-curs 2

80 Timpul-fluviu-simplă iluzie, fie ca fluviu, egal sieși. combinată-Nietzsche.

85. ”adevăruri istorice” sunt de fapt pătrunse de semnificații, care sedesprind nu atât din vreocomunicare cu ”adevărul istoric”, ci din orizonturi inconștiente ale noastre, de rezonanțele cărora seresimte în cele din urmă chiar și cea mai critică conștiință

86. Dublet - orizont spatial + temporal

- conștient/inconștient conșt/inconștient

87. ”Vom afirma anume despre orizonturile inconștientului că ele reprezintă cu adevărat un fel deacte creatoare, atât în raport cu lumea sensibilă, cît și în raport cu lumea inteligibilă. ”

Inconștient-orizonturile lui este o solidaritate organică.

89. ”Atât orizontul spatial, cât și orizontul temporal sunt prezent, fiecare, în sufletul uman în chipulunui ”dublet”. Dubletul orizontului spatial e compus din

1. un orizont spatial, ca un cadru intuitive, indetereminat, al nenumăratelor peisaje variabile -obiecte neuter ale sensibilității conștiente.

2.un orizont spatial, cadru determinat, adică précis structurat- ca un coefficient organic, constitutiveși permanent eficace al inconștientului. ”

7/21/2019 Quotes


”Oricât ar varia configurative peisajele real, oricare ar fo conformația ocular și nervoasă a insului,un fapt rămâne același pentru toate conștiințele: Orizontul spațial are un caracter intuitiv-indeterminat. Aspectul acesta negativ e o constantă umană. Acest fapt, de aspect negativ, dargeneral, nu e deloc contrazis de împrejurarea că peisajul, care umple de fiecare dată cadrulindeterminat, variază de la conștiință la conștiință și nici de împrejurarea că, pentru una și aceeașiconștiință, peisajul variază chiar de la clipă la clipă”.

A cunoște spațiul și oamenii, a călători real sau imaginar prin intermediul literaturii, prin toateregiunile țării, înseamnă a descoperi și recrea tot atâtea orizonturi spirituale. Lectura metaforelorspațiale și descifrarea raporturilor dintre ființa umană și lume au permis definirea unui sentiment alspațiului.

În caz de dezacord structural între orizontul inconștient al unui individ și peisajul conștient, se poatenaște, firește, în sufletul individului un sentiment al dezrădăcinării și un sentiment nostalgic, care îlîndeamnă spre alt peisaj structurat mai în concordanță cu orizontul spațial inconștient al său.

*de căutat la Alois Riegl despre sentimentul spațiului.

pag 94. Blaga 1. Exisă un orizont spațial, intuitiv-indeterminat, al sensibilității conștiente, ca oconstantă a umanității. Constanta aceasta este un coeficient numai negativ determinabil, constantareprezintă o sumă de indeterminații.

2. Există și un orizont spațial, determinat structurat în anume chip, al inconștientului,ca o variabilă, în funcție de diverse colectivități istorico-geografice.

spațiul sensibilității conștiente și spațiul ca orizont inconștient

în vederea cercetării abisale, postulat potrivit căruia conținuturile și structurile inconștientuluiurmează să fie concepute dizanalogic în raport cu conținuturile și structurile conștiinței. (Newton – “spațiul înțeles ca mediu tridimensional, omogen și infinit”)

“Nici Kant, nici morfologii n-au remarcat că sensibilitatea conștientă se realizează în

orizonturi intuitiv-indeterminate” pag. 99 Blaga Accentul axiologic

Sculptura, relieful, arhtiectura, ornamental alcăutiesc în India, încleștându-se unele în altele, maimult decât oriunde, un complex unitar, aproape indivizibil”

Faptul acesta, foarte izbitor și foarte obștesc, e menit să dea un fior de zăpăaceală spectatorului și săaducă în perplexitate pe orice european neprevenit. Fenomenul cere totuși să ne păstrăm cumpătul.Să trecem cu vederea tot ce ar putea să ne displacă chiar și promiscuitatea formelor și permanenta,

încăpățânata confuzie a genurilor, și să privim totul făcând abstaracție de codulk normelor noastre.” pag. 104. Blaga “se va retrage din orizontul firesc” – Calea Involuției

pag.105. Blaga - Nonvaloare – loc de răscumpărare

7/21/2019 Quotes


pag. 109. Blaga – două culturi, cu același orizont => diferite, datorită celorlalți factori caredetermină fenomenul stilului.

Accentul axiologic diferențiază: -europeni – orizontul infinit este vasul tuturor valorilor

-indieni – orizontul infinit este vasul tuturor nonvalorilor

“din faptul că inconștientul e organic solidar cu orizontul ce și l-a creat, nu urmează ca existențaîntr-un asemenea orizont să fie apreciată ca atare... Se poate prea ușor întâmpla ca orizontul să fiesimțit ca o infirmitate.”

pag.111. Blaga – Sens fundamental

“anabasic“ – sentimental cu privire la destin al europenilor (în înaintare, în expansiune)

“catabasic“ – sentimental cu privire la destin al indienilor (retragere)

pag. 114. Blaga - “vegetativă suficiență“ – etiopianul (neutră)

exemplu: catabasic - egiptean – cultul dis păruților

Alois Riegl - “sfială de spațiu“ – catabasic egiptean

pag 116. Blaga. Sentimentul destinului - orizont - infinit

-îngust

-atitudinea - anabasică

- catabasică

Orizontul infinit + anabasic = european

Orizontul infinit + catabasic = indian

Omul spațiului mioritic - infinit ondulat - suiș și coborâș

Există foarte multe variante

pag. 142. Blaga Prin teoria despre “matricea strilistică“ încercăm doar să lămurim cum și de cecreațiile poartă o pecete stilistică. Există creații, nu lipsite de calitatea “creației” ca atare, dar care nuse încadrează într -un stil unitar și organic. Autorii unor asemenea creații trebuie considerați ca fiinddin capul locului lipsiți de acel complex de factori, deplin consolidat, pe care-l numim “matricestilistică“ și care aparține cu totul adâncimilor inconștiente, sau “Celuilalt tărâm“. Inconștientulacestor autori este locul de interferență al mai multor stiluri“.

“teoria despre matricea stilistică, socotită ca un complex inconștient“

sau

7/21/2019 Quotes


“matricea stilistică este un complex inconștient, dar rostul ei nu se consumă în cadrulinconștientului. “

pag. 144. “Ni se va concede că un om poate să fie despicat în două vieți…datorită naturii umane caatare. Unei vieți conștiente de anume muchii, fațete, accente și moduri, i se opune o viațăinconștientă clădită după alte categorii și pe alt calapod. În creațiile unei asemenea om vor răzbatedebordant, în măsura în care omul e înzestrat cu daruri creatoare, orizonturile și atitudinileinconștiente, spre uimirea chiar a autorului și în ciuda vigorii combative a conștiinței sale. “

pag. 145. “M. S. e compusă dintr -o serie de determinate:

1 - Orizontul spatial (infinitul, spațiul- boltă, planul, spațiul mioritic, spațiul alveolar succesiv etc.)

2 - Orizontul temporal (timpul-havuz, timpul-cascadă, timpul fluviu)

3 - Accente axiologice (afirmativ, negative)4 - Anabasicul și catabasicul (sau atitudinea neutră)

5 - Năzuința formative (indiviualul, tipicul, stihialul)

pag 146. Blaga “Teoria noastră despre m.s., pe care o închipuim alcătuită din factori discontinue șiuniți într -un complex inconștient, exclude idea simbolismului spațial“

“O anume viziune spațială poate fi în adevăr să caracterizeze o anume cultură, daraceastă viziune spațială nu constituie “izvorul“ culturii în chestiune, în măsură ca să o și “simbolizeze“. O viziune spațială, privită în raport cu cultura, nu posedă în niciun caz semnificațiaunui “simbol“…“o viziune spațială nu e niciodată unicul factor determinant al unui stil cultural“

pag 147. Blaga “una și aceeași viziune spațială poate să figureze ca factor determinant în diverseculturi. “

Teorii despre baza generatore a unui stil

preface individual în simplu purtător al unui stil.

147 Stilul ar fi mai curând un foemen înzestrat cu puteri originare, care apare dintr-o data, copleșindindivizii. Stilul ar fi o realitate de o putere superioară indivizilor. “

“veche concepție hegeliană; după care oamenii sunt organele Ideii. Omul nu are nicio putere asupraIdeii. omul este la dispoziția Ideii. “

149 Blaga “Ceea ce se petrece în inconștient are un character mult mai anonim, mai colectiv, decâtceea ce are loc în conștiință“

“o insistență cu totul nefolositoare când, pentru explicația unor asemănări stilistice, se recurgenumai decât la <imitație>“ - ca gest de observație și explicație... oarecum ar fi catalogarea unorasemănări stilistice în privința experimentării unui obiect.

7/21/2019 Quotes


“stilul e produsul unui tainic complex inconștient, care prin agenții sîi principali nu reprezintă orealitate individuală, ci o realitate anonimă“

pag. 150 Blaga - Teorii deespre sufletul culturii

Kant- conștiința în genere |

Fichte - eul absolut | la Blaga, “sufletul cultural“ Hegel - Ideea |

un subiect mai presus de indivizi.

<“elocință“ = elocvență>

<“eșofd = platformă construită în Ev. Mediu pentru execuții>

<“antamare“ = a începe, a deschide ( o discuție..)

<“năsălie“ = support de lemn ( ca o targă) pe care se așază coșciugul cu mortul pentru a fitransportant>

a fi pe năsălie

<“entelehie“= noțiune filosofică indicând perfecțiunea ca scpo lăuntric al dezvoltării tuturorlucrurilor>

Vasile Băncilă

pag 160 Blaga “Răsună într -un cântec nu atît peisajul, plin și concret, al humei și al stâncilor, alapei și al ierburilor, ci înainte de toate un spațiu sumar articulat din linii și accente, oarecumschematic structurat, scos în orice caz din contingențele naturii imediate, un spațiu cu încheieturi, șivertebrat doar în statica și dinamica sa esențială“

161 După Spenglerm, latura cea mai caracteristică a fiecărui culturi e tocmai specificul ei sentimental spațiului.

162 “<Orizontul spațial> al inconștientului, scos și rupt din înlănțuirea condițiilor exterioare șicristalizat ca atare, persistă în identitatea sa indifferent de variațiunea peisajelor de afară“

162-163 “Supusă contingențelor celor mai capricioase, cunoștiință e dispusă să-și trădeze în oricemoment peisajul. Inconștientul nu trădează. Orizontul spatial al inconștientului e deci o realitate

psiho-spirituală mai adâncă și mai eficace decât ar putea să fie vreodată un simplu sentiment. “

7/21/2019 Quotes


"Cuprins Or, sub forma numinosului, sacrului, atat de prezent psihologic in constitutia persoaneiumane, Jung a intuit tocmai prezenta unei Realitati dumnezeiesti, gratiale, harice, in sensul in careconcepem noi prezenta energiei divine in om. Si, se intelege, aceasta prezenta a gratiei, anuminosului, cum spune el, e recunoscuta, e dedusa ca Realitate tocmai in adanc, la radacina

Sinelui, intr-un "plan de fond... ca si cum evenimentele exterioare ale vietii Eului ar corespundeunei predispozitii interne determinata de Sine... baza arhetipala a Eului". Baza arhetipala incomuniune gratiala, potrivit unei reale intelegeri in "sinonimitate si nu identitate". in acest sens,Jung "se refera la Sine ca la principiul prin care este modelat omul", dar in participare, incat se poatespune ca in persoana umana, in fiinta si existenta ei, "actul constiintei de sine are loc prin mijlocireafundalului divin".

Părintele Galeriu - "Psihanaliză și Credință"

<numinios>= termen folosit pentru competențe iraționale ale categoriei religioase “sf ânt”, din care afost eliminate conținutul moral.

7/21/2019 Quotes


Istoria Culturii și Civilizației- Ovidiu Drîmba

pag. 22. Drîmba “Începând de la sfârșitul paleoliticului, inferior, strămoșii omului au ocupat tot maimult peșterile, la început, numai în perioadele de frig intens. Contra fiarelor, peșterile erau păzite laintrare de un foc întreținut continuu. Grotele erau primitivele acte de cult, de obicei în partea cea

mai retrasă, într -o încăpere laterală sau în fundul peșterii.” -colibe/bordeie-amenajate în gropi naturale (aprox. 3m)- pereți din oase de mamut/prăjini -acoperiș din piei ale animalelor vânate/crengi/pământ -forme ovale/circulare (diam. aprox.5m)-rectangulare(lungime aprox.12m)-vetre de foc-de scurtă durată

pag. 24. Drîmba “În paleoliticul superior au apărut și alte tehnici, legate de producția artistică:modelări de figuri umane și animale... uimitoare picturi din peșteri. Istoria artei începe cu capitolul

paleoliticului superior ”

7/21/2019 Quotes


pag. 25. Drîmba “Lumea spiritelor rele, maligne, era desigur considerate-cum va continua să fieconsiderate și mult mai tărziu, în epocile istorice- a fi și cauza bolilor. Tratamentul era de resortulvrăjitorului, șamanului, celui care va deveni mai tărziu, preotul-vindecător. “

“Medicina s-a născut odată cu religia“ (M. Sendrail)

pag. 28 Drîmba “Ca atare, și arta sa va fi o artă de reproducere realist, concretă, direct legată de

experiența sa practică – nu conceptuală, stilizată“ “Uciderea imaginii“ – prin lovituri sau prin săgeți trase în animalul pictat-chiar și

vrăjitoarele din Evul Mediu“ “În aproape toate cultele – idea că figura echivalează cu obicetul“

pag. 29. Drîmba “Apoziția artei este în primul rând rezultatul observației de către omul sapiens amediului înconjurător, a ceea ce îi condiționează mai mult existent, a animalelor pe care le vâna, agrupului în care trăia. <<Arta apare odată cu viața socială și nu o părăsește niciodată> (T. Vianu).Este, apoi, rezultatul începutului de constituire a unei conștiințe de sine în raport cu mediul naturalambiant. Este, în fine, rezultatul unei spoite capacități de reflecție care îi sugerează anumite acțiuni,

un anumit comportament, anumite acte de creație – totul înscriindu-se în limitele unei gândirimagice naive”

pag. 31. Drîmba ”Animalele figurează fie unele lângă altele, fie suprapuse parțial, fără săli serespecte propoțiile și fără să fie angajate într -o ”scenă” ”

rare ”scene” – două animale urmărindu-se/ înfruntându-seVegetativul lipsește complet

”Expresivitatea picturilor din grotele magdaliene este sporită și de faptul că, în

alegerea și ăn tratarea picturală a subiectului, omul acestei epoci știa să folosească protuberanțelenaturale, asperitățile, excrescențele, bosele rocii, jocurile de relief ale peretului de calcar pe care

picta; încât se poate spune că <peretele a ghidat mâna artistului> (A. Laming)”

pag. 33. Drîmba ”Apoi, în momentul în care o imagine va începe să fie considerată ca traducândsensibil o forță invizibilă a naturii (de pildă, fecunditatea, exprimată vizual prin statueta unei femeigravide) se va naște ”simbolul”. Odată cu apariția simbolului, pe de pe o parte, și - de de altă parte-cu nevoia de a simplifica, de a generaliza, de a crea un ”tip” (de cerb, în general, de bizon etc.) s -amanfiestat pentru prima dată și tendința de a ”abstractizare”. Realismul senzorial a devenit realismconceptual. În sfărșit, din momentul apariției ornamenticii, a primelor crestături făcute de om pe

diferite oase este evidentă și manfiestarea unei voințe de ordine. Repetiția liniilor generează principiul paralelismului, începe să prefigureze principiul simetriei și al decorativismului.

”Cu aceste prim realizări artistice, oricât de rudimentare deocamdată, arta a intrat în posesia unorelemente definitive. ” (Georges-Henri Luquet -”Children’s Drawing”)

pag. 33 faza nouă- Neoliticul (+Proto-neoliticul) (8000-3000 î.e.n.)

-Starcevo-Criș (5500-4200 î.e.n)-Turdaș, Hamangia, Boian, Pre-Cucuteni (4200-3500 î.Hr.)

-Gumelnița, Cucuteni (3500-2500 î.Hr.)-Epoca de trecere spre cea a bronzului (2500-2000 î.Hr.)-Epoca propriu-zisă a bronzului (2000-1150 î.Hr.)-Hallstatt – prima epocă a fierului (1150-sec. V î.Hr.)

7/21/2019 Quotes


-La Tene – a doua epocă a Fierului (mijl. sec V- 100 î.Hr.)

quotes

Documents