qk c à ock ownvg fgvcnkk fgurtg Êpeàteàvqctgng … · altfel, abia la încheierea acestora,...
TRANSCRIPT
„Ne propunem să vedem cum vine mai departe societatea
civilă (sindicate, patronate) în întâmpinarea noastră, astfel
încât să avem un termen de referință în relația cu ea. Și spun
asta pentru că nu am mai văzut-o demult atât de activă ca
în ultima perioadă, lucru care pe mine mă bucură.” - Sorin
Chelmu, secretar general Guvernul Românie
1-14 februarie 2016 (108) | 10 lei
CORNEL STROESCU, FERMIERUL CARE VREA SĂ SCHIMBE FAȚA AGRICULTURII
DRUMUL CĂTRE SUCCES NECESITĂ PRICEPERE ȘI DĂRUIRE
www.titanmachinery.ro
Ed
ito
rial
Cin
e-o
fi d
e v
ină, c
ine
-o f
i gre
șit…
că s
ub
ven
țiile
nu
s-a
u a
trib
uit?!
5
Op
inii
Citatu
l ed
iție
i 6
În v
ârf
ul p
en
ițe
i 6
Co
nse
mn
ări
asu
pra
păst
ori
tulu
i tra
dițio
nal d
in V
ran
ce
a (
I)
8
Pah
aru
l cu
... v
isu
riC
ram
ele
din
Ro
mân
ia (
VII
I)
12
Ști
ri
12
Eve
nim
ent
Irig
ațiile
și p
rob
lem
ele
PA
C, d
iscu
tate
la B
ruxe
lles
18
Ag
ricu
ltu
ra p
oate
ad
uce
plu
svalo
are
eco
no
mie
i națio
nale
2
4
Ino
vații p
en
tru
fe
rme
pro
du
ctive
și c
om
pe
titive
3
0
So
luții e
ficie
nte
și p
ach
ete
te
hn
olo
gic
e p
ers
on
aliz
ate
3
4
Pro
fil d
e fe
rmie
rC
orn
el S
tro
esc
u, f
erm
ieru
l care
vre
a s
ă s
chim
be
fața
ag
ricu
ltu
rii
38
Cu
ltu
ră m
are
Infl
ue
nța
sis
tem
ulu
i de
lucră
ri a
le s
olu
lui ş
i a f
ert
iliză
rii a
sup
ra p
H-u
lui s
olu
lui
42
Teh
nic
ă ag
rico
lăC
laas
est
ime
ază
vân
zări
și v
en
itu
ri s
tab
ile, î
n 2
016
4
6
Pu
tem
ad
uce
pro
du
ctivi
tate
a d
in B
ără
gan
în z
on
ele
de
de
al a
le R
om
ân
iei?
5
0
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ăC
ad
ast
rul,
într
e v
orb
e ș
i fap
te
52
Zo
ote
hn
ieIm
un
itate
a p
asi
vă -
un
mo
d d
e a
păra
re în
se
zon
ul r
ece
5
8
Din
fer
mă
în f
erm
ăD
rum
ul c
ătr
e s
ucce
s n
ece
sită
pri
ce
pe
re ș
i dăru
ire
6
0
Zâm
biț
i, vă
ro
g!
De
la... G
oo
gu
ad
un
ate
6
6
Cu
pri
ns
Rev
ista
Fer
mie
rulu
iw
ww
.revi
staf
erm
ieru
lui.r
o
Nr.
2 (1
08),
1-14
febr
uarie
201
6
Cole
giul
Şti
inţi
fic
Prof
. uni
v. d
r. Io
an A
lecu
Prof
. uni
v. d
r. in
g. M
ihai
Ber
ca
Prof
. uni
v.dr
. Ioa
n N
ămol
oşan
u
Dr.
ing.
Bar
tha
Ioan
Ec. C
onst
anti
n Ch
iurc
iu
Dr.
Vio
rica
Chiu
rciu
Cole
giul
con
sult
ativ
Silv
iu Z
etea
- f
erm
ier,
Satu
Mar
e
Mirc
ea C
roit
oru
- le
gum
icul
tor,
Gal
aţi
Ion
Opr
ea -
pom
icul
tor,
Dâm
bovi
ţa
Win
e A
mba
ssad
orCă
tălin
Păd
urar
u
Red
acto
r Şef
Mih
aela
Pre
vend
a - 0
758
845
152
Publ
icis
t co
men
tato
rG
eorg
e G
hidr
igan
Edit
oria
list
Ştef
an R
ancu
Secr
etar
gen
eral
de
reda
cţie
Mar
inel
a Co
rnel
ia R
ancu
Red
acto
riD
elia
Cio
banu
Ione
l Văd
uva
Gab
riela
Oan
cea
Mih
ai N
isto
r
Foto
repo
rter
Cost
in-A
ndre
i Fot
a
Core
ctor
Dr.
Carm
en N
edel
cu
DTP
Iulia
na L
uca
Ştiri
furn
izat
e de
Age
nţia
de
Pres
ă R
ador
Conc
epţi
e şi
mac
heta
rew
ww
.cam
erad
egar
da.ro
Tipo
grafi
aCo
prin
t
Publ
icaţ
ie e
dita
tă d
e
S.C.
Pro
fesi
onal
-Agr
omed
ia S
.R.L
Of.P
61,
CP
152
fax:
031
814
59
90
office
@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
Mar
keti
ng -
Abo
nam
ente
office
@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
Dire
ctor
gen
eral
Adr
ian
Ned
elcu
adria
n.ne
delc
u@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
ISSN
- 2
069-
2455
Cin
e-o
fi d
e vi
nă, c
ine-
o fi
gre
șit…
că s
ubve
nțiil
e nu
s-a
u at
ribu
it?!
MIH
AEL
A P
REV
END
A
Vin
ova
tul s
ă p
lăte
asc
ă. A
șa a
r fi n
orm
al î
ntr
-o s
oci
eta
te m
oder-
nă, c
ivili
zată
. Dar,
cine-i
vin
ova
t că
până la
ace
ast
ă d
ată
, febru
arie
2016, f
erm
ierii n
u ș
i-au în
casa
t su
bve
nții
le a
fere
nte
anulu
i tre
cut?
Ori, p
ute
m v
orb
i de u
n v
inova
t în
pre
zent?
Haid
eți
să n
e a
runcă
m p
rivi
rea p
est
e c
e s
pune B
ruxe
lles-
ul.
Anu-
me: „
perioadele
de d
epunere
a c
ere
rilo
r de p
lată
, cele
de e
fect
u-
are
a c
ontr
oale
lor
pe t
ere
n, c
ele
de e
fect
uare
a p
lățil
or
în a
vans
și, d
esi
gur,
cele
de e
fect
uare
a r
est
ulu
i de p
lăți
sunt
impuse
de
pre
vederile
leg
isla
tive a
le C
om
isie
i Euro
pene, i
ar
orice
nere
spec-
tare
a lo
r sa
u a
condiți
ilor
de a
cord
are
impuse
conduce
la a
pli-
care
a u
nor
penalit
ăți
financi
are
subst
anția
le d
in p
art
ea C
om
isie
i
Euro
pene”.
Est
e p
asi
bil,
acu
m, s
tatu
l nost
ru d
e p
lata
penalit
ățil
or
pentr
u n
eaco
rdare
a s
ubve
nții
lor?
Răsp
unsu
l est
e n
eg
ativ
! Potr
i-
vit
leg
isla
ției e
uro
pene, p
erioadele
de p
lată
a s
ubve
nții
lor
sunt
sta-
bili
te p
rin a
rt. 7
5 d
in R
eg
ula
mentu
l (U
E)
nr.
1306/2
013 a
l Parla-
mentu
lui E
uro
pean ș
i al C
onsi
liulu
i din
17 d
ece
mbrie 2
013 p
rivi
nd
finanța
rea, g
est
ionare
a ș
i monito
riza
rea P
olit
icii
Ag
rico
le C
om
une,
care
pre
vede: „
Plă
țile d
in c
adru
l sch
em
elo
r de s
prijin
și a
l măsu
ri-
lor
mențio
nate
la a
rtic
olu
l 67 a
lineatu
l (2)
se f
ac
în p
erioada 1
de-
cem
brie –
30 iu
nie
a a
nulu
i cale
ndarist
ic u
rmăto
r. P
lățil
e s
e f
ac
în
maxi
mum
două t
ranșe
, în p
erioada m
ențio
nată
. Sta
tele
mem
bre
pot
plă
ti în
ain
tea d
ate
i de 1
dece
mbrie, d
ar
nu în
ain
tea d
ate
i de 1
6
oct
om
brie, a
vansu
ri d
e p
ână la
50%
în c
azu
l plă
ților
direct
e ș
i de
până la
75%
în c
azu
l sprijin
ulu
i aco
rdat
în c
adru
l dezv
oltă
rii r
ura
le
mențio
nat
la a
rtic
olu
l 67”.
Sunte
m a
bia
în lu
na f
ebru
arie, i
ar
Uniu
-
nea E
uro
peană c
ere
sta
telo
r m
em
bre
să f
acă
plă
țile a
fere
nte
fer-
mie
rilo
r până la
30 iu
nie
.
Unde-i
leg
e, n
u-i
tocm
eală
, zic
e o
vorb
ă ș
i până u
na-a
lta n
u p
ute
m
trag
e la
răsp
undere
pe n
imeni p
entr
u în
târz
ieri, d
eoare
ce s
unte
m
în t
erm
en.
E d
rept
că a
gricu
ltorii e
rau o
biș
nuiți
din
anii
trecu
ți să
prim
eas-
că p
lăți
în a
vans
într
e 1
6 o
ctom
brie ș
i 30 n
oie
mbrie. D
upă c
are
, de
la în
ceputu
l lunii
ianuarie p
rim
eau r
est
ul b
anilo
r până în
aprilie
. De
data
ace
ast
a n
u s
-a m
ai p
utu
t, pentr
u c
ă s
-a în
târz
iat
mult
cu d
epu-
nere
a c
ere
rii u
nic
e d
e p
lată
, pro
ble
mele
porn
ind în
că d
e a
nul t
re-
cut,
iar
într
eg
ul p
roce
s se
deru
lează
acu
m c
u în
târz
iere
. Ca s
ă n
u
mai v
orb
im c
ă ș
i plă
țile s
-au c
om
plic
at
dest
ul d
e m
ult.
Dacă
înain
-
te e
ra d
oar
o p
lată
unic
ă p
e s
upra
față
, acu
m e
xist
ă o
com
ponen-
tă c
are
incl
ude c
inci
plă
ți. O
fici
alii
guve
rnulu
i, în
fru
nte
cu m
inis
trul
Ag
ricu
lturii,
susț
in c
ă c
ei r
esp
onsa
bili
cu a
cord
are
a s
ubve
nții
lor,
re-
spect
iv a
ng
aja
ții A
genție
i de P
lăți
și In
terv
enție
pentr
u A
gricu
ltură
nu ș
i-au f
ăcu
t le
cțiil
e, a
stfe
l încâ
t să
pre
găte
asc
ă d
in t
imp n
oul s
is-
tem
de a
cord
are
a a
juto
are
lor.
„Din
exc
es
de z
el,
ca s
ă m
ulțu
mim
ferm
ierii,
am
aco
rdat
o m
ulți
me d
e s
ubve
nții
. De e
xem
plu
, est
e p
la-
ta v
olu
nta
r cu
pla
tă, c
are
tre
buie
dată
doar
la d
ouă-t
rei s
ect
oare
, iar
noi a
m a
les
să d
ăm
la f
oart
e m
ulte
, ceea c
e n
e-a
com
-
plic
at
exi
stența
”, exp
lică A
chim
Irim
esc
u. Î
nsă
cum
ade-
văru
l înto
tdeauna e
la m
ijloc,
întâ
rzie
rea p
lățil
or
trebuie
urm
ărită
pe f
iliera
: firm
a f
urn
izoare
de s
oft
– M
inis
teru
l
Ag
ricu
lturii –
AP
IA.
Ce s
e ș
tie la
mom
entu
l act
ual?
Că A
PIA
, îm
pre
ună c
u
Min
iste
rul A
gricu
lturii,
au a
gre
at
data
de 8
aprilie
2016
pentr
u în
cepere
a p
lățil
or
pe s
upra
față
, iar
pentr
u a
nim
a-
le v
or
înce
pe în
luna m
ai ș
i se v
or
term
ina în
iunie
. Din
păca
te, t
impul p
ierd
ut
nu m
ai p
oate
fi r
ecu
pera
t și
bin
e
ar
fi c
a c
ei d
in A
PIA
să-ș
i fi î
nvă
țat
lecț
ia ș
i să r
esp
ect
e
term
enele
leg
ale
. Altf
el,
abia
la în
cheie
rea a
cest
ora
, fer-
mie
rii a
r pute
a, u
niți
, să „
ure
cheze
” vi
nova
ții!
Totu
și, e
xist
ă t
em
eri ș
i sem
ne d
e în
trebare
cu p
rivi
-
re c
hia
r la
subve
nții
le p
entr
u 2
016, a
vând în
vedere
neputin
ța a
răta
tă d
e s
tat.
Să n
u u
ităm
că a
ceia
și o
am
eni,
care
se c
hin
uie
acu
m s
ă d
ea b
anii
pentr
u a
nul t
recu
t,
sunt
răsp
unză
tori ș
i pentr
u b
anii
de a
nul ă
sta. N
u m
ai e
mult,
se a
pro
pie
1 m
art
ie c
ând t
rebuie
să în
ceapă d
epu-
nere
a c
ere
rii u
nic
e d
e p
lată
pentr
u s
ect
oru
l veg
eta
l, ia
r
pentr
u c
ei c
are
au ș
i zoote
hnie
, în ju
r de 2
00.0
00 d
e f
er-
mie
ri, d
epunere
a c
ere
rilo
r unic
e v
a în
cepe în
luna a
pri-
lie ș
i se v
a t
erm
ina, c
onfo
rm r
eg
ula
mentu
lui e
uro
pean,
la 1
5 m
ai f
ără
penalit
ăți
și la
10 iu
nie
cu p
enalit
ăți
de 1
%
pe f
ieca
re z
i de în
târz
iere
. În m
inte
a t
utu
ror,
a în
colți
t în
-
trebare
a, l
eg
itim
ă d
e a
ltfel,
dacă
Min
iste
rul A
gricu
lturii,
prin s
truct
urile
sale
, est
e c
apabil
să f
acă
față
unei a
se-
menea s
ituații
, care
pe h
ârt
ie a
rată
însp
ăim
ântă
tor,
în r
e-
alit
ate
aju
ng
ând, p
robabil,
coșm
ar.
În c
e-i
prive
ște p
e f
erm
ieri, n
u p
ot
să n
u m
ă în
treb d
e c
e,
cunosc
ând t
oate
hib
ele
str
uct
urilo
r st
atu
lui,
încă
își i
n-
clud în
pla
nurile
de a
face
ri s
ubve
nții
le. D
e c
e s
e b
aze
ază
pe b
anii
public
i când a
chiz
iționează
, de e
xem
plu
, div
ers
e
input-
uri…
Se c
reează
, ast
fel,
un în
treg
lanț
al s
lăbic
iu-
nilo
r. D
a, m
erită
să p
rim
easc
ă s
ubve
nții
pentr
u m
uncă
,
pentr
u p
roduse
le p
e c
are
le d
au în
pia
ță ș
i pentr
u b
anii
cu c
are
cotiz
ează
la b
ug
etu
l sta
tulu
i. G
rija
ag
ricu
ltorilo
r
ar
trebui s
ă f
ie f
erm
a, s
ă-ș
i depună în
tim
p d
ocu
menta
ția
(stu
foasă
, e d
rept,
dar
înțe
leg
că e
chip
a d
e la
Ag
ricu
ltură
înce
arc
ă s
ă o
sim
plif
ice)
și s
ă s
e b
ucu
re c
ând le
intr
ă, î
n
timpul l
eg
al r
eg
lem
enta
t, banii
de s
ubve
nție
în c
ontu
ri.
Avâ
nd în
vedere
impote
nța
ară
tată
de a
uto
rită
ți de-a
lung
ul v
rem
ii, f
erm
ierii n
u a
r tr
ebui s
ă d
epin
dă d
e
subve
nții
, lip
sa o
ri în
târz
iere
a a
cest
ora
nu a
r tr
ebui s
ă-i
ducă
la f
alim
ent.
Ed
ito
rial
7
PROI
ECTA
TE P
ENTR
U
MUN
CITO
RI N
EOBO
SIŢI
Filt
re, r
ulm
enţi
, am
bre
iaje
, gen
erat
oar
e / d
emar
oar
e,
po
mp
e, c
urel
e, tr
ansm
isie
şi a
ng
ren
are,
sen
ile d
in c
auci
uc
DISC
OUNT
15%
Pr
omoţ
ia in
dica
tă în
anu
nţ e
ste v
alab
ila
de la
01.
01.2
015
până
la 31
.03.
2016
.
PROI
ECTA
TE P
ENTR
U
MUN
CITO
RI N
EOBO
SIŢI
www.titan
mac
hinery.ro
B
CL
UJ
O
R
PROI
ECTA
TE P
ENTR
U
MUN
CITO
RI N
EOBO
SIŢI
Filt
re, r
ulm
enţi
, am
bre
iaje
, gen
erat
oare
/ de
mar
oare
, p
omp
e, c
urel
e, tr
ansm
isie
şi a
ngre
nare
, sen
ile d
in c
auci
uc
DISC
OUNT
15%
Pr
omoţ
ia in
dica
tă în
anu
nţ e
ste v
alab
ila
de la
01.0
1.20
15 p
ână l
a 31.
03.2
016.
PROI
ECTA
TE P
ENTR
U
MUN
CITO
RI N
EOBO
SIŢI
Mai p
e la
țară
, mai p
e la
ora
ş, d
acă
vre
i să s
pui
că u
n in
s e c
am
pro
stălă
u, a
păi z
ici:
„e c
am
tare
de c
ap, n
u-l d
uce
dovl
eacu
l”. C
e le
-
gătu
ră a
re r
esp
ect
iva s
âm
buro
asă
cu
gra
dul i
nfe
rior
de in
telig
enţă
a in
div
idu-
lui î
n c
auză
nu ş
tiu ş
i nu p
rice
p, p
robabil
se f
ace
refe
rire
la f
orm
a o
are
cum
com
u-
nă a
celo
r două c
orp
uri a
vute
în v
edere
,
deşi
e d
e n
eîn
ţele
s noţiu
nea d
e „m
işca
-
re” im
pusă
în c
onte
xt. D
e a
sem
enea, e
ste
dest
ul d
e f
recv
ent în
tâln
ită ş
i exp
resi
a: „
mă
doare
căpăţâ
na, d
e s
imt că
-mi c
rapă”,
folo
-
sită
îndeobşt
e d
e tin
eri f
ără
o e
duca
ţie d
in c
ale
afa
ră d
e a
leasă
, în a
cest
caz
fiin
d v
orb
a tot de
ace
a p
art
e a
corp
ulu
i om
enesc
num
ită c
eva
mai î
nain
te. O
ricu
m
ar
fi s
ă f
ie, e
u u
nul v
ă s
fătu
iesc
să n
u lu
aţi
în d
erâ
dere
import
an-
ţa d
ovl
eacu
lui.
Gust
os
când e
copt,
ori f
ăcu
t g
em
sau d
ulc
eaţă
,
bun p
entr
u f
ura
jare
a a
nim
ale
lor
- că
aţi
văzu
t unde s
e a
jung
e
când s
e f
olo
sesc
făin
urile
aşa
-zis
pro
teic
e im
port
ate
de p
e a
iu-
rea, î
n v
alu
tă f
ort
e –
și n
u u
itați,
ale
căru
i sem
inţe
se p
ot ro
nţă
i
crude o
ri p
răjit
e, s
ub n
um
ele
de „b
om
boane a
grico
le”,
la m
eci
uri,
pe s
tadio
ane, o
ri c
ând s
tai ș
i te u
iţi în
tih
nă la
tele
vizo
r –
unde,
oricâ
t ai b
uto
na, m
ă ju
r cu
mâna p
e in
imă, a
rare
ori g
ăse
şti c
eva
care
să-ţ
i atr
ag
ă c
ât de c
ât ate
nţia
–, c
a s
ă n
u m
ai a
min
tesc
de
într
ebuin
ţare
a a
cest
ora
în m
edic
ina n
atu
rist
ă, o
ri la
fabrica
rea
ule
iulu
i com
est
ibil,
atâ
t de c
ăuta
t şi
de n
eg
ăsi
t prin c
ele
târg
uri
alim
enta
re ş
i iarm
aro
ace
– c
ă, d
e, n
u n
e-a
m ferit de d
aru
rile
de
la g
reci
, deşi
o v
orb
ă v
ech
e r
om
âneasc
ă n
e s
fătu
ia s
ă o
face
m.
Ate
nţie
deci
la d
ovl
eac.
Care
, dacă
-i a
cord
ați
dra
gost
e ș
i tot ce
-i
trebuie
ca s
ă s
e d
ezv
olte
în b
une c
ondiţi
i, vă
poate
aduce
câşt
i-
guri c
um
nic
i n-a
ţi vi
sat.
Dacă
nu c
redeţi,
într
ebaţi-
l pe a
cel f
er-
mie
r de d
inco
lo d
e o
cean, c
are
a p
rim
it pentr
u u
n s
ing
ur
exe
m-
pla
r, din
part
ea a
soci
aţie
i ag
ricu
ltorilo
r am
erica
ni,
o r
eco
mpensă
în v
alo
are
de tre
i mii
cinci
sute
– d
a, a
ţi ci
tit b
ine! –
3500 d
e d
o-
lari. O
mic
ă a
tenţie
, aşa
dar.
E d
rept că
resp
ect
ivul b
ost
an –
cum
i se m
ai z
ice p
e la
noi l
a d
ovl
eac,
dar
şi la
pepenele
verd
e –
ave
a
o în
ălţi
me d
e 1
,8 m
, un m
etr
u ş
i optz
eci
, deci
, un d
iam
etr
u d
e 4
m ş
i o g
reuta
te d
e –
da, d
a, c
ruci
ţi-vă
, oam
eni b
uni!
– d
e 6
10 k
g
pe c
ânta
r, nem
ăsl
uit.
Dar
ast
ea s
unt am
ănunte
nese
mnific
ativ
e.
Import
antă
est
e s
um
a ş
i nu f
aptu
l că a
fost
nece
sară
pute
rea
conju
gată
a z
ece
bărb
aţi
zdra
veni p
entr
u a
-l p
ute
a r
idic
a ş
i duce
la b
asc
ulă
. Vă a
min
tiţi,
sper,
că a
m s
pus
sple
ndid
ul b
anc:
patr
u
roţi
ave
a b
asc
ula
, cip
-cirip
mânca
-ţi-aş
gura
! Deci
, în p
rim
ăva
ra
ast
a, t
oată
lum
ea s
ă s
e a
puce
, să s
e p
ună p
e tre
abă ş
i să c
ul-
tive d
ovl
eci
. Dacă
o d
uce
capul,
desi
gur,
adic
ă d
ovl
eacu
l! F
iind-
că n
-or
curg
e e
i gârlă d
ulă
ii, d
ola
rii a
dic
ă, d
ar
ceva
băniş
ori d
e-a
i
noşt
ri tot m
ai p
ică.
820
16
MIH
AIL
EM
INE
SC
U
„Des
face
rea
parţi
ală
a la
tifun
dii-
lor î
nmul
ţeşt
e nu
măr
ul c
lase
i fe-
odal
e, a
păsa
rea
devi
ne a
tom
is-
tică,
ţăra
nul î
ncep
e a
sără
ci ş
i a
da în
apoi
. [...
] Un
boie
r pos
e-da
- e
indi
fere
nt u
nde,
des
tul c
ă er
a bo
ier r
omân
esc
- 25
0.00
0 de
fălc
i înt
r-un
hot
ar. E
ra u
n om
de
un
cara
cter
rău
- av
ar, r
ăpi-
tor,
ambi
ţios
fără
mar
gini
. Dar
er
a un
om
. Ce
sim
ţeau
ţăra
nii
cum
est
e bo
ieriu
l [!]
Ţăra
nii s
ăi
erau
bog
aţi,
căci
apă
sare
a un
u-ia
num
ai, î
mpă
rţită
asu
pra
unei
m
ase
atât
de
mar
i de
păm
ânt ş
i de
oam
eni,
e ap
roap
e ne
sim
ţită.
El
a m
urit,
păm
ântu
rile
s-au
dus
în
buc
ăţi p
rin p
roce
se ş
i moş
-te
niri.
Nic
i unu
l din
ace
ia n
-a fi
av
ut c
arac
teru
l apr
ig a
l boi
erul
ui
nost
ru ş
i cu
toat
e as
tea
supu
şii
lui a
u du
s-o
mai
rău
sub
moş
te-
nito
ri de
cât s
ub e
l. În
locu
l unu
i su
biec
t era
u ac
um m
ai m
ulte
su
biec
te, c
u ac
elea
şi tr
ebui
nţe,
cu
ace
leaş
i che
ltuie
li şi
cu
mai
m
ică
aver
e.”
Frag
men
t din
tr-un
arti
col a
păru
t în
Con
vorb
iri lit
erar
e,
pe 1
aug
ust 1
876
Cita
tul e
diți
ei
Op
inii
În v
ârfu
l pen
iței
GE
OR
GE
GH
IDR
IGA
N
Cons
emnă
ri a
supr
a pă
stor
itul
ui t
radi
țion
al
din
Vra
ncea
(I)
DR
. IN
G. T
EOD
OR
MA
RU
ȘCA
Des
pre
păst
orit
la ro
mân
i s-a
u sc
ris n
umer
oase
lu-
crăr
i înc
epân
d cu
Dim
itrie
Can
tem
ir pâ
nă în
zile
le
noas
tre. Î
n vo
lum
ul IV
al M
arii
Enci
clop
edii
Agr
icol
e,
apăr
ută
în 1
942
în e
ditu
ra P
.A.S
. Buc
ureş
ti, la
ter-
men
ul „p
ăsto
rie” (
pag.
494
-503
) dr.
Ion
I. O
ţel,
auto
-ru
l luc
rării
„Cer
cetă
ri as
upra
păs
torit
ului
în V
ranc
ea”
(Bib
l. Zo
ot. n
r. 22
, 193
6) fa
ce o
rem
arca
bilă
pre
zen-
tare
a a
cest
ei în
dele
tnic
iri s
peci
fice
rom
ânilo
r. D
eşi
au tr
ecut
şap
te d
ecen
ii de
la a
pariţ
ia a
cest
or s
tudi
i, co
nsid
erăm
ca
o da
torie
de
onoa
re s
ă re
difu
zăm
în
pagi
nile
Rev
iste
i Fer
mie
rulu
i pro
blem
atic
a pă
stor
itu-
lui î
n C
arpa
ţii R
omân
iei.
Lucr
area
se
dore
şte
un în
-de
mn
la re
spec
tare
a tra
diţii
lor p
asto
rale
ce
trebu
ie
împl
etite
cu
noile
cuc
eriri
ale
ştii
nţei
şi t
ehni
cii,
pen-
tru a
uşu
ra m
unca
gre
a a
cres
căto
rilor
de
anim
ale
şi
a le
cre
a co
ndiţi
i mai
bun
e de
vie
ţuire
în iz
olar
ea ş
i cl
imat
ul a
spru
al z
onei
mon
tane
. Din
ace
ste
rela
tări,
ce
i car
e ad
min
istre
ază
spaţ
iul r
ural
mon
tan
şi c
res-
căto
rii d
e an
imal
e au
tent
ici d
e az
i pot
trag
e nu
mer
oa-
se în
văţă
min
te p
reţio
ase,
dup
ă ca
re s
ă re
cuce
reas
că
patri
mon
iul p
asto
ral a
flat a
cum
în d
iferit
e st
adii
de
aban
don,
cu
pier
deri
inca
lcul
abile
pen
tru e
cono
mia
na
ţiona
lă.
Impo
rtanța
păsto
ritu
lui la
ro
mân
i „M
ocan
ii cre
scăto
ri d
e o
i s-a
u o
cu
pat
cu
păst
ori
tul d
in c
ele
mai
vech
i tim
pu
ri. A
ce
ast
ă o
cu
paţie
, de
şi p
lină d
e t
rud
ă ş
i de
ris
c, a
înse
mn
at
totd
eau
na u
n iz
vor
ne
secat
de
avu
ţie
şi n
um
ai a
stfe
l se
exp
lică p
ers
iste
nţa
dârz
ă a
mo
can
ilor,
care
au
înfr
un
tat
toate
ne
-
plă
ce
rile
ve
acu
rilo
r tr
ecu
te, f
ără
ca p
ute
rea lo
r d
e m
un
că s
ă f
ie
măcin
ată
pân
ă în
ep
oca t
ran
sfo
rmări
lor
rad
icale
ale
vie
ţii e
co
no
-
mic
e m
od
ern
e.
Năvă
lirile
barb
ari
lor
nu
au
pu
tut
sch
imb
a s
itu
aţia g
ăsi
tă d
e e
i. D
e
altfe
l, b
arb
ari
i, p
e c
are
nic
i pe
de
part
e n
u t
reb
uie
să-i
co
nsi
de
răm
sălb
atici,
nu
au
dis
tru
s, în
ge
ne
ral,
inst
itu
ţiile
su
pe
rio
are
găsi
te
de
ei î
n ţ
ări
le c
otr
op
ite
. Ei a
u a
do
pta
t ace
le in
stitu
ţiu
ni,
în m
arg
i-
nile
ne
voilo
r lo
r, m
od
ific
ân
du
-le
ce
l mu
lt în
rap
ort
cu
orâ
nd
uir
ile
cu
care
ei v
en
ise
ră d
e la
No
rd s
au
de
la E
st. B
arb
ari
i au
to
lera
t
şi s
-au
se
rvit e
i în
şişi
de
inst
itu
ţiu
nile
eco
no
mic
e a
flate
în D
acia
.
Năvă
lito
rilo
r b
arb
ari
nu
le e
ra s
trăin
ă n
ici a
gri
cu
ltu
ra s
au
cre
şte
-
rea v
ite
lor.
Oam
en
ii fu
ge
au
din
dru
mu
l ho
ard
elo
r, n
um
ai î
n m
om
en
tul c
ân
d
ele
îşi f
ăce
au
ap
ari
ţia. A
ce
laşi
lucru
se
întâ
mp
la ş
i la n
ăvă
lirile
de
mai t
ârz
iu a
le t
ăta
rilo
r, cân
d lo
cu
ito
rii b
ăje
ne
au
la m
un
te s
au
pri
n
păd
uri
, în
tim
pu
l cân
d a
ce
ştia
bân
tuia
u ţ
ara
şi r
eve
ne
au
du
pă r
e-
trag
ere
a lo
r. M
ocan
ii d
in M
un
ţii A
pu
sen
i făce
au
săp
ătu
ri în
pă-
mân
t –
ce
se
văd
şi a
zi –
care
le s
erv
eau
ca s
tăvi
lare
, dân
d d
ru-
mu
l ap
elo
r la
ap
rop
iere
a b
arb
ari
lor.
Cu
to
ate
năvă
lirile
de
barb
ari
,
mo
can
ii b
ârs
an
i şi-
au
păst
rat
ocu
paţia lo
r: f
em
eile
şi c
op
iii în
sp
e-
cia
l răm
ân
eau
acasă
, avâ
nd
în s
eam
a lo
r m
un
cile
câm
pu
lui ş
i tre
-
bu
rile
go
spo
dări
ei,
iar
bărb
aţii s
trăb
ăte
au
cu
oile
pân
ă c
ătr
e d
e-
părt
ate
le ţ
inu
turi
ale
Du
nări
i de
Jo
s.
Ace
st v
eşn
ic d
u-t
e -
vin
o a
l păst
oru
lui,
ace
ast
ă c
on
tin
uă s
trăm
u-
tare
a lo
r d
in m
un
te-n
baltă ş
i din
baltă-n
mu
nte
pre
zin
tă p
en
tru
no
i un
fap
t d
e c
ea m
ai m
are
imp
ort
an
ţă: e
l est
e u
nu
l din
facto
-
rii d
e c
ăp
ete
nie
cari
au
co
ntr
ibu
it la
me
nţin
ere
a u
nităţii g
raiu
lui ş
i
ob
ice
iuri
lor
no
ast
re s
ecu
lare
.”
,,În
ain
tea d
ep
uta
ţilo
r care
vo
rbe
sc în
Parl
am
en
t, zi
ce
a c
u a
tâta
dre
pta
te p
rofe
soru
l Sim
ion
Me
he
din
ţi -
în
ain
tea z
iari
ştilo
r care
scri
u la
gaze
tă, a
isto
ricilo
r care
cu
leg
fărâ
me
de
do
cu
me
nte
şi
a f
ilolo
gilo
r care
scri
u d
icţio
nare
la A
cad
em
ie, u
nir
ea a
u f
ăcu
t-
o v
eac d
up
ă v
eac m
ari
i în
văţă
tori
de
la s
tân
ă, c
are
mân
au
oile
în
stru
ng
ă, s
tre
cu
rau
lap
tele
în z
ăg
ârn
ă, î
l fie
rbe
au
în c
ăld
are
, îl f
ă-
ce
au
caş,
urd
ă s
au
ce
mai ş
tiau
ei s
ă f
acă. D
e la
un
cap
ăt
pân
ă la
altu
l al m
un
ţilo
r, ace
şti m
inu
naţi f
ilolo
gi a
u lu
cra
t su
te ş
i su
te d
e
an
i la în
che
gare
a li
mb
ii şi
la în
firi
pare
a n
eam
ulu
i ro
mân
esc
într
-o
sin
gu
ră u
nitate
etn
ică.”
Întin
dere
şi c
ondiţ
ii n
atu
rale
Du
pă Io
n Io
ne
scu
de
la B
rad
, în
lucra
rea „
Ag
ricu
ltu
ra în
jud
eţu
l
Pu
tna”
ap
ăru
tă în
18
69
, Vra
nce
a v
ech
e s
e în
tin
de
a d
in a
pa M
il-
co
vulu
i pân
ă d
easu
pra
Od
ob
eşt
ilor,
urm
ân
d li
nia
Măg
ure
i pân
ă la
Tro
tuş,
avâ
nd
18
co
mu
ne
şi 5
6 c
ătu
ne
. Re
form
ele
ad
min
istr
ative
au
sch
imb
at-
o în
aşa
fe
l, în
cât
azi
pla
sa V
ran
ce
a n
u m
ai c
ore
s-
pu
nd
e d
elo
c ț
inu
tulu
i pro
pri
u-z
is a
l Vra
nce
i de
od
inio
ară
.
Pro
f. S
imio
n M
eh
ed
inţi îm
part
e Ţ
ara
Vra
nce
i în
do
uă: s
pre
Ap
us
mu
nţii a
co
pe
riţi c
u p
ăd
uri
, lip
siţi d
e a
şeză
ri o
me
ne
şti,
iar
spre
Ră-
sări
t se
rid
ică M
ăg
ura
Od
ob
eşt
ilor.
La m
ijlo
c s
e a
flă o
de
pre
siu
ne
tip
ică. M
un
ţii s
un
t fo
rmaţi în
majo
rita
te d
in g
resi
e, d
in a
ce
ast
ă c
a-
uză
ap
ele
su
nt
limp
ezi
şi b
un
e d
e b
ău
t. U
lucu
l a f
ost
plin
cu
lacu
ri
săra
te, d
up
ă u
scare
a c
ăro
ra a
răm
as
sare
, gip
s şi
năm
ol.
De
ace
-
ea, î
n d
ep
resi
un
e a
pe
le s
un
t tu
lbu
ri ş
i sălc
ii.
Mu
nţii c
are
înco
njo
ară
Vra
nce
a s
e d
esp
rin
d d
in m
asi
-
vul L
ăcău
ţulu
i şi a
u t
rei r
am
ific
aţii p
rin
cip
ale
: Lap
oşu
l
şi C
ulm
ea-N
eag
ră, M
un
ţii G
iurg
iulu
i şi A
lun
işu
lui.
Toţi
mu
nţii s
un
t aco
pe
riţi c
u p
ăd
uri
şi p
ăşu
ni b
og
ate
. Ce
l
mai î
nalt e
ste
Giu
rgiu
l. În
tre
Pasu
l Bu
zău
lui ş
i al O
itu
-
zulu
i, cât
ţin
mu
nţii V
ran
ce
i, n
u e
ste
nic
io t
recăto
are
.
Co
mu
nic
aţia s
e f
ace
pe
po
tecile
pla
iuri
lor
Co
za, V
ale
a-
Ne
ag
ră ş
i Lap
oşu
l.
Ap
ele
izvo
râte
din
cu
lmile
Go
rul,
Ari
şoaia
, Macra
de
ul,
Co
za, T
isaru
l şi R
ăch
itaşu
l, se
ad
un
ă în
tr-u
n s
ing
ur
râu
,
Pu
tna ş
i răzb
at
ap
oi s
pre
şe
s p
rin
tr-o
po
art
ă a
tât
de
în-
gu
stă, î
ncât
atu
nci c
ân
d p
loile
um
flă r
âu
l, cu
gre
u p
oţi
intr
a în
ţin
utu
l Vra
nce
i.
Re
giu
ne
a m
un
telu
i are
o c
limă r
ece
. Zăp
ad
a a
co
pe
ră
șase
lun
i pe
an
vârf
uri
le în
alte
. Plo
ile s
un
t m
ai f
recve
n-
te în
re
giu
ne
a m
un
telu
i. P
recip
itaţiile
atm
osf
eri
ce
su
nt
în m
ed
ie p
est
e 6
50
mm
an
ual.
Rap
ort
ate
la p
recip
itaţi-
ile d
in r
est
ul C
arp
aţilo
r, aic
i su
nt
mai p
uţin
e c
a în
ori
ce
altă p
art
e. V
ari
aţiile
de
te
mp
era
tură
într
e v
ară
şi i
arn
ă
sun
t m
ari
, ap
rop
iind
u-s
e m
ult d
e a
ce
ea a
po
diş
uri
lor.
Sate
le s
un
t în
de
pre
siu
ne
. Un
sat
e a
lcătu
it d
in lo
cu
rile
de
vatr
ă p
rop
riu
-zis
e ş
i o
dăile
un
de
su
nt
târl
ele
. Un
e-
le s
ate
su
nt
ad
un
ate
, alt
ele
, cu
m e
Ne
reju
l, au
case
le
mai ri
sip
ite
. În
ju
rul sa
telo
r, m
ai ale
s p
e V
ale
a P
utn
ei,
sun
t ad
evă
rate
in
sule
de
pu
stiu
, din
cau
za d
esp
ă-
du
riri
lor
ne
săb
uit
e. V
rân
ce
nii
stăp
ân
esc
mu
nţi
i în
Op
inii
1110
2016
de
vălm
ăşi
e. E
i d
in v
ech
ime
au
avu
t in
de
pe
nd
en
ţa lo
r.
Ocu
paţi
a p
rin
cip
ală
a lo
cu
ito
rilo
r e
ste
cre
şte
rea v
ite
-
lor,
exp
loata
te p
en
tru
brâ
nze
turi
şi m
un
că. A
gri
cu
ltu
ră
nu
se
face
de
cât
în ju
rul sa
telo
r şi
nu
mai p
en
tru
ne
-
voile
str
ict
go
spo
dăre
şti.
Ion
Io
ne
scu
de
la B
rad
, vo
rbin
d d
e o
cu
paţi
a v
rân
ce
-
nilo
r, în
lu
cra
rea d
in 1
86
9 s
pu
ne
că în
Vra
nce
a ,,
păs-
tori
a t
reb
uie
să c
ovâ
rşe
asc
ă p
lug
ări
a, c
ăci p
ăst
ori
a
est
e f
un
dam
en
tul ag
ricu
ltu
rii p
rosp
ere
şi în
avu
ţito
a-
re”. D
e a
sem
en
ea, a
ce
laşi
au
tor
rem
arc
ă u
rmăto
are
-
le: „P
ăd
uri
le d
in V
ran
ce
a a
şte
ap
tă o
am
en
ii in
telig
en
ţi,
cari
să le
exp
loate
ze n
u n
um
ai în
in
tere
sul p
reze
ntu
-
lui,
ci şi
în
ace
la a
l vi
ito
rulu
i, lu
ân
d t
oate
măsu
rile
cu
-
ven
ite
pe
ntr
u a
asi
gu
ra f
ace
rea la lo
c a
păd
uri
lor
ce
se t
aie
, ast
fel ca s
ă lăsă
m ş
i n
oi u
rmaşi
lor
no
ştri
avu
-
ţie
în
păd
ure
.”
Din
ne
feri
cir
e, c
ei care
au
exp
loata
t p
ăd
uri
le d
in
Vra
nce
a n
u s
-au
în
gri
jit d
e r
ep
lan
tare
, aşa
în
cât
azi
o
bu
nă p
art
e d
in e
le n
u m
ai exi
stă.
Din
de
scri
ere
a g
eo
gra
fică ş
i is
tori
că a
re
giu
nii,
se
po
ate
ve
de
a le
sne
că V
ran
ce
a e
ste
o r
eg
iun
e p
rin
exc
ele
nţă
pro
pri
e p
ăst
ori
tulu
i. În
tr-a
de
văr,
fap
tul că
Vra
nce
a a
re m
un
ţi c
u p
ăşu
ni b
og
ate
, pe
care
lo
cu
i-
tori
i îi
stăp
ân
esc
în
de
vălm
ăşi
e ş
i p
en
tru
care
nu
plă
-
tesc
im
po
zit, a
po
i fa
ptu
l că r
eg
iun
ea e
ste
izo
lată
şi
fără
căi d
e c
om
un
icaţi
e –
lu
cru
care
nu
îm
pie
dic
ă
pre
a m
ult
păst
ori
tul,
fiin
dcă p
rod
use
le o
ilor,
brâ
nza
şi
lân
a s
e c
on
serv
ă ş
i se
tra
nsp
ort
ă u
şor
– ş
i fa
ptu
l că
nu
exi
stă t
ere
n p
en
tru
ag
ricu
ltu
ră, t
oate
ace
ste
a n
e
fac s
ă c
red
em
că v
rân
ce
nii
din
ce
le m
ai ve
chi ti
mp
uri
s-au
ocu
pat
cu
păst
ori
tul.
Efe
ctiv
e ş
i rase d
e a
nim
ale
Lu
cră
ri a
măn
un
ţite
din
care
să v
ed
em
nu
măru
l şi f
elu
l (ra
sa)
oilo
r
în d
ife
rite
tim
pu
ri s
un
t p
uţin
e, a
şa c
ă f
oart
e g
reu
se
va p
ute
a p
re-
ciz
a e
volu
ţia c
reşt
eri
i oilo
r în
Vra
nce
a. S
tatist
icile
care
s-a
u p
ub
li-
cat
sun
t p
uţin
e ş
i in
co
mp
lete
.
Ab
ia în
18
69
, Io
n Io
ne
scu
de
la B
rad
pu
blic
ă c
el d
intâ
i o s
tatist
ică
cu
nu
măru
l oilo
r d
in V
ran
ce
a. D
up
ă n
um
ără
toare
a d
in 1
86
8, v
rân
-
ce
nii
au
su
it în
mu
nţii l
or
34
.13
6 o
i, ce
le m
ai m
ulte
an
imale
fiin
d
în c
om
un
ele
: Ne
gri
leşt
i 3.5
94
oi,
Vid
a 2
.58
7, B
ârs
eşt
i 2.7
29
, Pău
-
leşt
i 2.2
15
şi P
oia
na 2
.04
9. D
esp
re r
asa
oilo
r şi
îng
rijir
ea lo
r n
u n
e
dă în
să n
icio
lăm
uri
re.
În 1
89
6, C
. I. L
up
u, î
ntr
-o lu
cra
re p
ub
licată
în A
rhiv
a, s
pu
ne
a c
ă
Vra
nce
a a
r ave
a 8
0.0
00
de
oi ş
i că o
ile s
un
t ră
u în
gri
jite
. Du
pă
statist
ica p
ub
licată
de
Io
n D
iaco
nu
în 1
92
7, î
n V
ran
ce
a a
u f
ost
în
tota
l 58
.98
4 o
i şi 6
8 d
e s
tân
i.
În ia
nu
ari
e 1
93
6, d
up
ă r
eg
istr
ele
pri
mări
ilor,
co
mp
leta
te p
rin
info
r-
maţii d
e la
localn
ici,
era
u u
n n
um
ăr
de
53
.99
2 o
i şi 9
7 d
e s
tân
i.
Ap
roap
e t
oate
oile
din
Vra
nce
a s
un
t d
e r
asă
Țu
rcan
ă. M
ai d
e-
mu
lt, î
n V
ran
ce
a e
rau
oi v
est
ite
atâ
t p
rin
co
nfo
rmaţie
, cât
şi p
rin
pro
du
cţie
. În
tim
pu
l răzb
oiu
lui a
u d
isp
ăru
t în
să a
pro
ap
e t
oate
,
căci î
n a
pro
pri
ere
a V
ran
ce
i a f
ost
fro
ntu
l Mără
şti-
Mără
şeşt
i. D
up
ă
răzb
oi,
s-au
ad
us
oi d
e p
e la
Tro
tuş,
Po
du
l Tu
rcu
lui,
Târg
u-N
eam
ţ
şi c
hia
r d
in B
asa
rab
ia, c
are
n-a
u m
ai f
ost
se
lecţio
nate
, în
cât
as-
tăzi
vrâ
nce
nii
ţin
oi r
ău
de
zvo
ltate
.
Op
inii
1220
16
(Ext
ras
din
Cra
me
le d
in R
om
ân
ia –
Dan
Bo
bo
c, C
ătă
lin P
ăd
ura
ru,
Dan
iela
Păd
ura
ru, E
ditu
ra A
SE
, Bu
cu
reșt
i 20
15
)
1514
2016
Cram
ele
din
Rom
ânia
(V
III)
MA
RA
MU
RE
ȘC
ĂTĂ
LIN
PĂ
DU
RA
RU
Pah
aru
l cu
... v
isu
ri
Ch
iar
dacă, ț
inân
d c
on
t d
e o
isto
rie
stră
vech
e a
gu
stu
lui,
în r
eg
iun
ea d
e
un
de
au
po
rnit d
esc
ăle
căto
rii d
e ț
ară
și c
are
a d
at
lum
ii p
ara
doxa
lul ș
i, în
ace
lași
tim
p, f
ab
ulo
sul C
imitir
Ve
sel d
e
la S
ăp
ân
ța s
e p
refe
ră ș
i azi
du
blu
l dis
-
tila
t d
in p
run
e, h
ori
nca, d
e a
ici n
u li
p-
sesc
nic
i po
dg
ori
ile!
Dre
pt
do
vad
ă a
inte
resu
lui l
ocaln
ici-
lor
pe
ntr
u v
inu
rile
bu
ne
, la S
igh
etu
l
Marm
ație
i fiin
țează
și u
n S
cau
n C
a-
vale
resc
al O
rdo
Equ
est
ris
Vin
i Eu
ro-
pae
, ce
a m
ai v
ech
e c
on
fre
rie
eu
rop
ea-
nă a
vin
ulu
i, cu
răd
ăcin
i în
se
co
lul a
l
XII
I-le
a, î
n o
rașu
l lib
er
Eis
en
stad
t d
in
Au
stri
a.
La n
ive
lul s
tric
t al î
ncad
rări
i pe
re
gi-
un
i, m
ultă v
rem
e s
-a v
orb
it a
ici d
oar
de
pu
țin
e c
ram
e, u
na d
intr
e e
le f
iind
Cra
ma M
ike
de
pe
De
alu
rile
Halm
e-
iulu
i (u
nd
e v
inu
rile
matu
rate
te
me
i-
nic
în b
ari
cu
ri d
e s
teja
r su
nt
cu
paje
de
insp
irație
bo
rdo
leză
), în
să o
ho
tărâ
re
ON
VP
V a
ron
de
ază
zo
ne
i în
că t
rei p
ro-
du
căto
ri d
esc
riși
în lu
cra
re: N
ach
bil,
He
tei ș
i Răte
ști.
Ast
fel,
ap
ar
ind
icații g
eo
gra
fice
no
i, d
e
pild
ă D
ealu
rile
Sătm
aru
lui p
en
tru
cra
-
ma f
am
ilie
i He
tei d
e p
e C
olin
ele
Be
ltiu
gu
lui,
un
de
acce
ntu
l cad
e
pe
vin
uri
le r
oși
i, re
pla
ntă
rile
pe
De
alu
l Hag
ău
avâ
nd
în v
ed
e-
re P
ino
t N
oir
la b
aza
pan
tei,
în t
imp
ce
pe
ntr
u M
erl
ot
și C
a-
be
rne
t S
au
vig
no
n e
ste
re
zerv
a-
tă c
oam
a d
ealu
lui.
Vin
uri
le a
stfe
l
ob
țin
ute
su
nt
matu
rate
în b
uto
aie
de
cap
acitate
mic
ă d
ep
ozi
tate
într
-
o p
ivn
iță v
ech
e d
e 1
00
de
an
i. În
18
62
,
cân
d lo
calit
ate
a a
ars
din
te
me
lii în
urm
a u
nu
i in
ce
nd
iu n
imic
ito
r, p
op
ula
ția
s-a m
uta
t p
est
e ia
rnă în
piv
nițe
le n
u-
mite
„case
le d
in d
eal”.
De
ace
eași
ind
icație
ge
og
rafi
că, D
ea-
luri
le S
ătm
aru
lui,
ap
arț
ine
acu
m ș
i
Cra
ma R
ăte
ști,
cu
su
pra
fețe
ge
ne
roa-
se c
ultiv
ate
cu
viță-d
e-v
ie (
pe
ste
20
0
he
cta
re, d
intr
e c
are
jum
ăta
te a
co
pe
rite
cu
so
iuri
ro
șii,
ce
ea c
e c
on
firm
ă, î
ncă o
dată
, în
du
lcir
ea s
em
nif
icativă
a c
lime
i
și, î
n c
on
secin
ță, d
esc
hid
ere
a p
rod
u-
căto
rilo
r sp
re t
ipu
ri n
oi d
e v
inu
ri). D
e
rem
arc
at
că R
ăte
ști,
ca z
on
ă v
itiv
inic
o-
lă, a
re o
tra
diție
de
ap
roap
e 3
00
de
an
i,
înce
pu
turi
le f
iind
leg
ate
de
pre
ocu
pa-
rea p
en
tru
vin
ări
t a c
olo
niș
tilo
r șv
ab
i
târz
ii, d
e d
up
ă 1
70
0. A
stfe
l, u
n B
acato
r
de
Răte
ști (
soi,
din
ne
feri
cir
e, d
isp
ăru
t
în t
imp
) o
bțin
ea o
dis
tin
cție
la L
on
dra
încă în
18
74
. Ast
ăzi
, re
pla
ntă
rile
înce
p
să-ș
i ara
te r
oad
ele
și,
od
ată
po
dg
ori
a r
efă
cu
tă ș
i in
trată
pe
ro
d,
se v
a in
au
gu
ra ș
i o c
ram
ă m
od
ern
ă c
u o
cap
acitate
de
un
mili
on
de
litr
i de
vin
.
În D
iosi
g, C
ram
a N
ach
bil
are
o p
lan
tație
cu
o s
tru
ctu
ră c
om
po
-
zită
, în
care
ide
ntifi
căm
, pe
lân
gă m
ulte
so
iuri
„co
mu
ne
” la
ni-
vel i
nte
rnațio
nal,
și s
oiu
ri m
ai r
are
în R
om
ân
ia, c
a S
ilvan
er
Ve
r-
de
, Gru
nsp
itz
sau
Bla
ufr
an
kis
ch, d
ar
și d
ou
ă h
ecta
re c
u b
utu
ci
de
Fe
teasc
ă R
eg
ală
, Mu
sto
asă
de
Măd
era
t și
Bara
s ve
chi d
e 6
0
de
an
i. D
in p
ăcate
, din
para
dig
ma li
co
rilo
r d
e B
eltiu
g a
u d
isp
ă-
rut,
od
ată
cu
tre
ce
rea v
rem
ii, c
ele
ob
țin
ute
din
so
iuri
ca F
urm
int
(fo
art
e r
ăsp
ân
dit a
zi în
Un
gari
a, î
n s
pe
cia
l în
are
alu
l To
kaj)
, Baca-
tor
și C
hass
ela
s, în
ciu
da e
fort
uri
lor
de
pu
se d
e lo
caln
ici,
pasi
on
ați
din
ve
chim
e d
e v
inu
ri ș
i avâ
nd
, la u
n n
um
ăr
de
69
0 d
e c
ase
, un
nu
măr
reco
rd d
e a
pro
ap
e 4
00
de
piv
nițe
.
Din
am
ica p
rod
ucție
i vitiv
inic
ole
în M
ara
mu
reș,
co
rob
ora
-
tă ș
i cu
evi
de
nte
le s
chim
bări
de
clim
ă d
in u
ltim
ele
de
ce
nii,
ne
înd
rep
tățe
ște
a s
pe
ra c
ă v
iito
rul v
inu
lui d
in N
ord
ul e
xtre
m a
l țări
i
est
e u
nu
l ce
l pu
țin
inte
resa
nt.
Po
ate
că n
u v
a t
rece
mu
lt ș
i vo
m
aso
cia
bo
ab
a d
e s
tru
gu
re ș
i bu
toiu
l pe
em
ble
me
le s
cu
lpta
te p
e
mo
nu
me
nta
lele
po
rți d
in le
mn
ale
locu
lui.
Aju
toar
e fi
nanc
iare
exc
epţi
onal
e pe
ntru
cr
escă
tori
i de
anim
ale
Com
isia
Eur
opea
nă v
a al
oca
Rom
anie
i 11.1
45.9
58
de e
uro
pent
ru s
ecto
rul l
apte
lui ș
i cel
al c
ărni
i de
porc
, gra
v af
ecta
te d
e se
ceta
din
201
5 și
de
pier
deri-
le s
ufer
ite
de fe
rmie
ri di
n ca
uza
prăb
ușiri
i pre
ţuril
or.
Pent
ru o
bţin
erea
aju
toar
elor
fin
anci
are,
ferm
ierii
tr
ebui
e să
dep
ună
o ce
rere
la c
entr
ul ju
deţe
an A
PIA
, re
spec
tiv
al m
unic
ipiu
lui B
ucur
ești
, îns
oţit
ă de
do-
cum
ente
spe
cifi
ce, p
ână
la d
ata
de 15
mar
tie
2016
.Po
triv
it A
PIA
, din
sum
a to
tală
, 8.7
73.15
4 eu
ro s
unt
pent
ru s
ecto
rul l
apte
lui ș
i al p
rodu
selo
r lac
tate
, iar
că
tre
sect
orul
de
creș
tere
a p
orci
lor m
erg
2.37
2.80
4 eu
ro.
În s
ecto
rul l
apte
lui ș
i al p
rodu
selo
r lac
tate
, ech
i-va
lent
ul în
lei a
l sum
ei s
e ac
ordă
pro
ducă
toril
or
de la
pte
care
înde
plin
esc
cum
ulat
iv u
rmăt
oare
le
cond
iţii:
a) s
unt
însc
rişi î
n si
stem
ul c
otel
or d
e la
pte
la A
PIA
, pr
in C
ompa
rtim
entu
l de
adm
inis
trar
e a
cote
lor d
e la
pte,
ca
prod
ucăt
ori c
u co
te d
e liv
rări
pent
ru a
nul
de c
otă
2014
-201
5, re
spec
tiv
deţi
n co
tă d
e liv
rări
la
data
de
31 m
arti
e 20
15;
b) s
unt
în a
ctiv
itat
e, re
spec
tiv
au în
chei
at u
n co
n-tr
act
pe o
per
ioad
ă de
min
imum
6 lu
ni, v
alab
il la
da
ta d
epun
erii
solic
ităr
ii, c
u un
prim
– c
umpă
răto
r şi
deţ
in c
el p
uţin
un
docu
men
t fi
scal
car
e să
ate
ste
livra
rea
lapt
elui
, afe
rent
con
trac
tulu
i;c)
pro
ducţ
ia d
e la
pte
livra
tă p
e be
nefi
ciar
est
e de
m
inim
um 5
ton
e la
pte
în a
nul d
e co
tă 2
014-
201
5.
Ben
efic
iază
de
ajut
orul
fin
anci
ar ş
i pro
ducă
torii
ag
ricol
i car
e, p
e pa
rcur
sul a
nulu
i de
cotă
201
4/20
15
și p
ână
la d
ata
solic
ităr
ii ac
estu
ia, a
u in
trat
în
pose
sia
expl
oata
ţiilo
r prin
: tra
nsfe
rul d
efin
itiv
al
expl
oata
ţiei
ori
prin
tra
nsfe
r def
init
iv în
tre
rude
de
grad
ul I
sau
într
e so
ţi, t
rans
feru
l def
init
iv p
rin t
rece
rea
de la
o
form
ă de
org
aniz
are
la a
lta,
prin
fuzi
unea
sau
div
izar
ea e
xplo
-at
aţiil
or p
erso
anel
or ju
ridic
e, p
rin fu
ziun
ea u
nor e
xplo
ataţ
ii ap
arţi
nând
ace
luia
şi p
ropr
ieta
r, du
pă c
az.
Din
sum
a al
ocat
ă cr
escă
toril
or d
e po
rci,
2.07
2.80
4 eu
ro s
unt
pent
ru a
ctiv
itat
ea d
e cr
ește
re ș
i îng
rășa
re, i
ar 3
00.0
00 d
e eu
ro
vor f
i înd
rept
aţi c
ătre
act
ivit
atea
de
repr
oduc
ţie.
Pent
ru a
intr
a în
pos
esia
spr
ijinu
lui,
cres
căto
rii d
e po
rci t
rebu
ie
să în
depl
inea
scă
urm
ătoa
rele
con
diţi
i:a)
deţ
in e
xplo
ataţ
ii au
toriz
ate
de A
utor
itat
ea N
aţio
nală
Sa
nita
ră V
eter
inar
ă şi
pen
tru
Sigu
ranţ
a A
limen
telo
r pen
tru
creș
tere
a și
îngr
ășar
ea p
orci
nelo
r, în
regi
stra
te în
RN
E;b)
au
livra
t di
rect
sau
prin
ter
ţi ș
i au
clas
ific
at p
orci
în a
ba-
toar
e au
toriz
ate,
pot
rivit
pre
vede
rilor
Hot
ărâr
ii G
uver
nulu
i nr
.267
/200
4 pr
ivin
d in
stit
uire
a Si
stem
ului
de
clas
ific
are
a ca
rcas
elor
de
porc
ine,
bov
ine
şi o
vine
, cu
mod
ific
ările
și c
om-
plet
ările
ult
erio
are,
în p
erio
ada
1 ian
uarie
-31 a
ugus
t 20
15.
1620
16
Ști
ri
Ciol
oș v
rea
Cam
ere
Agr
icol
e pr
ivat
e,
Irim
escu
are
dub
iiM
inis
trul
Ach
im Ir
imes
cu a
dec
lara
t că
pre
mie
rul
Dac
ian
Ciol
oș îș
i dor
ește
o c
onsu
ltan
ţă a
gric
olă
după
mod
el fr
ance
z, re
spec
tiv
Cam
erel
e A
gric
ole
să
apar
ţină
sec
toru
lui p
rivat
. „Pr
emie
rul ţ
ine
foar
te
mul
t la
mod
elul
insp
irat
din
cel f
ranţ
uzes
c, în
car
e to
ată
cons
ulta
nţa,
resp
ecti
v Ca
mer
ele
Agr
icol
e să
fie
în s
ecto
rul p
rivat
, dar
de
utili
tate
pub
lică.
Ca
mer
ele
ar t
rebu
i să
fie
fina
nţat
e de
Min
iste
rul
Agr
icul
turii
tim
p de
pat
ru a
ni ș
i ult
erio
r să
intr
e pe
au
tofi
nanţ
are
din
cont
ribuţ
iile
ferm
ieril
or. A
cum
av
em în
14 ju
deţe
Cam
ere
Agr
icol
e na
ţion
ale.
Va
exis
ta p
osib
ilita
tea
să s
coat
em d
e la
Con
silii
le
Jude
ţene
con
sult
anţa
și s
ă o
trec
em p
e to
ată
în
priv
at p
rin c
amer
ele
agric
ole
naţi
onal
e sa
u pr
ivat
e”,
a pu
ncta
t m
inis
trul
Agr
icul
turii
. Irim
escu
are
însă
du
bii c
ă fe
rmie
rii v
or re
uși s
ă fi
nanţ
eze
cam
erel
e ag
ricol
e du
pă c
ei p
atru
ani
de
graţ
ie f
inan
ţaţi
de
stat
, mai
ale
s că
e v
orba
de
cei m
ici ș
i med
ii, c
ăror
a se
adr
esea
ză în
prin
cipa
l con
sult
anţa
și c
amer
e-le
agr
icol
e. „
Sem
nul m
eu d
e în
treb
are
este
dac
ă în
tr-a
devă
r vor
reuș
i să-
și a
sigu
re f
inan
ţare
a du
pă
cei p
atru
ani
. O s
oluţ
ie la
înde
mân
ă ar
fi s
ă tr
eacă
pa
rtea
de
cons
ulta
nţă
în c
adru
l Dire
cţiil
or A
gric
ole
jude
ţene
. Nu
este
impo
sibi
l nic
i să
desc
entr
aliz
ăm”,
a
spus
Ach
im Ir
imes
cu.
Uti
laje
fin
anţa
te d
e st
at d
oar p
entr
u fe
rmie
rii
asoc
iaţi
Min
iste
rul F
inan
ţelo
r Pub
lice
prop
une
rein
trod
ucer
ea ș
i ex
tind
erea
Pro
gram
ului
„Pr
imul
tra
ctor
”. D
e ac
esta
însă
se
dore
ște
să b
enef
icie
ze d
oar d
iver
sele
form
e de
org
aniz
are
ale
agric
ulto
rilor
, ast
fel f
iind
încu
raja
tă a
soci
erea
. „A
m a
vut
o di
scuţ
ie c
u m
inis
trul
Fin
anţe
lor,
Anc
a D
ragu
, iar
dum
neae
i a
prop
us e
xtin
dere
a Pr
ogra
mul
ui P
rimul
tra
ctor
căt
re u
tila
je
mar
i, sc
umpe
și c
osti
sito
are,
pe
care
să
le d
ăm a
soci
aţiil
or, c
a să
încu
rajă
m a
soci
erea
. Am
dis
pus
efec
tuar
ea u
nei a
naliz
e la
M
inis
teru
l Agr
icul
turii
pen
tru
a ag
rea
ce t
rebu
ie f
ăcut
pe
aces
t pr
ogra
m. B
anii
vor p
rove
ni d
in b
uget
ul n
aţio
nal,
de la
MFP
, ca
re s
e va
ocu
pa e
fect
iv d
e pa
rtea
de
fina
nţar
e și
de
deta
li-ile
der
ulăr
ii ac
estu
i pro
gram
. Nu
știm
exa
ct d
espr
e ce
sum
e es
te v
orba
în p
reze
nt. D
e ex
empl
u, u
n ut
ilaj d
e re
colt
at s
fecl
ă co
stă
în ju
r de
500.
000
de e
uro,
sun
t ce
le m
ai c
osti
sito
are,
dar
m
ai s
unt
și c
ombi
ne s
au d
iver
se a
lte
utila
je s
peci
aliz
ate
pe
dive
rse
dom
enii
și s
ecto
are
din
agric
ultu
ră ș
i car
e, re
pet,
se
vor
adre
sa d
oar a
soci
aţiil
or. V
rem
ast
fel s
ă în
cura
jăm
aso
cier
ea
prod
ucăt
orilo
r agr
icol
i”, a
dec
lara
t A
chim
Irim
escu
, min
istr
ul
Agr
icul
turii
.
Pro
ducă
toru
l de
lact
ate
Alb
alac
t, p
relu
at d
e La
ctal
isG
rupu
l fra
ncez
Lac
talis
a c
umpă
rat
70%
din
acţ
iuni
le
Alb
alac
t, c
el m
ai m
are
prod
ucăt
or ro
mân
de
lact
ate.
„La
c-ta
lis a
înch
eiat
un
cont
ract
cu
acţi
onar
ii vâ
nzăt
ori c
are
deţi
n cu
mul
at 7
0,3%
din
cap
ital
ul s
ocia
l al A
lbal
act,
avâ
nd d
rept
ob
iect
iv d
obân
dire
a tu
turo
r acţ
iuni
lor d
eţin
ute
de a
cţio
narii
vâ
nzăt
ori”
, se
arat
ă în
tr-u
n co
mun
icat
tra
nsm
is d
e A
lbal
act.
Va
loar
ea t
ranz
acţi
ei e
ste
de 4
07 m
ilioa
ne d
e le
i, di
n ca
re v
or f
i sc
ăzut
e da
torii
le n
ete
ale
Alb
alac
t.Co
ncom
item
t cu
ach
iziţ
ia c
elor
70%
, Lac
talis
va
iniţ
ia o
ofe
r-tă
pub
lică
de p
relu
are
volu
ntar
ă, a
vând
dre
pt o
biec
t 10
0% d
in
acţi
unile
deţ
inut
e de
acţ
iona
rii A
lbal
act,
prim
ind
anga
jam
en-
te fe
rme
din
part
ea a
cţio
naril
or v
ânză
tori
de a
sub
scrie
toa
te
acţi
unile
pe
care
le d
eţin
în o
fert
a de
pre
luar
e.A
lbal
act
este
cel
mai
mar
e pr
oduc
ător
de
lact
ate
cu c
apit
al
auto
hton
din
Rom
ânia
. Cel
mai
mar
e ac
ţion
ar a
l com
pani
ei
este
om
ul d
e af
acer
i Rau
l Ciu
rtin
(42,
53%
din
acţ
iuni
le A
lba-
lact
). În
acţ
iona
riat
se m
ai re
găse
ște
fond
ul d
e in
vest
iţii
RC2
, în
regi
stra
t în
Cip
ru, c
u 25
,45%
din
tit
luri.
Ști
ri
1820
16
“Cle
ravo
® fa
ce s
iste
mul
Cle
arfie
ld®
și m
ai a
trac
tiv. A
cum
am
pos
ibili
tate
a să
ap
lic e
rbic
id C
lear
field
®
la r
apiță
în p
rimăv
ară"
Sol
uția
de
erbi
cida
re a
rapi
ței î
n pr
imăv
ară
Cle
ravo
®
Sis
tem
de
pro
duc
ţie p
entr
u ra
piţă
atin
gă o
bie
ctivu
l sp
ecif
ic m
en
țio
nat
an
teri
or,
în p
ara
lel c
u p
ăst
ra-
rea ț
inte
i de
a d
eve
ni o
co
mp
on
en
tă d
e d
ezv
oltare
su
ste
nab
ilă la
niv
el n
ațio
nal,
pri
n c
on
trib
uția la
co
nse
rvare
a s
ust
en
ab
ilă a
me
-
diu
lui î
nco
nju
răto
r”. D
ocu
me
ntu
l mai r
ele
vă c
ă im
pactu
l re
ab
ilită
rii
me
diu
lui,
pre
cu
m ș
i efe
cte
le c
are
se
într
evă
d în
pri
vin
ța a
pără
rii
po
pu
lație
i îm
po
triv
a r
iscu
rilo
r d
e s
ece
tă, a
așe
zări
lor
și a
co
nse
r-
vări
i bio
div
ers
ității s
e r
efe
ră la
fap
tul c
ă u
n n
um
ăr
de
1.0
97
.43
3
de
locu
ito
ri d
in 1
90
de
localit
ăți n
u v
or
mai f
i afe
cta
ți d
e s
ece
-
tă, p
ractic d
imin
uân
du
-se
niv
elu
l de
vu
lne
rab
ilita
te a
l po
pu
lație
i
la a
ce
st f
en
om
en
. „P
roie
ctu
l va r
ezo
lva, d
e a
sem
en
ea, p
rob
le-
me
le le
gate
de
lip
sa a
pe
i pe
o s
up
rafa
ță d
e 8
23
.00
0 h
a. S
un
t vi
-
zate
în a
ce
st c
on
text
56
de
într
ep
rin
de
ri, 1
2.3
82
go
spo
dări
i, 1
62
de
șco
li și
gră
din
ițe
, 57
de
un
ități m
ed
icale
, 32
de
bis
eri
ci ș
i mă-
năst
iri,
32
9 d
e a
lte
așe
zări
so
cia
le, 3
.52
9 d
e d
rum
uri
națio
nale
și
jud
ețe
ne
și 2
90
de
kilo
me
tri d
e r
ețe
le e
lectr
ice
de
pe
ste
20
de
kilo
wați.
Dis
po
nib
ilul d
e a
pă d
est
inat
eco
sist
em
elo
r d
in R
om
ân
ia a
r ave
a
un
imp
act
mai m
are
asu
pra
păst
rări
i bio
div
ers
ității,
în s
pe
cia
l în
situ
ația a
ctu
ală
în c
are
su
pra
fețe
întin
se d
e t
ere
n d
in s
ud
ul ș
i es-
tul ț
ări
i se
afl
ă în
fața
un
or
risc
uri
majo
re d
e s
ece
tă ș
i su
nt
ari
-
de
, in
clu
siv
afe
cta
te d
e d
eșe
rtif
icare
. Dis
pari
ția v
eg
eta
ție
i de
pe
sol c
a u
rmare
a s
ece
tei d
uce
la d
eg
rad
are
a a
ce
stu
ia. Î
n a
nu
mite
zon
e d
in R
om
ân
ia, î
n m
are
part
e în
su
d ș
i est
, hab
itate
le n
atu
rale
,
flo
ra ș
i fau
na s
un
t afe
cta
te s
eve
r d
e li
psa
ap
ei,
ca u
rmare
a li
pse
i
pre
cip
itațiilo
r și
a t
em
pe
ratu
rii r
idic
ate
a a
eru
lui ș
i so
lulu
i. D
eze
-
chili
bru
l dis
po
nib
ilulu
i de
ap
ă e
ste
pre
zen
t d
eja
pe
7,1
mili
oan
e
he
cta
re, r
ep
reze
ntâ
nd
48
la s
ută
din
su
pra
fața
ag
rico
lă a
țări
i”, s
e
mai a
rată
în d
esc
rie
rea p
roie
ctu
lui.
Pla
nu
l lu
i Ju
nck
er,
pre
zen
tat
cu
ce
va t
imp
în u
rmă în
Parl
am
en
-
tul E
uro
pe
an
, po
rne
ște
de
la u
n f
on
d d
e 2
1 d
e m
iliard
e d
e e
uro
- 1
6 m
iliard
e d
e la
Co
mis
ia E
uro
pe
an
ă ș
i 5 m
iliard
e d
e la
Ban
ca
Eu
rop
ean
ă p
en
tru
In
vest
iții
(BE
I) -
care
, în
să, a
r u
rma s
ă f
ie a
n-
gre
nat
în s
che
me
de
gara
nții e
uro
pe
ne
la c
red
itare
și c
om
bin
at
cu
fo
nd
uri
le e
uro
pe
ne
de
inve
stiții.
Ju
nck
er
susț
ine
că în
ace
st
me
can
ism
fie
care
eu
ro p
ub
lic v
a a
du
ce
inve
stiții
de
15
eu
ro, p
rin
efe
ctu
l de
mu
ltip
licare
, ast
fel î
ncât
tota
lul i
nve
stițiil
or
ge
ne
rate
să
aju
ng
ă la
31
5 m
iliard
e d
e e
uro
în U
E, î
n u
rmăto
rii t
rei a
ni.
Ro
mân
ia a
tra
nsm
is C
om
isie
i Eu
rop
en
e o
list
ă c
u p
est
e 2
00
de
pro
iecte
, în
valo
are
to
tală
de
62
,5 m
iliard
e d
e e
uro
, care
să f
ie
Min
istr
ul A
gri
cu
ltu
rii A
chim
Iri
me
scu
se
de
cla
ră în
cre
-
zăto
r cu
pri
vire
la ș
an
sa p
e c
are
Ro
mân
ia o
po
ate
ave
a
în a
acce
sa b
an
i pe
ntr
u ir
igații p
rin
pla
nu
l Ju
nck
er,
de
-
zid
era
t d
e c
are
nu
s-a
bu
cu
rat
să f
ie d
us
la îm
plin
ire
fost
ul ș
ef
al M
AD
R, D
an
iel C
on
stan
tin
.
Pro
iectu
l Min
iste
rulu
i Ag
ricu
ltu
rii d
en
um
it p
om
po
s
„Re
ab
ilita
rea in
frast
ructu
rii d
e c
on
solid
are
a t
ere
-
nu
rilo
r d
ețin
ute
de
sta
t, cu
efe
cte
dir
ecte
în c
ee
a c
e
pri
veșt
e a
păra
rea p
op
ula
ție
i, așe
zări
lor
și c
on
serv
ă-
rii b
iod
ive
rsității d
e r
iscu
l se
ce
tei î
n c
ele
mai e
xpu
-
se z
on
e d
in R
om
ân
ia (
sud
și e
st)
pe
o s
up
rafa
ță d
e
82
3.0
00
ha”,
un
a d
intr
e c
ele
2.0
00
de
pro
pu
ne
ri v
en
ite
de
la c
ele
28
de
sta
te m
em
bre
UE
, are
în v
iziu
ne
a lu
i
Ach
im Iri
me
scu
mari
șan
se d
e c
âșt
ig. D
om
nia
sa a
fă-
cu
t u
n lo
bb
y activ
pe
lân
gă c
om
isaru
l Ph
il H
og
an
, dar
și p
e lâ
ng
ă C
ori
na C
rețu
, co
mis
aru
l pe
ntr
u P
olit
ică R
e-
gio
nală
. Din
pu
nctu
l său
de
ve
de
re, n
u t
reb
uie
să n
e
așt
ep
tăm
însă
că v
om
pri
mi b
an
ii ce
ruți in
iția
l, n
u m
ai
Irig
ațiil
e și
pro
blem
ele
PA
C, d
iscu
tate
la B
ruxe
lles
ION
EL V
ĂD
UV
A
Cel
puț
in la
niv
el d
ecla
rativ
, com
isar
ul e
urop
ean
pen-
tru A
gric
ultu
ră P
hil H
ogan
par
e a
susț
ine
reab
ilita
rea
infra
stru
ctur
ii pr
imar
e de
irig
ații
din
Rom
ânia
prin
pla
-nu
l Jun
cker
, chi
ar d
acă
nu s
e ar
ată
atât
de
desc
his
atun
ci c
ând
vine
vor
ba d
e pr
oble
ma
cond
ițiilo
r arti
-fic
iale
apă
rute
la p
roie
ctel
e de
puse
de
rom
âni p
en-
tru a
cces
area
fond
urilo
r FEA
DR
, res
pect
iv la
cea
pe
care
țara
noa
stră
o a
re c
u au
dita
rea
pe b
ani p
rove
niți
din
zona
FE
GA
.
pu
țin
de
98
2 d
e m
ilio
an
e d
e e
uro
, su
ma v
ero
sim
ilă f
iind
în o
pi-
nia
ofi
cia
lulu
i gu
vern
am
en
tal -
o s
ută
de
mili
oan
e d
e e
uro
. „L-a
m
rug
at
pe
co
mis
aru
l eu
rop
ean
pe
ntr
u A
gri
cu
ltu
ră P
hil
Ho
gan
să
mă s
pri
jine
pe
pla
nu
l Ju
nck
er,
cu
irig
ațiile
. Ch
iar
dacă n
-am
vă-
zut
nic
iod
ată
pro
iectu
l de
pu
s d
e R
om
ân
ia, c
ă n
-a a
jun
s la
min
e,
știu
de
spre
ce
est
e v
orb
a, i
ar
co
mis
aru
l a s
pu
s că n
e s
usț
ine
. Mă
voi v
ed
ea ș
i cu
do
am
na C
rețu
și o
s-o
ro
g a
ce
lași
lucru
. Co
mis
a-
rul m
i-a s
pu
s, d
e a
sem
en
ea, c
ă a
r fi
fo
art
e b
ine
dacă p
rem
ieru
l și
cu
min
e n
e-a
m v
ed
ea in
clu
siv
cu
pre
șed
inte
le C
om
isie
i Eu
rop
e-
ne
pe
te
ma a
sta. E
u z
ic c
ă d
a, a
vem
șan
se m
ari
să p
rim
im b
an
i.
Pro
iectu
l no
stru
pare
ce
l mai v
ero
sim
il d
in p
art
ea R
om
ân
iei,
ce
l
pu
țin
din
pu
nctu
l me
u d
e v
ed
ere
. Nu
tre
bu
ie în
să s
ă n
e a
ște
ptă
m
la s
um
e e
no
rme
. Și o
su
tă d
e m
ilio
an
e d
e e
uro
dacă a
m p
rim
i, to
t
m-a
ș b
ucu
ra”,
a s
pe
cif
icat
min
istr
ul I
rim
esc
u.
Ală
turi
de
alte
20
0 d
e p
roie
cte
tri
mis
e d
e G
uve
rnu
l Ro
mân
iei l
a
Bru
xelle
s, p
roie
ctu
l „R
eab
ilita
rea in
frast
ructu
rii d
e c
on
solid
are
a
tere
nu
rilo
r d
ețin
ute
de
sta
t, cu
efe
cte
dir
ecte
în c
ee
a c
e p
rive
ște
ap
ăra
rea p
op
ula
ție
i, așe
zări
lor
și c
on
serv
ări
i bio
div
ers
ității d
e r
is-
cu
l se
ce
tei î
n c
ele
mai e
xpu
se z
on
e d
in R
om
ân
ia (
sud
și e
st)
pe
o s
up
rafa
ță d
e 8
23
.00
0 h
a”
are
ca a
ge
nție
de
imp
lem
en
tare
–
Min
iste
rul A
gri
cu
ltu
rii ș
i De
zvo
ltări
i Ru
rale
și u
n c
ost
de
cla
rat
al
inve
stițiil
or
de
98
2 m
ilio
an
e e
uro
.
Ca d
ecla
rație
de
pri
ncip
ii a p
roie
ctu
lui,
„re
ab
ilita
rea in
frast
ructu
-
rii d
e c
on
solid
are
a t
ere
nu
rilo
r d
ețin
ute
de
sta
t, cu
efe
cte
dir
ec-
te în
ce
ea c
e p
rive
ște
ap
ăra
rea p
op
ula
ție
i, așe
zări
lor
și c
on
ser-
vări
i bio
div
ers
ității d
e r
iscu
l se
ce
tei î
n c
ele
mai e
xpu
se z
on
e d
in
Ro
mân
ia (
sud
și e
st)
pe
o s
up
rafa
ță d
e 8
23
.00
0 h
a, c
ore
spu
n-
zân
d u
nu
i to
tal d
e 5
6 d
e s
iste
me
de
irig
ații e
co
no
mic
via
bile
, 16
jud
ețe
(3
8%
din
to
tal)
, re
pre
zin
tă o
măsu
ră c
are
își p
rop
un
e s
ă
susț
inu
te c
u a
juto
rul n
ou
lui m
ecan
ism
de
fin
an
țare
iniția
t d
e p
reșe
din
tele
Co
mis
iei E
uro
pe
ne
, Je
an
Cla
-
ud
e J
un
cke
r, p
en
tru
pe
rio
ad
a 2
01
5-2
01
7. C
el m
ai
mare
pro
iect
pro
pu
s d
ep
ășe
ște
șap
te m
iliard
e d
e e
uro
și v
ize
ază
co
nst
rucția d
e a
ust
ost
răzi
, pri
ntr
e p
rop
u-
ne
ri r
eg
ăsi
nd
u-s
e ș
i o a
VII-a
mag
istr
ală
de
me
tro
u:
Vo
lun
tari
-Bra
gad
iru
.
Toto
dată
, din
ce
le 6
2,5
mili
ard
e d
e e
uro
cât
valo
-
rează
în t
ota
l pro
iecte
le p
rop
use
de
Gu
vern
ul d
e la
Bu
cu
reșt
i, cir
ca 4
4 d
e m
iliard
e d
e e
uro
ar
rep
reze
nta
inve
stițiil
e în
pe
rio
ad
a 2
01
5-2
01
7, p
rog
ram
ată
a f
i aco
-
pe
rită
de
no
ul m
ecan
ism
de
inve
stiții
al C
om
isie
i Eu
ro-
pe
ne
(C
E)
și a
l Băn
cii
Eu
rop
en
e d
e In
vest
iții
(BE
I).
Sub
iectu
l co
ndiț
iilo
r art
ific
iale
în P
ND
R,
tran
șat de C
om
isia
E
uro
pean
ă
Și p
en
tru
că s
imp
lific
are
a P
olit
icii
Ag
rico
le C
om
un
e r
e-
pre
zin
tă u
na d
intr
e p
rio
rită
țile
man
datu
lui H
og
an
, era
fire
sc s
ă a
flăm
dir
ect
de
la s
urs
ă c
are
est
e v
iziu
ne
a s
a
în c
ee
a c
e p
rive
ște
pro
ble
me
le c
u c
are
se
co
nfr
un
tă în
Ro
mân
ia u
nii
po
ten
țiali
sau
de
ja b
en
efi
cia
ri d
e f
on
du
ri
FE
AD
R, î
n a
ce
st c
az
fiin
d v
orb
a d
e c
on
dițiil
e a
rtif
icia
le.
Cu
ocazi
a u
ne
i în
tâln
iri a
pre
sei a
gri
co
le e
uro
pe
ne
cu
co
mis
aru
l Ph
il H
og
an
, re
pre
zen
tan
ții R
om
ân
iei a
u p
ri-
mit u
n r
ăsp
un
s în
târz
iat
de
la C
E, c
hia
r d
acă a
ce
stu
ia
i s-a
ad
resa
t o
într
eb
are
cât
se p
oate
de
cla
ră în
ple
n,
viza
vi d
e s
ub
iect.
Într
-un
răsp
un
s tr
an
smis
în e
xclu
sivi
tate
pe
ntr
u R
evi
sta
Fe
rmie
rulu
i, d
up
ă o
într
eb
are
ad
resa
tă d
ire
ct
co
mis
a-
rulu
i eu
rop
ean
pe
ntr
u A
gri
cu
ltu
ră, c
u p
rivi
re la
pro
ble
-
me
le p
e c
are
Ro
mân
ia le
întâ
mp
ină în
an
um
ite
situ
ații
Eve
nim
ent
2120
2016
marjă f
oart
e m
are
. El,
dacă
îşi a
sum
ă r
iscu
l, p
oate
fi p
en
aliz
at,
iar
în s
itu
aţia în
care
nu
ris
că e
ste
pe
naliz
at
be
ne
fici
aru
l. A
m s
olic
itat
un
gru
p d
e lu
cru
co
mis
aru
lui ş
i să în
cep
em
să r
ean
aliz
ăm
", a
ex-
plic
at
Irim
esc
u.
Șe
ful M
AD
R a
afirm
at
că n
ici î
n a
nii
tre
cuţi C
om
isia
Eu
rop
ean
ă
nu
a a
gre
at
un
gh
id c
lar
pe
co
nd
iţii
art
ific
iale
, pe
ntr
u c
ă „
est
e d
ifi-
cil s
ă t
rase
zi li
mite
le ş
i ne
-au
tra
sat
câte
va li
nii
dire
cto
are
. Am
fă-
cut
un
ap
el ş
i va v
en
i un
exp
ert
, un
gru
p d
e a
ud
ito
ri, c
a s
ă v
ed
em
cum
pu
tem
să lă
săm
cât
mai p
uţin
la la
titu
din
ea f
un
cţio
narilo
r
no
ştri”,
a a
dău
gat
Irim
esc
u.
În c
on
form
itate
cu
Re
gu
lam
en
tul U
E n
r. 6
5/2
01
1 a
l Co
mis
iei E
u-
rop
en
e. a
rt 4
al.
8, n
u t
reb
uie
să s
e e
fect
ue
ze n
icio
pla
tă c
ătr
e
be
ne
fici
arii p
en
tru
care
s-a
sta
bili
t că
au
cre
at
în m
od
art
ific
ial
con
dițiil
e n
ece
sare
pe
ntr
u a
be
ne
fici
a d
e a
cest
e p
lăți, c
u s
cop
ul
ob
țin
erii u
nu
i ava
nta
j care
co
ntr
avi
ne
ob
iect
ive
lor
pro
gra
mu
lui.
Po-
triv
it in
terp
retă
rii n
ațio
nale
și e
uro
pe
ne
, org
an
ul d
e c
on
tro
l – A
FIR
,
info
rme
ază
că e
lem
en
tele
co
mu
ne
, ge
ne
rale
, care
po
t co
nd
uce
la c
reare
a d
e c
on
diții
art
ific
iale
po
t fi, d
up
ă c
um
urm
ează
: ace
lași
titlu
al p
roie
ctu
lui,
ide
ntifica
t la
do
uă s
au
mai m
ulte
pro
iect
e s
au
ide
ntita
tea s
ed
iulu
i so
cial a
l be
ne
fici
aru
lui l
a d
ou
ă s
au
mai m
ul-
te p
roie
cte
. To
t aic
i in
tră ș
i id
en
tifica
rea a
celu
iași
am
pla
sam
en
t
al p
roie
ctu
lui l
a d
ou
ă s
au
mai m
ulte
pro
iect
e, i
de
ntita
tea r
ep
re-
zen
tatu
lui l
eg
al a
l be
ne
fici
aru
lui p
roie
ctu
lui l
a d
ou
ă s
au
mai m
ulte
pro
iect
e, a
cela
și c
on
sultan
t al p
roie
ctu
lui r
eg
ăsi
t la
do
uă s
au
mai
mu
lte
pro
iect
e.
Cre
are
a c
on
dițiil
or
art
ific
iale
se
ap
reci
ază
su
b r
igo
are
a n
orm
elo
r
me
tod
olo
gic
e d
e im
ple
me
nta
re ș
i ve
rifica
re a
crite
riilo
r d
e e
ligib
ili-
tate
sp
eci
fice
fie
căre
i măsu
ri, d
e c
ătr
e e
xpe
rți e
valu
ato
ri a
cre
ditați
în a
cest
se
ns
și a
uto
riza
ți d
e c
ătr
e A
FIR
.
Ag
en
tia p
en
tru
Fin
an
țare
a In
vest
ițiil
or
Ru
rale
(A
FIR
) p
ub
li-
ca la
fin
ele
an
ulu
i tre
cut
gh
idu
l de
pre
ven
ire
a n
ere
gu
lilo
r p
ri-
vin
d c
reare
a d
e c
on
diții
art
ific
iale
pe
ntr
u o
bțin
ere
a f
on
du
rilo
r
de
co
nd
iții
art
ific
iale
de
pis
tate
la p
roie
cte
le P
ND
R,
prin
vo
cea lu
i Ro
ge
r W
aite
, pu
rtăto
r d
e c
uvâ
nt,
Ph
il H
o-
gan
a m
en
țio
nat
că t
otu
l de
pin
de
de
co
nte
xtu
l sp
eci
fic
al p
roie
ctu
lui,
fap
t p
en
tru
care
co
mp
ete
nța
în r
ezo
lva-
rea p
rob
lem
elo
r e
ste
a s
tatu
lui m
em
bru
, în
ace
st c
az
a
Ro
mân
iei!
„Co
mis
ia E
uro
pe
an
ă n
u p
oate
co
me
nta
pe
exe
mp
le in
div
idu
ale
, cu
m e
ste
și c
azu
l ce
lui c
itat.
To-
tul d
ep
ind
e d
e c
on
text
ul s
pe
cific
al u
nu
i pro
iect
part
i-
cula
r –
într
-un
an
um
it c
on
text
situ
ația p
oate
fi l
eg
itim
ă,
iar
într
-un
altu
l să a
pară
co
nd
ițiil
e a
rtific
iale
– d
e a
ce-
ea, t
otu
l țin
e d
e c
om
pe
ten
ța s
tatu
lui m
em
bru
pe
ntr
u a
exa
min
a s
itu
ația d
ată
. Re
gu
lile
Un
iun
ii E
uro
pe
ne
(U
E)
pe
ntr
u P
olit
ica A
grico
lă C
om
un
ă s
pu
n c
ă n
icio
pla
tă
nu
va f
i efe
ctu
ată
cătr
e b
en
efici
ari, a
colo
un
de
a f
ost
stab
ilit
că a
ceșt
ia a
u c
reat
în m
od
art
ific
ial c
on
dițiil
e
de
ob
țin
ere
a u
nu
i ast
fel d
e s
up
ort
fin
an
ciar,
con
trar
ob
iect
ive
lor
sch
em
ei d
e a
juto
r. E
ste
în r
esp
on
sab
ilita
tea
ag
en
țiilo
r d
e p
lăți d
in s
tate
le m
em
bre
să p
un
ă b
aze
le
un
or
me
can
ism
e s
pe
cifice
, la m
om
en
tul a
pro
bării p
ro-
iect
elo
r și
atu
nci
cân
d s
un
t e
fect
uate
plă
țile
, ast
fel î
ncâ
t
ace
ste
a s
ă f
ie s
igu
re c
ă e
ven
tuale
le s
em
ne
de
ris
c p
re-
me
rgăto
are
cre
ării c
on
dițiil
or
art
ific
iale
su
nt
exa
min
ate
cu a
ten
ție
. Cân
d a
cest
ea s
un
t d
ove
dite
, tre
bu
ie s
ă s
e
exc
lud
ă a
cest
e p
roie
cte
de
la s
usț
ine
rea f
inan
ciară
eu
-
rop
ean
ă”,
se a
rată
în r
ăsp
un
sul s
cris
tra
nsm
is d
e R
og
er
Waite
, Un
itate
a d
e C
om
un
icare
E5
din
cad
rul D
G A
GR
I.
Po
triv
it d
ocu
me
ntu
lui,
în v
iziu
ne
a C
om
isie
i, ast
fel d
e
con
tro
ale
su
nt
ese
nțiale
atâ
t p
en
tru
a a
sig
ura
o u
tili-
zare
săn
ăto
asă
a f
on
du
rilo
r e
uro
pe
ne
pe
ntr
u d
ezv
ol-
tare
ru
rală
, cât
și p
en
tru
a e
xclu
de
po
ten
țiale
le f
rau
de
.
„Bin
eîn
țele
s în
să, a
cest
e v
erifică
ri n
u a
r tr
eb
ui s
ă f
ie
pu
se în
ap
licare
în a
șa f
el î
ncâ
t să
de
scu
raje
ze s
au
să
exc
lud
ă b
en
efici
arii d
e b
un
ă c
red
ință
care
ap
lică p
en
tru
ob
țin
ere
a
de
fo
nd
uri F
EA
DR
”, au
pre
ciza
t o
fici
alit
ățile
eu
rop
en
e. A
FIR
a p
u-
blic
at
rece
nt
gh
idu
rile
națio
nale
cu
privi
re la
co
nd
ițiil
e a
rtific
iale
,
ast
fel î
ncâ
t să
-i in
form
eze
pe
po
ten
țialii
be
ne
fici
ari, r
esp
ect
iv s
ă
înce
rce
să p
revi
nă c
azu
rile
de
co
nd
iții
art
ific
iale
în v
iito
r. C
E c
on
-
sid
eră
bin
eve
nite
ast
fel d
e in
iția
tive
. În
tim
p c
e c
on
țin
utu
l gh
idu
-
rilo
r re
pre
zin
tă o
pro
ble
mă n
ațio
nală
a s
tate
lor
me
mb
re, C
om
isia
Eu
rop
ean
ă a
su
blin
iat
că d
up
ă m
on
ito
riza
rea e
ven
tuale
lor
ca-
zuri d
e c
on
diții
art
ific
iale
, de
pis
tare
a lo
r p
ote
nțială
tre
bu
ie e
valu
-
ată
ulte
rio
r d
e la
caz
la c
az.
CE
încu
raje
ază
o f
ocu
sare
pu
tern
ică
pe
ab
ord
are
a p
reve
ntivă
, mai e
xact
pe
po
sib
ila id
en
tifica
re a
un
or
ase
me
ne
a c
azu
ri în
ain
te d
e s
em
nare
a c
on
tract
elo
r, d
ecâ
t d
up
ă
imp
lem
en
tare
a p
roie
cte
lor,
o p
rob
lem
ă c
are
a g
en
era
t d
ific
ultăți în
PN
DR
20
07
-20
13
, a d
us
la s
top
are
a d
eru
lării u
no
r p
roie
cte
și l
a
recu
pe
rare
a f
on
du
rilo
r d
e la
un
ii b
en
efici
ari.
Ach
im Ir
ime
scu
ara
tă: „
La n
ive
lul U
E n
u e
xist
ă u
n g
hid
fo
art
e c
lar
şi f
un
cţio
nal d
e p
reve
nire
a n
ere
gu
lilo
r p
rivi
nd
cre
are
a d
e c
on
diții
art
ific
iale
pe
ntr
u o
bțin
ere
a f
on
du
rilo
r e
uro
pe
ne
ne
ram
bu
rsab
ile
de
rula
te p
rin
PN
DR
.”
Re
plic
a a
lam
bic
ată
și l
ipsi
tă d
e a
sum
are
a d
ire
ctă a
răsp
un
de
rii,
ven
it d
in p
art
ea e
uro
pe
nilo
r, n
u îl
va m
ulțu
mi c
u s
igu
ran
ță p
e m
i-
nis
tru
l Irim
esc
u. N
u d
em
ult, a
cest
a r
ecu
no
ște
a c
ă ș
i Ag
en
ţia d
e
Plă
ţi a
re p
art
ea e
i de
vin
ă, d
ar
şi c
ă la
niv
el e
uro
pe
an
, „p
en
tru
că
nu
exi
stă u
n g
hid
fo
art
e c
lar
şi f
un
cţio
nal”, i
se
lasă
fu
ncţ
ion
aru
-
lui o
marjă f
oart
e m
are
. „M
ulte
din
tre
pro
iect
ele
pe
care
le-a
m în
-
cad
rat
în c
on
diţii
art
ific
iale
s-a
u d
ove
dit c
ă n
u a
u f
ost
aşa
şi a
u
exi
stat
situ
aţii c
are
par
hila
re la
înce
pu
t, d
ar
de
stu
l de
dra
matice
pe
ntr
u b
en
efici
arii n
oşt
ri. A
u f
ost
be
ne
fici
ari c
ăro
ra li
s-a
u e
fect
u-
at
plă
ţile
, au
co
fin
an
ţat
din
fo
nd
uri p
rop
rii c
u 5
0%
şi l
a a
5-a
pla
tă
le-a
sp
us
că a
u f
ost
co
nd
iţii
art
ific
iale
. Sig
ur,
ave
m ş
i no
i, A
ge
nţia
de
Plă
ţi, p
art
ea n
oast
ră d
e v
ină, d
ar
şi la
niv
el e
uro
pe
an
, pe
ntr
u c
ă
nu
exi
stă u
n g
hid
fo
art
e c
lar
şi f
un
cţio
nal.
Se
lasă
fu
ncţ
ion
aru
lui o
eu
rop
en
e n
era
mb
urs
ab
ile d
eru
late
prin
Pro
gra
mu
l
Națio
nal d
e D
ezv
oltare
Ru
rală
(P
ND
R)
20
14
– 2
02
0.
AF
IR a
de
cis
alc
ătu
ire
a a
cest
ui î
nd
rum
ar
pe
ntr
u a
fu
r-
niz
a s
olic
itan
țilo
r și
be
ne
fici
arilo
r fo
nd
urilo
r e
uro
pe
-
ne
ne
ram
bu
rsab
ile a
cord
ate
prin
PN
DR
un
su
po
rt in
-
form
ativ
com
ple
x p
en
tru
într
ep
rin
de
rea m
ăsu
rilo
r și
acț
iun
ilor
ne
cesa
re în
ve
de
rea p
reve
nirii
ne
reg
ulil
or
în
ge
stio
nare
a f
on
du
rilo
r e
uro
pe
ne
. Co
mu
nic
atu
l ofici
-
al a
l in
stitu
ție
i pre
cize
ază
că p
reve
de
rile
Gh
idu
lui d
e
Pre
ven
ire
a N
ere
gu
lilo
r se
co
mp
lete
ază
cu
leg
isla
ția
națio
nală
și c
om
un
itară
sp
eci
fică
în v
igo
are
.
În c
up
rin
sul a
cest
ui g
hid
, to
ți c
ei i
nte
resa
ți s
ă d
ep
un
ă
pro
iect
e d
e f
inan
țare
sau
ce
i care
de
ja b
en
efici
ază
de
fon
du
rile
aco
rdate
prin
PN
DR
, po
t g
ăsi
info
rmații p
ri-
vin
d d
efin
ire
a c
on
dițiil
or
art
ific
iale
, exe
mp
le c
on
cre
te d
e
ne
reg
uli
și r
eco
man
dările
pe
care
le f
ace
Ag
en
ția p
en
-
tru
evi
tare
a a
cest
or
situ
ații.
FE
GA
, se c
aută
so
luți
i pentr
u d
eb
locare
a
banilo
rȘ
i pe
ntr
u c
ă n
u d
e p
uțin
e o
ri a
uto
rită
țile
de
la
Bu
cu
reșt
i s-a
u p
lân
s d
e c
ore
ctitu
din
ea d
usă
un
eo
ri
pân
ă la
ext
rem
pe
pro
ble
matici c
are
țin
de
au
ditare
a
bu
ne
i ge
stio
nări
a f
on
du
rilo
r F
EG
A d
in c
are
se
plă
tesc
schem
ele
dedic
ate
din
noua P
AC
, era
nece
sar
un r
ăs-
puns
și p
e a
ceast
ă z
onă.
Eve
nim
ent
2322
2016
de a
plic
are
a P
AC
. Deci
, ave
m n
evo
ie d
e o
anum
ită c
lem
enţă
, iar
com
isaru
l Hog
an ş
i-a a
răta
t to
ată
dis
ponib
ilita
tea în
ace
st s
ens.
Eu
înto
tdeauna a
m im
pus
ag
enţiilo
r de p
lăţi c
a p
edepse
le s
ă f
ie p
ro-
porţ
ionale
cu e
rorile
com
ise.”
Phil
Hog
an a
făcu
t din
sim
plif
icare
a P
AC
o p
riorita
te U
E d
e m
axi
-
mă im
port
anță
.
Sim
plif
icare
a p
olit
icii
Ag
rico
le C
om
une f
ace
part
e d
in s
trate
gia
glo
bală
a U
E p
entr
u o
mai b
ună le
gifera
re. U
niu
nea E
uro
peană
urm
ăre
ște s
ă s
implif
ice ș
i să r
educă
leg
isla
ția o
ri d
e c
âte
ori e
ste
posi
bil,
reducâ
nd b
irocr
ația ș
i sarc
ina d
e r
eg
lem
enta
re p
entr
u în
-
treprinderi ș
i cetă
țeni.
Cea m
ai r
ece
ntă
refo
rmă a
PA
C a
îmbunătă
țit
mediu
l de r
eg
le-
menta
re p
entr
u s
ect
oru
l ag
rico
l. To
tuși
, ace
ast
a a
fost
prim
a d
ată
când r
efo
rma a
fost
realiz
ată
prin p
roce
dura
leg
isla
tivă
ord
inară
,
în c
adru
l căre
ia C
onsi
liul l
eg
ifere
ază
împre
ună c
u P
arlam
entu
l Eu-
ropean. D
in c
auza
ace
stei s
chim
bări ș
i a a
mplo
rii r
efo
rmei,
a f
ost
un p
roce
s co
mplic
at.
Afirm
ația e
ste în
speci
al v
ala
bilă
pentr
u a
nu-
mite d
om
enii,
pre
cum
„în
verz
irea”
plă
țilo
r pe e
xplo
ata
ție, p
rin in
-
troduce
rea u
nor
pra
ctic
i ag
rico
le e
colo
gic
e, c
um
ar
fi d
ivers
ific
a-
rea c
ulturilo
r, și
prin m
enținere
a e
lem
ente
lor
de p
eis
aj b
og
ate
din
punct
de v
edere
eco
log
ic ș
i a u
nei s
upra
fețe
min
ime d
e p
ășu
ne
perm
anentă
.
Pri
n u
rmare
, in
stitu
țiile
UE
do
resc
acu
m s
ă a
naliz
eze
ce
ea c
e a
fost
co
nve
nit ș
i să v
ad
ă u
nd
e s
e p
ot
ad
uce
îmb
un
ătă
țiri
pe
te
r-
me
n s
cu
rt s
au
me
diu
și,
de
ase
me
ne
a, c
e s
e p
oate
face
mai b
ine
data
viit
oare
. In
iția
l, ace
st e
xerc
ițiu
va a
co
rda în
sp
ecia
l ate
nție
acte
lor
de
leg
ate
și d
e p
un
ere
în a
plic
are
- a
ce
le a
cte
care
co
ntr
i-
bu
ie la
cre
are
a n
orm
elo
r d
eta
liate
ne
ce
sare
pu
ne
rii î
n a
plic
are
a
PA
C r
efo
rmate
.
Un
cad
ru m
ai s
imp
lu p
en
tru
to
ți a
cto
rii d
in c
ad
rul P
AC
ar
tre
bu
i
să c
reasc
ă c
om
pe
titivi
tate
a în
se
cto
rul a
gri
co
l al U
E. D
e a
se-
me
ne
a, s
imp
lific
are
a r
eg
lem
en
tări
i Po
litic
ii A
gri
co
le C
om
un
e v
a
eco
no
mis
i tim
p ș
i va r
ed
uce
co
stu
rile
pe
ntr
u f
erm
ieri
, op
era
tori
i
eco
no
mic
i și a
uto
rită
țile
pu
blic
e c
are
tre
bu
ie s
ă r
esp
ecte
sau
să
ge
stio
ne
ze P
AC
.
Potr
ivit s
puse
lor
com
isaru
lui P
hil
Hog
an, a
uto
rită
țile
de
la B
ucu
reșt
i îm
pre
ună c
u c
ele
de la
Bru
xelle
s în
cear-
că s
ă g
ăse
asc
ă s
olu
ții î
n v
edere
a d
eblo
cării s
um
elo
r
de b
ani i
mobili
zate
deja
de in
vest
igațiile
care
au lo
c pe
zona f
ondurilo
r F
EG
A. C
om
isaru
l răsp
unde a
stfe
l, pe
scurt
, dole
anțe
lor
min
istr
ulu
i Ag
ricu
lturii A
chim
Irim
esc
u,
de "
flexi
bili
tate
şi c
lem
enţă
" pentr
u p
roble
mele
întâ
mpi-
nate
de p
roducă
torii r
om
âni î
n p
rim
ul a
n d
e im
ple
men-
tare
a P
olit
icii
Ag
rico
le C
om
une (
PA
C),
în c
ondiţiil
e în
care
mulţi a
u a
vut
dific
ultăţi în
com
ple
tare
a c
ere
rii p
en-
tru o
bţinere
a s
ubve
nţiilo
r euro
pene. „
Adm
it c
ă a
m d
is-
cuta
t cu
min
istr
ul A
gricu
lturii d
in R
om
ânia
asp
ect
ele
le-
gate
de f
lexi
bili
tate
a a
uditulu
i. S
unt
subie
cte d
elic
ate
.
Exi
stă u
nele
asp
ect
e is
torice
fin
anci
are
speci
ale
în c
eea
ce p
rive
ște s
ubie
ctele
aduse
în a
tenția m
ea d
e c
ătr
e o
fi-
cialu
l guve
rnam
enta
l rom
ân. L
ucr
ăm
cu a
uto
rită
țile
din
Rom
ânia
să în
cerc
ăm
să îm
bunătă
țim
sis
tem
ele
și s
ă
vedem
cum
pute
m d
eblo
ca u
nele
sum
e d
e b
ani i
mobi-
lizate
în a
cest
mom
ent
din
cauza
inve
stig
ațiilo
r ca
re a
u
loc”
, a a
firm
at
Hog
an.
Min
istr
ul A
chim
Irim
esc
u: „
Am
rid
icat
(com
isaru
lui e
u-
ropean p
entr
u a
gricu
ltură
, Phill
Hog
an -
n. r
.) pro
ble
-
ma s
implif
icării P
olit
icii
Ag
rico
le C
om
une, î
n c
ondiţiil
e
în c
are
ave
m o
polit
ică m
ult m
ai c
om
ple
xă d
ecâ
t până
acu
m. S
pre
com
para
ţie, a
m a
vut
o P
AC
cu o
sin
gură
pla
tă, i
ar
acu
m a
vem
o P
AC
cu c
inci
com
ponente
: pla
-
ta v
erd
e (
pla
ta p
e în
verz
ire -
n. r
.), m
icul f
erm
ier,
tânăru
l
ferm
ier,
pla
ta r
edis
trib
utivă
etc
. Toate
ace
ste e
lem
ente
com
plic
ă m
ult p
roce
durile
şi j
ust
ific
ă p
arţ
ial ş
i situaţia p
e
care
am
avu
t-o la
AP
IA c
u în
târz
iere
a p
lăţilo
r. A
m a
pela
t
la s
prijin
ul c
om
isaru
lui e
uro
pean în
sensu
l în c
are
, fiin
d o
nouă p
olit
ică, m
ulte c
ere
ri d
e p
lată
au a
vut
pro
ble
me în
a f
i com
ple
tate
de p
roducă
torii n
oşt
ri ş
i est
e p
osi
bil
ca
nevi
nova
ţii s
ă f
ie p
enaliz
aţi. A
m c
eru
t o f
lexi
bili
tate
a a
u-
ditorilo
r câ
nd v
in în
Rom
ânia
, pentr
u c
ă e
ste p
rim
ul a
n
Eve
nim
ent
2420
16
De la s
caunul de
ofi
cia
l m
inis
teri
al
la c
el d
e ș
ef
în m
ediu
l priv
at ș
i înap
oi l
a G
uve
rn,
doar
... doi p
ași
„Activi
tate
a d
e a
gri
bu
sin
ess
mi-
a d
at
ocazi
a s
ă ia
u
co
nta
ct
dir
ect
cu
to
ate
pro
ble
me
le p
e c
are
le a
u p
ro-
du
căto
rii d
in s
ecto
rul a
gro
alim
en
tar”
, a p
un
cta
t S
ori
n
Ch
elm
u. E
l a în
țele
s în
mare
măsu
ră c
e îș
i do
resc
fe
r-
mie
rii,
pe
de
-o p
art
e, ș
i me
diu
l de
afa
ce
ri p
e d
e a
lta.
Pe
ntr
u c
ă a
cu
m r
ep
rezi
ntă
din
no
u u
n g
uve
rn, C
he
lmu
spu
ne
că a
lătu
ri d
e a
ce
ast
ă n
ou
ă e
chip
ă c
ău
tă s
ă a
ibă
o r
ela
ție
mu
lt m
ai t
ran
spare
ntă
și c
on
stru
ctivă
cu
so
ci-
eta
tea c
ivilă
și c
u m
ed
iul d
e a
face
ri. „
Ne
pro
pu
ne
m s
ă
ved
em
cu
m v
ine
mai d
ep
art
e s
ocie
tate
a c
ivilă
(si
nd
ica-
te, p
atr
on
ate
) în
întâ
mp
inare
a n
oast
ră, a
stfe
l în
cât
să
ave
m u
n t
erm
en
de
re
feri
nță
în r
ela
ția c
u e
a. Ș
i sp
un
ast
a p
en
tru
că n
u a
m m
ai v
ăzu
t-o
de
mu
lt a
tât
de
activă
ca în
ultim
a p
eri
oad
ă, l
ucru
care
pe
min
e m
ă b
ucu
ră.”
În c
ele
șase
lun
i de
activi
tate
la C
en
tru
l de
Com
unic
are
a F
erm
ierilo
r din
Rom
ânia
, Sorin C
helm
u a
avu
t oca
zia
Agr
icul
tura
poa
te
aduc
e pl
usva
loar
e ec
onom
iei n
ațio
nale
ION
EL V
ĂD
UV
A
Dou
ă di
ntre
pos
ibile
le d
irecț
ii de
revi
gora
re a
sec
to-
rulu
i agr
oalim
enta
r rom
ânes
c gâ
ndite
de
Sor
in C
hel-
mu,
sec
reta
r gen
eral
al G
uver
nulu
i teh
nocr
at c
ondu
s de
Dac
ian
Cio
loș,
sun
t rep
reze
ntat
e de
con
tinua
rea
com
bate
rii e
vazi
unii
fisca
le p
e fie
care
filie
ră d
e pr
o-du
s în
par
te, r
espe
ctiv
de
adău
gare
de
plus
valo
are
mat
erie
i prim
e ob
ținut
e în
Rom
ânia
și î
n co
ntin
uare
ex
porta
tă p
e ba
ni p
uțin
i în
UE
și în
țări
terțe
.
să s
usț
ină ș
i el,
la r
ândul s
ău, p
rog
ram
ul «
Dor
de g
ust
» deja
act
iv
de c
eva
tim
p, r
esp
ect
iv s
ă p
ună în
pra
ctic
ă u
nele
pro
iect
e p
e c
are
le-a
gândit, s
ă o
rganiz
eze
mai m
ulte c
onfe
rințe
naționale
dedic
a-
te s
ect
oare
lor
lapte
, carn
e d
e p
orc
, pom
icultură
, sfe
clă ș
i cart
of.
A
sim
țit
toto
dată
nevo
ia s
ă ia
puls
ul t
utu
ror
ace
stor
dom
enii
sensi
bile
din
ag
ricu
ltură
, ast
fel î
ncâ
t să
înțe
leag
ă c
are
sunt
pro
ble
mele
rea-
le p
e c
are
le a
u f
erm
ierii ș
i, în
ace
lași
tim
p, c
are
sunt
posi
bili
tățile
prin c
are
le p
ot
rezo
lva. „
Pentr
u m
ine, m
unca
în s
ect
oru
l priva
t a
repre
zenta
t o e
xperiență
deose
bită ș
i am
înțe
les
– f
iind a
pro
ape
de f
erm
ieri, d
e p
roducă
torii a
grico
li, d
e c
ei c
are
efe
ctiv
aduc
plu
s-
valo
are
în s
oci
eta
tea n
oast
ră –
care
le s
unt
pro
ble
mele
. Din
ace
st
motiv,
cel p
uțin p
e d
ura
ta m
andatu
lui p
e c
are
îl a
vem
, să f
im a
lătu
ri
de s
ect
oru
l ag
rico
l și d
e o
am
enii
care
act
ivează
în e
l. P
ract
ic, e
i mă
pot
consi
dera
un p
riete
n, d
in t
oate
punct
ele
de v
edere
”, a s
peci
fi-
cat
secr
eta
rul g
enera
l al g
uve
rnulu
i.
În v
iziu
nea s
a, s
ect
oru
l ag
rico
l rom
ânesc
est
e u
nul d
intr
e s
tâlp
ii
import
anți d
e s
usț
inere
a e
conom
iei r
om
âneșt
i. A
gricu
ltura
est
e
cea c
are
poate
aduce
plu
svalo
are
sau, d
impotr
ivă, p
oate
tra
ge în
jos,
anual,
Pro
dusu
l Inte
rn B
rut
(PIB
). „Într
-un a
n a
grico
l bun, m
ai
spune C
helm
u, p
ute
m a
duce
două p
roce
nte
din
PIB
în p
lus
față
de u
nul c
u s
ece
tă. Î
nsă
, pentr
u a
sta t
rebuie
să c
reăm
o r
ețe
a c
om
-
ple
tă d
e in
frast
ruct
ură
care
să p
ote
nțe
ze r
em
edie
rea d
efici
ențe
lor
2620
16
Eve
nim
ent
din
fie
care
sect
or
de p
roducț
ie a
gro
alim
enta
ră în
part
e
(aic
i intr
oduce
m n
eapăra
t și
irig
ațiile
).”
Sorin C
helm
u a
fost
secr
eta
r g
enera
l în c
adru
l Depar-
tam
entu
lui p
entr
u În
treprinderi M
ici ș
i Mijl
oci
i, M
ediu
l de
Afa
ceri ș
i Turism
în G
uve
rnul P
onta
4. A
mai f
ost
în d
ouă
rânduri s
ecr
eta
r g
enera
l la M
inis
teru
l Ag
ricu
lturii,
într
e
2005-2
009 ș
i într
e 2
012-2
013.
Pro
ble
me ș
i solu
ții la
ca
pito
lele
dem
ogra
fie,
cadastr
u, expo
rt d
e
mate
rie p
rim
ă
Mig
rația t
inerilo
r de la
sate
, pro
ble
ma c
adast
rulu
i, pre
-
cum
și e
xport
ul d
e m
arf
ă b
rută
de p
rove
nie
nță
ag
roali-
menta
ră a
u f
ost
alte s
ubie
cte d
e d
iscu
ție p
use
pe m
asa
secr
eta
rulu
i genera
l al g
uve
rnulu
i, S
orin C
helm
u. P
e lâ
n-
gă a
cest
e s
ubie
cte d
e im
port
anță
priorita
ră p
entr
u G
u-
vern
ul C
iolo
ș, e
duca
ția r
epre
zintă
un a
lt d
rum
priorita
r
de u
rmat,
part
e in
teg
rantă
a n
oilo
r direcț
ii ale
polit
icilo
r
gândite d
e E
xecu
tivu
l de la
Pala
tul V
icto
ria.
Sorin C
helm
u r
ecu
noașt
e c
ă f
ieca
re d
om
eniu
al a
gri-
culturii a
re p
roble
matica
sa s
peci
fică
. Sunt
însă
câte
va
defici
ențe
pe c
are
Guve
rnul C
iolo
ș și
-a p
ropus
să le
re-
medie
ze. P
rim
a ț
intă
a a
ctualu
lui E
xecu
tiv
are
leg
ătu
ră
cu e
duca
ția: „
Când v
orb
esc
de a
cest
dom
eniu
, mă r
e-
fer
incl
usi
v la
part
ea d
e c
erc
eta
re-i
nova
re p
e c
are
vre
m
s-o s
usț
inem
. În a
cest
conte
xt, p
ot
spune c
ă a
m t
ripla
t
apro
ape b
ug
etu
l AS
AS
. Vom
reg
ândi î
ntr
eag
a f
iloso
fie v
izavi
de
cerc
eta
re.”
Refe
rito
r la
depopula
rea s
ate
lor,
o p
roble
mă d
e o
rdin
dem
og
ra-
fic,
deopotr
ivă d
e d
ure
roasă
pentr
u R
om
ânia
, Chelm
u s
pune c
ă
ne a
flăm
într
-un s
pațiu r
ura
l care
se a
pro
pie
înce
t-în
cet
de o
me-
die
de v
ârs
tă d
e 6
0 d
e a
ni.
„De a
ceea, v
a t
rebui s
ă n
e g
ândim
foar-
te b
ine c
are
sunt
măsu
rile
și c
are
est
e r
esp
onsa
bili
tate
a n
oast
ră, a
tutu
ror,
ce v
om
face
în u
rmăto
are
a p
erioadă, a
stfe
l încâ
t în
spațiul
rura
l, pe d
e-o
part
e, s
ă în
tinerim
, iar
pe d
e a
ltă p
art
e s
ă r
euși
m s
ă
găsi
m s
olu
ții,
pentr
u c
ă în
zece
ani n
u v
om
mai p
ute
a f
ace
mare
lu-
cru în
ace
st s
ens.
”
Secr
eta
rul g
enera
l Sorin C
helm
u a
mai m
ărt
urisi
t că
act
ualu
l gu-
vern
și-
a p
ropus
toto
dată
(în
lim
ita p
osi
bili
tățilo
r) s
ă d
em
are
ze în
forț
ă a
cțiu
nea d
e c
adast
rare
genera
lă, o
altă d
efici
ență
sesi
za-
tă la
niv
el n
ațional ș
i care
impact
ează
zona d
e p
roducț
ie a
grico
-
lă. „
Pro
ble
matica
ace
ast
a t
rebuie
solu
ționată
pentr
u c
ă, a
ltfe
l, nu
vom
ave
a n
icio
dată
o s
ituație c
lară
asu
pra
miș
cării t
ere
nurilo
r, in
-
difere
nt
că s
unt
în d
om
eniu
l public
al s
tatu
lui s
au în
cel p
riva
t ori
deja
în p
roprieta
tea f
erm
ierilo
r. A
m d
em
ara
t pro
cedurile
nece
sare
și a
șteptă
m o
situație p
e c
are
ne-o
vor
da c
ei d
e la
cadast
ru, d
upă
care
vom
lua o
deci
zie r
efe
rito
are
la a
cest
asp
ect
.”
Tang
ent
cu s
ubie
ctul c
adast
ru a
fost
și c
el l
eg
at
de c
om
asa
rea t
e-
renurilo
r. S
orin C
helm
u c
rede c
ă, l
a n
oi î
n ț
ară
, exi
stă o
medie
a
exp
loata
țiilo
r ag
rico
le f
oart
e m
ică. D
e a
ceea, m
em
brii g
uve
rnulu
i
trebuie
să s
e g
ândeasc
ă la
cum
pot
fi c
om
asa
te a
cest
e s
upra
fețe
ag
rico
le, a
stfe
l încâ
t să
poată
fi f
ăcu
te v
iabile
din
punct
de v
ede-
re e
conom
ic. „
Chia
r dacă
nu s
unt
de m
ult t
imp la
post
, am
solic
i-
tat
deja
o a
naliz
ă c
lară
cu p
rivi
re la
fărâ
mițare
a t
ere
nurilo
r ag
rico
-
le, c
u a
juto
rul c
ăre
ia s
ă p
ute
m v
edea în
ce m
ăsu
ră p
ute
m c
om
asa
supra
fețe
le d
e t
ere
n d
e d
imensi
uni m
ici;
99%
din
to
tal s
un
t în
pre
-
zen
t în
zo
na p
riva
tă. V
a t
reb
ui s
ă g
ăsi
m n
iște
so
luții d
e în
cu
raja
-
re a
aso
cie
rii,
a c
reări
i un
or
gru
pu
ri d
e p
rod
ucăto
ri, a
stfe
l în
cât
să
cre
ăm
o e
ficie
nță
în a
ce
st d
om
en
iu.”
Eve
nim
ent
2820
16
În c
e p
rive
ște
exp
ort
ul d
e m
ate
rie
pri
mă d
e o
rig
ine
ag
rico
lă, s
e-
cre
taru
l ge
ne
ral a
l gu
vern
ulu
i a m
ărt
uri
sit
că îș
i do
reșt
e s
top
a-
rea p
ierd
eri
lor
de
re
surs
ă, p
en
tru
a e
ficie
ntiza
asp
ecte
le le
gate
de
pro
du
cție
și v
en
itu
ri. E
l co
nsi
de
ră c
ă u
na e
ste
să v
inzi
grâ
ul c
a
mate
rie
-pri
mă (
cu
mp
ăra
t d
e la
mic
ii fe
rmie
ri c
u s
aco
șa d
e b
an
i la
cap
ătu
l tarl
ale
i) ș
i alta e
ste
cân
d c
om
erc
ializ
ezi
un
alim
en
t p
roce
-
sat.
„Vo
m în
ce
rca r
em
ed
iere
a a
ce
ste
i de
ficie
nțe
to
t în
urm
a a
nali-
zei p
e f
ilie
rele
de
pro
du
s”, a
afi
rmat
So
rin
Ch
elm
u.
Lan
țul s
lăbic
iunilo
r ag
ricultu
rii
rom
âneșt
i: evaziu
nea f
iscală
și dezangaja
rea d
e f
onduri
euro
pene
Ch
iar
dacă 2
01
5 ș
i în
ce
pu
tul l
ui 2
01
6 a
u r
ep
reze
nta
t p
en
tru
Ro
-
mân
ia o
gu
ră d
e o
xig
en
în lu
pta
cu
eva
ziu
ne
a f
iscală
pri
n d
imin
u-
are
a T
VA
la a
lime
nte
la 9
% ș
i ap
oi l
a 2
0%
pe
ntr
u r
est
ul p
rod
use
-
lor
și s
erv
iciil
or,
încă e
xist
ă b
reșe
în v
iziu
ne
a lu
i So
rin
Ch
elm
u. E
l
cre
de
că d
acă s
-ar
an
aliz
a, s
pre
exe
mp
lu, s
ecto
rul d
e p
rod
ucție
a
grâ
ulu
i, d
e la
înfi
ința
rea c
ultu
rii ș
i pân
ă c
ân
d s
e a
jun
ge
la u
n p
ro-
du
s fi
nit p
e m
asa
co
nsu
mato
rulu
i (fr
om
farm
to
fo
rk), s
-ar
afl
a
câți b
an
i în
case
ază
sta
tul p
e f
iecare
se
gm
en
t, u
nd
e p
oate
in-
terv
en
i ace
sta p
en
tru
a r
ed
uce
eva
ziu
ne
a f
iscală
, re
spe
ctiv
cu
m
an
um
e s
ă f
ie în
cu
raja
ți p
rod
ucăto
rii ș
i pro
ce
sato
rii,
ast
fel î
ncât
să s
e d
ezv
olte
. „In
tere
sul n
ost
ru e
ste
să a
du
ce
m p
lusv
alo
are
în
pia
ță, î
n e
co
no
mie
, pu
ncte
ază
ofi
cia
lul g
uve
rnam
en
tal.
În a
ce
st
co
nte
xt, m
i-aș
do
ri s
ă îm
păm
ân
ten
im u
n f
ee
d-b
ack
în a
mb
ele
sen
suri
, în
tre
pro
du
căto
ri ș
i pro
ce
sato
ri, a
stfe
l în
cât
plu
svalo
are
a
să f
ie e
gală
pe
ntr
u a
bso
lut
toți. P
en
tru
min
e u
n lu
cru
est
e c
lar:
sun
t u
nii
care
au
ve
nitu
ri m
ai m
ari
de
cât
ce
ilalți.
De
ace
ea, m
i-
aș
do
ri c
a o
part
e d
in p
lusv
alo
are
a a
sta d
in v
en
itu
ri s
ă s
e în
toar-
că ș
i cătr
e p
rod
ucăto
r, ce
l mai a
mărâ
t d
e p
e a
ce
st la
nț.
Isto
ria
ne
-a d
ove
dit c
ă p
rod
ucăto
rii a
gri
co
li au
fo
st m
ai p
uțin
i org
an
izați,
mai d
isp
ers
ați, f
oart
e m
ulți ș
i în
totd
eau
na, c
el p
uțin
du
pă 1
99
0, l
a
ei p
lusv
alo
are
a n
u a
mai a
jun
s. L
a e
i a a
jun
s ce
le-a
mai s
căp
at
pri
ntr
e d
eg
ete
un
ora
și a
lto
ra.”
În c
ee
a c
e p
rive
ște
de
zan
gaja
rea d
e f
on
du
ri e
uro
pe
ne
FE
AD
R,
So
rin
Ch
elm
u a
pre
ciz
at
că a
tun
ci c
ân
d a
ve
nit în
20
05
ca s
e-
cre
tar
ge
ne
ral l
a M
inis
teru
l Ag
ricu
ltu
rii,
a p
relu
at
pro
gra
mu
l SA
-
PA
RD
care
ave
a 1
2%
ab
sorb
ție
și l
-a d
us
la a
pro
ap
e 3
00
%. „
Am
făcu
t și
SA
PA
RD
-ul r
om
ân
esc
, se
lau
dă e
l. A
m p
relu
at
și a
m
tran
sfo
rmat
ag
en
țiile
de
plă
ți în
inst
itu
ții m
od
ern
e c
are
au
făcu
t
ab
sorb
ție
de
pe
ste
90
%. C
ee
a c
e p
oate
nu
s-a
înțe
les:
în s
pate
le
fie
căre
i cif
re c
on
tab
ile d
in a
ce
st b
ug
et,
vre
au
să v
ăd
me
can
ism
e
de
fin
an
țare
, de
co
fin
an
țare
, de
gara
nta
re, d
e c
on
tra-g
ara
nta
re,
ast
fel î
ncât
ori
ce
pro
du
căto
r ag
rico
l sau
inve
stito
r să
po
ată
ave
a
acce
s la
fo
nd
uri
eu
rop
en
e. D
in p
ăcate
, am
pie
rdu
t d
eja
sta
rtu
l,
do
i an
i de
zile
s-a
u d
us,
dar
eu
sp
er
să r
ecu
pe
răm
ace
st t
imp
și
să r
ein
trăm
în g
rafi
c.”
Într
eb
at
fiin
d d
e c
e b
an
ii p
en
tru
re
face
rea in
frast
ruc-
turi
i pri
mare
de
irig
ații a
u „
dis
păru
t”, f
iind
ori
en
tați c
ă-
tre
alte
zo
ne
de
inte
res,
sin
gu
ra ș
an
să m
ajo
ră f
iind
pla
nu
l Ju
nck
er,
So
rin
Ch
elm
u a
sp
us:
„În
mo
me
ntu
l
cân
d d
osa
rele
pe
ntr
u r
eab
ilita
rea in
frast
ructu
rii p
ri-
mare
de
irig
ații v
or
fi g
ata
și d
ep
use
, cân
d v
a e
xist
a o
do
cu
me
nta
ție
just
ific
ativă
bin
e p
usă
la p
un
ct,
po
t să
vă a
sig
ur
că v
or
exi
sta b
an
i. În
mo
me
ntu
l în
care
de
-
pu
i niș
te s
um
e d
e b
an
i și l
e ț
ii în
gro
pate
aco
lo f
ără
exi
ste
nța
pro
iecte
lor,
vitr
eg
eșt
i alte
se
cto
are
. Ce
-am
vru
t e
u d
e la
ace
st b
ug
et,
în t
imp
ul a
ce
sta s
cu
rt: u
nu
l
cu
viz
ibili
tate
, cu
via
bili
tate
și c
u t
ran
spare
nță
în s
en
-
sul d
e a
pu
tea c
rea a
ce
ste
me
can
ism
e p
rin
care
să
dăm
dru
mu
l eco
no
mie
i să m
earg
ă. T
imp
ul a
fo
st f
oar-
te s
cu
rt, d
ar
din
me
rs v
om
re
zolv
a ș
i ace
ste
pro
ble
me
,
mai a
les
du
pă c
e v
om
face
o a
naliz
ă p
e f
iecare
se
cto
r
în p
art
e.”
În f
inal,
chia
r d
acă s
-a a
bțin
ut
de
a f
ace
pro
gn
oze
de
-
talia
te c
u p
rivi
re la
ce
va în
sem
na 2
01
6 p
en
tru
ag
ricu
l-
tura
ro
mân
easc
ă, S
ori
n C
he
lmu
a p
reciz
at: „
Dat
fiin
d
fap
tul c
ă s
un
tem
o ț
ară
me
teo
de
pe
nd
en
tă, m
i-e
gre
u
să f
ac p
rog
no
ze. T
otu
și, î
n c
ee
a c
e p
rive
ște
vo
latilit
a-
tea p
rețu
rilo
r la
alim
en
te, c
red
to
tuși
că v
a f
i sta
bili
ta-
te. D
in c
e a
m v
ăzu
t e
u, c
el p
uțin
pe
Po
rtu
l Co
nst
an
ța,
pre
țuri
le n
u p
rezi
ntă
pro
bab
ilită
ți m
ajo
re d
e c
reșt
ere
sau
flu
ctu
ații”.
31
Dac
ă vr
ei s
ă fii
perf
orm
ant,
treb
uie
să f
ii p
rofi
tab
il
Dis
cu
țiile
, la în
tâln
ire
a a
nu
ală
a c
om
pan
iei D
uP
on
t R
om
ân
ia c
u
dis
trib
uito
rii,
s-au
pu
rtat
în ju
rul p
rod
use
lor
și t
eh
no
log
iilo
r n
oi,
s-a v
orb
it d
esp
re c
ola
bo
rare
și d
esp
re r
ezu
ltate
le o
bțin
ute
de
ferm
ieri
. „C
ifre
le p
e c
are
le-a
m a
răta
t n
e e
xpu
n o
re
alit
ate
pu
ţin
cam
du
ră, î
n s
en
sul c
ă la
cap
ito
lul p
rod
ucţii m
ed
ii m
ai a
vem
fo
ar-
te m
ulte
lucru
ri d
e f
ăcu
t în
Ro
mân
ia”,
a m
en
țio
nat
Vasi
le Io
sif. E
l
a a
firm
at
că, d
eși
Ro
mân
ia c
ultiv
ă p
oru
mb
pe
ap
roxi
mativ
2,5
mi-
lioan
e d
e h
ecta
re –
ce
a m
ai m
are
su
pra
faţă
la n
ive
l eu
rop
ean
,
Fra
nţa
fiin
d u
rmăto
are
a d
up
ă n
oi,
cu
1,3
mili
oan
e h
a/1
,7 m
ilio
an
e
de
he
cta
re, î
n a
nii
bu
ni –
, pro
du
cţia n
oast
ră m
ed
ie p
e h
ecta
r e
ste
ce
a m
ai m
ică d
in E
uro
pa, d
e a
pro
xim
ativ
4,4
to
ne
de
po
rum
b p
e
he
cta
r. L
a n
ive
lul U
niu
nii
Eu
rop
en
e, p
rod
ucţia m
ed
ie d
e p
oru
mb
la h
ecta
r e
ste
de
8,5
to
ne
. Ast
fel,
ca în
Ro
mân
ia s
ă s
e o
bţin
ă p
ro-
du
cţia p
e c
are
un
fra
nce
z o
ob
ţin
e p
e u
n h
ecta
r, su
nt
ne
ce
sare
în
me
die
do
uă h
ecta
re d
e p
oru
mb
. Exi
stă în
să la
niv
elu
l în
tre
gii
țări
ferm
e e
xtre
m d
e p
erf
orm
an
te, c
are
pro
du
c 1
2-1
4 t
on
e, c
hia
r 1
6
ton
e d
e p
oru
mb
bo
ab
e S
TAS
pe
he
cta
r și
sp
re e
le a
r tr
eb
ui s
ă n
e
înd
rep
tăm
ate
nția c
a s
ă în
văță
m.
Ag
ricu
ltu
ra a
de
ven
it u
n b
usi
ne
ss în
care
dacă v
rei s
ă f
ii p
erf
or-
man
t tr
eb
uie
să f
ii p
rofi
tab
il. „
Ind
ife
ren
t ce
ch
eltu
ieli
ai a
vea p
e u
n
he
cta
r d
e p
oru
mb
– în
Ro
mân
ia c
he
ltu
ielil
e s
un
t în
me
dia
ch
el-
tuie
lilo
r în
ţări
le d
in E
uro
pa C
en
trală
–, d
acă o
bţii a
tât
de
pu
ţin
ă
pro
du
cţie
nu
ai c
um
să f
ii p
erf
orm
an
t şi
nu
ai c
um
să t
e b
aţi c
u
ferm
ieru
l din
alte
țări
eu
rop
en
e. Ș
i nu
mă r
efe
r la
fe
rmie
rul f
ran
-
ce
z, c
i la c
el d
in U
ng
ari
a, c
are
cu
ltiv
ă u
nd
eva
la 1
.10
0.0
00
de
ag
ricu
ltorii r
om
âni.
Ace
ast
ă f
uzi
une d
ă n
aşt
ere
cele
i mai m
ari c
om
-
panii
de a
gricu
ltură
, num
ită D
uP
ont,
și c
are
se v
a c
oncr
etiza
în a
doua p
art
e a
anulu
i. D
upă f
uzi
une, c
ele
două m
ari c
om
panii,
Du-
Pont
şi D
ow
, cu o
valo
are
de b
urs
ă e
gală
, se v
or
scin
da în
tre
i enti-
tăţi le
gale
tota
l diferite
. Cea p
entr
u a
gricu
ltură
se v
a n
um
i DuP
ont
și v
a p
relu
a p
art
ea d
e s
em
inţe
şi d
e p
rote
cţia
pla
nte
lor
de la
am
-
bele
com
panii
– ş
i de la
DuP
ont,
dar
şi d
e la
Dow
. „Îm
pre
ună v
om
ave
a c
am
19 m
iliard
e d
e d
ola
ri, c
eea c
e v
a p
ozi
ţiona n
oua c
om
pa-
nie
pe p
rim
ul l
oc
la n
ivel g
lobal.
Benefici
ile p
entr
u f
erm
ieru
l rom
ân
vor
fi, p
lecâ
nd d
e la
faptu
l că n
oua c
om
panie
va a
vea o
sin
gură
ori-
enta
re, p
roduse
de c
alit
ate
pentr
u a
gricu
ltură
– s
em
ințe
, pro
duse
de p
rote
cţie
a p
lante
lor,
fonduri d
e c
erc
eta
re c
are
vor
fi m
ult m
ai
consi
stente
şi i
nova
ţie. P
entr
u c
ă a
stăzi
, dacă
nu în
ţele
gem
că in
o-
vaţia e
ste s
ing
ura
noast
ră ş
ansă
de a
pro
duce
mai m
ult, m
ai b
ine
şi d
e a
ave
a o
via
ţă m
ai u
şoară
, ave
m o
pro
ble
mă”,
a d
ecl
ara
t Vasi
-
le Io
sif,
direct
or
genera
l DuP
ont
Rom
ânia
.
he
cta
re d
e p
oru
mb
şi o
bţin
e în
me
die
7.2
00
kilo
gra
me
de
po
rum
b p
e h
ecta
r. D
eci a
vem
niş
te p
rob
lem
e a
ici ş
i
tre
bu
ie s
ă lu
cră
m f
oart
e m
ult. Ș
i aic
i in
terv
ine
exp
loa-
taţia a
gri
co
lă, a
ici i
nte
rvin
e s
che
ma s
au
infr
ast
ructu
ra
de
irig
aţii,
care
est
e m
inu
nată
, dar
lipse
şte
. Su
nt
foart
e
mu
lte
lucru
ri p
e c
are
no
i tre
bu
ie s
ă le
luăm
în c
on
sid
e-
raţie
în a
şa f
el î
ncât
să r
eu
şim
să p
erf
orm
ăm
”, a e
xpli-
cat
dir
ecto
rul g
en
era
l Du
Po
nt
Ro
mân
ia.
Niv
elu
l in
vesti
ției
dete
rmin
ă niv
elu
l pro
ducț
iei
Din
pu
nct
de
ve
de
re a
l su
pra
feţe
i de
te
ren
ara
bil,
Ro
-
mân
ia a
re a
pro
xim
ativ
9,2
mili
oan
e d
e h
ecta
re, î
n t
imp
ce
Un
gari
a d
oar
4,5
mili
oan
e d
e h
ecta
re, d
ar
pia
ţa d
e
pe
stic
ide
est
e a
pro
xim
ativ
la f
el î
n a
mb
ele
țări
. Ast
-
fel,
un
fe
rmie
r d
in U
ng
ari
a in
vest
eşt
e d
ub
lu f
ață
de
ce
l din
Ro
mân
ia. „
Exi
stă o
leg
ătu
ră d
ire
ctă
într
e n
ive
-
lul d
e in
vest
iţii
şi n
ive
lul d
e p
rod
uctivi
tate
. Și R
om
ân
ia
pe
măsu
ră c
e v
a c
reşt
e ş
i va în
ţele
ge
că t
reb
uie
să in
-
vest
easc
ă m
ai m
ult în
sis
tem
de
irig
aţii,
în p
est
icid
e, î
n
săm
ân
ţă d
e c
alit
ate
, în
fe
rtili
zan
ţi b
un
i, va
re
uşi
să a
pa-
ră în
Glo
bal F
oo
d S
ecu
rity
In
dex,
în a
ce
l in
dic
e d
e s
e-
cu
rita
te a
lime
nta
r p
e c
are
Du
Po
nt-
ul î
l plă
teşt
e ş
i In
-
telli
ge
nce
Un
it E
co
no
mis
t îl
face
la n
ive
lul c
elo
r 1
09
Eve
nim
ent
Un s
ubie
ct m
ult d
iscu
tat
în lu
mea a
grico
lă, î
n u
ltim
a v
re-
me, î
l repre
zintă
fuzi
unea d
intr
e g
iganții a
merica
ni D
u-
Pont
şi D
ow
Chem
ical r
ealiz
ată
în d
ece
mbrie 2
015 ş
i
cum
se v
a r
ăsf
râng
e a
cest
fapt
în r
ela
ția c
u c
lienții f
inali:
Inov
ații
pent
ru
ferm
e pr
oduc
tive
și
com
peti
tive
DEL
IA C
IOB
AN
U
În d
upă-
amia
za z
ilei d
e 21
ianu
arie
201
6, D
uPon
t R
omân
ia ș
i-a in
vita
t dis
tribu
itorii
să
desc
oper
e te
h-no
logi
a de
ulti
mă
oră
în c
omba
tere
a bu
ruie
nilo
r, în
ca
drul
unu
i eve
nim
ent s
pect
acul
os o
rgan
izat
la P
oia-
na B
rașo
v. D
iscu
țiile
s-a
u ax
at p
e no
ile p
rodu
se c
re-
ate
pent
ru a
gric
ulto
ri, D
uPon
t che
ltuin
d an
ual 1
,2 m
i-lia
rde
de d
olar
i pen
tru in
ovaț
ii, p
recu
m ș
i pe
fuzi
unea
ce
lor d
oi g
igan
ți am
eric
ani D
uPon
t şi D
ow C
hem
ical
ca
re v
a cr
ea c
ea m
ai m
are
com
pani
e di
n do
men
iu.
3332
2016
care
a d
eve
nit d
up
ă u
n a
n s
taru
l no
stru
în c
ee
a c
e p
rive
şte
vo
-
lum
ele
ce
rute
de
cătr
e f
erm
ieri
i din
ţara
no
ast
ră. U
n a
lt h
ibri
d
no
u c
are
va f
i o m
are
sp
era
nţă
est
e P
95
37
, din
gam
a 3
50
-36
0
FA
O, c
u r
ezu
ltate
ext
rao
rdin
are
. Est
e p
rim
ul a
n în
care
-l a
vem
la v
ân
zare
, dar
rezu
ltate
le o
bţin
ute
în c
ei t
rei a
ni d
e t
est
are
su
nt
spe
cta
cu
loase
, şi-
l re
co
man
dăm
cu
to
t su
fle
tul c
ultiv
ato
rilo
r d
e
po
rum
b”,
ne
-a s
pu
s M
ari
a C
îrjă
, Mark
etin
g M
an
ag
er
Pio
ne
er
Hi-
Bre
d R
om
ân
ia &
Mo
ldo
va. Î
n c
ifre
, re
zultate
le d
ep
ăşe
sc 1
3-1
4
ton
e la
he
cta
r, d
ar
dacă e
xist
ă c
on
diţii
ide
ale
, cu
plo
i su
ficie
nte
sau
irig
ații,
ace
şti h
ibri
zi s
e d
uc c
hia
r p
ân
ă la
17
to
ne
de
bo
ab
e la
he
cta
r.
Fe
rmie
rii a
u în
ce
pu
t să
ach
izițio
ne
ze s
ăm
ân
ța p
en
tru
pri
măva
-
ra a
ce
stu
i an
încă d
e la
sfâ
rşitu
l lu
nii
no
iem
bri
e a
an
ulu
i tre
cu
t.
Sp
ecia
liștii P
ion
ee
r le
-au
re
co
man
dat
să s
em
en
e m
ai r
ep
ed
e,
dacă ș
i co
nd
ițiil
e s
un
t fa
vora
bile
(4
º C
co
nse
cu
tiv
la o
ad
ân
cim
e
de
5 c
m în
so
l) p
en
tru
că a
şa s
e p
oate
evi
ta o
pie
rde
re d
ato
rată
un
or
tem
pe
ratu
ri f
oart
e r
idic
ate
în c
urs
ul l
un
ilor
iun
ie-i
ulie
, cân
d
po
rum
bu
l po
len
ize
ază
şi e
ste
pe
ricu
los
ca a
tun
ci s
ă a
vem
arş
iţă
atm
osf
eri
că ş
i se
ce
tă p
ed
olo
gic
ă. Î
n p
ort
ofo
liul a
ce
ste
i co
mp
an
ii
sun
t 1
5 h
ibri
zi c
are
se
re
co
man
dă p
en
tru
se
măn
atu
l tim
pu
riu
, din
dife
rite
gru
pe
de
matu
rita
te.
La f
loare
a-s
oare
lui,
reco
man
dare
a a
fo
st s
ă s
e s
em
en
e în
pe
ri-
oad
a o
ptim
ă d
e s
em
ăn
at: s
fârş
it d
e m
art
ie ş
i to
ată
lun
a a
pri
lie,
flo
are
a-s
oare
lui n
efi
ind
atâ
t d
e s
en
sib
ilă la
te
mp
era
turi
le r
idic
ate
sau
la e
ven
tuale
le p
eri
oad
e d
e s
ece
tă.
Încă s
unt
pro
ble
me
în
aplic
area
PP
P-u
rilor
Întâ
lnir
ea o
rgan
izată
de
Du
Po
nt
Ro
mân
ia c
u d
istr
ibu
ito
rii l
a P
o-
ian
a B
rașo
v n
e-a
facili
tat
po
sib
ilita
tea d
e a
afl
a m
ai m
ulte
de
-
talii
de
spre
niv
elu
l la c
are
au
aju
ns
ferm
ieri
i ro
mân
i atu
nci c
ân
d
vin
e v
orb
a d
esp
re t
rata
me
nte
le f
ito
san
itare
. Fe
rmie
rii s
e îm
-
part
în d
ou
ă c
ate
go
rii a
tun
ci c
ân
d v
ine
vo
rba d
e a
plic
are
a p
ro-
du
selo
r p
en
tru
pro
tecția p
lan
telo
r. „S
un
t fe
rmie
ri c
are
au
avu
t
înţe
lep
ciu
ne
a s
ă-ş
i ad
ucă s
pe
cia
lişti ş
i mă r
efe
r la
pro
pri
eta
rii
de
te
ren
uri
sau
la p
rop
rie
tari
i de
fir
me
care
nu
su
nt
ag
ron
om
i.
Ace
ştia
nu
mai f
ac g
reşe
li. În
să e
xist
ă în
că f
erm
ieri
i mic
i, căro
-
ra le
est
e a
şa d
e g
reu
să c
ite
asc
ă c
hia
r şi
o e
tich
etă
, fo
lose
sc
pro
du
sele
«d
up
ă u
rech
e»;
şi a
sta c
red
că e
ste
pri
ncip
ala
pro
-
ble
mă p
e c
are
o a
u a
stăzi
fo
art
e m
ulţi a
gri
cu
lto
ri, m
ă r
efe
r la
ce
i
care
nu
su
nt
spe
cia
liști”,
ne
-a s
pu
s A
dri
an
Te
ban
. În
ace
st s
en
s
Du
Po
nt
a in
vest
it m
ult, a
an
gaja
t p
rom
oto
ri, d
ire
cto
ri d
e v
ân
-
zări
, sp
ecia
liști c
are
me
rg în
fe
rme
și o
feră
to
ate
info
rmațiile
,
co
nsu
ltan
ță t
eh
nic
ă. T
ot
în a
ce
st s
en
s, p
rin
sim
po
zio
an
e a
gri
cu
l-
tori
i pri
me
sc in
form
ații d
eta
liate
, li s
e e
xplic
ă m
od
alit
ățile
de
ac-
ţiu
ne
a p
rod
use
lor
Du
Po
nt,
mo
me
nte
le d
e a
plic
are
şi d
e u
nd
e le
po
t ach
izițio
na.
care
le-a
m p
reze
nta
t la
întâ
lnir
ea c
u d
istr
ibu
ito
rii n
oșt
ri s
un
t cu
-
no
scu
te, d
in v
ech
iul p
ort
ofo
liu ș
i le
-am
re
am
intit
pe
ntr
u c
a f
erm
i-
eru
l să în
ţele
ag
ă u
nd
e, c
ân
d ş
i cu
m s
ă f
olo
seasc
ă p
rod
use
le d
e
pro
tecția p
lan
telo
r ale
co
mp
an
iei D
uP
on
t”, n
e-a
de
cla
rat
Ad
rian
Teb
an
, dir
ecto
r d
ezv
oltare
Du
Po
nt
Ro
mân
ia.
No
ul e
rbic
id T
rip
ali
est
e u
n p
rod
us
spe
cif
ic p
en
tru
co
mb
ate
rea
bu
ruie
nilo
r d
ico
tile
do
nate
, „ce
le c
u f
run
ză la
tă”,
ce
co
nţin
e t
rei
sub
stan
ţe a
ctive
. Tu
riţa
est
e o
bu
ruia
nă c
are
încu
rcă în
pri
me
-
le f
aze
de
ve
ge
taţie
şi p
ân
ă la
re
co
ltat.
„Fe
rmie
rii c
un
osc
fo
art
e
bin
e p
ăcate
le p
e c
are
le f
ace
tu
riţa
pri
n în
făşu
rare
a în
juru
l he
de
-
rulu
i co
mb
ine
i şi i
ată
că a
m v
en
it c
u u
n p
rod
us
care
co
mp
lete
ază
pale
ta v
ech
e a
co
mp
an
iei D
uP
on
t, ace
l Gra
nst
ar
Su
pe
r în
am
es-
tec c
u C
erl
it c
are
-i a
juta
să s
cap
e d
e t
uri
ţă. D
ar
nu
nu
mai,
pe
ntr
u
că p
ale
ta d
e b
uru
ien
i est
e c
om
ple
tă. A
şa c
um
aţi v
ăzu
t şi
în p
re-
zen
tări
le n
oast
re, s
un
t p
est
e 6
0 d
e b
uru
ien
i care
su
nt
co
mb
ătu
te.
Le
asi
gu
ră s
tart
ul c
ultu
rii ş
i o p
rod
ucţie
aşa
cu
m a
şte
ap
tă f
erm
ie-
rii”, a
co
mp
leta
t d
ire
cto
rul d
e d
ezv
oltare
Du
Po
nt
Ro
mân
ia.
Hib
rizi de p
oru
mb
Pio
neer
cu p
roducț
ii de p
ână
la 1
7 t/h
a
În c
ad
rul e
ven
ime
ntu
lui d
e la
Po
ian
a B
rașo
v s-
a p
reze
nta
t și
po
rto
foliu
l Pio
ne
er
Hi-
Bre
d R
om
ân
ia, n
ou
tățile
cre
ate
pe
ntr
u a
cre
ște
pro
du
ctivi
tate
a, î
n c
on
dițiil
e s
pe
cif
ice
ale
țări
i no
ast
re. O
no
uta
te e
ste
hib
rid
ul P
04
15
– A
QU
Am
ax,
care
face
part
e d
in
gru
pa F
AO
55
0-6
00
și e
ste
înre
gis
trat
şi p
us
în v
ân
zare
, dar
est
e
reco
man
dat
do
ar
ferm
ieri
lor
din
su
du
l ţări
i care
au
sis
tem
de
iri-
gaţii.
„Hib
rizi
i lan
saţi a
nu
l tre
cu
t su
nt
an
ul a
ce
sta p
e p
rim
ul l
oc
la v
ân
zări
. Tre
bu
ie s
ă r
em
arc
şi e
xpan
siu
ne
a h
ibri
du
lui P
99
03
,
ţări
. Să d
eve
nim
şi n
oi o
ţară
«cu
ve
rde
» şi
să n
u a
vem
,
la o
ra a
ctu
ală
, câte
va p
un
cte
fo
art
e d
ific
ile”,
a m
ai s
pu
s
șefu
l Du
Po
ntR
om
ân
ia –
Vasi
le Io
sif. P
rin
tre
pu
ncte
le
sen
sib
ile s
e a
flă f
ap
tul c
ă u
n r
om
ân
ch
eltu
ie în
me
die
ap
roxi
mativ
49
,4%
din
ve
nitu
ri p
en
tru
a-ş
i pro
cu
ra h
ra-
na, m
ult p
est
e m
ed
ia g
lob
ală
care
est
e în
jur
de
32
%.
Mai m
ult, î
n R
om
ân
ia p
rod
ucția e
ste
de
pe
nd
en
tă d
e
clim
ă, s
e in
vest
eșt
e e
xtre
m d
e p
uțin
în c
erc
eta
rea în
ag
ricu
ltu
ră, i
ar
ca p
ute
re d
e c
um
păra
re n
e s
itu
ăm
la n
i-
velu
l me
diu
al c
elo
r 1
09
ţări
.
Trip
ali, no
ul erb
icid
D
uP
ont
pentr
u
cere
ale p
ăioas
e
Un
a d
intr
e n
ou
tățile
cu
care
Du
Po
nt
vin
e p
e p
iața
de
pro
fil e
ste
un
erb
icid
pe
ntr
u c
ere
ale
le p
ăio
ase
- T
ri-
pali.
„U
n e
rbic
id d
est
ul d
e c
om
ple
x, c
u t
rei s
ub
stan
ţe
active
, care
vin
e s
ă a
jute
fe
rmie
rul s
ă a
leag
ă c
ele
mai
bu
ne
so
luţii p
en
tru
zo
na lu
i, ast
fel î
ncât
să s
cap
e d
e
bu
ruie
nile
în c
ultu
ra d
e c
ere
ale
. Ce
lela
lte
pro
du
se p
e
Cultu
rile tre
buie
urm
ărite
pentr
u a
se e
vita
in
fecți
ile p
rim
are
Fe
rmie
rii t
reb
uie
să f
ie a
ten
ți în
ace
ast
ă p
eri
oad
ă d
e-
oare
ce
pri
me
le in
fecţii a
par
ime
dia
t d
up
ă d
esp
rim
ăvă
-
rare
. Cân
d b
olil
e ş
i dău
năto
rii g
ăse
sc m
ed
iul p
rop
ice
–
um
iditate
, căld
ură
– s
e d
ecla
nșe
ază
infe
cţiile
pri
mare
.
„Dacă n
e g
ân
dim
nu
mai l
a b
olil
e d
e la
ce
reale
, tre
i din
-
tre
ce
le m
ai p
erf
orm
an
te p
rod
use
care
ast
ăzi
su
nt
pe
pia
ţă le
co
me
rcia
lize
ază
co
mp
an
ia D
uP
on
t în
Ro
mân
ia:
Evo
lus,
Acan
do
Plu
s şi
la C
red
o. S
un
t fu
ng
icid
e c
om
-
ple
te, c
are
cu
pri
nd
într
eag
a p
ale
tă d
e b
oli
care
po
t să
afe
cte
ze c
ultu
ra d
e c
ere
ale
, au
o a
cţiu
ne
atâ
t p
reve
n-
tivă
, cât
şi c
ura
tivă
. Ele
îi a
jută
pe
fe
rmie
ri, d
ar
tre
bu
ie
do
ar
să le
ap
lice
atu
nci c
ân
d le
sp
un
em
no
i, să
le s
tu-
die
ze c
u a
ten
ţie
şi n
u v
or
mai a
vea p
rob
lem
e. L
a c
ap
i-
tolu
l bu
ruie
ni,
o c
otă
de
pia
ţă d
e p
est
e 2
0%
sp
un
e a
b-
solu
t to
tul.
Erb
icid
ele
Gra
nst
ar
Su
pe
r cu
Ce
rlit, a
ce
st
erb
icid
no
u la
nsa
t ast
ăzi
- T
rip
ali,
sau
to
ată
ce
ala
ltă
gam
ă: P
oin
ter,
Ultra
Harm
on
y E
xtra
, su
nt
toate
un
elte
la în
de
mân
a lo
r”, a
sp
us
în în
che
iere
Ad
rian
Te
ban
, di-
recto
rul d
e d
ezv
oltare
Du
Po
nt
Ro
mân
ia.
Eve
nim
ent
3534
2016
No
i pro
duse
și p
rețu
ri
nesc
him
bat
e în
2016
Eve
nim
en
tul care
a a
vut
loc în
Cap
itală
a s
trân
s n
um
ero
și f
er-
mie
ri d
in z
on
a d
e s
ud
căro
ra li s-
au
pre
zen
tat
pach
ete
te
hn
olo
-
gic
e c
e a
u in
clu
s și
pro
du
sele
co
mp
an
iilo
r p
en
tru
care
Alc
ed
o
est
e d
istr
ibu
ito
r.
O n
ou
tate
care
i-a
bu
cu
rat
pe
ce
i p
reze
nți
în
sală
a f
ost
fap
tul
că a
ce
ast
ă c
om
pan
ie n
u v
a m
ări
pre
ţuri
le în
an
ul 2
01
6, a
ce
s-
tea f
iind
sim
ilare
cu
ce
le d
in 2
01
5 s
au
ch
iar
mai m
ici.
În c
on
tex-
tul în
care
pre
ţuri
le p
en
tru
grâ
u ș
i p
oru
mb
au
fo
st m
ai m
ici d
e-
cât
în a
nu
l 20
14
, re
pre
zen
tan
ții c
om
pan
iei a
u d
ecis
să ia
o a
stfe
l
MEWI
Ianu
arie
201
6
Am
con
stat
at c
u p
lăce
re c
ă, la
maj
orita
tea
even
imen
telo
r or
gani
zate
de
noi,
par
ticip
ă to
t m
ai m
ulți
tiner
i. C
ea m
ai m
are
par
te a
lor
își d
oreș
te s
ă fa
că a
gric
ultu
ră, s
ă ai
bă
pro
pria
lo
r af
acer
e, în
să c
ostu
rile
mar
i ale
maș
inilo
r și
util
ajel
or a
gric
ole
noi,
mod
erne
, le
limite
ază
acce
sul l
a p
erfo
rman
ță.
De
acee
a am
cre
at o
ofe
rtă
”de
star
t” p
entr
u tin
erii
ferm
ieri,
pen
tru
care
ave
m p
reț
bun
, ca
litat
e a
pro
dus
elor
și p
osib
ilită
ți d
e fi n
anța
re a
vant
ajoa
se.
Eșt
i dor
nic
să în
cep
i o a
face
re în
dom
eniu
l agr
icul
turii
?
Ai t
otul
într
-un
sing
ur p
ache
t!
Ofe
rta
Tâ
nă
rul fe
rmie
r in
clud
e un
tra
ctor
Va
ltra
A 7
3 (7
8 C
P),
un p
lug
Le
mk
en
OP
AL
090
2N85
(pur
tat,
dou
ă tr
upițe
), și
o s
emăn
ătoa
re M
asc
ar
Max
i (p
e p
atru
rân
dur
i).
Det
alii
priv
ind
ofe
rta
put
eți g
ăsi p
e si
te-u
l ww
w.m
ewi.r
o sa
u p
e p
agin
a d
e Fa
ceb
ook
a co
mp
anie
i ME
WI.
Eve
nim
ent
Alc
ed
o d
eți
ne
ce
a m
ai m
are
re
țea d
e d
istr
ibu
ție
de
inp
ut-
uri
pe
ntr
u a
gri
cu
ltu
ră ș
i d
ezv
olt
ă p
rod
use
în
mo
d c
on
stan
t, p
rod
use
ce
su
nt
fab
ricate
în
cad
rul A
l-
chim
ex,
un
a d
intr
e c
om
pan
iile
gru
pu
lui.
„Su
nt
pro
du
-
se f
ab
ricate
în
Ro
mân
ia c
are
au
lo
cu
l lo
r fo
art
e b
ine
de
term
inat
în t
eh
no
log
iile
de
co
mb
ate
re a
bu
ruie
nilo
r,
bo
lilo
r şi
dău
năto
rilo
r. D
e a
ce
ea n
um
ăru
l în
tâln
irilo
r
cu
fe
rmie
rii e
ste
mare
pe
to
t p
arc
urs
ul an
ulu
i, p
en
tru
că r
ep
rezi
ntă
în
cre
de
rea p
e c
are
o a
vem
no
i în
a p
re-
zen
ta c
ee
a c
e f
ace
m ş
i ce
ea c
e s
un
tem
”, a
de
cla
rat
Vic
en
țiu
Cre
me
ne
an
u, p
reșe
din
te A
lce
do
.
Se
ria s
imp
ozi
oan
elo
r d
e iarn
ă a
în
ce
pu
t la
Bu
cu
reșt
i,
pe
19
ian
uari
e 2
01
6, c
ara
van
a A
lce
do
pe
ntr
u f
erm
ieri
stră
bătâ
nd
to
ată
țara
în
ap
roxi
mati
v o
lu
nă.
Solu
ții e
fici
ente
și
pach
ete
tehn
olog
ice
pers
onal
izat
eD
ELIA
CIO
BA
NU
Alc
edo
a de
mar
at c
ampa
nia
2016
la B
ucur
ești,
un
de a
org
aniz
at p
rimul
din
tre c
ele
33 d
e si
m-
pozi
oane
adr
esat
e fe
rmie
rilor
din
între
aga
țară
, în
acea
stă
iarn
ă. În
cad
rul e
veni
men
telo
r, re
prez
enta
nții
com
pani
ei a
u ve
nit î
n fa
ța a
gric
ul-
toril
or c
u ul
timel
e no
utăț
i și p
ache
te te
hnol
ogi-
ce. D
e m
are
inte
res
a fo
st ș
i anu
nțul
că
preț
urile
pr
actic
ate
de A
lced
o nu
vor
cre
ște
în a
cest
an.
3620
16
de
măsu
ră c
u a
tât
mai m
ult c
u c
ât
Alc
ed
o s
e c
on
sid
e-
ră a
fi p
ărt
așă
la c
ee
a c
e s
e r
ealiz
ează
în o
rice
fe
rmă
care
fo
lose
ște
pro
du
sele
co
me
rcia
lizate
de
cătr
e c
om
-
pan
ie. „
Un
ag
ricu
lto
r d
ore
şte
ca c
ee
a c
e f
ace
în f
er-
mă s
ă f
ie d
e c
ea m
ai b
un
ă c
alit
ate
, să a
ibă p
rod
ucţie
co
nst
an
tă, i
ar
rezu
ltate
le m
un
cii
sale
să f
ie v
alo
rifi
cate
.
Toate
ace
ste
no
ută
ţi s
un
t le
gate
de
pro
du
sele
pe
care
le o
feri
m ş
i de
se
rvic
iile
no
ast
re”,
a a
firm
at
Vic
en
țiu
Cre
me
ne
an
u.
Alc
ed
o c
on
tin
uă p
rod
ucţia în
cad
rul A
lch
imex
ven
ind
și
în a
nu
l 20
16
cu
câte
va p
rod
use
no
i. P
rin
tre
no
ută
ți s
e
reg
ăse
ște
Ce
red
in F
ort
e, u
n e
rbic
id c
are
se
pro
du
ce
acu
m ș
i în
Ro
mân
ia. N
ou
l erb
icid
se
po
ate
ap
lica în
cu
ltu
ra c
ere
ale
lor
păio
a-
se, c
u p
recăd
ere
în c
ultu
ra p
oru
mb
ulu
i, d
e la
do
uă f
run
ze p
ân
ă
la ș
ase
fru
nze
. Est
e u
n e
rbic
id c
are
po
ate
co
mb
ate
bu
ruie
nile
cu
fru
nză
lată
an
uale
, cât
şi p
ere
ne
. Ce
red
in F
ort
e s
e p
oate
ap
li-
ca c
u u
şuri
nţă
în c
om
bate
rea b
uru
ien
ilor
și r
ep
rezi
ntă
o o
pţiu
ne
sig
ură
pe
ntr
u a
gri
cu
lto
rii c
are
urm
ăre
sc c
ost
uri
scăzu
te. „
Un
alt
pro
du
s p
reze
nta
t fe
rmie
rilo
r e
ste
un
inse
cticid
pe
bază
de
lam
b-
da-c
ihalo
trin
, care
po
ate
fi a
plic
at
în c
ultu
rile
de
ce
reale
, în
po
mi-
cu
ltu
ră, î
n le
gu
mic
ultu
ră ș
i în
cu
ltu
ra d
e r
ap
iţă. A
cu
m e
ste
pro
du
s
în A
lch
imex
cu
pre
ţuri
mai b
un
e, c
ee
a c
e în
seam
nă c
ă ş
i ace
ste
pro
du
se în
pach
ete
te
hn
olo
gic
e p
ot
ave
a u
n c
ost
re
du
s, c
ee
a c
e
po
ate
co
nst
itu
i pe
ntr
u f
erm
ieri
o s
igu
ran
ţă în
a o
bţin
e o
plu
sva-
loare
din
pro
du
cţia r
ealiz
ată
”, a d
ecla
rat
pre
șed
inte
le A
lce
do
.
Pe
ntr
u f
erm
ieri
sim
po
zio
an
ele
su
nt
bin
eve
nite
. „S
un
tem
inte
resa
ţi
de
to
t ce
ni s
e p
rezi
ntă
, fiin
dcă f
irm
ele
vin
cu
pro
du
se n
oi.
Pro
-
du
sele
pe
care
le-a
m f
olo
sit
le ş
tim
de
ja, ş
tim
ce
pu
tem
face
cu
ele
, dar
um
blă
m ş
i du
pă p
rod
use
no
i, p
oate
mai e
ficie
nte
, mai v
a-
loro
ase
şi,
de
ce
nu
, mai i
eft
ine
. To
ți c
ei c
are
am
fo
st a
stăzi
aic
i
ne
cu
no
aşt
em
. Știm
fie
care
ce
face
m. D
e m
ulte
ori
ştim
şi c
u c
e
ne
co
nfr
un
tăm
fie
care
și c
hia
r n
e a
jută
m c
ân
d a
vem
pro
ble
me
.
De
ci e
o p
lăce
re s
ă t
e în
tâln
eşt
i o d
ată
într
-un
an
cu
to
ţi f
erm
ieri
i,
nu
nu
mai d
in ju
de
ţul I
lfo
v, c
i şi d
in T
ele
orm
an
, Giu
rgiu
, Arg
eș
şi
din
Pra
ho
va. A
m d
iscu
tat
în p
ers
pe
ctivă
ce
hib
rizi
să f
olo
sim
an
ul
ace
sta, c
e în
gră
şăm
inte
s-a
r p
reta
mai b
ine
, pe
stic
ide
la f
el.
Ce
tre
bu
ie s
ă s
chim
băm
: să n
u m
ai m
erg
em
cu
Riv
al,
să m
erg
em
cu
Ce
red
in”,
ne
-a s
pu
s F
lori
an
Ian
cu
, fe
rmie
r d
in G
răd
işte
a, j
ud
eţu
l
Ilfo
v, c
are
co
nd
uce
o s
ocie
tate
ag
rico
lă d
e 1
10
0 d
e h
ecta
re.
Ferm
ierii
tre
buie
să
fie a
tenți
dacă v
or
pro
fit
În c
ad
rul î
ntâ
lnir
ilor
cu
fe
rmie
rii,
dis
cu
țiile
viz
ează
și p
ași
i care
tre
-
bu
ie f
ăcu
ți s
au
urm
ări
ți în
fe
rme
le v
eg
eta
le, m
ai a
les
în a
ce
as-
tă p
eri
oad
ă d
e ia
rnă, l
a c
ultu
rile
însă
mân
țate
în t
oam
nă. P
reo
cu
-
pare
a p
rin
cip
ală
tre
bu
ie s
ă f
ie u
rmări
rea s
tad
iulu
i de
de
zvo
ltare
a c
ultu
rilo
r. „A
co
lo u
nd
e n
u e
ste
str
at
de
zăp
ad
ă ş
i te
mp
era
turi
-
le s
un
t fo
art
e s
căzu
te s
ă s
e p
rele
veze
mo
no
liţi c
are
să le
po
ată
da o
imag
ine
de
spre
cu
m a
u t
recu
t p
est
e t
em
pe
ratu
rile
scăzu
te
cu
ltu
rile
de
ce
reale
, dar
şi c
ultu
ra d
e r
ap
iţă. D
eci t
reb
uie
să u
r-
măre
asc
ă c
u a
ten
ţie
, să lu
cre
ze la
de
vize
le t
eh
no
log
ice
, să p
oată
să-ş
i pu
nă în
ap
licare
o c
om
bate
re c
ore
ctă
a b
olil
or,
dău
năto
rilo
r
şi b
uru
ien
ilor,
să d
iscu
te c
u f
urn
izo
rii p
en
tru
a o
bţin
e d
in t
imp
se
-
min
ţe p
en
tru
cu
ltu
rile
de
pri
măva
ră, p
en
tru
că e
ste
fo
art
e im
po
r-
tan
t să
aib
ă s
em
inţe
de
calit
ate
”, i-
a s
fătu
it V
ice
nțiu
Cre
me
ne
an
u
pe
ag
ricu
lto
ri.
Imp
ort
an
t e
ste
ca f
erm
ieri
i să u
rmăre
asc
ă p
erm
an
en
t ca c
ee
a
ce
cu
mp
ără
în f
erm
ă, a
tât
sem
inţe
le, c
ât
şi p
rod
use
le s
ă f
ie
om
olo
gate
, să s
olic
ite
ce
rtif
icate
de
calit
ate
pe
ntr
u s
e-
min
ţe, f
actu
ri p
en
tru
pro
du
sele
de
pro
tecţia p
lan
telo
r,
de
oare
ce
est
e o
blig
ato
rie
de
țin
ere
a d
e r
eg
istr
e p
en
-
tru
pro
du
sele
de
pro
tecţia p
lan
telo
r, în
tocm
ite
la t
imp
.
Imp
ort
an
te s
un
t și
pla
nu
rile
de
fe
rtili
zare
în f
erm
ă d
e-
oare
ce
to
ate
ace
ste
pro
ce
de
e f
ăcu
te d
in t
imp
înse
am
-
nă r
ed
uce
ri a
le c
ost
uri
lor
de
pro
du
cţie
. „C
ea m
ai m
are
pro
ble
mă a
ag
ricu
ltu
rii e
ste
lip
sa d
e in
form
aţii,
atâ
t în
ce
ea c
e în
seam
nă t
eh
no
log
iile
de
cu
ltu
ră, c
ât
şi le
gis
-
laţia. Ș
i în
lucru
l ace
sta t
reb
uie
să f
im d
in c
e în
ce
mai
de
term
inaţi, p
en
tru
a a
du
ce
la c
un
oşt
inţa
tu
turo
r”, a
co
mp
leta
t p
reșe
din
tele
co
mp
an
iei.
„Ve
nim
cu
plă
ce
re la
ace
ste
sim
po
zio
an
e, p
en
tru
că
în p
rim
ul r
ân
d e
o b
ucu
rie
să n
e m
ai î
ntâ
lnim
într
e n
oi,
ferm
ieri
i, m
ai s
chim
băm
imp
resi
i, m
ai s
ocia
lizăm
, şi p
e
de
altă p
art
e m
ai c
ăp
ătă
m ş
i cu
no
ştin
ţe n
oi.
La f
iecare
întâ
lnir
e p
e c
are
o a
vem
cu
Alc
ed
o ş
i cu
alte
fir
me
de
la c
are
mai l
uăm
pro
du
se, f
iecare
vin
e c
u c
âte
o n
ou
ta-
te. Î
n f
iecare
an
mai î
nvă
ţăm
câte
ce
va n
ou
”, n
e-a
sp
us
Cla
ud
iu D
avi
țoiu
, un
fe
rmie
r d
in A
fum
ați, j
ud
ețu
l Ilf
ov
care
lucre
ază
12
00
de
he
cta
re ș
i de
țin
e o
fe
rmă d
e c
ir-
ca 1
30
0 d
e t
au
rin
e.
Alc
ed
o e
ste
o c
om
pan
ie r
om
ân
easc
ă c
are
a c
un
osc
ut
o c
reşt
ere
ech
ilib
rată
, su
sţin
ută
de
mu
nca d
ep
usă
co
n-
stan
t d
e în
tre
ag
a e
chip
ă. P
rod
use
le f
ab
ricate
de
cătr
e
Alc
him
ex,
sin
gu
ra f
ab
rică p
en
tru
pro
du
se d
e p
rote
cţia
pla
nte
lor
din
Ro
mân
ia, a
jun
g n
u n
um
ai î
n ț
ara
no
ast
ră,
ci ș
i în
într
eag
a U
niu
ne
Eu
rop
ean
ă, d
ar
și p
e p
iața
ex-
traco
mu
nitară
, pe
patr
u c
on
tin
en
te.
Eve
nim
ent
3938
2016
Pres
are
la re
ce, p
resa
re la
cal
d
Filtr
area
ule
iuril
or v
eget
ale
Rafin
area
ule
iuril
or v
eget
ale
Tehn
olog
ia d
e pr
esar
e si
filtr
are
COM
PAC
T
Pres
are
cu e
xtru
dare
, ext
ruda
re fu
raje
Prel
ucra
re d
iferit
e tip
uri d
e se
min
țe o
leag
inoa
se
EASY
WAY
TO
HIG
HT
QU
ALI
TY V
EGET
ABL
E O
IL, P
RESS
CA
KES,
EXT
RUD
ATE
Farm
et a
.s.
Jiřin
ková
276
, 552
03
Česk
á Sk
alic
e
Czec
h Re
publ
icE-
mai
l: d
td@
farm
et.c
z; w
ww
.farm
et.e
u
Repr
ezen
tant
i com
erci
ali a
l firm
ei F
arm
et a
.s.AX
E CO
NSU
LTIN
G P
LUS
MID
AX P
RAH
ALi
viu
Rebr
eanu
16,
Buc
ures
ti, R
oman
ia
Na
okra
ji 33
, 162
00 P
raha
6, C
zech
Rep
ublic
Tel.
: +40
233
41
37, +
40 7
22 5
3353
9
Te
l. : +
420
6031
6121
7
E-
mai
l : o
ffice
@ax
e-m
idax
.com
, w
ww
.axe
-mid
ax.c
om
Spec
ialis
t în
prel
ucra
rea
sem
ințe
lor o
leag
inoa
se,
ulei
urilo
r veg
etal
e și
ext
ruda
rea
hran
ei p
entr
u an
imal
e
În 2
00
5 a
înce
pu
t cu
10
0 d
e h
ecta
re a
ren
date
, a c
um
păra
t d
ou
ă
tracto
are
ve
chi,
pe
ntr
u c
are
a p
lătit
ap
roxi
mativ
30
00
de
eu
ro,
și-a
mai l
uat
un
plu
g ş
i o s
em
ăn
ăto
are
. „În
20
10
am
re
uşi
t p
ri-
me
le le
asi
ng
-uri
pe
ntr
u u
tila
je ş
i în
mo
me
ntu
l de
faţă
am
în f
er-
mă u
tila
je d
e p
est
e 1
.20
0.0
00
de
eu
ro, c
ele
mai m
od
ern
e u
tila
je
de
pe
pia
ţă. S
un
tem
în U
niu
ne
a E
uro
pe
an
ă, a
vem
o p
iaţă
co
mu
-
nă ş
i tre
bu
ie s
ă f
ace
m f
aţă
, de
şi n
oi a
vem
o s
ub
ven
ţie
de
tre
i ori
mai m
ică în
co
mp
ara
ţie
cu
Fra
nţa
sau
Ge
rman
ia”,
ara
tă f
erm
ieru
l
me
he
din
țean
. În
20
12
a in
vest
it în
zo
ote
hn
ie, î
ntr
-o f
erm
ă d
e g
ă-
ini o
uăto
are
.
Ast
ăzi
, Co
rne
l Str
oe
scu
est
e u
nu
l din
tre
ag
ricu
lto
rii d
e s
ucce
s.
Cu
ltiv
ă a
pro
xim
ativ
15
00
de
he
cta
re d
e t
ere
n, i
ar
secre
tele
re
u-
şite
i lu
i au
fo
st m
un
ca, u
n c
ura
j ne
bu
n ş
i pu
tere
a d
e a
sch
imb
a
me
nta
lităţi.
Spera
nțe
mari
de la 2
016
, după
un a
n a
gric
ol 2
014
-2015
cu
pie
rderi
Co
rne
l Str
oe
scu
ne
-a m
ărt
uri
sit
că a
nu
l ag
rico
l 20
14
-20
15
în-
ce
pe
a p
rom
ițăto
r, n
u m
ai p
uțin
de
1.5
00
de
he
cta
re f
iind
înfi
ința
te c
u g
râu
, rap
iță, p
oru
mb
, flo
are
a-s
oare
lui ș
i mază
re.
Me
he
din
țean
ul î
nsă
mân
țase
cu
grâ
u în
jur
de
40
0 h
a, c
irca 4
00
ha c
u r
ap
iță, a
pro
xim
ativ
20
0 h
a c
u p
oru
mb
, 50
ha c
u m
ază
re, i
ar
rest
ul s
up
refe
țelo
r le
-a p
lan
tat
cu
flo
are
a-s
oare
lui.
Rău
l ave
a s
ă
vin
ă în
să p
est
e c
âte
va lu
ni,
pie
rde
ri d
e b
an
i cau
zate
de
se
ce
tă,
inclu
siv
un
pro
ce
s d
e in
solv
en
ță in
ten
tat
în lu
na s
ep
tem
bri
e 2
01
5
de
o m
are
casă
de
ach
iziții
de
ce
reale
. Alt f
urn
izo
r d
e in
pu
t-u
ri
a f
ost
însă
mai î
nțe
leg
ăto
r, le
-a p
lătit
do
ar
pe
nalit
ățile
. „R
eu
șite
n-a
m p
rea a
vut
în 2
01
5. N
e-a
m c
on
fru
nta
t cu
se
ce
ta p
e u
ne
-
le a
reale
, aju
ng
ân
du
-se
ch
iar
și p
ân
ă la
10
0%
gra
d d
e c
ala
mita-
re. M
ai m
ult, l
a g
râu
am
pie
rdu
t la
gre
uta
te h
ecto
litri
că d
in c
au
za
un
or
plo
i de
scu
rtă d
ura
tă la
mo
me
ntu
l vân
zări
i și,
bin
eîn
țele
s, c
ei
care
au
făcu
t ach
iziții,
au
cu
mp
ăra
t m
ate
ria p
rim
ă c
a
fiin
d f
ura
jeră
. Du
pă c
e a
m t
ras
linie
, an
ul a
gri
co
l 20
14
-
20
15
a în
sem
nat
pe
ntr
u n
oi,
în f
erm
a v
eg
eta
lă, o
pie
r-
de
re d
e a
pro
xim
ativ
do
uă m
ilio
an
e d
e le
i. C
a s
olu
ție
de
ava
rie
și d
e r
ed
resa
re a
situ
ație
i (si
mila
ră a
nilo
r 2
00
7
și 2
01
2), a
m p
urt
at
o d
iscu
ție
cu
fu
rniz
oru
l de
inp
ut-
uri
care
ne
-a în
țele
s și
ne
am
ân
ă c
u p
lata
pe
ntr
u a
nu
l
ace
sta; a
chităm
do
ar
pe
nalit
ățile
. Alt f
urn
izo
r d
e in
pu
t-
uri
ne
-a in
tro
du
s în
să la
pla
tă in
stru
me
nte
(n
.r. -
un
ce
c
de
87
0.0
00
lei)
, de
și d
ato
ria e
ra m
ai m
ică ș
i a c
eru
t și
inso
lve
nța
; am
re
uși
t în
să s
ă f
ace
m u
n a
lt îm
pru
mu
t.
Me
rge
m m
ai d
ep
art
e”,
a d
ecla
rat
Co
rne
l Str
oe
scu
.
Fe
rmie
rul m
eh
ed
ințe
an
a m
ărt
uri
sit,
de
ase
me
ne
a, c
ă
sin
gu
ra c
ultu
ră c
are
a p
erm
is a
co
pe
rire
a u
ne
i părț
i a
pie
rde
rilo
r a f
ost
grâ
ul,
chia
r d
acă a
chiz
ito
rii s
-au
fo
lo-
sit
de
un
te
rtip
și,
du
pă c
âte
va p
loi s
cu
rte
, i-a
u c
um
pă-
rat
lui S
tro
esc
u m
arf
a la
pre
ț d
e m
ate
rie
-pri
mă f
ura
je-
ră. P
rod
ucția la
he
cta
r a f
ost
și e
a m
ică –
do
ar
4.5
00
kg
în m
ed
ie. R
ap
ița a
fo
st în
să c
ea c
are
i-a c
reat
pro
-
ble
me
mari
co
ntr
actu
ale
cu
un
gig
an
t al t
rad
ing
ulu
i.
„Pân
ă la
fin
al,
am
ob
țin
ut
o p
rod
ucție
me
die
de
4.5
00
kilo
gra
me
de
grâ
u la
he
cta
r. L
a r
ap
iță a
m în
ce
pu
t cu
o r
eco
ltă d
e 3
.20
0 k
g la
he
cta
r, d
ar
ne
-au
dis
tru
s p
lo-
ile. D
e a
sem
en
ea, l
a p
oru
mb
, din
păcate
, nu
am
re
uși
t
de
cât
un
pla
fon
de
maxi
mu
m 8
00
kg
pe
he
cta
r ca
pro
du
cție
, iar
la f
loare
a-s
oare
lui a
m o
bțin
ut
cam
50
0
kg
/h
a. Î
n t
ota
l, an
ul t
recu
t am
avu
t o
re
co
ltă în
jur
de
1.8
00
de
to
ne
de
grâ
u, p
e c
are
am
fo
st n
evo
iți s
ă o
vin
-
de
m im
ed
iat
du
pă c
ule
s, p
en
tru
că a
tre
bu
it s
ă a
chităm
o p
art
e d
in in
pu
t-u
ri, s
ă c
um
pără
m m
oto
rin
ă p
en
tru
înfi
ința
rea c
ultu
rilo
r d
e t
oam
nă ș
i a t
reb
uit s
ă d
ăm
și
are
nd
a. A
sta c
hia
r d
acă a
vem
cap
acități d
e d
ep
ozi
tare
de
op
t m
ii d
e t
on
e. L
a p
oru
mb
n-a
m o
bțin
ut
înd
eaju
ns
de
mu
ltă m
ate
rie
-pri
mă n
ici m
ăcar
să p
lătim
are
nd
a,
o s
ută
și c
eva
de
to
ne
de
po
rum
b, p
rețu
l fiin
d d
e 0
,55
lei k
ilog
ram
ul.
La f
loare
a-s
oare
lui,
am
re
co
ltat
cir
ca
15
0 d
e t
on
e d
e m
ate
rie
-pri
mă, c
u u
n p
reț
de
ach
iziție
Pro
fil d
e fe
rmie
r
Corn
el S
troe
scu,
fe
rmie
rul c
are
vrea
să
schi
mbe
fața
agr
icul
turi
iS
ER
IOZ
ITA
TE
A, C
UR
AJ
UL
, MU
NC
A -
SE
CR
ET
EL
E R
EU
ȘIT
EI
ION
EL V
ĂD
UV
A
Pen
tru fe
rmie
rul C
orne
l Stro
escu
, din
Gâr
la M
are
(Meh
edin
ți), 2
015
a fo
st u
n an
cu
pier
deri
la c
ul-
tura
mar
e, d
ar s
alva
rea
a ve
nit d
e la
ferm
a de
găi
ni
ouăt
oare
. Iat
ă că
inve
stiți
a de
apr
oape
800
.000
de
euro
în z
oote
hnie
, pe
care
ferm
ieru
l meh
edin
țean
, al
ătur
i de
parte
neru
l său
de
afac
eri g
erm
an, a
u re
-al
izat
-o p
ână
în p
reze
nt în
cepâ
nd c
u an
ul 2
012
dă ro
ade,
în c
ondi
țiile
unu
i alt
an (2
015)
sec
etos
, ca
re a
gen
erat
pag
ube
în fe
rma
vege
tală
de
nu m
ai
puțin
de
două
mili
oane
de
lei.
Cor
nel S
troes
cu
face
par
te d
in g
ener
ația
de
tiner
i fer
mie
ri ca
re v
rea
să s
chim
be m
enta
lităț
i, să
dea
val
oare
agr
icul
turii
, im
plic
ându
-se
în C
amer
a A
gric
olă
Naț
iona
lă, a
l că-
rei p
reșe
dint
e es
te d
in 2
014.
În 1
99
2, l
a 2
1 d
e a
ni,
plin
de
ela
n ș
i vis
e f
rum
oase
, Co
rne
l Str
oe
s-
cu
ple
ca în
Ge
rman
ia d
oar
cu
hain
ele
de
pe
el ș
i cu
gân
du
l că s
e
va în
toarc
e în
tr-o
zi p
e m
ele
ag
uri
le n
ata
le. N
u i-
a f
ost
ușo
r p
rin
tre
stră
ini,
însă
pu
tere
a d
e m
un
că ș
i se
rio
zita
tea l-
au
aju
tat
să r
ăz-
be
asc
ă. „
Atu
nci c
ân
d a
m a
jun
s în
Ge
rman
ia n
u ş
tiam
nic
i cu
m s
e
spu
ne
„d
a”,
însă
am
mu
ncit m
ult, a
m p
lecat
de
la m
un
ca d
e jo
s”,
îşi a
min
teşt
e C
orn
el S
tro
esc
u. P
as
cu
pas,
a p
us
baze
le u
ne
i afa
-
ce
ri în
do
me
niu
l au
to, d
esc
hiz
ân
d u
n a
telie
r u
nd
e s
e p
rod
uc p
ie-
se p
en
tru
Me
rce
de
s, A
ud
i şi a
lte
mărc
i au
to im
po
rtan
te. M
ulţi î
n
situ
aţia lu
i nu
s-a
r m
ai f
i în
tors
în R
om
ân
ia. C
orn
el S
tro
esc
u a
reve
nit p
e m
ele
ag
uri
le n
ata
le, î
n M
eh
ed
inți, l
a G
ârl
a M
are
și s
-a
ap
ucat
de
ag
ricu
ltu
ră.
4140
2016
pu
tut
ast
fel s
ă ț
in c
ât
de
cât
sub
co
ntr
ol s
itu
ația”,
recu
no
așt
e
Str
oe
scu
.
În 2
01
3, c
ei d
oi a
veau
să c
on
stru
iasc
ă c
u f
on
du
ri p
rop
rii î
ncă o
hală
, de
me
rs c
are
le-a
sco
s d
in b
uzu
nar
încă 3
00
.00
0 d
e e
uro
.
Ce
a m
ai n
ou
ă in
vest
iție
est
e d
e 4
0.0
00
de
eu
ro, b
an
i plă
tiți p
e
alte
cin
ci h
ecta
re d
e t
ere
n, v
ecin
e c
u f
erm
a. P
est
e 2
0.0
00
de
gă-
ini p
rod
uc c
on
stan
t cir
ca 1
6.0
00
de
ou
ă. „
De
țin
em
acu
m ș
i FN
C-
ul p
rop
riu
un
de
pro
du
ce
m f
ura
jul.
În p
lus,
am
mai f
ăcu
t o
ach
iziție
de
te
ren
lân
gă f
erm
a z
oo
teh
nic
ă, c
inci h
ecta
re m
ai e
xact,
pe
care
am
plă
tit
40
.00
0 d
e e
uro
. Pe
ntr
u g
ăin
i cu
mp
ără
m c
ere
ale
-
le n
ece
sare
. De
țin
em
în a
ce
st m
om
en
t în
jur
de
20
.00
0 d
e g
ăin
i
ou
ăto
are
cre
scu
te la
so
l, în
do
uă h
ale
, iar
ca p
rod
ucție
, ave
m în
jur
de
16
.00
0 d
e o
uă c
alit
ate
a I d
e la
ace
ste
găin
i”, a
sp
ecif
icat
ferm
ieru
l.
În m
om
en
tul d
e f
ață
, Str
oe
scu
&co
. est
e în
dis
cu
ție
cu
o f
irm
ă
pro
du
căto
are
de
past
e f
ăin
oase
din
Ge
rman
ia, s
ă v
ad
ă d
acă
ace
știa
își e
xpri
mă a
co
rdu
l pe
ntr
u a
chiz
iția
de
ou
ă (
lob
by-
ul a
fost
făcu
t d
eja
pri
n v
izite
făcu
te d
e n
em
ți la
fe
rma d
in M
eh
ed
inți).
„Vo
rbim
de
o in
vest
iție
fo
art
e m
are
. Ei v
or
calit
ate
pe
ntr
u c
ă în
past
ele
lor
tre
bu
ie s
ă in
tre
ou
ă p
e m
ăsu
ră, n
u p
rafu
ri. N
em
ții v
or
un
part
en
eri
at
cu
no
i. E
i mai v
or
și g
râu
du
rum
pe
ntr
u p
ast
e. Î
n
Ro
mân
ia e
ste
clim
ă p
rop
ice
, se
po
ate
pro
du
ce
calit
ate
, iar
ei
știu
ast
a. N
u n
um
ai s
up
rafa
ța îi
inte
rese
ază
, ci ș
i ro
tația c
ultu
ri-
lor.
Su
nte
m în
dis
cu
ții ș
i cu
alți f
erm
ieri
care
să c
ultiv
e a
ce
l so
i de
grâ
u, a
stfe
l în
cât
să d
ăm
la e
xpo
rt”,
a c
on
chis
Co
rne
l Str
oe
scu
.
Noi i
nve
stiți
i în z
oote
hnie
, în
ferm
a de g
ăin
i
cre
scute
la s
ol
Pe
ntr
u c
ă 2
00
7 ș
i 20
12
au
fo
st a
lți a
ni g
rei,
ca ș
i 20
15
, în
care
Co
rne
l Str
oe
scu
s-a
co
nfr
un
tat
cu
se
ce
ta, f
erm
ieru
l, ală
turi
de
part
en
eru
l său
ge
rman
, au
de
cis
în u
rmă c
u p
atr
u a
ni s
ă in
ves-
teasc
ă în
tr-o
fir
mă a
flată
în in
solv
en
ță ș
i care
ave
a s
ă le
sal-
veze
afa
ce
rile
cu
ce
reale
. Pre
țul o
uălo
r, că d
esp
re g
ăin
ile o
uă-
toare
vo
rbim
, păsă
ri c
resc
ute
la s
ol,
nu
în b
ate
rii,
a p
ăst
rat
co
nst
an
t fl
uxu
l de
cap
ital î
n f
irm
ă. P
rim
a in
vest
iție
a f
ost
de
cir
ca
45
0.0
00
eu
ro. „
Acu
m p
atr
u a
ni d
e z
ile a
m h
otă
rât
să p
reia
u o
fir
-
mă c
are
intr
ase
în in
solv
en
ță ș
i care
ave
a c
a o
bie
ct
de
activi
ta-
te c
reșt
ere
a d
e g
ăin
i ou
ăto
are
. În
20
12
am
avu
t u
n a
n s
ece
tos.
Am
de
cis
atu
nci c
ă a
r fi
bin
e s
ă n
e p
ute
m s
usț
ine
pri
n in
teg
ra-
rea p
rod
ucție
i. În
ace
l an
, un
itate
a d
e p
rod
ucție
ou
ă d
eja
intr
ase
în in
solv
en
ță (
pe
atu
nci n
u e
ra d
ecât
o s
ing
ură
hală
) și
, de
ace
-
ea, a
m p
relu
at-
o c
u a
ctive
și p
asi
ve. S
um
a a
chitată
a f
ost
în ju
r
de
45
0.0
00
de
eu
ro, b
an
ii m
ei ș
i ai a
socia
tulu
i me
u n
eam
ț d
in
ferm
a v
eg
eta
lă. D
eciz
ia a
fo
st lu
ată
du
pă c
e m
-am
gân
dit c
ă p
ot
co
mp
en
sa p
ierd
eri
le p
e c
ultu
ră m
are
, cu
part
ea c
eala
ltă; a
fo
st o
reu
șită
. Ch
iar
am
avu
t n
oro
c, p
en
tru
că p
rețu
l ou
lui a
răm
as
co
n-
stan
t, în
ciu
da f
ap
tulu
i că p
rețu
rile
au
fo
st m
ici l
a c
ere
ale
. Am
de
1,2
lei/
kg
”, a a
dău
gat
ferm
ieru
l. E
ste
su
păra
t că ș
i
în a
ce
st a
n p
rețu
rile
la in
pu
t-u
ri s
un
t m
ari
, mai a
les
la
săm
ân
ță ș
i în
gră
șăm
inte
. Pe
de
altă p
art
e, p
rețu
l ce
-
reale
lor
est
e în
co
ntin
uare
„jo
s”, S
tro
esc
u f
iind
ne
vo-
it s
ă v
ân
dă g
râu
l cu
0,6
5 le
i/kg
. „P
ute
m s
pu
ne
că, l
a
mo
me
ntu
l ace
sta, p
rețu
l ce
reale
lor
dacă n
u e
ste
eg
al,
est
e c
hia
r m
ai m
ic d
ecât
în p
eri
oad
a d
e r
eco
ltare
. La
reco
lta d
in 2
01
5, p
rețu
l de
ach
iziție
a v
ari
at
în f
un
cție
de
calit
ate
într
e 0
,65
-0,7
0 le
i pe
kilo
gra
mu
l de
grâ
u. E
u,
pe
rso
nal,
am
încasa
t 0
,65
lei p
e k
ilog
ram
, la m
om
en
tul
cu
lesu
lui.
În p
reze
nt,
grâ
ul d
e la
no
i din
jud
eț
est
e t
ot
la
0,6
5 le
i kilo
gra
mu
l. P
oru
mb
ul s
e v
ind
e c
u 0
,55
-0,6
0 le
i
kilo
gra
mu
l, ia
r fl
oare
a-s
oare
lui c
red
că la
1,3
-1,4
lei.”
În t
oam
na lu
i 20
15
(an
ul a
gri
co
l 20
15
-20
16
), C
or-
ne
l Str
oe
scu
a în
săm
ân
țat
70
0 h
a c
u g
râu
, 40
0 h
a c
u
rap
iță ș
i 13
0 h
a c
u o
rz. L
ista
nu
se
op
reșt
e în
să a
ici.
30
ha c
u s
oia
urm
ează
să f
ie n
ou
l pari
u a
l fe
rmie
rulu
i cu
pro
gn
oza
ag
rom
ete
o. P
ers
pe
ctive
le s
un
t îm
bu
cu
răto
a-
re. „
Me
rge
m m
ai d
ep
art
e ș
i cu
flo
are
a-s
oare
lui.
Ca le
-
gu
min
oase
ave
m m
ază
re în
jur
de
50
ha. V
rem
să t
es-
tăm
și s
oia
, pe
cir
ca 3
0 h
a; p
oate
va f
i un
an
mai p
loio
s.
Dacă a
vem
acu
m u
n p
ic d
e v
rem
e f
rum
oasă
, vo
m
însă
mân
ța s
oia
în z
ilele
urm
ăto
are
. La n
oi,
cu
ltu
rile
de
toam
nă a
rată
fo
art
e b
ine
. Am
avu
t ap
ă, a
m a
vut
iarn
a
ace
ast
a z
ăp
ad
ă, a
ve
nit în
ain
te s
ă v
ină în
gh
ețu
l.”
Pro
fil d
e fe
rmie
r
4342
2016
Valo
are
a p
H a
scăzu
t ce
l mai m
ult, f
iind
încad
rată
în g
rup
a v
a-
lori
că „
c”,
la d
oze
le d
e N
10
0P
70
și N
15
0P
70
la 4
,74
8 ș
i re
spe
c-
tiv
4,5
89
. Ște
fan
ic ş
i co
lab
. (2
00
6, 2
01
1)
ară
tau
că a
dm
inis
trare
a
a 4
0 t
/h
a/4
an
i a c
on
trib
uit la
am
elio
rare
a p
H-u
lui p
relu
voso
lu-
lui r
oşc
at
de
la Ș
imn
ic, j
ud
. Do
lj. D
e a
sem
en
ea, I
on
esc
u ş
i co
lab
.
(19
91
) ară
tau
valo
ri r
idic
ate
ale
pH
-ulu
i pe
fo
nd
ul d
e c
om
po
st ş
i
rest
uri
ve
ge
tale
dato
rită
re
ţin
eri
i de
cătr
e m
ate
ria o
rgan
ică a
io-
nilo
r d
e a
mo
niu
care
nu
au
mai a
jun
s să
fie
oxi
daţi la
acid
nitri
c
în s
olu
ţia s
olu
lui.
Urm
ări
nd
infl
ue
nţa
lucră
rilo
r so
lulu
i pe
fo
nd
ne
fert
iliza
t şi
de
fe
r-
tiliz
are
cu
gu
no
i de
gra
jd, s
e o
bse
rvă c
ă a
ratu
l la 1
5 c
m a
de
ter-
min
at
acid
ifie
rea s
olu
lui,
iar
ce
le m
ai m
ari
valo
ri a
le p
H-u
lui s
-au
realiz
at
la lu
cră
rile
fără
înto
arc
ere
a b
razd
ei,
resp
ectiv
ciz
el l
a 3
0
cm
şi d
isc.
În c
azu
l fe
rtili
zări
i ch
imic
e, s
e o
bse
rvă c
ă în
toarc
ere
a b
razd
ei l
a
25
cm
ad
ân
cim
e a
co
nd
us
la o
uşo
ară
cre
şte
re a
valo
rii p
H-u
lui
co
mp
ara
tiv
cu
vari
an
ta a
rat
la 1
5 c
m în
str
atu
l de
0-2
0 c
m.
Re
feri
tor
la s
iste
mu
l de
lucră
ri a
le s
olu
lui,
se o
bse
rvă c
ă la
ap
li-
care
a a
zotu
lui,
ce
a m
ai s
en
sib
ilă e
ste
lucra
rea c
u d
iscu
l, u
rma-
tă d
e c
ea c
u c
ize
lul l
a 3
0 c
m. C
ele
mai b
un
e v
alo
ri, î
ncad
rate
în
gru
pa a
ale
pH
-ulu
i, s-
au
re
aliz
at
la t
oate
lucră
rile
so
lulu
i un
de
nu
s-a
fe
rtili
zat
sau
cân
d s
-au
ap
licat
10
t/h
a g
un
oi d
e g
rajd
şi
5 t
/h
a p
aie
+N
50
, din
co
lo d
e c
are
, in
dife
ren
t d
e lu
cra
re, a
plic
a-
rea d
oze
lor
de
N1
00
P7
0 ş
i re
spe
ctiv
N1
50
P7
0 a
u d
us
la s
căd
eri
sem
nif
icative
ale
pH
-ulu
i.
Infl
uenț
a si
stem
ului
de
lucr
ări
ale
solu
lui ş
i a fe
rtili
zări
i as
upra
pH
-ulu
i sol
ului
DR
. IN
G. L
IVIU
DIN
CĂ
Gh.
Ione
scu
Șiş
eşti
men
ţiona
în a
nul 1
958
că p
en-
tru p
rodu
cţii
mar
i, un
a di
n co
ndiţi
ile p
rinci
pale
con
stă
în fa
ptul
că
solu
l tre
buie
să
fie b
ine
lucr
at, c
eea
ce
tradu
s în
zile
le n
oast
re re
prez
intă
o te
hnol
ogie
co-
resp
unză
toar
e cu
acc
ent p
e lu
crăr
ile s
olul
ui. R
eacţ
ia
unui
sol
sau
con
cent
raţia
în io
ni d
e hi
drog
en re
pre-
zint
ă ex
pres
ia c
ondi
ţiilo
r de
form
are
şi d
e ev
oluţ
ie
a so
lulu
i res
pect
iv. M
odifi
care
a pH
-ulu
i prin
cul
tu-
raliz
are
este
dep
ende
ntă
de s
iste
mul
de
agric
ultu
ră
folo
sit,
fiind
influ
enţa
tă d
e fe
lul ş
i can
titat
ea în
gră-
şăm
inte
lor f
olos
ite, d
e am
enda
men
tele
apl
icat
e, d
e in
tens
itate
a şi
felu
l luc
răril
or s
olul
ui e
tc.
După
11 a
ni d
e
experi
menta
reÎn
Tab
elu
l 1 s
un
t e
vid
en
ţiate
mo
dif
icări
le p
H-u
lui p
ro-
vocate
de
sis
tem
ul d
e lu
cra
re a
so
lulu
i, p
recu
m ş
i de
tip
ul d
e f
ert
iliza
re. Î
n c
azu
l sis
tem
ulu
i de
lucră
ri s
e o
b-
serv
ă c
ă p
e m
ed
ia f
ert
iliză
rii o
rgan
ice
şi m
ine
rale
, so
lul
a s
ufe
rit
o s
căd
ere
se
mn
ific
ativă
a p
H-u
lui î
n v
ari
an
ta
cu
ară
tură
la 1
5 c
m, c
are
a f
ost
încad
rată
în g
rup
a b
de
încre
de
re c
u o
valo
are
de
5,0
68
.
Efe
ctu
l de
acid
ifie
re, a
sup
ra r
eacţie
i ch
imic
e a
so
lulu
i
est
e s
em
nif
icativ
în c
azu
l ad
min
istr
ări
i în
gră
şăm
inte
lor
chim
ice
cu
azo
t, care
co
nţin
azo
t d
e u
nd
e r
ezu
ltă a
ni-
on
i care
nu
se
ad
sorb
în s
ol (
Bo
rlan
şi c
ola
b.,
19
82
).
Pe
fo
nd
, re
acţia a
cid
ă a
so
lulu
i est
e d
ato
rată
în p
rim
ul
rân
d p
reze
nţe
i aciz
ilor
hu
min
ici n
esa
tura
ţi ş
i a a
lto
r
aciz
i org
an
ici a
flaţi în
so
luţie
care
dis
ocia
ză H
+ (
Ch
i-
riţă
, 19
55
).
Pe
me
dia
lucră
rilo
r so
lulu
i od
ată
cu
ap
licare
a d
oze
i de
azo
t, în
co
mb
inaţie
cu
paie
şi/
sau
cu
fo
sfo
r se
ob
ser-
vă s
căd
eri
asi
gu
rate
sta
tist
ic a
le p
H-u
lui.
Ace
st lu
cru
nu
s-a
re
marc
at
la v
ari
an
ta n
efe
rtili
zată
sau
la a
plic
a-
rea a
10
t/h
a g
un
oi d
e g
rajd
co
mp
ost
at
spo
nta
n, l
a
care
valo
rile
pH
-ulu
i au
fo
st în
cad
rate
în g
rup
a „
a”
de
valo
ri, c
u v
alo
ri m
ai m
ari
de
5,5
19
şi r
esp
ectiv
5,4
90
.
Facto
r B
Fact
or
AB
1–
ne
fert
iliza
tb
2–
10
t/h
a g
.g.
b3
-5 t
/h
a p
+N
50
b4
– N
10
0P
70
b5
–N
15
0P
70
Me
die
A
a1
–A
rat
la 1
5 c
mb
5.4
05
ab
5.4
29
ab
5.2
63
bb
4.7
04
cc 4
.53
9 d
b 5
.06
8
a2
-Ara
t la
25
cm
a 5
.56
9 a
b 5
.39
7 b
b 5
.34
3 b
a 4
.90
4 b
a 4
.72
8 c
a 5
.18
8
a3
–C
ize
l la 3
0
cm
a 5
.55
4 a
a 5
.56
0 a
a 5
.44
0 b
c 4
.63
6 c
b 4
.63
2 c
a 5
.16
4
a4
–D
isc 1
0 c
ma 5
.54
8 b
a 5
.57
6 a
b 5
.31
1 c
b 4
.74
6 d
c 4
.45
7 e
a 5
.12
8
Me
die
B5
.51
9 a
5.4
90
a5
.33
9 b
4.7
48
c4
.58
9 c
DL
PA
BB
x A
A x
B
5%
0,0
52
0,0
44
0,0
88
*0
,08
8*
1%
0,0
79
*0
,05
90
,12
30
,11
8
0,1
%0
,12
80
,07
8*
0,1
73
0,1
56
Tab
elu
l 1
Infl
uen
ţa
lucră
rii
de b
ază a
so
lulu
i şi
a f
ert
iliz
ări
i asu
pra
reacţi
ei
ch
imic
e a
pre
luvo
so
lulu
i ro
şcat
du
pă 1
1
an
i d
e e
xp
eri
men
tare
Infl
uenţa
sis
tem
ulu
i de
lucră
ri a
le s
olu
lui şi
a
pla
nte
lor
asupra
pH
-ulu
i solu
lui
într
-o r
ota
ţie d
e 3
ani (
Maz
ăre -
G
râu d
e toam
nă
– P
oru
mb)
Urm
ări
nd
infl
ue
nţa
sis
tem
elo
r d
e lu
cra
re a
so
lulu
i asu
pra
mo
di-
ficări
i pH
-ulu
i so
lulu
i pe
me
dia
pla
nte
lor
se o
bse
rvă în
Tab
elu
l 2
că s
iste
mu
l de
lucra
re a
so
lulu
i cu
ciz
elu
l la 2
0 c
m c
u p
H d
e 5
,53
(gru
pa d
e v
alo
ri „
b”)
a in
flu
en
ţat
sem
nif
icativ
scăd
ere
a p
H-u
lui
faţă
de
sis
tem
ele
de
lucra
re c
u în
toarc
ere
a b
razd
ei l
a 2
5 c
m ş
i
ce
l cu
dis
cu
l la 1
0 c
m c
u p
H d
e 5
,63
şi r
esp
ectiv
5,6
6 (
gru
pa „
a”
de
valo
ri).
Urm
ări
nd
infl
ue
nţa
pla
nte
i pe
me
dia
lucră
rilo
r so
lulu
i se
ob
serv
ă
o in
flu
en
ţă s
em
nif
icativă
a s
căd
eri
i pH
-ulu
i so
lulu
i de
la v
alo
are
a
de
5,7
4 d
up
ă c
ultu
ra p
oru
mb
ulu
i care
a f
ost
încad
rată
în g
rup
a
„a”
de
încre
de
re, l
a 5
,56
du
pă m
ază
re (
gru
pa „
b”)
şi l
a 5
,53
du
pă
cu
ltu
ra g
râu
lui c
are
a f
ost
încad
rată
în g
rup
a „
c”.
Urm
ări
nd
inte
racţiu
ne
a f
acto
rilo
r d
e in
flu
en
ţă a
sup
ra m
od
ific
ă-
rii p
H-u
lui s
olu
lui s
e o
bse
rvă la
mază
re c
ă s
iste
me
le d
e lu
cra
re a
solu
lui l
a n
efe
rtili
zat
au
avu
t o
infl
ue
nţă
asu
pra
mo
dif
i-
cări
i re
acţie
i ch
imic
e a
so
lulu
i. În
gru
pa „
a”
de
valo
ri s
-a
afl
at
lucra
rea c
u d
iscu
l cu
o v
alo
are
de
5,6
7, f
iind
ur-
mată
de
lucra
rea e
xecu
tată
cu
plu
gu
l la 2
5 c
m c
u o
va-
loare
a p
H-u
lui d
e 5
,53
, ce
a m
ai s
căzu
tă r
eacţie
a s
o-
lulu
i fiin
d la
lucra
rea e
xecu
tată
cu
ciz
elu
l la 2
0 c
m c
u o
valo
are
de
5,4
7 c
are
s-a
încad
rat
în g
rup
a „
c”
de
valo
ri.
Du
pă c
ultu
ra d
e g
râu
se
ob
serv
ă o
scăd
ere
a a
cid
ităţii
solu
lui i
nfl
ue
nţa
tă d
e s
iste
me
le d
e lu
cră
ri. D
up
ă lu
cra
-
rea c
u p
lug
ul l
a 2
5cm
s-a
înre
gis
trat
o v
alo
are
a p
H-
ulu
i de
5,6
2 în
cad
rată
în g
rup
a „
a”
de
valo
ri, u
rmată
de
lucra
rea c
u d
iscu
l la 1
0-1
2 c
m c
u o
valo
are
a p
H-u
lui
de
5,5
5 în
cad
rată
în g
rup
a „
b”
şi d
e lu
cra
rea c
u c
ize
lul
cu
5,4
2 d
in g
rup
a „
c”
de
valo
ri. L
a p
oru
mb
, la a
rat
la 2
5
cm
şi l
a lu
cra
rea c
u d
iscu
l, va
lori
le p
H s
-au
încad
rat
în
gru
pa „
a”
de
valo
ri, p
e c
ân
d lu
cra
rea c
u c
ize
lul l
a 2
0 c
m
s-a p
lasa
t în
gru
pa „
b”
de
valo
ri. E
xplic
ace
ste
re
zultate
pri
ntr
-o m
ai b
un
ă c
ircu
laţie
pe
ve
rtic
ală
a a
pe
i la lu
cra
-
rea c
u c
ize
lul c
om
para
tiv
cu
ară
tura
la 2
5 c
m ş
i lu
cra
-
rea c
u d
iscu
l.
Urm
ări
nd
infl
ue
nţa
pla
nte
i asu
pra
mo
dif
icări
i pH
-ulu
i
pe
fie
care
sis
tem
de
lucra
re s
e o
bse
rvă c
ă la
lucra
rea
exe
cu
tată
cu
plu
gu
l la 2
5 c
m v
alo
are
a c
ea m
ai m
are
a
pH
-ulu
i de
5,7
5 s
-a a
flat
du
pă c
ultu
ra p
oru
mb
ulu
i co
-
resp
un
zân
d g
rup
ei „
a”
de
încre
de
re, f
iind
urm
ată
de
Cu
ltu
ră m
are
4544
2016
cu
ltu
ra g
râu
lui c
u p
H-u
l de
5,6
2 c
el m
ai p
ute
rnic
aci-
dif
iind
u-s
e s
olu
l du
pă c
ultu
ra d
e m
ază
re c
u o
valo
are
de
5,5
3 în
cad
rată
în g
rup
a „
c”
de
încre
de
re. U
rmări
nd
infl
ue
nţa
pla
nte
i asu
pra
mo
dif
icări
i pH
-ulu
i pe
fo
nd
de
ciz
el 2
0 c
m s
e o
bse
rvă c
ă d
up
ă c
ultu
ra p
oru
mb
ulu
i
care
s-a
încad
rat
în g
rup
a „
a”
de
încre
de
re c
u u
n p
H
5,7
1 a
urm
at
cu
ltu
ra d
e m
ază
re c
are
s-a
afl
at
în g
rup
a
„b”
de
încre
de
re c
u p
H d
e 5
,41
şi a
po
i cu
ltu
ra g
râu
lui
afl
ată
în g
rup
a „
c”
de
încre
de
re c
u o
valo
are
a p
H-u
lui
solu
lui d
e 5
,42
.
Pe
fo
nd
ul l
ucră
rii c
u d
iscu
l la 1
0-1
2 c
m o
rdin
ea v
alo
ri-
lor
de
încre
de
re a
fo
st a
ce
eaşi
ca ş
i la lu
cra
rea c
u c
i-
zelu
l la 2
0 c
m, d
ar
valo
rile
pH
-ulu
i au
fo
st m
ai m
ari
cu
ap
roxi
mativ
0,0
7,
0,2
0 ş
i re
spe
ctiv
0,1
3 u
nităţi p
H.
Facto
r B
Facto
r A
b1
- M
ază
reb
2-
Grâ
u
de
to
am
nă
b3
- Po
rum
bM
ed
ia A
a1
-Ara
t la
25
cm
B 5
,53
ca 5
,62
ba 5
,75
aa 5
,63
a2
- C
ize
l
20
cm
C 5
,47
bc 5
,42
cb
5,7
1 a
b 5
,53
a3
-dis
c
10
cm
A 5
,67
bb
5,5
5 c
a 5
,77
aa 5
,66
Me
die
B5
,56
b5
,53
c5
,74
a
DL
PA
BB
*AA
*B
5%
0,0
32
*0
,02
5*
0,0
43
*0
,04
4*
1%
0,0
53
0,0
35
0,0
65
0,0
61
0.1
%0
,10
00
,05
00
,10
50
,08
6
Tab
elu
l 2
Infl
uen
ţa l
ucră
rilo
r d
e b
ază a
le s
olu
lui
şi
a p
lan
telo
r d
e
cu
ltu
ră a
su
pra
pH
-ulu
i p
relu
vo
so
lulu
i ro
şcat
Cu
ltu
ră m
are
4620
16
În 2
015,
în c
iuda
une
i scă
deri
sem
nific
ativ
e a
în-
tregi
i pie
țe, c
ompa
nia
Cla
as a
înre
gist
rat o
cifr
ă de
af
acer
i rec
ord
de 3
,838
mili
arde
de
euro
(în
2014
: 3,
823
mili
arde
de
euro
). C
u un
pro
fit în
aint
e de
im
pozi
tare
de
158
mili
oane
de
euro
(în
2014
: 155
m
ilioa
ne d
e eu
ro),
prod
ucăt
orul
ger
man
de
utila
je
agric
ole
a ob
ținut
o m
arjă
de
expl
oata
re d
e 4,
1%.
Pia
ța
inte
rnațională
de
uti-
laje
ag
rico
le p
rofe
sionale
se
va
contr
act
a
cu
apro
xim
a-
tiv
20 d
e p
roce
nte
în a
cest
an,
potr
ivit p
revi
ziunilo
r pro
-
ducă
torilo
r. P
rețu
rile
în s
că-
dere
ale
mărf
urilo
r și
flo
tele
de u
tila
je r
ela
tiv
noi
din
mul-
te z
one a
u u
n im
pact
neg
ativ
vizi
bil
asu
pra
te
ndin
țelo
r de
cum
păra
re ale
cl
iențilo
r. C
u
toate
ace
stea,
Cla
as
și-a
putu
t co
nso
lida
în
continu-
are
pozi
ția
de
lider
în
Eu-
ropa.
Vânză
rile
din
A
meri-
ca d
e N
ord
și S
ud a
u a
vut
o
evo
luție p
ozi
tivă
, în t
imp c
e în
Euro
pa de E
st se
co
nst
ată
un d
ecl
in.
În A
sia,
pro
ducă
-
toru
l g
erm
an d
e u
tila
je a
gri-
cole
a î
nre
gis
trat
creșt
ere
în
India
, ia
r pia
ța d
e c
ule
găto
a-
re d
e p
oru
mb d
in C
hin
a s
-a
stabili
zat.
„Sunte
m
bucu
roși
că a
m p
utu
t să
depăși
m o
b-
staco
lele
act
uale
de p
e p
iață
,
dato
rită
st
ruct
urii
noast
re
inte
rnaționale
și
g
am
ei
ex-
tinse
de p
roduse
. C
reșt
ere
a
vânză
rilo
r de două ci
fre în
-
reg
istr
ată
în a
fara
Euro
pei
a
fost
un f
act
or
pozi
tiv
pentr
u
rezu
ltate
le n
oast
re”,
a d
ecl
a-
rat
Loth
ar
Krisz
un, p
urt
ăto
rul
de
cuvâ
nt
al
Consi
liulu
i de
Adm
inis
trație C
laas.
Cla
as e
stim
ează
vâ
nzăr
i și v
enit
uri
stab
ile, î
n 2
01
6M
IHA
ELA
PR
EVEN
DA
Accent
pe c
erc
eta
re
și d
ezv
olta
re
An
de
an
, Cla
as
inve
ste
ște
su
me
co
nsi
de
rab
ile în
ce
r-
ce
tare
și d
ezv
oltare
. În
20
15
s-a
u d
us
cătr
e a
ce
ste
do
-
me
nii
20
3 m
ilio
an
e d
e e
uro
, iar
în a
nu
l pre
ce
de
nt
- 2
12
mili
oan
e d
e e
uro
. Se
pu
ne
acce
ntu
l pe
de
zvo
ltare
a d
e
serv
icii
no
i, p
recu
m ș
i pe
co
mb
ine
de
re
co
ltat
și t
rac-
toare
. Pri
n n
ou
a c
om
bin
ă L
exi
on
, Cla
as
își p
rop
un
e s
ă-
și c
on
solid
eze
și m
ai m
ult p
ozi
ția d
e li
de
r d
e p
iață
în
seg
me
ntu
l pre
miu
m a
l co
mb
ine
lor
de
re
co
ltat.
Mo
dif
icare
a u
tila
jelo
r în
ve
de
rea r
esp
ectă
rii n
oilo
r
stan
dard
e d
e e
mis
ii le
gale
a n
ece
sita
t, d
e a
sem
en
ea,
che
ltu
ieli
de
de
zvo
ltare
.
În p
reze
nt,
un
ul d
in z
ece
an
gaja
ți C
laas
lucre
ază
în d
o-
me
niil
e c
erc
etă
rii ș
i de
zvo
ltări
i.
Inve
stiți
i în d
ezv
olta
rea
și
modern
izar
ea
centr
elo
r de
pro
ducți
e ș
i de v
ânzări
An
ul t
recu
t, in
vest
ițiil
e C
laas
s-au
co
nce
ntr
at
în b
un
uri
le m
ate
ria-
le d
in R
usi
a, F
ran
ța ș
i Ge
rman
ia. L
a în
ce
pu
tul l
ui o
cto
mb
rie
20
15
a f
ost
inau
gu
rată
ce
a m
ai m
od
ern
ă f
ab
rică d
e u
tila
je a
gri
co
le d
in
Eu
rop
a, î
n o
rașu
l Kra
sno
dar
din
su
du
l Ru
sie
i. L
a s
cu
rt t
imp
du
pă
ace
ea, c
om
pan
ia a
se
mn
at
o s
cri
soare
de
inte
nție
cu
Fe
de
rația
Ru
să, c
u s
co
pu
l de
a f
i cla
sifi
cat
Cla
as
ca „
pro
du
căto
r ru
s”. C
ere
-
rea d
e t
eh
no
log
ie d
e r
eco
ltare
efi
cie
ntă
est
e m
are
și e
xist
ă o
ne
-
voie
co
ntin
uă d
e m
od
ern
izare
.
La c
en
tru
l de
te
stare
din
Tra
ng
é (
Fra
nța
) au
fo
st d
ate
în e
xplo
a-
tare
do
uă n
oi b
an
cu
ri d
e t
est
are
de
mari
dim
en
siu
ni.
Ace
ste
a
pe
rmit s
imu
lare
a în
tre
gii
du
rate
de
via
ță a
un
ui t
racto
r în
nu
mai
patr
u s
ăp
tăm
ân
i. În
Ge
rman
ia, l
a c
en
tru
l din
Ham
m, t
eh
no
log
ia
de
de
po
zita
re a
fo
st m
od
ern
izată
, pe
ntr
u a
asi
gu
ra a
pro
vizi
on
a-
rea c
u p
iese
de
sch
imb
la n
ive
l mo
nd
ial î
ntr
-un
mo
d c
ât
mai e
fici-
en
t p
osi
bil.
Alte
do
me
nii
che
ie d
e in
vest
iție
au
inclu
s d
ezv
oltare
a
rețe
lei d
e v
ân
zări
și d
e d
eale
ri ș
i dig
italiz
are
a p
roce
selo
r.
Teh
nic
ă A
gri
colă
4948
2016
Pers
pect
ivele
anulu
i cure
nt
Moto
are
le p
iețe
i rele
vante
pentr
u C
laas
răm
ân n
e-
schim
bate
: cere
rea d
e m
ate
rii p
rim
e a
grico
le c
a u
rmare
a c
reșt
erii p
opula
ției ș
i a s
tandard
elo
r de v
iață
va c
onti-
nua s
ă c
reasc
ă, î
n c
iuda p
osi
bile
lor
fluct
uații t
em
pora
re.
Pentr
u a
nul f
isca
l 2016, c
om
pania
germ
ană s
e a
șteaptă
totu
și la
o a
ltă c
ădere
pe p
iața
mondia
lă. T
endin
țele
ne-
gative
ale
veniturilo
r din
ag
ricu
ltură
și e
fect
ele
crize
lor
eco
nom
ice ș
i polit
ice d
in p
iețe
le e
merg
ente
cauze
ază
o
cum
păta
re g
enera
lă în
ceea c
e p
rive
ște a
chiz
iția
de u
ti-
laje
ag
rico
le.
Totu
și, d
ato
rită
gam
ei b
ine p
ozi
ționate
de p
roduse
și
serv
icii,
Cla
as
se a
șteaptă
să-ș
i mențină v
ânză
rile
la n
i-
velu
l anulu
i 2015 ș
i să o
bțină v
alo
ri s
tabile
ale
pro
fitu
lui
înain
te d
e im
pozi
tare
.
Cla
as
est
e o
afa
cere
de
fam
ilie
fo
nd
ată
în a
nu
l 19
13
,
cu s
ed
iul c
en
tral î
n H
ars
ew
inke
l - G
erm
an
ia, ş
i un
ul
din
tre
ce
i mai i
mp
ort
an
ţi p
rod
ucă
tori d
e u
tila
je a
grico
-
le la
niv
el g
lob
al.
Sp
re f
inalu
l an
ulu
i tre
cut,
la n
ive
l mo
n-
dia
l, n
um
ăru
l de
an
gaja
ți C
laas
a a
jun
s la
11
.53
5, d
e la
11
.40
7 în
20
14
. Ace
st f
ap
t e
ste
re
zultatu
l cre
ște
rii n
u-
măru
lui d
e a
ng
aja
ți d
in C
hin
a ș
i al c
reșt
erii a
ctiv
itățilo
r
de
vân
zări d
in t
oată
lum
ea. Î
n u
ltim
ii d
oi a
ni,
nu
măru
l de
an
gaja
ți a
cre
scu
t cu
ap
roap
e 2
0 d
e p
roce
nte
. În
20
15
,
nu
măru
l de
sta
gia
ri d
in c
om
pan
ie s
e r
idic
a la
7,8
%
(an
ul p
rece
de
nt: 7
,3%
).
În G
erm
an
ia, p
rod
ucăto
rul d
e u
tila
je a
re 5
25
0 d
e
an
gaja
ți.
(Sta
nd
ard
e In
tern
ațio
nale
de
Rap
ort
are
Fin
an
cia
ră -
IF
RS
)
20
15
în m
ilio
an
e d
e e
uro
20
14
în m
ilio
an
e d
e e
uro
Mo
dif
icare
Ve
nitu
ri d
in v
ân
zări
38
38
,53
82
3,0
0,4
%
Pro
fit
bru
t d
in v
ân
zări
82
4,2
89
9,9
*-8
,4%
EB
ITD
A (
pro
fit
înain
te d
e d
ob
ân
zi, i
mp
ozi
-
te, d
ep
recie
re ş
i am
ort
izare
)3
10
,53
27
,9-5
,3%
Pro
fit
înain
te d
e im
po
zita
re1
57
,71
55
,11
,7%
Ve
nitu
l ne
t al g
rup
ulu
i1
05
,71
13
,1-6
,5%
Flu
x d
e n
um
era
r lib
er
38
,8-1
36
,9>
10
0,0
%
Cap
ital p
rop
riu
12
31
,01
18
3,2
4,0
%
Inve
stiții
în b
un
uri
mate
riale
12
8,3
17
3,2
-25
,9%
Tota
l bila
nț
33
43
,23
11
3,1
7,4
%
An
gaja
ți la
data
lim
ită (
30
.9.)
11
.53
51
1.4
07
1,1
%
Gru
pu
l C
LA
AS
în
cif
re
Teh
nic
ă A
gri
colă
5020
16
Lucr
ările
ag
ricole
, posi
bile
pe
cu
rbă
de n
ivel c
u ș
enilate
le
de la C
hallenger
Tra
cto
are
le C
ha
llen
ge
r cu
șe
nile
au
fo
st s
pe
cia
l co
nce
pu
te
pe
ntr
u a
lu
cra
în
co
nd
iţii
ext
rem
e ș
i a
u f
ost
ech
ipa
te c
ore
s-
pu
nză
tor
pe
ntr
u a
fa
ce
fa
ţă o
rică
rui ti
p d
e s
ol,
aco
lo u
nd
e u
n
tra
cto
r co
nve
nţi
on
al n
u e
ste
de
loc in
dic
at.
Pe
cu
rba
de
niv
el,
Ch
alle
ng
er
are
o s
tab
ilita
te g
reu
de
eg
ala
t
de
co
mp
eti
tori
i să
i, d
ato
rită
eca
rta
me
ntu
lui re
gla
bil
şi t
ipu
lui
spe
cia
l d
e ş
en
ile c
u c
are
est
e e
ch
ipa
t. Ș
en
ilele
de
tip
„E
xtre
-
me
Ag
ricu
ltu
re”, c
u c
are
su
nt
ech
ipa
te t
racto
are
le C
ha
llen
ge
r,
împ
ied
ică
ap
ari
ţia
fe
no
me
nu
lui d
e „
de
scă
lţa
re”, c
um
est
e c
u-
no
scu
t p
rin
tre
fe
rmie
ri, d
ato
rită
blo
cu
rilo
r d
e g
hid
are
mă
rite
.
Iar
pe
ntr
u a
re
zist
a c
ât
ma
i b
ine
un
or
ast
fel d
e c
on
diţ
ii, ş
en
i-
lele
au
ma
i p
rim
it în
co
mp
ozi
ţia
lo
r în
că
un
râ
nd
de
ca
blu
ri d
e
rezi
ste
nţă
.
Re
zist
en
ţa u
ne
i a
stfe
l d
e ş
en
ile, î
n c
om
pa
raţi
e c
u o
an
velo
pă
cla
sică
, est
e n
et
sup
eri
oa
ră, f
iind
fo
rma
tă d
in n
u m
ai p
uţi
n d
e
pa
tru
str
atu
ri d
e r
ezi
ste
nţă
în
dif
eri
te u
ng
hiu
ri, d
up
ă c
um
se
po
ate
ve
de
a m
ai jo
s.
Da
că
vă
în
tre
ba
ţi d
e c
e s
un
t m
ai b
un
e ş
en
ilele
pe
un
ast
fel d
e
tere
n în
co
mp
ara
ţie
cu
an
velo
pe
le c
on
ven
ţio
na
le, r
ăsp
un
sul
est
e f
oa
rte
sim
plu
- ş
en
ilele
nu
au
ne
voie
de
pre
siu
ne
cu
ae
r
pe
ntr
u a
pu
tea
ru
la, e
limin
ân
du
-se
ast
fel in
sta
bili
tate
a t
racto
-
rulu
i în
tim
p c
e s
e d
ep
lase
ază
. Su
pra
faţa
de
co
nta
ct
a ş
en
ilei
est
e, d
e a
sem
en
ea
, un
ma
re p
lus
în m
en
ţin
ere
a s
tab
ilită
ţii,
iar
aic
i in
terv
ine
şi p
art
icu
lari
tate
a t
racto
rulu
i C
ha
llen
ge
r, c
are
a
fost
gâ
nd
it ş
i co
nce
pu
t în
că
de
la
în
ce
pu
t ca
un
tra
cto
r p
e ş
e-
nile
. Ast
fel,
gre
uta
tea
tra
cto
rulu
i e
ste
dis
trib
uit
ă în
mo
d e
ga
l
pe
to
ată
su
pra
faţa
de
co
nta
ct
a ş
en
ilei cu
so
lul,
la a
sta
co
ntr
i-
bu
ind
fo
art
e m
ult
şi ce
le p
atr
u r
ole
me
dia
ne
, ca
re b
en
efi
cia
-
ză d
e u
n s
iste
m d
e s
usp
en
sie
pe
bo
gh
iu p
ate
nta
t d
e c
ei d
e la
Ch
alle
ng
er. A
ce
st s
iste
m îi p
erm
ite
şe
nile
i să
co
pie
ze d
en
ive
-
lări
le s
olu
lui şi
să
tra
nsm
ită
în
pe
rma
ne
nţă
la
so
l p
ute
rea
mo
-
toa
relo
r V
12
cu
ca
re s
un
t e
ch
ipa
te m
od
ele
le d
e t
op
ale
tra
c-
toa
relo
r C
ha
llen
ge
r, u
n a
mă
nu
nt
foa
rte
im
po
rta
nt, p
en
tru
că
,
ind
ife
ren
t câ
t d
e p
ute
rnic
est
e u
n m
oto
r, d
acă
nu
po
ate
să
tra
nsm
ită
co
resp
un
zăto
r a
ce
a p
ute
re t
ren
ulu
i d
e r
ula
re, c
ea
ma
i m
are
pa
rte
din
en
erg
ie v
a f
i ir
osi
tă.
Însă
, sta
bili
tate
a u
nu
i C
ha
llen
ge
r n
u a
r fi
su
ficie
ntă
da
că
uti
-
laju
l d
in s
pa
te n
u p
oa
te u
rma
ace
ea
şi t
raie
cto
rie
cu
tra
cto
rul,
mo
tiv
pe
ntr
u c
are
in
gin
eri
i d
e la
Ch
alle
ng
er
au
pu
s la
pu
nct
o
ba
ră d
e t
racţi
un
e c
u u
ng
hi d
e t
racta
re r
eg
lab
il h
idra
ulic
. Ast
-
fel,
în m
om
en
tul în
ca
re u
tila
jul p
ără
seşt
e t
raie
cto
ria
, el p
oa
te
fi r
ed
resa
t fo
art
e s
imp
lu p
rin
in
term
ed
iul u
nu
i co
mu
tato
r e
lec-
tric
am
pla
sat
în c
ab
ina
tra
cto
rulu
i.
Aşa
da
r, s
pu
ne
m u
n D
A r
ăsp
ica
t lu
cră
rilo
r a
gri
co
le p
e c
urb
ă d
e
niv
el a
lătu
ri d
e u
n C
ha
llen
ge
r e
ch
ipa
t co
resp
un
zăto
r d
e c
ătr
e
spe
cia
lişti
i fi
rme
i M
EW
I!
Sec
ţiune
şen
ilă d
e tip
„Ext
rem
e A
gric
ultu
re”
Bar
ă de
trac
ţiune
regl
abilă
hid
raul
ic
Teh
nic
ă A
gri
colă
5352
2016
Tere
nu
rile
ag
rico
le d
in R
om
ân
ia s
un
t d
ife
rite
de
la o
zon
ă la
alta. N
u p
est
e t
ot
întâ
lnim
co
nd
iţii
ide
ale
de
so
l,
aşa
cu
m ş
i le
-ar
do
ri o
rice
fe
rmie
r. U
nii
pro
pri
eta
ri d
e
ferm
e s
un
t o
blig
aţi s
ă lu
cre
ze în
co
nd
iţii
de
ne
imag
i-
nat
pe
ntr
u m
ulţi d
intr
e n
oi,
pe
te
ren
uri
care
mai d
eg
ra-
bă a
r fi
po
triv
ite
pe
ntr
u u
n d
om
en
iu d
e s
chi d
ecât
pe
n-
tru
ag
ricu
ltu
ră. V
orb
im d
e t
ere
nu
ri u
nd
e u
n c
on
du
căto
r
de
tra
cto
r d
in B
ără
gan
nic
i măcar
nu
s-a
r în
cu
me
ta s
ă
ste
a p
e s
cau
nu
l pasa
ge
rulu
i, n
em
aiv
orb
ind
să ş
i co
n-
du
că p
e u
n a
stfe
l de
te
ren
, un
de
înclin
aţia p
e c
urb
a d
e
niv
el a
tin
ge
un
eo
ri ş
i ulu
ito
are
a v
alo
are
de
26
˚.
Exi
stă ş
i părţ
i bu
ne
în t
oate
ace
ste
a, p
recu
m p
reţu
l re
-
lativ
scăzu
t d
e a
chiz
iţie
a t
ere
nu
rilo
r, su
bve
nţiile
mai
mari
şi,
de
ce
nu
, lip
sa in
un
daţiilo
r.
Vo
rbe
am
mai d
evr
em
e d
e g
rad
ul d
e în
clin
are
a a
ce
sto
r
tere
nu
ri, i
ar
pe
ntr
u a
vă f
ace
o id
ee
de
spre
ce
înse
am
-
nă a
ce
sta, p
rivi
ţi c
ele
do
uă im
ag
ini a
lătu
rate
. Ave
ţi,
Put
em a
duce
pr
oduc
tivi
tate
a di
n B
ărăg
an în
zon
ele
de d
eal
ale
Rom
ânie
i?D
ES
CO
PE
RIȚ
I RĂ
SP
UN
SU
L C
HA
LL
EN
GE
R
ÎN R
ÂN
DU
RIL
E D
E M
AI J
OS
VA
SILE
NIC
A, M
EWI B
RA
ND
MA
NA
GER
P
ENTR
U C
HA
LLEN
GER
Gra
fic în
clin
are
curb
a de
niv
elC
halle
nger
pe
curb
a de
niv
el
ast
fel,
şi r
ăsp
un
sul l
a în
tre
bare
a d
in t
itlu
„P
ute
m a
du
ce
pro
du
cti-
vita
tea d
in B
ără
gan
în z
on
ele
de
de
al a
le R
om
ân
iei?
”. E
i bin
e, d
a,
se p
oate
, în
să c
u e
chip
am
en
te p
erf
orm
an
te, a
dap
tate
pe
ntr
u a
st-
fel d
e c
on
diţii
de
lucru
, cu
m e
ste
şi c
azu
l tra
cto
are
lor
cu
şe
nile
Ch
alle
ng
er.
90˚
80˚
70˚
60˚
50˚
40˚
30˚
20˚ 10
˚ 0˚
1000
% (8
4.29
˚)50
0% (7
8.69
˚)30
0% (7
1.57
˚)20
0% (6
3.43
˚)15
0% (5
6.31
˚)
75%
(36.
87˚)
50%
(26.
57˚)
40%
(21.
80˚)
30%
(16.
70˚)
20%
(11.
31˚)
10%
(5.7
1˚)
0% (0
˚)
100%
(45˚
)
„Cad
ast
rul ș
i cart
ea f
un
cia
ră f
orm
ează
un
sis
tem
un
itar
și o
blig
ato
riu
de
evi
de
nță
te
hn
ică, e
co
no
mic
ă ș
i ju
rid
i-
că, d
e im
po
rtan
ță n
ațio
nală
, a t
utu
ror
imo
bile
lor
de
pe
într
eg
ul t
eri
tori
u a
l țări
i”, s
e a
rată
în L
eg
ea n
r. 7
/1
99
6
pri
vin
d c
ad
ast
rul ș
i pu
blic
itate
a im
ob
iliară
, re
pu
blic
ată
art
. 1 a
lin. 1
.
Pe
ntr
u a
înțe
leg
e „
Inte
resu
l și I
mp
ort
an
ța N
ațio
nală
”,
ne
pu
tem
ap
rop
ia d
e „
Str
ate
gia
de
se
cu
rita
te a
Ro
mâ-
nie
i”, c
are
are
ro
lul d
e a
de
fin
i in
tere
sele
națio
nale
, ad
i-
că „
ace
le s
tări
și p
roce
se, b
aza
te p
e v
alo
rile
asu
mate
și
pro
mo
vate
de
so
cie
tate
a r
om
ân
easc
ă, p
rin
care
se
asi
-
gu
ră p
rosp
eri
tate
a, p
rote
cţia ş
i se
cu
rita
tea m
em
bri
lor
ei,
stab
ilita
tea ş
i co
ntin
uitate
a s
tatu
lui.
Ed
ific
are
a u
ne
i
Ro
mân
ii d
em
ocra
tice
, sta
bilă
po
litic
şi p
rosp
eră
eco
no
-
mic
şi s
ocia
l, cap
ab
ilă s
ă p
art
icip
e e
ficie
nt
la d
inam
ica
vie
ţii i
nte
rnaţio
nale
, im
pu
ne
ca, î
n d
ep
lină c
on
co
rdan
ţă
cu
evo
luţia p
roce
selo
r d
e in
teg
rare
eu
rop
ean
ă ş
i eu
ro-
atlan
tică, s
ă f
ie a
firm
ate
, re
aliz
ate
şi p
rote
jate
urm
ăto
a-
rele
inte
rese
naţio
nale
:
a.
Me
nţin
ere
a in
teg
rită
ţii,
un
ităţii,
suve
ran
ităţii ş
i in
de
-
pe
nd
en
ţei s
tatu
lui
rom
ân
;
b.
Gara
nta
rea d
rep
turi
lor
şi li
be
rtăţilo
r d
em
ocra
tice
fun
dam
en
tale
, asi
gu
rare
a b
un
ăst
ări
i, si
gu
ran
ţei ş
i
pro
tecţie
i ce
tăţe
nilo
r R
om
ân
iei;
c.
De
zvo
ltare
a e
co
no
mic
ă ş
i so
cia
lă a
ţări
i, în
pas
cu
Cada
stru
l, în
tre
vorb
e și
fapt
eD
R. I
NG
. DIP
L. M
IHA
I RA
CO
VIC
EAN
de
zvo
ltare
a c
on
tem
po
ran
ă. R
ed
uce
rea s
usţ
inu
tă a
mari
lor
de
-
cala
je c
are
de
spart
Ro
mân
ia d
e ţ
ări
le d
ezv
oltate
eu
rop
en
e;
d.
Re
aliz
are
a c
on
diţiil
or
pe
ntr
u in
teg
rare
a R
om
ân
iei c
a m
em
bru
al N
ATO
şi U
E. R
om
ân
ia t
reb
uie
să d
evi
nă co
mp
on
en
tă, c
u
ob
ligaţii ş
i dre
ptu
ri d
ep
line
, a c
elo
r d
ou
ă o
rgan
izaţii,
sin
gu
rele
în m
ăsu
ră s
ă îi
gara
nte
ze u
n s
tatu
t d
e in
de
pe
nd
en
ţă ş
i su
vera
-
nitate
şi s
ă îi
pe
rmită o
de
zvo
ltare
eco
no
mic
ă, p
olit
ică ș
i so
cia
-
lă s
imila
ră ţ
ări
lor
de
mo
cra
tice
;
e.
Afi
rmare
a id
en
tită
ţii n
aţio
nale
şi p
rom
ova
rea a
ce
ste
ia c
a p
art
e
a c
om
un
ităţii d
e v
alo
ri d
em
ocra
tice
; valo
rifi
care
a ş
i de
zvo
ltare
a
patr
imo
niu
lui c
ultu
ral n
aţio
nal ş
i a c
ap
acităţii d
e c
reaţie
a p
o-
po
rulu
i ro
mân
;
f.
Pro
tecţia m
ed
iulu
i în
co
nju
răto
r, a r
esu
rse
lor
natu
rale
, a c
alit
ăţii
facto
rilo
r d
e m
ed
iu, l
a n
ive
lul s
tan
dard
elo
r in
tern
aţio
nale
.” (S
trate
gia
de s
ecur
itate
naţ
iona
lă a
Rom
ânie
i, 20
01 -
docu
men
t ado
ptat
pr
in H
otăr
ârea
nr.
36 a
Șed
inţe
i com
une
a Se
natu
lui ş
i Cam
erei
Dep
uta-
ţilor
din
18
dece
mbr
ie 2
001,
pub
licat
ă în
Mon
itoru
l Ofic
ial n
r. 82
2 d
in 2
0 de
cem
brie
200
1, p
. 8-9
.)
Sunt
doar
câte
va d
intr
e d
ezi
dera
tele
pe c
are
o a
uto
rita
te c
are
răs-
punde d
e u
n d
om
eniu
atâ
t de im
port
ant
ar
trebui s
ă le
pro
move
ze
și s
ă le
aib
ă în
vedere
pentr
u ț
ara
noast
ră.
Din
păca
te, î
n c
azu
l pro
nunța
tulu
i fenom
en d
e s
ece
tă c
u c
are
ne
confr
untă
m în
ultim
a v
rem
e, n
u s
-au lu
at
măsu
ri n
ece
sare
dim
i-
nuării e
fect
elo
r. D
e a
ceea, c
ei r
esp
onsa
bili
nu a
u d
reptu
l să s
e f
ie
mândri c
ă s
unt
com
ponenții u
nui d
om
eniu
de im
port
anță
națională
.
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ă
5420
16
Te
hnol
ogia
ecoH
ORN
ETar
de p
el fa
brica
din
„tot c
e ard
e”
rve
geta
le
buru
ieni
nese
lecta
te
beg
ar, a
tern
utur
i cu
dejec
i
cren
gi, c
orzi
vde
vie
rea
bloc
urilo
rre
a se
relo
r
îire
a fer
melo
r de p
orci
rea
ferm
elor d
e pui
rest
uri
foia
se
cren
gi u
scat
e
selec
dur
i m
enaje
re
paie
grâu
, orz
, ov
z, et
cca
rton
angh
inar
e
salci
e ene
rg
misc
anth
us
rest
uri
coni
fere
coji,
tulp
ini
oare
a so
arelu
i
rand
amen
t 94-
97%
Pri
ncip
ale
le id
ei
care
sta
u la
baza
P
rog
ram
ulu
i N
ați
on
al
de C
ad
astr
u ș
i C
art
e
Fu
ncia
răA
m s
ă în
ce
rc s
ă e
xtra
g, d
in N
ota
de
fu
nd
am
en
tare
a
Ho
tărâ
rii d
e G
uve
rn p
en
tru
ap
rob
are
a p
rog
ram
ulu
i,
câte
va id
ei p
rin
cip
ale
care
sta
u la
baza
Pro
gra
mu
lui
Națio
nal d
e C
ad
ast
ru ș
i Cart
e F
un
cia
ră, p
revă
zut
a s
e
de
rula
în p
eri
oad
a 2
01
4 –
20
23
.
• Im
pactu
l m
acro
eco
no
mic
Pri
n P
rog
ram
ul N
ațio
nal d
e C
ad
ast
ru ș
i Cart
e F
un
cia
ră
se a
sig
ură
co
nd
ițiil
e p
en
tru
cre
ște
rea g
rad
ulu
i de
aco
-
pe
rire
ge
og
rafi
că a
pro
pri
etă
țilo
r în
reg
istr
ate
în s
iste
-
mu
l in
form
atic in
teg
rat
de
cad
ast
ru ș
i cart
e f
un
cia
ră.
Tere
nu
rile
şi c
lăd
irile
re
pre
zin
tă în
tre
jum
ăta
te ş
i tre
i
pătr
imi d
in a
vuţia n
aţio
nală
a m
ajo
rită
ţii s
tate
lor
(Ban
ca
Mo
nd
ială
, 20
06
). A
dm
inis
trare
a t
eri
tori
ală
şi s
iste
me
-
le d
e în
reg
istr
are
a p
rop
rie
tăţii i
mo
bili
are
joacă u
n r
ol
macro
-eco
no
mic
cru
cia
l în
co
lecta
rea, m
an
ag
em
en
tul ş
i dis
em
i-
nare
a in
form
aţiilo
r p
rivi
nd
pro
pri
eta
tea a
sup
ra im
ob
ilelo
r, u
tiliz
a-
rea ş
i valo
are
a a
ce
sto
ra.
Un
sis
tem
fu
ncţio
nal d
e c
ad
ast
ru ș
i cart
e f
un
cia
ră d
uce
la a
sig
u-
rare
a d
rep
tulu
i de
pro
pri
eta
te, p
rin
înre
gis
trări
pre
cis
e, c
are
în-
seam
nă h
ărț
i pre
cis
e a
le im
ob
ilulu
i și c
ărț
ii fu
ncia
re (
pla
nu
l ca-
dast
ral d
igital ș
i de
sch
ide
rea c
ărț
ilor
fun
cia
re), c
on
trib
uin
d, î
n
co
nse
cin
ţă, l
a d
ezv
oltare
a r
ap
idă ş
i sig
ură
a n
um
ero
ase
ele
me
n-
te d
e in
frast
ructu
ră n
aţio
nale
şi,
în c
ele
din
urm
ă, a
r fu
ncţio
na c
a
şi c
on
diţie
pre
ala
bilă
pe
ntr
u d
ezv
oltare
a m
acro
eco
no
mic
ă.
Un
sis
tem
co
mp
let
și u
nitar
de
man
ag
em
en
t al p
rop
rie
tăţilo
r im
o-
bili
are
est
e d
e in
tere
s n
aţio
nal,
de
oare
ce
: co
stu
l de
tra
nza
cţio
-
nare
est
e s
căzu
t; p
iaţa
imo
bili
ară
est
e m
ai d
inam
ică; d
ezv
oltare
a
inve
stiţiil
or
pu
blic
e s
au
pri
vate
est
e m
ai r
ap
idă; i
nve
stiţiil
e s
trăi-
ne
cre
sc; a
ctivi
tăţile
eco
no
mic
e s
e d
ive
rsif
ică. A
stfe
l, se
cre
ează
pre
mis
ele
de
zvo
ltări
i du
rab
ile a
eco
no
mie
i, în
sp
ecia
l pri
n s
tim
u-
lare
a p
roie
cte
lor
de
infr
ast
ructu
ră, c
reșt
ere
a c
ap
acității d
e a
cce
-
sare
a f
on
du
rilo
r st
ructu
rale
și s
tim
ula
rea in
vest
ițiil
or,
cre
ște
rea
gra
du
lui d
e u
tiliz
are
a t
ere
nu
rilo
r ag
rico
le, c
reșt
ere
a lo
cu
rilo
r d
e
mu
ncă c
u e
fecte
în r
ed
uce
rea ș
om
aju
lui î
n r
ân
du
l tin
eri
lor,
red
u-
ce
rea d
ife
ren
țelo
r d
intr
e s
at
și o
raș,
cre
are
a f
acili
tățilo
r d
e a
cce
s
la e
du
cație
și c
ultu
ră.
• Im
pactu
l asu
pra
med
iulu
i d
e a
faceri
Efe
ctu
l pro
pu
ne
rii l
eg
isla
tive
pre
co
niz
ate
viz
ează
stim
ula
rea m
e-
diu
lui d
e a
face
ri p
rin
:
-cre
ște
rea c
ap
acității i
nve
stițio
nale
;
-u
n m
ed
iu d
e a
face
ri c
on
cu
ren
țial p
rin
atr
ag
ere
a in
vest
ito
rilo
r
stră
ini;
-d
ezv
oltare
a p
iețe
i im
ob
iliare
pri
n c
reșt
ere
a n
um
ăru
lui d
e
tran
zacții;
-d
ezv
oltare
a ș
i im
ple
me
nta
rea p
roie
cte
lor
de
infr
ast
ructu
ră la
niv
el l
ocal ș
i re
gio
nal;
-d
inam
izare
a p
iețe
i cre
ditu
lui i
po
tecar;
-d
ezv
oltare
a in
du
stri
ei d
e p
relu
cra
re a
pro
du
selo
r ag
rico
le;
-cre
are
a p
rem
ise
lor
pe
ntr
u d
ezv
oltare
a e
xplo
ata
țiilo
r ag
rico
le
de
mare
cap
acitate
și e
ficie
nță
, pri
n c
om
asa
rea t
ere
nu
rilo
r și
intr
od
uce
rea t
ere
nu
rilo
r n
elu
cra
te în
cir
cu
itu
l pro
du
ctiv;
-cre
ște
rea g
rad
ulu
i de
ab
sorb
ție
a f
on
du
rilo
r e
uro
pe
ne
;
-cre
ște
rea n
um
ăru
lui l
ocu
rilo
r d
e m
un
că ș
i re
du
ce
rea
șom
aju
lui.
• Im
pactu
l so
cia
l
Re
aliz
are
a P
rog
ram
ulu
i Națio
nal d
e C
ad
ast
ru ș
i Cart
e F
un
cia
ră
va a
vea c
a e
fecte
:
-G
ara
nta
rea a
trib
ute
lor
refe
rito
are
la d
rep
turi
le r
eale
asu
pra
pro
pri
etă
țilo
r p
rin
însc
rie
rea a
ce
sto
ra în
cart
ea f
un
cia
ră;
-V
alo
rifi
care
a p
rop
rie
tățilo
r, p
rin
facili
tare
a o
bțin
eri
i de
fo
nd
uri
ne
ram
bu
rsab
ile ș
i su
bve
nții a
gri
co
le;
-G
ratu
itate
to
tală
la în
reg
istr
are
a p
rop
rie
tățilo
r în
sis
tem
ul i
n-
teg
rat
de
cad
ast
ru ș
i cart
e f
un
cia
ră, d
e c
are
be
ne
ficia
ză t
oate
cla
sele
so
cia
le, i
nclu
siv
ce
le d
efa
vori
zate
;
-S
pri
jinir
ea c
om
un
itățilo
r lo
cale
de
rro
mi,
care
tră
iesc
în a
șeză
ri
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ă
5620
16
info
rmale
și d
ețin
te
ren
uri
și c
on
stru
cții f
ără
acte
de
pro
pri
eta
te, î
n v
ed
ere
a c
lari
ficări
i situ
ație
i ju
rid
ice
refe
rito
are
la im
ob
il, p
recu
m ș
i în
ve
de
rea o
bțin
eri
i
acte
lor
de
ide
ntita
te;
-A
sig
ura
rea în
scri
eri
i co
recte
a d
rep
turi
lor
de
țin
ute
de
gru
pu
rile
vu
lne
rab
ile, c
on
stân
d în
pe
rso
an
e c
u
de
zab
ilită
ți, p
ers
oan
e în
vârs
tă c
are
nu
se
po
t d
ep
la-
sa o
ri c
u a
lte
de
ficie
nțe
dato
rate
vârs
tei,
an
alf
ab
eți,
min
ori
, văd
uve
, min
ori
tăți e
tnic
e c
are
nu
cu
no
sc
limb
a r
om
ân
ă, c
om
un
ități d
e r
rom
i etc
, pri
n m
on
ito
-
riza
rea s
ocia
lă ș
i asi
gu
rare
a p
art
icip
ări
i în
co
nd
iții
de
eg
alit
ate
și e
chitate
a a
ce
sto
ra la
activi
tățile
de
înre
gis
trare
sis
tem
atică;
-C
reșt
ere
a v
en
itu
rilo
r lo
cu
ito
rilo
r d
in m
ed
iul r
ura
l ca
urm
are
a im
ple
me
ntă
rii p
roie
cte
lor
de
de
zvo
ltare
locală
și r
eg
ion
ală
.
• Im
pactu
l asu
pra
med
iulu
i
Pri
n în
reg
istr
are
a s
iste
matică a
tu
turo
r im
ob
ilelo
r se
cre
ează
pre
mis
ele
pe
ntr
u în
scri
ere
a:
-ari
ilor
natu
rale
pro
teja
te N
atu
ra 2
00
0;
-zo
ne
lor
de
pro
tecţie
şi d
e s
igu
ran
ţă a
fere
nte
infr
as-
tru
ctu
rii;
-calit
ăţii d
e m
on
um
en
t is
tori
c a
imo
bile
lor;
-zo
ne
lor
de
ris
c s
eis
mic
.
Și
totu
și
mai e
xist
ă
spe
ran
ță
Pla
nif
icare
a r
ealiz
ări
i în
reg
istr
ări
i sis
tem
atice
a c
ad
ast
rulu
i, la
nsa
-
tă d
e M
inis
teru
l De
zvo
ltări
i Re
gio
nale
și A
dm
inis
trație
i Pu
blic
e -
MD
RA
P, e
ste
o p
roie
cție
care
din
sta
rt p
are
so
rtită e
șecu
lui.
Ne
pu
tem
într
eb
a: „
Pe
ce
stu
diu
s-a
baza
t o
ast
fel d
e p
red
icție
?”
Ar
fi e
xtra
ord
inar
ca a
ce
ia c
are
au
făcu
t ace
ste
pro
pu
ne
ri s
ă p
ri-
me
asc
ă s
ala
riu
pe
re
aliz
ări
le d
e p
ân
ă a
cu
m, c
um
de
altfe
l ar
fi
no
rmal.
Ast
ăzi
, în
lun
a f
eb
ruari
e a
an
ulu
i 20
16
, la a
pro
xim
ativ
un
an
de
la d
em
ara
rea p
rog
ram
ulu
i nu
s-a
u în
ce
pu
t lu
cră
rile
la n
icio
UA
T
(Un
itate
Ad
min
istr
ativ-
Teri
tori
ală
). N
u c
red
că s
e p
oate
just
ific
a o
ast
fel d
e s
itu
ație
. Ce
se
întâ
mp
lă o
are
? S
e f
ac lu
cru
ri p
e a
scu
ns,
cu
m s
-au
de
rula
t la
AN
RP
, cu
de
spăg
ub
irile
? D
e c
e n
u s
e c
om
u-
nic
ă c
u c
etă
țen
ii? S
au
ei n
u t
reb
uie
să ș
tie
? S
un
t în
tre
bări
care
încă n
u a
u r
ăsp
un
suri
, atâ
t p
en
tru
țăra
nu
l ro
mân
care
așt
eap
tă
să p
rim
easc
ă s
ub
ven
țiile
, sau
ori
ce
pro
pri
eta
r care
așt
eap
tă
solu
ții î
n a
ce
st d
om
en
iu d
e im
po
rtan
ță n
ațio
nală
, cât
și p
en
tru
ce
i
care
lucre
ază
în d
om
en
iu, c
are
nu
mai ș
tiu
ce
să în
țele
ag
ă.
Co
nfo
rm d
ecla
rație
i pri
mu
lui m
inis
tru
al R
om
ân
iei d
in d
ata
de
19
ian
uari
e 2
01
6, p
relu
ată
de
pe
site
-ul A
ge
rpre
s, „
Ave
m f
on
du
ri e
u-
rop
en
e p
en
tru
cir
ca 7
00
de
localit
ăţi c
are
ar
pu
tea f
i fin
an
ţate
în
urm
ăto
rii d
oi-
tre
i an
i, p
en
tru
a f
inaliz
a c
ad
ast
rul,
însă
am
co
nst
a-
tat
în d
iscu
ţia d
e a
stăzi
(n
.r. -
cu
co
nd
uce
rea M
DR
AP
) că p
rob
le-
ma n
u e
atâ
t lip
sa f
inan
ţări
i, cât
mo
du
l de
org
an
izare
a A
ge
nţie
i
de
Cad
ast
ru, d
ar
mai a
les
voin
ţa la
niv
el l
ocal a
au
tori
tăţilo
r lo
cale
la n
ive
lul c
om
un
elo
r d
e a
se
imp
lica în
ace
st e
fort
de
cad
ast
rare
.”
Ce
bin
e c
ă s
-a a
flat
de
ace
st s
ub
iect! D
ar
ce
se
face
în c
on
ti-
nu
are
și c
um
? S
au
răm
ân
em
la c
ap
ito
lul c
on
stată
ri ș
i cu
ban
ii
pie
rdu
ți?
Din
an
ul 2
02
0 n
u s
e v
or
mai p
rim
i su
bve
nții,
dacă n
u a
i cad
ast
rul
rezo
lvat.
Ace
st a
n s
e a
pro
pie
cu
pași
re
pe
zi. A
co
ntin
ua s
ă lu
cre
zi
spo
rad
ic n
u f
ace
altce
va d
ecât
să c
on
tin
ui h
ao
sul e
xist
en
t, în
mai
toate
părț
ile în
cad
ast
ru ș
i să f
aci s
erv
icii
do
ar
pe
ntr
u c
erc
uri
de
inte
rese
, țăra
nu
l ro
mân
aju
ng
ân
d d
in n
ou
să f
ie u
mili
t și
să p
lă-
teasc
ă p
en
tru
incap
acitate
a c
elo
r care
pro
mit ș
i nu
fac n
imic
.
Cin
e îi
va r
ăsp
un
de
sim
plu
lui c
etă
țean
în a
nu
l de
gra
ție
20
20
?
Am
avu
t b
an
i, am
înce
rcat,
am
făcu
t st
rate
gii,
dar
și d
e d
ata
ace
ast
a n
e-a
înfr
ân
t si
ste
mu
l.
De
spre
cad
ast
ru s
e v
orb
eșt
e d
in a
nu
l 19
91
, cân
d în
loc c
a L
eg
ea
nr.
18
/1
99
1 p
rivi
nd
fo
nd
ul f
un
cia
r, să
fie
cu
pla
tă c
u c
ea a
cad
as-
tru
lui,
ace
ste
a a
u f
ost
se
para
te ș
i iată
un
de
s-a
aju
ns.
Mă în
tre
b c
ine
est
e t
otu
și r
esp
on
sab
il d
e a
ce
st d
om
en
iu? C
ine
se a
flă la
bu
toan
e?
În in
ten
ția u
no
r o
am
en
i care
și-
au
do
rit
să m
iște
cad
ast
rul a
fo
st
o c
ofi
nan
țare
de
60
lei/
imo
bil
fix,
care
era
de
stin
ată
ace
lora
ce
înd
răzn
eau
să d
em
are
ze în
reg
istr
are
a s
iste
matică a
cad
ast
rulu
i
pe
se
cto
are
cad
ast
rale
. În
să, d
in P
arl
am
en
t a ie
șit
alt-
ce
va: „
Pla
ta d
est
inată
co
fin
an
țări
i pre
văzu
te la
alin
.
(12
5)
se f
ace
de
cătr
e A
ge
nția N
ațio
nală
, în
lim
ita b
u-
ge
tulu
i ap
rob
at,
ulte
rio
r fi
naliz
ări
i în
reg
istr
ări
i sis
te-
matice
la n
ive
lul u
nității a
dm
inis
trativ-
teri
tori
ale
” -
Le
-
ge
a n
r. 1
50
/2
01
5 p
en
tru
mo
dif
icare
a ș
i co
mp
leta
rea
Le
gii
cad
ast
rulu
i și a
pu
blic
ității i
mo
bili
are
nr.
7/1
99
6,
art
. 9, a
lin 1
26
. Ar
fi in
tere
san
t d
e ș
tiu
t cin
e a
avu
t
ace
ast
ă in
terv
en
ție
. Po
ate
atu
nci v
om
pu
tea c
on
stata
cin
e s
e a
scu
nd
e în
sp
ate
le u
no
r d
eciz
ii d
e im
po
rtan
ță
națio
nală
, în
să d
est
inate
do
ar
un
or
seg
me
nte
din
ce
tățe
nii
Ro
mân
iei.
Ca p
art
e a
so
cie
tății c
ivile
, ap
recie
m c
ă a
vem
dre
p-
tul s
ă f
im in
form
ați. D
e c
e s
e r
efu
ză d
ialo
gu
l? C
um
se
gara
nte
ază
dre
ptu
rile
şi l
ibe
rtăţile
de
mo
cra
tice
fu
nd
a-
me
nta
le, a
sig
ura
rea b
un
ăst
ări
i, si
gu
ran
ţei ş
i pro
tecţie
i
ce
tăţe
nilo
r R
om
ân
iei?
Dra
gi r
esp
on
sab
ili d
in d
om
en
iu, a
iub
i țara
nu
est
e o
ruși
ne
, ci o
dato
rie
, mai a
les
cân
d a
i aju
ns
să d
eciz
i
soart
a c
on
frațilo
r tă
i. N
u p
oți s
ă la
nse
zi o
re
form
ă a
tât
de
mare
pe
țară
și a
po
i să c
on
stați c
ă n
u a
i no
rme
le
teh
nic
e d
e a
plic
are
. Un
de
su
nt
spe
cia
liștii?
De
ce
nu
sun
t b
ăg
ați în
se
am
ă? S
un
t p
rea m
ari
inte
rese
le?
Mă în
tre
b u
nd
e e
ste
man
ualu
l calit
ății,
fun
dam
en
tat
pe
pro
ce
du
rile
ce
tre
bu
ie s
ă c
on
du
că la
re
aliz
are
a s
iste
-
mu
lui i
nte
gra
t d
e c
ad
ast
ru ș
i cart
e f
un
cia
ră?
Exi
stă u
n s
iste
m in
form
atic la
niv
el n
ațio
nal,
care
de
bin
e d
e r
ău
fu
ncțio
ne
ază
, de
ce
nu
se
do
reșt
e u
nif
or-
miz
are
a s
iste
mu
lui?
Nu
are
cin
e s
ă-ș
i asu
me
re
spo
n-
sab
ilita
tea? S
-au
te
rmin
at
oam
en
ii d
e s
tat
și d
e b
ine
din
Ro
mân
ia? O
ri la
ro
mân
i nu
se
po
ate
și d
ori
ți s
ă
do
ved
iți a
ce
st lu
cru
?
Într
-o în
tâln
ire
pe
un
su
bie
ct
leg
at
de
un
pro
iect
de
ce
rce
tare
în d
om
en
iu, u
n în
alt f
un
cțio
nar
pu
blic
, atu
nci
cân
d i-
am
atr
as
ate
nția c
ă d
om
nia
sa e
ste
re
pre
zen
-
tan
tul G
uve
rnu
lui R
om
ân
iei ș
i răsp
un
de
de
pro
gra
me
le
de
inte
res
națio
nal,
pe
lân
gă r
efu
zul p
rim
it, m
-a a
cu
zat
că e
u a
m d
ori
t să
de
mo
nst
rez
că ș
i la r
om
ân
i se
po
ate
.
Oare
ast
a e
ste
o p
rob
lem
ă? A
fo
st u
n ș
oc ș
i mi-
am
dat
seam
a c
ă e
ste
de
part
e ț
inta
pe
care
do
resc
să o
atin
g
eu
și c
on
ce
tățe
nii
me
i.
Și t
otu
și în
Ro
mân
ia m
ai e
xist
ă s
pe
ran
ță. E
xist
ă o
a-
me
ni m
ici c
are
po
t să
facă lu
cru
ri m
ari
, iar
ce
asu
l ist
o-
rie
i va m
arc
a f
ap
tul c
ă în
an
ul D
om
nlu
i 20
16
, în
Ro
mâ-
nia
mai e
ste
de
lucru
, la c
ara
cte
r, la
re
spo
nsa
bili
tate
, la
calit
ate
și e
ficie
nță
.
Și p
en
tru
că s
pe
ran
ța m
oare
ultim
a, n
e p
rop
un
em
să
de
mo
nst
răm
că t
ine
rii s
tud
en
ți d
in R
om
ân
ia, c
are
stu
-
dia
ză c
ad
ast
rul,
au
ob
ligația s
ă s
chim
be
lucru
rile
și
spe
răm
ca o
am
en
ii d
e b
ine
, fo
rmato
rii d
e o
pin
ie ș
i ori
-
ce
alți o
am
en
i de
bu
nă c
red
ință
vo
r sp
rijin
i ace
st d
e-
me
rs, a
șa în
cât
Pro
gra
mu
l Națio
nal d
e C
ad
ast
ru ș
i
Cart
e F
un
cia
ră s
ă f
ie în
văța
t și
ap
licat
în R
om
ân
ia.
Su
rsa w
ww
.an
ecp
i.ro
Cad
astr
u ș
i ca
rte
fun
ciar
ă
5958
2016
Imun
itat
ea p
asiv
ă -
un m
od d
e ap
ărar
e în
sez
onul
rec
eD
R. V
IOR
ICA
CH
IUR
CIU
, MED
IC V
ETER
INA
R, D
OC
TOR
ÎN Ș
TIIN
ȚE M
EDIC
ALE
- R
OM
VA
C C
OM
PA
NY
S.A
.
Imuniz
area
pasiv
ăE
xist
ă s
itu
ații c
are
țin
de
alte
rare
a s
au
scăd
ere
a im
un
ității î
nn
ăsc
ute
, cân
d
org
an
ism
ul n
u m
ai e
ste
cap
ab
il să
pro
du
că a
ntico
rpi,
pe
ntr
u a
se
ap
ăra
co
ntr
a u
no
r in
fecții (
bo
lnavi
cro
nic
i, b
ă-
trân
i, o
rgan
ism
e s
lăb
ite
, co
pii,
bo
li au
-
toim
un
e). În
ace
ste
situ
ații,
ce
rce
tări
-
le m
ed
icale
înce
arc
ă s
ă s
up
line
asc
ă
ace
ast
ă s
lăb
ire
a o
rgan
ism
ulu
i, p
rin
in-
tro
du
ce
rea im
un
izări
i pasi
ve, c
are
co
n-
stă în
ad
min
istr
are
a d
e a
ntico
rpi “
gata
făcu
ți”
de
cătr
e a
lt o
rgan
ism
. Ace
st lu
-
cru
se
re
aliz
ează
pri
n a
dm
inis
trare
a d
e
an
tico
rpi m
od
ern
i (im
un
og
lob
ulin
e Y
-
IgY
), “
fab
ricați d
e g
ăin
ă”,
ext
rași
din
ou
.
Oul H
iperi
mun
Pro
du
sele
care
co
nțin
ace
ste
imu
-
no
glo
bu
line
Y s
un
t su
plim
en
te a
li-
me
nta
re ș
i se
găse
sc s
ub
fo
rmă d
e
ou
inte
gra
l - O
ul H
ipe
rim
un
; su
b f
or-
mă d
e li
chid
- Im
un
oin
stan
t M
ultip
lu;
gra
nu
lă -
Im
un
oin
stan
t G
și s
ub
fo
rmă
de
g
el ș
i sp
ray.
Ace
ste
pro
du
se s
un
t
natu
rale
și a
u p
rop
rie
tăți p
reve
ntive
și t
era
pe
utice
în d
ife
rite
afe
cțiu
ni a
le
Sis
tem
ul im
unol
ogic
al u
nui o
rgan
ism
repr
ezin
tă u
n „p
eret
e in
vizi
bil”,
car
e ne
apă
ră d
e la
cel
e m
ai b
anal
e ră
celi,
pân
ă la
infe
cții
grav
e. În
con
diții
nor
mal
e, fi
ecar
e or
gani
sm p
osed
ă m
ecan
is-
me
imun
e, s
peci
aliz
ate,
prin
car
e se
real
izea
ză u
n ră
spun
s im
un, m
anife
stat
prin
pro
duce
re d
e an
ticor
pi c
ontra
uno
r age
nți p
atog
eni.
Ace
asta
est
e o
imun
itate
act
ivă
natu
rală
, înn
ăscu
tă. E
xist
ă si
tuaț
ii câ
nd o
rgan
ism
ul tr
ebui
e st
imul
at p
rin v
acci
nare
, pen
tru a
pro
duce
anu
miți
ant
icor
pi s
pe-
cific
i con
tra u
nor b
acte
rii s
au v
irusu
ri. A
ceas
tă m
etod
ă se
num
ește
imun
izar
e ac
tivă
artif
icia
lă. Î
n am
bele
situ
ații,
org
anis
mul
est
e ca
pabi
l să-
ți pr
oduc
ă si
ngur
ant
icor
pii.
Ant
icor
pii n
umiți
și i
mu-
nogl
obul
ine
sunt
sub
stan
țe p
rote
ice
spec
ifice
cu
o an
umită
stru
ctur
ă, c
are
au c
apac
itate
a de
a
se u
ni c
u an
tigen
ul (b
acte
rie s
au v
irus)
, car
e a
serv
it la
imun
izar
ea o
rgan
ism
ului
, în
scop
ul d
e a-
l ne
utra
liza
și e
limin
a di
n or
gani
sm.
org
an
ism
ulu
i.
Ace
ste
a r
ep
rezi
ntă
o r
esu
rsă v
alo
roa-
să d
e im
un
og
lob
ulin
ă Y
(an
tico
rpi)
, cu
mu
ltip
le a
van
taje
de
tip
ul r
ap
idității
acțiu
nii
lor,
avâ
nd
ro
l im
po
rtan
t în
susț
ine
rea o
rgan
ism
ulu
i în
fața
div
er-
selo
r ag
resi
un
i, co
ntr
ibu
ind
la în
tări
rea
imu
nității s
ale
. Ace
ste
imu
no
glo
bu
line
Y s
un
t ext
rase
din
gălb
en
ușu
l ou
ălo
r
ob
țin
ute
de
la g
ăin
i (G
allu
s d
om
est
i-
cu
s) im
un
izate
activ
(vaccin
ate
) cu
di-
feri
te
an
tig
en
e.
Acți
une ș
i mod
de a
dm
inis
trare
Pro
du
sele
co
nțin
imu
no
glo
bu
line
Y (
an
tico
rpi p
rod
uși
de
găin
ă)
co
n-
tra u
no
r ag
en
ți p
ato
ge
ni c
are
ne
po
t
afe
cta
săn
ăta
tea, c
a:
Esc
he
rich
ia c
oli,
Str
ep
toco
ccu
s p
ne
um
on
iae
, Acin
e-
tob
acte
r b
au
man
nii,
Sta
ph
ylo
co
ccu
s
au
reu
s, K
leb
sie
lla p
ne
um
on
iae
, Sal-
mo
ne
lla e
nte
ritid
is, S
alm
on
ella
typ
hi-
mu
riu
m, P
seu
do
mo
nas
ae
rug
ino
sa,
Clo
stri
diu
m d
iffi
cile
- s
po
ri, C
lost
ri-
diu
m d
iffi
cile
- c
orp
i bacte
rie
ni,
Clo
s-
trid
ium
dif
ficile
- a
nato
xin
a, C
an
did
a
alb
ican
s, H
elic
ob
acte
r p
ylo
ri ș
i Str
ep
-
toco
ccu
s m
uta
ns.
Pro
du
sele
pe
bază
de
Ig
Y s
e f
olo
sesc
, în
mo
d s
pe
cia
l,
pe
ntr
u d
istr
ug
ere
a u
no
r tu
lpin
i bacte
-
rie
ne
re
zist
en
te la
an
tib
iotice
.
Ace
ste
a s
e a
dm
inis
tre
ază
fie
ora
l (p
e
gu
ră), f
ie s
ub
fo
rmă d
e p
icătu
ri în
nas
sau
la n
ive
lul p
ielii
, în
fu
ncție
de
caz
și, d
e a
sem
en
ea, s
ing
ure
sau
în a
so-
cie
re c
u m
ed
icam
en
tele
pre
scri
se d
e
me
dic
ul c
ura
nt,
fără
a a
fecta
acțiu
ne
a
lor.
Mai m
ult, s
e p
ot
folo
si în
sarc
i-
nă ș
i ală
pta
re, n
eavâ
nd
re
acții a
dve
r-
se. P
rod
use
le t
reb
uie
ad
min
istr
ate
cu
pru
de
nță
, do
ar
la p
ers
oan
ele
ale
rgic
e
la o
u, l
a
mo
du
l ge
ne
ral.
Su
plim
en
tele
alim
en
tare
din
gam
a
Imu
no
inst
an
t se
po
t fo
losi
de
cătr
e
pe
rso
an
ele
de
to
ate
vârs
tele
(co
pii
și
ad
ulți)
, în
ge
ne
ral c
u u
n s
iste
m im
un
slăb
it (
dia
be
t, b
oli
cro
nic
e e
tc), m
ai
ale
s în
cazu
l exp
un
eri
i la o
situ
ație
pro
vocato
are
, de
infe
cții,
cu
un
ul d
in
ag
en
ții p
ato
ge
ni f
ață
de
care
, în
ou
l
hip
eri
mu
n, e
xist
ă im
un
og
lob
ulin
e Y
spe
cif
ice
.
Pro
du
sul s
e a
dre
sează
și p
ers
oa-
ne
lor
cu
vârs
te
de
pe
ste
65
de
an
i,
care
se
co
nfr
un
tă c
u f
en
om
en
ul d
e
imu
no
sen
esc
en
ță (
slăb
ire
a s
iste
mu
-
lui i
mu
n).
În c
on
clu
zie
, Ou
ăle
hip
eri
mu
ne
și p
ro-
du
sele
din
Gam
a Im
un
oin
stan
t re
-
pre
zin
tă u
n s
pri
jin im
un
itar
natu
ral,
care
asi
gu
ră im
un
itate
a p
asi
vă a
or-
gan
ism
ulu
i, aju
tân
du
-l s
ă d
ep
ășe
asc
ă
situ
ații d
ific
ile.
Zo
ote
hn
ie
6020
16
Pro
ducț
ii bune,
sati
sfa
cți
i fi
nancia
re„A
m în
che
iat
an
ul 2
01
5 c
u m
ultă b
ucu
rie
, cu
satisf
acția
că n
-am
mu
ncit d
eg
eab
a”,
spu
ne
mân
dru
de
re
aliz
ări
le
lui F
lori
an
Ian
cu
, fe
rmie
r d
in G
răd
iște
a -
Ilf
ov.
Te
hn
icia
n
ag
ron
om
de
me
seri
e, F
lori
an
Ian
cu
a r
eu
șit
an
ul t
recu
t
la c
ultu
ra d
e f
loare
a-s
oare
lui o
pro
du
cție
de
42
00
kg
la h
ecta
r, „c
um
nu
am
făcu
t n
icio
dată
de
cân
d lu
cre
z în
Dru
mul
căt
re s
ucce
s ne
cesi
tă p
rice
pere
și
dăru
ire
MIH
AEL
A P
REV
END
A
ag
ricu
ltu
ră”.
Și l
ucre
ază
de
vre
o 5
5 d
e a
ni.
Fără
irig
ații,
dar
cu
pri
ce
pe
rea d
ob
ân
dită în
an
i de
exp
eri
en
ță ș
i,
de
sig
ur,
cu
dăru
ire
, în
an
ul a
gri
co
l 20
14
-20
15
fe
rmie
rul i
lfo
vean
a o
bțin
ut
o p
rod
ucţie
de
8 t
on
e d
e p
oru
mb
la h
ecta
r și
6 t
on
e
de
grâ
u/h
a. C
ultu
ra d
e r
ap
iță i-
a a
du
s o
pro
du
cție
mai m
ică d
e-
cât
în a
lți a
ni,
dar
totu
și s
atisf
ăcăto
are
, 30
00
kg
/h
a. „
De
şi a
nu
l
a f
ost
fo
art
e d
ific
il, a
m c
ău
tat
să a
plic
ăm
te
hn
olo
gie
de
vârf
, să
nu
re
nu
nţă
m la
nim
ic d
in c
ee
a c
e s
e p
oate
face
cu
ltu
rilo
r ag
ri-
co
le. F
ăcân
d a
ce
st lu
cru
, dân
du
-le
ate
nţia c
uve
nită, a
m p
rim
it ş
i
răsp
lata
. Du
pă o
exp
eri
en
ţă d
e 5
0-5
5 d
e a
ni î
n m
un
ca c
âm
pu
lui,
ştiu
fie
care
bo
b c
e p
oate
să f
acă ş
i ce
cap
acitate
are
. În
fie
care
an
face
m p
rob
e, s
ele
ctă
m, f
ace
m lo
turi
exp
eri
me
nta
le. A
șa a
le-
ge
m s
ăm
ân
ța p
otr
ivită p
en
tru
fe
rma n
oast
ră. A
po
i, ave
m m
aşi
ni
şi t
racto
are
pe
rfo
rman
te, e
lectr
on
izate
, pre
gătim
te
ren
ul c
u m
are
gri
jă, e
xecu
tăm
lucră
rile
ag
rico
le în
tim
pu
l op
tim
. E m
are
lucru
dacă a
i ştiu
t şi
ai p
rin
s m
om
en
tul p
otr
ivit s
ă p
ui s
ăm
ân
ţa în
pă-
mân
t. P
en
tru
ast
a, î
nain
te d
e s
em
ăn
at
urm
ări
m b
ule
tin
ele
me
teo
şi d
acă v
ed
em
că u
rme
ază
plo
i băg
ăm
ime
dia
t u
tila
jele
la p
reg
ătit
Ianc
u Fl
oria
n
Din
fer
mă
în f
erm
ă
6220
16
tere
nu
l, se
măn
ăm
şi d
acă n
e-a
pri
ns
plo
aia
cu
ltu
ra în
păm
ân
t, am
re
zolv
at
tre
ab
a”,
po
vest
eșt
e F
lori
an
Ian
cu
.
Ne
mu
lțu
mir
ile f
erm
ieru
lui s
un
t le
gate
de
pre
țul d
e v
a-
lori
ficare
al p
rod
ucție
i ag
rico
le, 6
2 d
e b
an
i pe
ntr
u k
i-
log
ram
ul d
e g
râu
, 52
de
ban
i kilo
gra
mu
l de
po
rum
b,
rap
iţa a
vân
du
t-o
cu
1,2
lei/
kg
și f
loare
a-s
oare
lui c
u
1,2
5 le
i/kg
. Pre
țuri
mai m
ici d
ecât
în u
rmă c
u d
oi a
ni
cân
d p
rod
ucțiile
au
fo
st m
ai m
ici.
„Pre
ţuri
le n
-au
fo
st
cin
e ş
tie
ce
, am
avu
t n
oro
c d
e p
rod
ucții m
ari
. Cu
do
i
an
i în
urm
ă a
m a
vut
pro
du
cţii m
ai m
ici ş
i am
câşt
igat
ban
i mai m
ulţi.
Dacă n
-aş
fi a
vut
pro
du
cţiile
pe
care
le-
am
făcu
t, aş
fi f
ost
în p
ierd
ere
. Pro
du
cţiile
ne
-au
aju
tat,
au
fo
st m
ari
şi î
ntr
-un
fe
l am
co
mp
en
sat.”
De
po
zita
rea
pro
du
cție
i și v
alo
rifi
care
a la
mo
me
ntu
l op
ort
un
ar
fi u
n
pas
spre
un
câșt
ig m
ai b
un
. De
ocam
dată
, la f
erm
a d
in
Gră
diș
tea, j
ud
ețu
l Ilf
ov
exi
stă n
iște
sp
ații a
le v
ech
iulu
i
CA
P, d
e c
irca 5
00
de
to
ne
. „In
ten
țio
ne
z să
co
nst
ruie
sc
o h
ală
de
40
00
-50
00
de
to
ne
ca s
ă d
ep
ozi
tăm
şi s
ă
vin
de
m m
ai t
ârz
iu p
rod
ucţia, c
ân
d p
rețu
l ne
po
ate
ad
u-
ce
un
ve
nit c
on
sid
era
bil”
, n
e-a
zis
Flo
rian
Ian
cu
.
So
cie
tate
a A
gri
co
la G
răd
iște
a, c
on
du
să d
e F
lori
-
an
Ian
cu
, are
în e
xplo
ata
re a
zi 1
10
0 d
e h
ecta
re ș
i
fiin
țează
din
19
90
, cân
d a
po
rnit c
u 2
00
de
he
cta
re.
30
de
he
cta
re d
in s
up
rafa
ța lu
cra
tă în
pre
zen
t su
nt
în p
rop
rie
ta-
te. „
Vre
au
să m
ai c
um
păr
tere
n, d
ar
e g
reu
pe
ntr
u c
ă în
zo
na m
ea
cu
mp
ără
fo
art
e m
ulți s
trăin
i și o
fert
ele
lor
sun
t m
ai b
un
e. A
u b
an
i,
se îm
pru
mu
tă m
ai u
șor
ca n
oi d
e la
băn
ci,
nu
po
t țin
e p
asu
l cu
stră
inii.
Acu
m p
rețu
l un
ui h
ecta
r e
ste
în ju
r d
e 5
50
0 e
uro
.”
Flo
rian
Ian
cu
a în
ce
pu
t cu
utila
je r
om
ân
eșt
i, u
ne
le d
intr
e e
le
mai e
xist
ă ș
i lu
cre
ază
și a
zi în
fe
rmă, d
ar
ne
voia
l-a îm
pin
s cătr
e
ach
izițio
nare
a d
e t
racto
are
, co
mb
ine
și m
ași
ni a
gri
co
le s
trăin
e,
pe
rfo
rman
te. „
Me
rgân
d t
reab
a b
ine
am
co
nsi
de
rat
că e
ste
ne
ce
-
sar
să n
e d
otă
m c
u u
tila
je m
ai p
erf
orm
an
te, c
are
să n
e a
sig
ure
o
pro
du
cţie
mai b
un
ă. U
ne
le u
tila
je le
-am
cu
mp
ăra
t cu
aju
toru
l fo
n-
du
rilo
r e
uro
pe
ne
, am
acce
sat
un
pro
iect
SA
PA
RD
și a
m c
um
pă-
rat
do
uă t
racto
are
mari
şi d
ou
ă c
om
bin
e p
erf
orm
an
te, i
ar
alte
uti-
laje
, se
măn
ăto
ri, s
cari
ficato
are
, plu
gu
ri e
tc le
-am
cu
mp
ăra
t fă
ră
pro
iecte
, am
re
inve
stit p
rofi
tul,
am
mai a
pe
lat
la b
ăn
ci,
la le
asi
ng
.
Ave
m m
ecan
izato
ri f
oart
e b
ine
pre
gătiţi, s
ufl
etişt
i, au
gri
jă d
e u
ti-
laje
. Am
un
om
care
su
pra
veg
he
ază
cu
m s
un
t exp
loata
te ș
i în
tre
-
ţin
ute
utila
jele
. Mă g
ân
de
sc c
ă la
fie
care
cin
ci a
ni e
bin
e s
ă m
ai
vii c
u u
n t
racto
r n
ou
, o c
om
bin
ă n
ou
ă.”
Fe
rma v
eg
eta
lă d
in lo
calit
ate
a il
fove
an
ă G
răd
iște
a a
re v
iito
r
avâ
nd
în v
ed
ere
că p
e u
rme
le p
rop
rie
taru
l ei F
lori
an
Ian
cu
calc
ă
ne
po
tul,
tân
ăr
stu
de
nt
la d
rep
t în
să, d
ar
care
co
che
tează
cu
ag
ri-
cu
ltu
ra d
e m
ic, f
iind
cre
scu
t în
fe
rmă.
Din
fer
mă
în f
erm
ă
6420
16
lap
tele
cu
ch
eltu
ieli
mai m
ici d
ecât
no
i, vi
n c
u p
reţu
ri
mic
i și p
rim
esc
și s
ub
ven
ții m
ai m
ari
. Sta
tul n
ost
ru n
u
ne
aju
tă c
u n
imic
! No
i aju
tăm
sta
tul p
lătin
du
-ne
dări
-
le, s
ala
riaţii a
u c
ărț
i de
mu
ncă, p
lătim
imp
ozi
t p
e p
rofi
t,
plă
tim
imp
ozi
t p
e d
ivid
en
de
şi n
oi d
e f
ap
t n
u lu
ăm
di-
vid
en
de
le, p
en
tru
că in
vest
im în
co
ntin
uare
să f
ace
m
ce
va. A
sta e
situ
aţia. D
eci n
oi,
care
su
nte
m p
rop
rie
tari
,
patr
on
i, fa
ce
m p
rofi
t. P
lătim
imp
ozi
tul p
e p
rofi
t. D
up
ă
imp
ozi
tul p
e p
rofi
t p
lătim
imp
ozi
tul p
e d
ivid
en
de
. Nu
luăm
div
ide
nd
ele
, le
inve
stim
, dar
tot
plă
tim
imp
ozi
tul.
Ar
tre
bu
i ca c
el p
uţin
să n
e f
ie r
ed
us
imp
ozi
tul p
e d
ivi-
de
nd
e. D
acă t
ot
inve
stim
să n
u m
ai p
lătim
atâ
ta im
po
-
zit.
Vre
m s
ă a
vem
şi n
oi,
ferm
ele
mari
acce
s la
fo
nd
uri
eu
rop
en
e, s
ă a
vem
şi n
oi a
cce
s la
su
bve
nţii m
ai m
ari
,
să a
vem
şi n
oi a
cce
s la
to
t ce
au
acce
s fe
rmie
rii d
in
afa
ră, c
a s
ă p
ute
m ţ
ine
pasu
l cu
ei.
Altfe
l est
e d
ific
il să
ne
de
zvo
ltăm
”, ara
tă C
lau
diu
Davi
țoiu
.
Cla
udiu
Dav
ițoiu
Și fe
rmele
mari
merit
ă
atenția
sta
tulu
iS
pre
de
ose
bir
e d
e s
ecto
rul v
eg
eta
l, zo
ote
hn
ia în
ain
tează
an
e-
voio
s, s
ecto
rul l
ap
telu
i fiin
d c
el m
ai l
ovi
t d
e p
rob
lem
e. C
u t
oate
că p
rețu
l lap
telu
i de
vacă ș
i-a r
eve
nit u
n p
ic, t
ot
nu
est
e la
niv
e-
lul a
nilo
r 2
01
3-2
01
4, s
pu
ne
ne
mu
lțu
mit C
lau
diu
Davi
țoiu
, ce
l care
ad
min
istr
ează
Ag
roin
daf
Afu
mați (
Ilfo
v), s
ocie
tate
care
de
țin
e o
ferm
ă d
e 1
30
0 t
au
rin
e d
e la
pte
și a
re în
exp
loata
re c
irca 1
20
0
he
cta
re d
e t
ere
n a
gri
co
l pe
care
se
cu
ltiv
ă c
ere
ale
, po
rum
b s
iloz,
po
rum
b b
oab
e, l
uce
rnă, o
rz, t
oate
pe
ntr
u f
erm
a d
e a
nim
ale
. „C
u
sacri
ficii
am
re
uși
t să
tre
ce
m p
est
e im
pasu
l pro
vocat
an
ul t
recu
t
de
pre
țul m
ic a
l lap
telu
i. N
u a
m m
ai f
ăcu
t in
vest
iții.
Acu
m, l
a în
ce
-
pu
t d
e 2
01
6, p
rețu
l pe
ntr
u la
pte
și-
a m
ai r
eve
nit, d
ar
tot
e m
ic ș
i
cu
gre
u f
ace
m f
ață
. Un
fe
rmie
r care
face
nu
mai c
ultu
ră m
are
e
asi
gu
rat.
În c
az
că n
u f
ace
pro
du
cţie
ia n
işte
ban
i de
la a
sig
ură
ri
şi r
ezo
lvă p
rob
lem
a. N
oi,
cre
scăto
rii d
e a
nim
ale
de
ge
ab
a lu
ăm
ban
i de
la a
sig
ură
ri –
că ş
i no
i su
nte
m a
sig
ura
ţi –
dacă n
-ave
m
ce
să d
ăm
de
mân
care
la a
nim
ale
. Cu
ban
ii n
-ai c
e c
um
păra
,
dacă n
u s
e f
ace
pro
du
cţie
ve
ge
tală
în ţ
ară
. De
-a lu
ng
ul t
imp
ulu
i
am
inve
stit în
ge
ne
tică, î
nsă
n-a
m in
vest
it d
e p
ildă în
infr
ast
ructu
-
ră, î
n g
est
ion
are
a g
un
oiu
lui d
e g
rajd
. Ave
m p
rod
ucţia d
e la
pte
în
jur
de
27
-28
de
litr
i pe
cap
de
vacă p
e z
i. P
oate
că a
m p
ute
a s
ă
ob
ţin
em
mai m
ult d
acă a
m in
vest
i, d
ar
e g
reu
. Am
asi
gu
rat
co
n-
fort
ul a
nim
ale
lor,
însă
cu
mai m
ultă c
he
ltu
ială
cu
fo
rţa d
e m
un
că,
cu
mai m
ultă c
he
ltu
ială
cu
me
can
izare
a f
aţă
de
gra
jdu
rile
care
sun
t m
od
ern
izate
, au
tom
atiza
te”,
spu
ne
cu
am
ără
ciu
ne
în g
las
Cla
ud
iu D
avi
țoiu
.
În o
pin
ia f
erm
ieru
lui i
lfo
vean
, o f
erm
ă z
oo
teh
nic
ă d
e m
ări
me
a
ce
lei p
e c
are
o d
ețin
e e
ris
can
t d
e ț
inu
t fă
ră ir
igații.
De
ace
ea,
inte
nția e
ste
să c
on
stru
iasc
ă n
iște
pu
țuri
pe
ntr
u a
irig
a 5
0-6
0 d
e
he
cta
re d
e lu
ce
rnă. Î
nsă
, cu
fin
an
țare
de
la b
ăn
ci ș
i nu
de
la U
ni-
un
ea E
uro
pe
an
ă. „
Vre
m s
ă f
ace
m n
işte
pu
ţuri
pe
ntr
u c
a m
ăcar
să
reu
şim
să ir
igăm
50
-60
ha d
e lu
ce
rnă, c
a s
ă f
ace
m 4
-5 c
oase
pe
an
. In
vest
iția
ast
a în
seam
nă c
âte
va s
ute
de
mii
de
eu
ro. N
u r
e-
uşi
m c
u f
on
du
ri e
uro
pe
ne
, pe
ntr
u c
ă în
ge
ne
ral a
cce
sul l
a b
an
ii
eu
rop
en
i est
e g
reu
pe
ntr
u f
erm
ele
mari
. Nu
luăm
pu
ncta
j, p
en
tru
că s
un
t n
işte
gri
le în
care
fe
rme
le m
ari
nu
ob
țin
pu
ncta
j. N
oi t
re-
bu
ie s
ă n
e d
ezv
oltăm
pe
co
nt
pro
pri
u. F
erm
ele
mari
din
Ro
mân
ia,
care
to
tuşi
dau
pro
du
cţia d
e la
pte
, în
pro
ce
nte
, ce
a m
ai m
are
din
ţară
, au
răm
as
în u
rmă c
u in
vest
iţiil
e. E
u a
m f
ost
în a
fară
, în
Un
-
gari
a, î
n P
olo
nia
, în
Slo
vacia
. Să ş
tiţi c
ă t
oţi n
e-a
u în
tre
cu
t în
do
-
me
niu
l in
vest
iţiil
or,
ferm
ele
mari
aco
lo s
un
t d
ezv
oltate
. No
i, aic
i
în R
om
ân
ia n
e d
ezv
oltăm
de
stu
l de
gre
u, p
reţu
l lap
telu
i e m
ic, n
u
pu
tem
să b
en
efi
cie
m d
e f
on
du
ri e
uro
pe
ne
şi r
ăm
ân
em
în u
rmă
cu
inve
stiţiil
e. R
ăm
ân
ân
d în
urm
ă c
u in
vest
iţiil
e n
u ţ
ine
m p
asu
l
cu
co
ncu
ren
ţa f
ăcu
tă d
e c
eila
lți f
erm
ieri
eu
rop
en
i, care
pro
du
c
67
de 1,5
-2 or
i mai
mic
GAZ
de 3-
4 ori
mai
mic
CEri
rand
amen
t 94
-97%
de 2-
3 ori
mai
mic de
4-5 o
ri mai
mic
term
ice
injec
tor,
radi
ante
ecoH
OR
NE
T
i-P
E-m
La g
hic
ito
are
Un
tip
vin
e la
gh
icito
are
. Aia
îi p
rive
ş-
te p
alm
a:
- G
roazn
ic. S
oacră
-ta v
a m
uri
pe
ste
do
uă z
ile.
- A
sta ş
tiu
şi f
ără
tin
e. P
e m
ine
mă in
-
tere
sează
dacă v
oi f
i pri
ns
sau
nu
!
Ras s
au
tu
ns
Un
re
stau
ran
t fo
art
e e
leg
an
t. U
nu
l din
-
tre
clie
nţi ş
i-a le
gat
şerv
eţe
lul l
a g
ât.
Șe
ful d
e s
ală
ch
eam
ă o
spăta
rul ş
i îi
spu
ne
:
- A
trag
e-i
, te
ro
g, p
olit
ico
s, a
ten
ţia, c
ă
aic
i nu
se
ob
işn
uie
şte
aşa
ce
va!
Osp
ăta
rul s
e d
uce
la c
lien
t şi
-l în
tre
a-
bă p
rie
ten
os:
- C
e d
ori
ţi, r
as
sau
tu
ns?
Pu
tere
de c
on
vin
gere
La o
masă
, în
tr-u
n b
ar,
stăte
a u
n n
en
e
care
dăd
ea p
e g
ât
pah
ar
du
pă p
ah
ar.
De
fie
care
dată
cân
d t
erm
ină u
n p
a-
har,
se u
ita în
bu
zun
aru
l căm
ăşi
i.
Intr
igat,
barm
an
ul î
l în
tre
ab
ă:
- D
e c
e v
ă t
ot
uitaţi în
bu
zun
aru
l căm
ă-
şii d
up
ă f
iecare
pah
ar?
- A
m a
co
lo o
po
ză c
u n
eva
stă-m
ea.
Cân
d m
i se
pare
fru
mo
asă
, mă d
uc
acasă
!
Înti
neri
re
Mari
a s
e în
toarc
e d
e la
mag
azi
n c
u o
pălă
rie
no
ua. C
ătr
e Io
n:
- M
ă, I
oan
e, s
ă v
ezi
, mi-
a z
is v
ân
zăto
a-
rea c
ă p
ălă
ria a
sta m
ă f
ace
să p
ar
cu
10
an
i mai t
ân
ără
.
La c
are
Io
n:
- Ș
i-atu
nci d
e c
e n
u ţ
i-ai l
uat
tre
i?
Recla
mă
Re
cla
ma u
nu
i in
stitu
t d
e c
osm
etice
:
„Nu
flir
taţi c
u f
em
eia
atr
ăg
ăto
are
ce
iese
de
pe
po
art
a n
oast
ră! S
-ar
pu
tea
să f
ie s
oacra
du
mn
eavo
ast
ră.”
Mo
tive d
e d
ivo
rț
Mări
a d
iscu
tă c
u p
rie
ten
a e
i
fran
ţuzo
aic
ă.
- D
acă m
ă în
şeală
Io
n o
dată
, îl i
ert
.
Dacă m
ă în
şeală
a d
ou
a o
ară
div
orţ
ez,
că d
oar
n-o
i sta
cu
un
re
cid
ivis
t.
Mari
an
ne
sp
un
e:
- D
acă m
ă în
şeală
Je
an
o d
ată
, eu
îl
înşe
l de
do
uă o
ri. D
acă m
ă în
şeală
a
do
ua o
ară
, îl î
nşe
l de
10
0 d
e o
ri, c
a s
ă-
mi v
ărs
năd
ufu
l. D
acă m
ă în
şeală
şi
a t
reia
oară
, div
orţ
ez,
că d
oar
nu
m-o
i
face
cu
rvă d
in c
au
za lu
i!
Ion
mo
ralist
Ion
se
tre
zeşt
e în
to
iul n
op
ţii s
ing
ur,
în
pat,
fără
ne
vast
ă-s
a, M
ari
a. I
ese
afa
ră
şi o
cau
tă. D
up
ă c
eva
tim
p, o
găse
ş-
te lâ
ng
ă o
căp
iţă f
ăcân
d d
rag
ost
e c
u
Gh
eo
rgh
e ş
i îi z
ice
:
- C
e f
aci,
Mări
e? M
âin
e, p
oim
âin
e t
e-o
i
pri
nd
e ş
i cu
ţig
ara
…
Întâ
iul
Ion
şi M
ari
a în
pat:
- M
ări
e, f
ii si
nce
ră, s
un
t p
rim
ul b
ărb
at
din
via
ţa t
a?
- M
ă, I
oan
e, s
-ar
pu
tea, c
ă îm
i pari
cu
no
scu
t!
No
ap
tea n
un
ţii
Ion
şi M
ari
a în
no
ap
tea n
un
ţii.
Mari
a
stăte
a în
pat,
într
-o ţ
inu
tă s
exy
, şi î
l aş-
tep
ta p
e Io
n, c
are
se
uita p
e f
ere
ast
ră.
Aşt
eap
tă e
a o
jum
ăta
te d
e o
ră, d
up
ă
care
îi s
pu
ne
:
- H
ai,
mă Io
an
e, c
e f
aci a
co
lo?
- S
tai,
fă, c
ă v
in a
cu
!
Încă o
jum
ate
de
oră
şi M
ari
a z
ice
:
- H
ai,
mă Io
an
e, c
ă t
e a
şte
pt! S
un
t n
u-
mai a
ta! I
a-m
ă!
- H
o, f
ă, c
ă v
in a
cu
, ce
te
gră
be
şti a
şa?
Pe
ste
încă o
jum
ate
de
oră
, Mari
a s
e
du
ce
la Io
n, s
up
ăra
tă:
- H
ai,
mă, c
e n
aib
a f
aci a
co
lo?
Ion
, în
gân
du
rat,
uitân
du
-se
în c
on
tin
u-
are
pe
fe
reast
ră, s
pu
ne
:
- F
ă, M
ari
o, a
vea d
rep
tate
tata
că-i
fru
-
mo
asă
no
ap
tea n
un
ţii!
Do
rin
ță
Ioan
e, a
căzu
t o
ste
a, p
un
e-ţ
i o d
ori
nţă
.
- M
i-am
pu
s-o
!
- Ș
i ce
mai a
şte
pţi?!
Ceart
ă
Într
-o s
eară
, Io
n ş
i Mări
e, d
up
ă o
ce
ar-
tă în
focată
, ho
tără
sc s
ă n
u-ş
i mai v
or-
be
asc
ă. S
e p
un
ei î
n p
at,
iar
Ion
, care
tre
bu
ia s
ă s
e t
reze
asc
ă d
e d
imin
eaţă
îi sc
rie
un
bile
ţel M
ări
ei:
„Tre
zeşt
e-m
ă
la o
ra 5
”.
Dim
ine
aţa
, la o
ra 1
0, s
e t
reze
şte
şi I
on
.
Ne
rvo
s n
evo
ie m
are
, se
uită în
pat
şi
găse
şte
un
alt b
ilet: „
Est
e o
ra 5
, bo
ule
.
Tre
zeşt
e-t
e!”
Pe p
ere
te
Se
ara
la c
ulc
are
, în
pat.
Mar
ia: I
oan
e !
Ion:
C
e-i
, fă, l
asă
-mă s
ă d
orm
!
Mar
ia: I
oan
e!
Ion:
N
o, z
i od
ată
!
Mar
ia: U
ite
că a
vem
o p
loşn
iţă p
e
pe
rete
.
Ion:
D
ar
ce
-ai v
rea s
ă a
vem
, un
Re
mb
ran
dt!?!
Neru
șin
are
Ion
o p
rin
de
pe
Mari
a c
u G
he
org
he
,
ce
l mai b
un
pri
ete
n a
l său
, în
pat..
.
- M
ăi,
ne
me
rnic
ule
, to
cm
ai t
u, c
el m
ai
bu
n p
rie
ten
al m
eu
, cu
so
ţia m
ea, î
n
patu
l me
u, f
ără
ru
şin
e, ş
i zic
i că m
ă
resp
ecţi c
a p
e n
ime
ni a
ltu
l, şi
te
ro
g
măcar
să t
e o
pre
şti c
ân
d v
orb
esc
cu
tin
e...!!!
Pe d
rum
Ion
şi G
he
org
he
se
întîln
esc
la u
n c
olţ
de
str
ad
ă. Î
ntr
eab
ă Io
n p
e G
he
org
he
:
- U
nd
e m
eri
, mă?
- N
u ş
tiu
! Da' t
u u
nd
e m
eri
, mă?
- N
u ş
tiu
!
- N
o, a
tun
ci h
ai p
-aci c
ă-i
mai
ap
roap
e...
Care
pe c
are
Ion
şi G
he
org
he
:
- S
erv
us,
Io
an
e, c
e f
aci?
- B
ine
, mi-
am
luat
sco
ncs.
..
- Ș
i un
de
-l ţ
ii?
- A
păi î
n p
at,
la p
icio
are
.
- D
a' n
u p
ute
!?
- B
a d
a, d
ar
s-o
învă
ţa e
l…
De
la...
Goo
gu a
duna
te
Zâm
biț
i, vă
ro
g!
• T
ole
ran
ță e
xc
ele
ntă
la
erb
icid
.
• C
om
ba
tere
ro
bu
stă
și d
e în
cre
de
re a
bu
ruie
nilo
r.
• C
ea
ma
i b
un
ă g
en
eti
că
.
Util
izaț
i cu
prec
auție
pro
duse
le fi
tosa
nita
re. C
itiți
înto
tdea
una
etic
heta
și i
nfor
maț
iile
desp
re p
rodu
s în
aint
e de
util
izar
e. A
tenț
ie la
sim
bolu
rile
și in
dica
țiile
de
peric
ol.
Urm
ăreș
te în
totd
eaun
a p
erfo
rman
ța m
axim
ă.
6820
16
Grâuldeclinatla infinit