Corina Istrate Manuela Koszorus

DoraMacean Nicoleta Todoran

Pu~culita cu lecturi Caiet de lecturi pentru clasa a III-a

Krettiv

l ' l

ARGUMENT

Apreciem ca textele propuse in ,,Pu~culita cu pove~ti" au fost selectate ~i grupate tinand cont de criteriul accesibilitatii, de particularitatile de varsta ale elevilor, de pre­vederile curriculum-ului ~colar· ~i vin in sprijinul formarii ~i dezvoltarii capacitatilor ~i competentelor comunicative ale elevilor ciclului primar. In aceasta perioada, elevii trebuie sa invete sa se exprime, sa alcatuiasca ~i sa asculte mesaje, sa alcatuiasca enun­turi cu cuvinte date, sa poata realiza un eseu, un afi~ pentru un spectacol, sa dezvolte idei ~i sa le sustina, sa-~i prezinte gandurile. 0 contributie esentiala la formarea trasaturilor de comportament, a personalitatii elevilor ciclului primar o are literatura prin genurile literare care pot fi abordate in aceasta perioada. In acest context, autoarele, prin texte­le alese ~i propuse spre dezbat~re, contribuie la formarea ~i dezvoltarea sentimentelor, la transformarea elevilor din ascultatori in cititori activi, la trezirea interesului pentru activitatea intelectuala ~i in mod deosebit pentru lectura, astfel incat elevii sa participe activ la propria formare prin receptarea corecta a textelor literare, a mesajului transmis.

Pornind de la figurile de stil, pe care elevii le numesc ,,expresii frumoase", autoarele Ii solicita pe elevi sa construiasca enunturi in care folosesc ca model figurile de stil din textul literar. Astfel, fara a foldsi denumirile pe care le vor invata in clasele ur­matoare, fara a defini figurile de stil, elevii pot deosebi insu~irile obi~nuite de cele neobi~nuite, pot descoperi ca un obiect este comparat cu altul, ca se pot pune pe seama unor lucruri sau fiinte actiuni specifice personajelor. Aceste procedee se pot folosi ca mo­dele in construirea unor enunturi, alcatuirea de compuneri, completarea unor fi~e, lucrul in perechi sau in grup pentru realizarea unor postere, intocmirea·recenziilor.

Pentru diversificarea metodelor de receptare/intelegere a textelor literare, autoa­rele au propus exercitii diverse, atractive, de tip joc, astfel incat elevii sa lucreze cu pla­cere ~i sa realizeze obiectivele propuse ~i prin joc. Tipurile de exercitii au fost create in a~a fel incat sa solicite capacitatile intelectuale ale elevilor ~i sa le ofere posibilitatea accesibilizarii invatarii. . .

Recomandam elevilor ~i parintilor ,,Pu~culita cu lecturi", care este ~i un mijloc de inspiratie pentru pregatirea ~i realizarea unor performante ~colare de catre elevi, dar o recomandam in acela~i timp ~i colegilor invatatorijinstitutori care pot crea ca­drul adecvat unor dezbateri pe teme similare cu cele prezentate de autoare, precum ~i realizarea unor concursuri interactive pe teme de creatie literara.

Prof, dr, Dumitru Orosan

VLADIMIR COLIN

Vladimir Colin (pc numele real Jean Colin, s-a nascut la 1 mai 1921) la Bucure$ti. Este considerat a fi eel mai important scriitor rornfm de literatura frmtastica, ~tiintifico -fantastidi. A crescut intr-o familie de evrei emancipati.

i

FISA DE AUTOR '

A scris romane fantas tice, romane ~tiint i fi c·o-fantasti­

ce (A zecea lume ~ i Ba bel), basme, volume de poves­tiri ~tiintifico-fantastice $i o carte de fantezie istorica, Legendele farii lui Vam. Aceasta a devenit cartea sa cea rnai cunoscuta, fiind editata ~i tiparita in Spania ~i Franta in volume de benzi desenate. A scris foarte multe bas me moderne sau literatura de po­pularizare pentru copii.

Povestea crocodilului care plangea

Un crocodil ~edea odata pe malul unei ape ~i plangea, plangea cu lacrimi de crocodil.

- Vai, vai, cat de rau !mi pare! Vai, vai, sunt nemangaiat! - Ce-ai patit, crocodilule? lntreba o caprioara. De ce

plangi? Crocodilul l~i clatina capul ~i striga cu durere: - Cum sa nu plang, cum sa nu plang daca am lnghitit adineauri un explorator

cu pu~ca ~i ranita cu tot? Caprioara, care nu-1 avea la inima pe crocodil, rase bucuroasa: - Aha! Te racaie pu~ca pe gatlej, a~a-i? - Da' de unde! gemu crocodilul. Nu pricepi nimic! ... Ce pu~ca? Ma doare inima,

inima ma doare cand ma gandesc la bietul explorator pe care 1-am lnghitit... Un om atat de lndraznet! Un barbat voinic, care cuno~tea toate padurile salbatice, toate cotloa­nele pamantului... Ce nenorocire! Ce nenorocire! Cum am putut eu sa-1 lnghit, cu pu~ca ~i ranita cu tot? Sunt un ticalos, un nelegiuit... N-am sa-mi iert fapta asta cat oi trai!

~i plangea, plangea crocodilul, plangea cu lacrimi de crocodil.

Caprioara, care se tinuse departe, se apropie de cro­codil, daca-i vazu durerea, ~i lncerca sa-1 mangaie:

- Draga crocodilule, spuse ea, daca ai ~ti cat sunt de fericita ca te-aud vorbind a~a ... Vad ca-ti pare r~u ...

- Rau! Rau! striga crocodilul. Dar vino mai aproa­pe, ca nu te aud prea bine ...

Caprioara se apropie.

5

6

- Bietul explorator! grai ea. L-ai inghitit, de~i nu ti-a facut nimic ... Dar de azi inainte n-ai sa mai inghiti exploratori, nu-i a~a?

- Nu! Nu! striga crocodilul. Cum o sa mai fac una ca asta? Mai degraba am sa incep sa pasc iarba, ca tine ...

- Dragul meu! ~opti induio~ata caprioara. - Da, da! Am sa pasc iarba, spuse din nou crocodilul. Numai ca ... - Cee? - Numai ca nu ~tiu care iarba e sanatoasa ~i care otravitoare. Ar fi pacat sa mor

otravit in floarea varstei. Nu crezi? Caprioara rase ~i-1 lini~ti pe data: - Asta sa-ti fie grija! 0 sa mergem la pascut impreuna ~i o sa-ti arat eu ierburile

dulci, acri~oare sau amare ... - Nu, nu, nu vreau amare! striga crocodilul. Arata-mi ierburile dulci, cele mai

dulci cu putinta ... Uite, iarba asta de Ianga mine e dulce? A~ vrea sa pasc indata. Ard de dorinta Q.~ a pa~te . mai degraba ...

Caprioara se apropie de crocodil: se apleca sa vada iarba cu pricina ~i in clipa aceea crocodilul casca 0 gura cat 0 ~ura ~i-o inghiti cu cornite cu tot.

- Proasto! marai el apoi. Auzi, iarba dulce... Pai tu ai carnea mai dulce decat orice iarba, aproape tot atat de dulce ca cea a exploratorului de adineauri! Ha - ha, dar bine am mai mancat azi!

Un papagal, care vazuse din varful unui copac tot ce se intamplase, clatina din cap ~i striga:

- Sa afle toata padurea ce pate~te caprioara care crede in lacrimile unui crocodil!

~i a aflat toata padurea, ~i de atunci i s-a cam infundat crocodilului, care a venit plangand la prietenul meu care scrie toate pove~tile pentru copii ~i, tot plangand, i-a povestit cele intamplate. Numai ca prietenul meu 1-a dat~ pe u~a afara ~i,

pe cuvantul meu, bine a facut! .

Alcatuie~te enunturi cu: explorator, ranifa, pricina, indraznef, paduri salbatice.

2. Completeaza propozitiile:

• Crocodilul plangea pentru ca ----------------

• Crocodilul a atras caprioara in cursa rugand-o sa ________ _

• Un ________ a dus vestea in padure ca _______ _

3. Gase~te cuvintele cu sens asemanator:

rucsac - --------------a mun - _____________ _ indraznet- ____________ _ a pncepe - ____________ _ intamplate - ____________ _

4. Scoate din text eel putin trei perechi de cuvinte cu sens contrar.

5. Stabile~te corespondenta:

• plangea cu lacrimi de crocodil • nu-I avea la inima • floarea varstei • 0 gura cat 0 ~ura

• i s-a cam infundat

tineretea nu mai poate continua cu rautatile nu-I suporta se prefacea ca sufera/regreta gura imensa

6. Formuleaza ideile principale ale textului, apoi ilustreaza una dintre ele.

7

8

7. Completeaza cadranele:

Rezolva dupa model: ierburi:

• dulci •

crocodil: • •

explorator: • •

Crezi ca a fost pedepsit crocodilul? Argumenteaza!

.,, -----------------~---

8. Joe ,,Procesul crocodilului"

Formeaza cuvinte noi: ne + lege -7 nelegiuit ne + incredere -7 _______________ _ ne + fericire -7 __________________ _ ne + pricepere -7 ________________ _ ne + atingere -7 _______________ :___ __

ne + mangaiere-7 - - ----- ----------

Ce nu ~tia caprioara despre crocodil?

Ce ar fi trebuit sa ~tie despre el ca sa-~i

salveze viata?

Personaje: crocodilul, avocatul crocodilului, avocatul caprioarei, judecatorul, juratii, publicul. Notati pe randurile de mai jos sentinta judecatorului.

Judecatorul a hotarat:

9. E vremea sa ne amuzam:

inlocuie~te cuvintele subliniate cu altele care au sens opus. Poate vei gasi astfel salvarea caprioarei.

- Draga crocodilule, spuse ea, daca ai ~ti cat sunt de fericita ca te-aud vorbind a~a ... Vad ca-ti pare rau ...

- Rau! Rau! striga crocodilul. Dar vino mai aproape, ... Caprioara se apropie.

LECTURA SUPLIMENTARA

De~teptaciunea pro~tilor

Vladimir Colin

Doi pro~ti s-au intalnit candva la o cruce de drumuri. Pe eel dintai 11 gonisera oamenii din satul lui, ca prea era din cale-afara de prost ~i le facea satul de ras. Celalalt se suise intr-o caruta, in care se mai inghesuisera nouazeci ~i noua de pro~ti. Caruta cu pro~ti se rupsese de greul prostiei ~i pro~tii se impra~tiasera care-ncotro, umpland lumea pana-n ziua de azi...

- Buna vremea, om cu minte - spuse primul prost, vazand ca se intalnise cu unul care, de~i soarele ardea, purta doua caciuli ~i trei cojoace.

- Multumesc dumitale, om cu scaun la cap - raspunse al doilea, bagand de sea­ma ca drumetul ce-i daduse binete purta pe cap un scaun cu fundul spart.

Auzind fiecare vorbele celuilalt, pricepura pro~tii ca se intalnisera doi oameni de nadejde ~i hotarara sa-~i urmeze calea impreuna, iar daca mersera ce mersera, li se facu sete.

- Buna ar fi acu ni~te apa - spuse eel dintai. - Phii! Tare buna, incuviinta al doilea. Of! Buna de tot... ~i, ca un facut, dadura indata peste doua fantani a~ezate, cine ~tie de ce, una lan­

ga alta. - Vezi? Eu am sa beau dintr-asta - spuse prostul cu doua caciuli ~i trei cojoace,

oprindu-se langa una dintre cele doua fantani. - Oare a doua fantana n-o fi avand apa mai buna? intreba eel cu scaun la cap. Prostul cuminte cazu pe ganduri. Privi fantanile cu indoiala ~i, izbindu-se

cu palma peste frunte, grai: - ~tii ca ai dreptate dumneata! Pai, atunci, din care sa hem? - He-he - rase eel cu scaun la cap - am sa te-nvat eu. Ai zis ca a doua are apa

mai buna? Iaca, hem dintr-a doua fantana! Dar prostul cuminte, cu doua caciuli ~i trei cojoace,

cazu parca ~i mai tare pe ganduri. - A~a, pare lesne de zis - raspunse el dupa o vreme.

Dar daca tot apa din prima fantana e mai buna, a? Prostul cu scaun la cap casca atunci o gura mare, mare,

~i n-o inchise decat pentru a striga: - Vai de mine! ~i ce-i de facut? - Iaca, macar ca sunt cuminte ~i umblu iarna-

vara cu doua caciuli ~i trei cojoace, tot nu ma pricep ce sa spun - vorbi incurcat al doilea prost. Ce ne facem?

9

10

~i amandoi, uscandu-se de sete, ramasera sa cugete adanc. Oftau ~i cugetau. Cuge­tau ~i trageau cu coada ochiului cand la 0 fantana, cand la alta, neputandu-se hotari din care sa bea.

- Frate-meu, auzi? ... Mor de sete! izbucni deodata cu glas plangator prostul cuminte. - Dara eu! ii tinu isonul eel cu scaun la cap. Ma tern c-am ~i murit de-a binelea ...

Dar cum sa bem a~a, ca pro~tii! Nu-i ru~ine? - Drept! A~a-i. Ca pro~tii nu poti bea - spuse al doilea prost ~i izbucni in hohote

de plans. - Nu mai plange, ca-mi sfa~ii inima - rosti atunci eel dintai, plagand cu lacrimi

cat bobul de strugure. - Ce pacat ca nu suntem mai pro~ti! striga deznadajduit prostul cuminte. Am bea

~i noi ca pro~tii ~i gata ... Prostul cu scaun la cap cazu sfar~it langa ghizdurile uneia dintre cele dona fantani. - Numai ca sane rapuna cu zile au sapat te miri ce ticalo~i dona fantani taman

aici! Dona ... Una nu le-ajungea? Prostul cuminte se prabu~i Ianga ghizdurile celeilalte ~i prinse a racni ca din gura

de ~arpe: - Ajutor! Sariti, oameni buni! ... Murim de sete! Dar, cum se aflau departe de sat, nimeni nu-I auzi. Prostul i~i lua atunci ramas-bun

de la viata ~i, inchizand ochii, i~i propti capul in tarana. Cand colo, nasul i se opri intr-un ochi de apa statuta, cursa din galeata cine ~tie cui.

- Bogdaproste! i~i spuse u~urat ~i, lipaind inceti~or, inceti~or, sa nu-I simta tovara~ul, bau toata apa aceea verzuie.

~i sa vezi comedie, tot a~a facu ~i prostul cu scaun la cap, care gasi ~i el langa fantana lui un ochi de apa incropita de soare.

- Hai, frate-miu, sa mergem! rosti atunci prostul cuminte. Da-le-ncolo de fantani pacatoase!

- Ca bine zici, fratioare! raspunse la fel de inviorat prostul cu scaun la cap. Lasa-le naibii de fantani...

~i, incantati ca nu bausera ca pro~tii, cei doi intelepti i~i urmara drumul, carand dona caciuli, trei cojoace ~i un scaun cu fundul spart

Cel ce nu i-a intdlnit Rog sa-mi scrie negre$it!

Completeaza harta povestirii:

Desen:

Locul ~i timpul desra~urarii actiunii:

Evenimentele (in ordinea intamplarii lor):

TITLUL

AUTORUL

Personaje:

incheierea intamplarii:

Ce am invatat din aceasta intamplare?

11

12

MARIN SoREscu FISADEAUTOR .,

Marin Sorescu s-a nascut in anul 1936, la Bul­ze~ti, judetul Dolj. Este considerat unul dintre cei mai mari scriitori romani contemporani. Marin Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist ~i traducator) a fost cunoscut in timpul vietii (1936-1996) pe aproape toate continentele. Operele lui au fost traduse in: SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Columbia, India, Anglia, Germania, Franta, Grecia, Suedia~.a.

Din scrierile sale amintim volumele de literatura pentru copii: - Unde fugim de acasa - proza rim a ta; - 0 aripa ~i un picior - versuri; - Cocostarcul Gat-Sucit - versuri. Alaturi de acestea, opera sa cuprinde volume de versuri, romane, teatru ~i eseuri.

· f Scamatorii, scamatorii, seamatorii

Ati vazut voi, c~pii, un om care mananca sabii de trei ori pe zi? ~i care scoate un porumbel, soarele ~i tot cerul dintr-o batista?

N-ati vazut, puneti-1 pe lista. Dar ursul, care a lnvatat carte ~i spune la toata lumea ca vrea sa urmeze mai departe? ~titi cum se face sa dispara In ceata un borcan de dulceata? ·

Tii! Dar multe nu ~titi voi, copii! Repede, la circul eel mai lnalt, sa va lmbogatiti cuno~tintele In asalt. Aici e ca la teatru. intelegi totul, daca e~ti cu ochii In patru. ~anta muzica, spectatorii au lnlemnit: programul e nemaipomenit. Un om pescuie~te, aruncand undita In sala, ca In iazul de la moara. Din coafura unei doamne frumoase a scos doua broa~te testoase, iar din sufletul unui vecin a pescuit un rechin. Sa nu credeti ca toate acestea sunt minciuni, sau ca, Doamne fere~te, la circ se lntampla minuni!

Acrobatii ace~tia, care se dau peste cap In aer, pot sari a~a fiindca sorb multa cafea. Eu - las' ca-s ~i mai u~or - daca beau doua cafele, zbor! Ma tine atmosfera ca pe aeroplan ~i scriu poezii pe tavan. Atentie, urmeaza un numar interesant: danseaza un elefant.

Danseaza singur, maimutele I-au refuzat: mi se pare ca le-a calcat pe picioare. ~i acum, aoleu, un om baga capul In gura unui leu. Dar Emil zambe~te iara: ,,Hm, e leu doar pe dinafara. C-am mai vazut eu urs alpin ~i-n el era unchiul Marin." Sa ~titi ca la circ animalele nu sunt de pasla sau de pluta, ci sunt autentice, suta la suta. Leul 1-ar manca pe omul acela lntr-o

clipita, dare dresorul lui ~i nu poate sa-1 inghita. ~i-apoi I-au invatat parintii: daca mananca prea multi oameni, i se strepezesc dintii.

Bum! Bum! A aparut fachirul dintr-un nor de furn. Fachirul e un om extraordinar - daca vrea, ne baga toata fericirea intr-un buzunar. El e spaima aricilor, fiindca ii place sa doarma numai pe ace.

0, dar am ramas singuri. Toata lumea a plecat, ca programul s-a terminat. ~i n-o sa se mai <lea o data, numai fiindca am ramas noi cu gura cascata. A~a ca mergeti acasa, inchideti bine u~ile ~i, daca vreti, faceti ~i voi circ cu papu~ile. Scufita Ro~ie ~i inca vreo cateva domni~oare sunt bune dansa­toare. Iepura~ul de '. catifea va face salturi mortale in gura celor-

\

lalte animale. Pisica·'Se va imprieteni la catarama cu - saraca -randunica. Daca o sa vi se para prea mica trupa, priviti-o numai cu lupa. A~a o sa puteti vedea cele mai grozave animale din pa­durile ecuatoriale.

2. Coloreaza cu aceea~i culoare expresia cu explicatia potrivita:

a invata carte foarte buni prieteni

sa urmeze mai departe foarte atent

cu ochii in patru a studia

prieteni la catarama se rostogolesc

suta la suta sa-~i continue studiile

se dau peste cap in totalitate

3. Recunoa~te cine ...

• a invatat carte 7 .............................................................. .. • scoate un porumbel din batista 7 ................................... .. • refuza sa danseze cu elefantul 7 ...................................... . • au inlemnit in scaunele lor 7 ............................................ . • se dau peste cap 7 ............................................................ . • danseaza singurel 7 .......................................................... · • nu-~i mananca dresorul 7 ............................................... ..

. .. t ~ • scr1e poez11 pe a van , ..................................................... . • a aparut dintr-un nor de furn 7 ........................................ .

13

4.

Ce gande~ti? Ce auzi?

t La circ

5. Formeaza cuvinte care arata actiuni, pornind de la:

pluta - plute~te minciuna - .................................... . zbor - ............................................ lista. - ................................................ . program - ........ ·~···················· ·· dresor- ........................................... . dans- ....................................... . suflet - ............................................ .

HAI SA RADEM! 6. Completeaza enunturile cu alte rime decat cele din text.

Ati vazut voi, copii, Din coafura unei doamne frumoase ..................................................... ....................................................... Maimutele I-au refuzat L-au invatat parintii e; e; •••• • .•••• •. • ••••••• 'I!~ •••• ':.• . • • . ••••••••••• ·, •••••••• . ................................................... Fachirului ii place Va face sarituri mortale ...................................................... . ..................................................

7. ,,Animale in plante"

gura .............................. . c1ubot1ca .............................. . rochita ....................... . p1c1orul ................................ . ochiul ........................ . coada ................................... .

8. Joe de cuvinte cu efecte cornice:

un lup - o lupa un tren - o ............... . unpat- .................... . un bane- ................. . un foe- ............. ........ . un rol- ..................... . un par- ................... .. un cal- ..................... .

14

9. Cite~te poezia ,,Unde punem virgula?" de C. Dragomir. Pune corect vir­gulele, astfel incat textul sa aiba inteles.

Doarme ursul in ceaun, Fierbe apa in alun, ~ade-o cioara in baltoaca, Broasca topaie pe-o craca, Canta buha pe un val, Sare pe~tele pe cal, ~ade Nicu in ulcior, Este lapte la izvor, Curge apa intr-un sac, Sunt graunte in copac,

10. Eseu de zece minute: ,,ta circ".

Urea Gica din faina, Coacem turte c-o gaina, Facem zeama de darlog, Tragem calul in barlog ... Se intampla ~i a~a, Daca nu sta virgula Tocmai unde se cuvine -Ia gande~te-te mai bine: Virgula de-o potrive~ti, Atunci n-ai sa mai zambe~ti.

11. Realizeaza un afi~ pentru un spectacol de circ. Atentie la elementele pe care trebuie sa le cuprinda acesta!

12. Serie un cvintet despre unul din personajele povestirii.

15

16

LECTURA SUPLIMENTARA

La ce latra Grivei?

Marin Sorescu

Luati-va de mana. Gata. Astazi mergem in Luna. Noi putem parasi planeta chiar daca nu e gata racheta. Fiindca, la urma urmei, o sa mergem in Luna pe jos, ca e drumul frumos. Ne uitam bine unde se vede o raza care arde subtire ca un pai ~i ne vom tine de ea scai. Dincolo de zare, poteca o ia drept spre Soare. Acolo dam drumul baloane­lor colorate, luate pentru orice eventualitate. Baloanele se-nalta, se-nalta ~i ne ridica-n sus ca-ntr-o balanta. in jurul nostru vom auzi cum rasar stelele, cu un fa~ait u~or, par­ca se deschid umbrelele. Luna se va face tot mai mare ~i la urma ne va rasari exact sub picioare.

imi pare bine c-aveti incredere-n mine ~i faceti intocmai cum v-am spus, ca s-ajungeti sus. De altfel, iata, am ~i ajuns. Banuiam eu ca sunt vorba lunga sa v-ajunga, dar acum - asta-i buna! - nici nu ~tiu cand v-am palavragit pan' la Luna. Suntem pe steaua aia mare de stei, la care latra noaptea Grivei. De ce nu ne-a ie~it nimeni in intampinare sa ne dea o floare? Fiindca aici nu sunt flori, nici animale, nici nori. De asemenea, e-adevarat, nu este aer de respirat.

Luna este un pamant neispravit. A-ncercat ea ni~te paduri ~i ni~te ape, dar nu i-au ie~it. Asta-i situatia, n-ai ce-i face. Va trebui sa umplem noi Luna, ce mai incolo ~i-ncoace. Odata ~i odata, tot trebuia sa repare cineva jucaria asta stricata. Eu am sus­tinut de-atatea ori: noi, copiii, smitem cei mai grozavi inventatori. Nu e aer in Luna? Nu ne pasa, am adus de-acasa. lata, dezumflam baloanele pe care le-am umplut cu vant, pe Pamant. S-a luminat cerul Lunii cu aer ... A~a, acum mai poate omul respira. ~i se mai poate juca. in tara asta pustie, care straluce~te ca o agrafa nu-s conditii omene~ti de trai decat pentru girafa.

Ca ea intinde gatul ei lung in vant ~i pa~te iarba pe Pamant. Deci, prima etapa de populare a Lunii va fi ... care, ghici? Aducerea unei girafe de la eel mai apropiat circ aici. Am ~i adus-o eu, chiar in clipele acestea, ca sa scurtam povestea. Acum ~titi ce e? Uite, mi-a mai venit o idee. Sa rugam frumos girafa asta sane care intr-o saptamana cele necesare pentru infiintarea vietii pe Luna. Pentru ca ~i a~a ea tot seamana cu o macara. Ce aducem mai intai la noi? Asta va roade acum pe voi. Trebuie sa facem o lista in privinta asta, realista. Dintre ani­male vom aduce numai strictul necesar. De exem­plu, lupul nu-1 VOID aduce, Ca e ... magar! ~i uite, azi 0 floare, maine 0 privighetoare, azi un catel, maine un purcel, azi un ou, maine un bou, Luna se va umple de verdeata, de viata pana poimaine dimineata.

Completand rebusul, vei descoperi pe verticala A-B o informatie despre Luna.

A

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.1 I 8.

9.

10. I I 11.

12. I 13.

14. I B

i. Luna e ca o tara ... 2. Ne calauze~te drumul spre Luna. 3. in jurul nostru rasar ... 4. Latra la Luna. 5. Le-am umplut cu vant pe Pamant. 6. Va cara pe Luna cele necesare vietii. 7. Cop iii sunt cei mai mari ... 8. Planeta noastra 9. Luna straluce~te ca o ... 10. Pana poimaine dimineata, Luna se va umple de ... 11. Animal care nu va fi dus pe Luna. 12. Cand fa~aie stelele, parca se deschid ... 13. Cu ea seamana girafa. 14. 0 putem parasi, chiar daca nu e gata racheta.

17

18

MIHAIL SADOVEANU

FI~ADEAUTOR

S-a nascut la Pa~cani in 1880. In 1904 s-a stabilit la Bucure~ti, s-a casatorit ~i a avut unsprezece copii. Era pasionat de va­natoare ~i pescuit. A fost povestitor, nuvelist ~i romancier. A devenit membru al Academiei Romane in anul 1923.

A publicat aproape 100 de volume, dintre care amintim: - Povestiri, - Creanga de aur, - imparatia apelor, - Dumbrava minunata, - Hanul Ancufei.

Povestea cu zina incbipuirii

Batranelul se opri ~i Lizuca privi in juru-i. Vazu cum toate jivinele ~i pasarile s-au intors cu ochii lucind catre Domnita ~i intelese ca toate a~teptau ~i de la dansa o poveste. ~i se bucura nespus. Observa apoi ca bursucul se a~ezase cu botul pe labe, cuminte ~i bland, clipind dill cand in cand din ochii lui de jaratic. Patrocle scosese ~i el capul din scorbura ~i se uit(l la to.ate. insa, fiind un catel nazdravan, nu se mira de nimic. '/\,,,::'.

- ~tiu ~i eu o poveste, canta Domnita cea mititica ~i b~laie, da~i ta­re veche, de pe cand dumbrava Buciumenilor tinea una cu alte multe dumbravi, pana la muntii cei mari. ~i prin codri umblau zimbri ~i pe ape paseri mari, care acum s-au dus la marile de gheata. ~i-n sate traiau oameni buni care credeau in imparatia noastra, a mi­nunilor. Iar in cetati traiau, ca ~i acuma, invatati mari care nu credeau.

~i a~a, in aceasta dumbrava frumoasa ~i veche, s-a zvonit cum ca s-ar fi afland 0 zana cum n-a mai fast, subtire ~i alba, cu ochi alba~tri ~i cu par de aur, pana in pamant; ~i frumusetea ei astfel era incat veneau ~i ur~ii cei batrani din munte, ~i mistretii, ca sa-nge­

nuncheze inaintea ei. ~i cand ie~ea in iJ?.tunericul poienilor, se facea in juru-i soare ~i izvoarele susurau mai duke.

~i la ~ezatori, in sate, baietii ~i fetele vorbeau despre dansa ca despre minu­nea minunilor. Aflasera ei veste de la codri, de la vant ~i de la ape; ca de vazut inca n-o vazusera.

S-a dus faima acelei zane cu parul de aur peste noua mari ~i noua tari. S-a auzit ~i prin cetati despre dansa. ~i s-au gasit feciori de crai care au luat armele ~i au incalecat ~i au venit cu o~teni, sa cuprinda padurile ~i sa gaseasca pe zana. La venirea lor s-au impra~tiat caprioarele, s-au ridicat la cer paserile, dar zadarnic au cautat ~i au rascolit sihlele, ca n-au gasit nici pe zana, nici palatul.

Dar vorbele ~i pove~tile tot umblau prin lume. ~i s-a gasit un Fat-Frumos dintr-o cetate de departe, care, auzind despre zana ~i despre frumusetea ei, s-a ridicat ~i el ~i a venit cu toti ai lui.

Iar el credea in zana aceea. ~i cum a intrat singur in poieni, la vreme de seara, ~i-a prins a Canta dulce dintr-un fluiera~ de OS, zana i S-a infati~at indata langa izvoare, i-a zambit ~i i-a vorbit astfel:

- Fat-Frumos, tu ai crezut in mine ~i m-ai avut in sufletul tau, de aceea, cand m-ai chemat, eu am venit. ~i de acum dragostea mea are sa-ti incalzeasc~ viata ~i ne­cazurile tale vor avea rascumparare ~i-ti voi aduce florile mangaierii in ceasul mortii.

Fat-Frumos o asculta fermecat. Glasul ei era patrunzator ~i suna ca o struna de aur. Cand a facut un pas spre dansa, ea a ridicat degetul ~i 1-a oprit.

- Sa vii ~i maine seara, i-a zis ea, zambindu-i. ~i el a venit ~i in alte dati, cand amurgul umplea poienile de taina. ~i era fericit

cum n-a fast nimeni altul pe pamant. Iar curtenii lui ~i vracii, calcandu-i pe urme ~i voind sa cunoasca ~i ei pe zana

cu parul de aur, nu vedeau 1a izvor decat pe Fat-Frumos singur. ~i ei nu credeau in imparatia minunilor ~i au inceput a vorbi ca nu este nicio zana in dumbrava. ~ii-a auzit Fat-Frumos ~is-a mirat de cuvintele lor.

- Fat-Frumos, i-a vorbit atunci, cu indrazneala, un vraci carturar. Vrem sa cu­noa~tem ~i noi adevarul. Cere-i zanei inelul ~i ada-ni-1 dovada despre fiinta ei.

~i seara~_la izvor, Fat-Frumos i-a cerut zanei inelul. - Acesta~i lucru pamantesc, i-a raspuns ea zambind, eu nu

port podoabe de~arte, dragostea mea pretuie~te mai mult decat nimicurile muritorilor.

Aducand Fat-Frumos acest raspuns, vracii i-au <lat un foar­fece ~i I-au sfatuit sa taie in ascuns o ~uvita din parul de aur.

~i-n alta seara, gasind vreme potrivita, Fat-Frumos a taiat o ~uvita din parul de aur ~i a ascuns-o in san. Apoi, cand s-a intors ~i s-au strans invatatii, cand a vrut sa scoata dovada, n-a mai aflat nimic langa inima.

Adunandu-se mare sobor de invatati ~i vraci imprejurul lui Fat-Frumos, au deschis carti, au intins pergamente, au tinut cuvantari lungi ~i au dovedit deplin ca in dumbrava noastra nu este nicio zana ~i totul nu-i decat 0 bolnava inchipuire.

Atunci Fat-Frumos, crezandu-i, a incalecat ~is-a intors cu mare alai la imparatia lui. Dar era innegurat ~i cu inima mahnita ~i multa vreme dupa aceea statea ~i se gandea ca la ceva pe veci pierdut; dar icoana cea minunata de altadata nu-i mai lumina negura ceasurilor. ~i a murit cu sufletuf uscat ~i batran, ca al tuturor oamenilor. ~i in clipa mortii nu i-a adus nimeni floarea mangaierii.

Ci oamenii cei saraci ~i pro~ti, care au ramas in tinuturile noastre, au urmat sa creada in zana mangaierii. Din cand in cand o vedeau in amurg, Ianga izvoare.

19

20

2. Completeaza rebusul ~i vei gasi pe verticala titlul volumului din care fa­ce parte fragmentul.

1. 2. I -

3. 4. I

5. 6.

7. 8.

9. 10.

11.

12. 13~

14. I 15.

16.

1. Patrocle ~i ... Lizuca s-au oprit in livada. 2. Personaj din text care a gasit-o pe zana inchipuirii. 3. Numele dumbravii in care se petrece actiunea. 4. Se a~ezase cu botul pe labe, cuminte ~i bland, sa asculte povestea. 5. Prietenul de nadejde al Lizucai 6. La ~ezatori, in sate, baietii ~i fetele vorbeau despre dansa. 7. A~a era povestea spusa de domnita cea mititica. 8. . .. ei pretuia mai mult decat nimicurile muritorilor. 9. Poveste sau ... 10. A plecat cu Patrocle spre casa bunicilor. 11. I s-a dus faima peste ... mari ~i ... tari. 12. A taiat Fat-Frumos din parul zanei, ca dovada a existentei ei. 13. Podoaba pe care Fat-Frumos i-a cerut-o zanei. 14. Instrument muzical cu care Fat-Frumos a ademenit-o pe zana. 15. Acolo, baietii ~i fetele din sate vorbeau despre zana. 16. Daca nu-i neagra e ...

3. Alcatuie~te enunturi cu urmatoarele cuvinte: cetafi, izvor, dumbrava, ,uvifa, jaratic.

4. Completeaza cadranele:

Selecteaza din text cinci expresii frumoase. Gase~te cuvinte care exprima insu~iri. .................................................................... ........................................................... .................................................................... . .......................................................... .................................................................... .................................................................... ····································································

Completeaza dupa model: Reprezinta printr-un desen intalnirea sa-raci ~

\J

lui Fat-Frumos cu zana. sa-ra-cn ochi ~ o-chii ba-ieti 7 ....................... cra1 7 ....................... fe-ciori 7 < ....................... vrac1 7 ....................... in-va-tati 7 .......................

5. Schita de recenzie

• Exprima intr-o propozitie (enunt) despre ce este vorba in textul citit.

• Alege o expresie semnificativa.

• Rezuma, intr-un cuvant, esenta textului.

• Alege ,,culoarea sentimentala" a textului.

• Completeaza propozitia: ,,Cel mai bun/mai interesant lucru din acest text este ... "

• Gase~te un simbol ( desen) pentru text.

21

22

6. Capcanele ortografiei. Observa ~i continua!

unzimbru uncodru un tigru unmembru un scafandru un arbitru

- ni~te zimbri - ni~te ..................... . - ni~te ..................... . - ni~te ..................... . - ni~te ..................... . - ni~te ...... ~ ............. ..

- toti zimbrii - toti .................... .. - toti ..................... . - toti ...................... . - toti .................... .. - toti ..................... .

7. Formeaza cuvinte noi pornind de la modelul:

in+ negura in+ noroi in+ negru in+ nod in+ ................ . in+ ................ .

= innegurat

- ................ . - ................ . - •••••11••••·······

8. Completeaza propozipile cu: sa, s.-a, ia, i-a, sau, s-au.

in cetatea ........... nu ........... mai vazut o asemenea frumusete . . . .. . . . . ... pornit vraci, printi ~i crai s-o gaseasca pe zana. Fat-Frumos ........... spus zanei sa ........... floarea mangaierii. Ca dovada ca zana exista, Fat-Frumos trebuia sa duca inelul ........... o ~uvita de par.

9. Subliniaza cuvintele cu sens opus pentru:

• se bucura - se inveseli, se intrista, se mahni; • bland - visator, aspru, mahnit; • mititica - mari~oara, frumu~ica, inaltuta; • veche - ponosita, ciudata, noua; • intuneric - pace, lumina, stralucire; • s-au impra~tiat · - s-au risipit, s-au adunat, s-au strans; • pierdut - gasit, ratacit, aflat; • invatati - obi~nuiti, ne~tiutori, ignoranti.

10. Tema campionilor: Ce ar fi trebuit sa faca Fat-Frumos ca sa primeasca florile mangaierii?

LECTURA SUPLIMENTARA

Bunicii aveau livada ~i albine

Mihail Sadoveanu

Cand deschise duduia Lizuca ochii, se vazu intr-o chilioara alba ~i intr-un pati~or curat, sub poclazi. Pe fereastra deschisa navalea soarele. Perdelutele de borangic falfaiau lin ~i boarea diminetii mana pana la copila murmurul prisacii ~i miresme de matacina ~i isop.

lcoana ~i Candela luceau SUS, in coltul rasaritului. Lizuca le cunoscu. Era in casuta bunicilor ei. Se odihnise in pati~orul in care crescuse ~i dormise ~i odinioara ~i maicuta ei, care acuma nu mai este. ·

~i deodata o chema in gand. ~i, inchizand ochii, o vazu ca totdeauna, vorbindu-i bland, cu obrazul palid ~i cu ochii mari. ii primi pana in inima mangaierea. ~i ofta incet. Deschizand iar ochii, ii paru bine ca a ajuns la batraneii ei.

Pe o scoarta vrastata, jos p~ du~umea, dormea incovrigat Patrocle. Fetita voi sa-1 strige, bucuroasa. Apoi se razgandi ~i tacu.

~i deodata, cum sta a~a, auzi glasuri in livada. Erau glasuri de sfada. Urechea ei atintita deosebi indata tai~ul cristalin al mamicai. ~i, tot a~a de ascutita, bataia de tarca a slujnicutei. ~i, lini~tit ~i blajin, raspunsul bunicului.

- Ma rog dumneavoastra, zicea mamica, puteti fi a~a de buni sa-mi dati o lamurire? Asara, cand am trimes pe Elena sa vada daca n-a venit aici copila, dumneavoastra ati raspuns ca nu ~titi nimic despre a~a ceva ~i ati avut aerul ca va inspaimantati...

lar Elena i~i sumuta glasu~orul intr-adaos: - ~i chiar ne cerea cont, ca Lizuca s-ar fi ratacit ~i s-a pierdut! - ~i-acuma, urma cuconita, dupa cat pricep din ce spuneti

dumneavoastra, copila-i aici. - Da~ raspunse cu lini~te bunicul. Am inteles de la o vreme

unde s-o caut. ~i ·am gasit-o tarziu, ratacita in padure. - Asta este ceva inadmisibil, observa c-o intorsatura ironica

mamica. Ce credeti dumneavoastra, ca ma pot mi~ca pe mine asemenea pove~ti pentru copii?

Slujnicuta se repezi iar: - Eu chiar de asara am inteles totul! Urma o clipa de tacere. Apoi vocea bunicului se ridica

putintel intaratata, cu accent rar ~i indesat: - Ce vorbe sunt astea, ma rog? Care pove~ti pentru copii? Ce-ati inteles de-asara?

Ce nu voiti sa intelegeti acuma? ~i la urma urmei, ce poftiti de la mine? - Am venit sa luam copila! Ca s-o las aicea e cu neputinta! Lizuca se facu mititica sub poclazi.

23

24

Batranul radea cu amaraciune: - Cum se poate, frate draga? Curios lucru! Dumneata ai venit s-o iei, dar eu

nu vreau s-o dau. Destul am rabdat pana acuma. ~tiu ca n-ai vreme mata ~i trebuie sa pleci, dar a~ putea sa-ti spun o istorie lunga din care se vede ca este o cuconita care s-ar bucura sa se ispraveasca cu fetita cum s-a ispravit cu mama. ~i, cu duhul blandetei, sa se bucure in tihna de munca raze~ului. Dar asta, draga mo~ului, nu se poate; caci raze~ul cunoa~te de mult drumul judecatilor. ~i la judecatori acu avem sa spunem mai multe, dupa cum se cuvine, ~i fara nici o ru~ine, ca oameni pro~ti ce ne aflam. A~a !neat fa mata bine ~i du-te acasa ~i lasa aici in pace pe fetita ~i pe catel.

Lizuca intinse capul ~i ~opti tremurat: - Auzi, Patrocle? - Aud, mormai catelul cu nepasare. Se vedea ca de-acuma nu-i mai pasa de nimica. Dar vocea mamicai se ridica iar, apriga. ~i intr-o vreme bunicul o intrerupse serios: - Cucoana, bine ar fi sate potole~ti. Nu da a~a de iute din maini, sa nu ti se intample

vreun necaz! Dar mamica nu voia sa ~tie ~i-~i mladia glasu-i inalt ~i cristalin. Cand deodata

slobozi un tipat a~a de sfa~ietor, !neat Lizuca tresari din culcu~ul ei ~i zvacni in picioare. ~i dupa tipatul cucoanei, izbucni racnetul de moarte al Elenei.

Aproape in aceea~i clipa o u~a scunda se deschise ~i din odaita de alaturi se strecura, spre patucul fetitei, bunicuta, marunta ~i firava, cu ochii ca doua cicori ~terse. ·

Parea inspaimantata. Intindea mainile-i uscate spre copila. - Draga bunicutei! A~a-i ca te-au treiit din somn? ~opti ea. S-a intamplat chiar

cum a spus dumnealui ( dumnealui era bunicul) ! S-au apropiat prea tare de ~tiubeie ~i albinele s-au repezit la ele. Acuma ies fugind pe portita. Bat cu mainile in toate par­tile ~i nu pot scapa. Dupa-amiaza, cuconita n-are sa se mai poata uita la musafiri decat c-un ochi.

- Cum? striga Lizuca. Au sagetat-o albinele? - Da, draguta, inchipuie~te-ti! - ~i pe servitoare? - ~i.

- Tare bine-mi pare! raspunse cu rautate Lizuca. ~i lui Patrocle-i pare bine. ~i cand oi vedea pe tata, am sa-i hota­rasc ca eu mai bine mor ~i nu ma due de aicea. ~i am sa-i spun c-am auzit pe mamica cum radea in salon cu domnul Micu~.

- Draga bunicutei, draga! suspina batrana tragand spre pieptul ei capu~orul tuns al fetitei. ~i incepu a plange incet ~i a-~i trage lacrimile pe nas. lar duduia Lizuca, leganata domol, inchise ochii. ~i-n miros de busuioc, la pieptul batranei, cu mirare noua, incepu a-~i aduce aminte de intamplarile noptii, la hotarul imparatiei minunilor.

I .. I

1. Transcrie din text cuvintele care precizeaza:

- locul act1un11 ..................................................... ......................................................... .

- timpul ................................................................................................................................ .

- personajele .................................................................................................................. .

2. Completeaza dupa model:

3. Poveste~te pe scurt continutul fragmentului (8-10 randuri).

25

26

PETRE ISPIRESCU·

FI~A DE AUTOR

S-a nascut in 21 ianuarie 1830 la Bucure~ti. A fost editor, folclorist, povestitor, scriitor ~i tipograf.

A publicat pentru copii volume de legende, snoave ~i

basme, cum ar fi: • Legende sau basm ele romanilor (1874) • lspravile ~i viafa luiMihai Viteazul (1876) • Snoave sau pove~ti populare (1879) • Pove~tile unchia~ului sfatos (1879) • Pilde ~i ghicitori (1880) • Basme, snoave ~i glume (1883)

Sarea in bucate (fragment)

A fost odata ca niciodata ... A fost odata un imparat. Acest imparat avea trei fete.

Ramanand vaduv, toata dragostea lui el ~i-o aruncase asupra fetelor.

Crescand ~i vazand sarguinta ce punea parintele lor ca sa le invete ~i sa le pazeasca de orice rautati, se sileau ~i ele din toata puterea lor ca sa-1 faca sa uite mahnirea ce-1 cuprinsese pentru moartea mamei lor.

intr-una din zile, ce-i vine imparatului, ca numai intreaba pe fata cea mai mare: - Fata mea, cum ma iube~ti tu pe mine? - Cum sate iubesc, tata? laca, eu te iubesc ca mierea, raspunse ea, dupa ce se gandi

ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atata o taie capul pe dansa, atata ~i vorbi. - Sa-mi traie~ti, fata mea, sa-mi faca Dumnezeu parte de tine. ~i intreba ~i pe fata cea mijlocie: - Dar tu, cum ma iube~ti pe mine, fata mea? - Ca zaharul, tata. Atata o taie ~i pe dansa capul ~i atata raspunse. - Sa-ti dea Dumnezeu bine, fata mea, sa ma bucur de tine. Pasamite, fetele acestea erau lingu~itoare ~i ~tiau sa-~i arate iubirea catre parintele

lor mai mult decat 0 aveau. imparatul se bucura cand auzi de la fetele lui cele mai mari cat 11 iubesc. El socoti

ca altfel de iubire nu poate sa fie decat cea dulce ca mierea ~i ca zaharul. ~i uitandu-se ~i la fata cea mai mica, ce sta mai deoparte ~i cu sfiala, o intreaba ~i

pe dansa: - Cum ma iube~ti tu, fata mea?

- Ca sarea in bucate, tata! raspunse ~i ea cu fata senina, zam­bind cu dragoste ~i Iasandu-~i ochii injos, de ~ine ca vorbi ~i ea.

Ease ru~ina, biet, vazand ca tata-sau o bagase ~i pe ea in seama, ca o mai mica ce era.

Cand auzira surorile ei raspunsul ce dete ea tatalui lor, pufnira in ras ~i-~i intoarsera fetele de catre dansa. Iar tatal lor se incrunta ~i, plin de suparare, zise:

- Ia fa-te mai incoace, nesocotito, sane intelegem la cuvinte. N-auzi~i tu pe surorile tale cele mai mari cu ce fel de dragoste ma iubesc ele? Cum de nu te-ai luat dupa dansele ca sa-mi spui cata dragoste dulce ai ~i tu catre tatal tau? Pentru asta oare ma trudesc eu ca sa va cresc ~i sa va dau invatatura cum altele sa nu fie in lume ca voi? Sa te duci de la mine cu sarea ta cu tot!

Cand auzi fata cea mica a imparatului urgia tatalui sau, ce cadea pe capul ei, intra in fundul pamantului de mahnire caci se suparase tata-sau ~i, incumetandu-se, zise:

- Sa ma ierti, tata, ca eu n-am vrut sa te supar. Eu am socotit cu mintea mea ca dragostea ce am catre tine.este, daca nu mai presus decat a surorilor mele, dar nici mai prejos decat mierea ~i zaharul.

- Auzi, auzi, o intrerupse tata-sau; ~i mai ai obraz sate atingi de surorile tale cele mai mari? Sa te duci de la mine, fata neru~inata ce e~ti, sa nu-ti mai auz de nume!

Ii inchise gura ~i 0 lasa plangand. Surorile vrura sa 0 mangaie, dar cu ni~te cuvinte atingatoare, care ii faceau mai mult rau decat bine.

Fata cea mica a imparatului, daca vazu ca nici surorile nu o cruta, i~i puse nadejdea in Dumnezeu ~i se hotar1 sa plece unde mila Domnului o va duce.

i~i iua deci din casa parinteasca un rand de haine proaste ~i vechi ~i pribegi din sat in sat, pana la: curtea unui alt imparat.

Ajungand acolo, statu la poarta. Chelareasa o vazu ~i daca veni la dansa o intreba ce vrea; ea raspunse ca este o fata

saraca ~i fara de parinti, ~i ar vrea sa se bage la stapan daca ar gasi vreun loc.

2. Cite~te cu atentie textul ~i ~ase~te expresiile corespunzatoare explicatii­lor de mai jos:

• atat putu sa gandeasca -~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

• sa am noroc de tine • ii acordase ~i ei atentie • foarte suparat . . • vmo ma1 aproape • sa nu mai ~tiu de tine • 0 facu sa taca • sa-~i gaseasca 0 slujba -

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

27

3. Raspunde la intrebari:

a) Ce le-a intrebat imparatul pe fetele sale?

b) Cum 11 iubea fiecare dintre ele?

c) Ce a hotarat tatal cand a auzit raspunsul celei mai mici dintre fete?

d) Unde s-a oprit mezina? ·

e) Cu cine s-a intalnit la poarta palatului?

4. Completeaza cu A (adevarat) sau F (fals):

a) imparatul ~i-a crescut fetele cu dragoste. b) Fetele cele mari au fost sincere cand,.au raspuns la intrebarea tatalui lor. c) Cand mezina i-a spus cat 11 iube~te, imparatul s-a suparat foarte tare. d) imparatul credea ca fata cea mica este nerecunoscatoare ~i nu 11 iube~te indeajuns. e) Fetele cele mari s-au suparat ca sora lor a fost alungata de la palat. f) Mezina ~i-a luat haine frumoase ~i a plecat in lume.

5. Cum crezi ca s-a terminat aceasta poveste?

6. Gase~te eel putin ~ase insu~iri pentru fata cea mica a imparatului.

/

28

I i

.I

7. Completeaza harta povestirii:

Desen:

Locul ~i timpul desra~urarii actiunii:

Evenimentele (in ordinea intamplarii lor):

TITLUL

AUTORUL

Personaje:

incheierea intamplarii:

Ce am invatat din aceasta intamplare?

29

30

8. Serie comparatii dupa model:

Te iubesc cum ... florile

fluturii iubesc

lumina vazduhul

ploaia

9. Completeaza spatiile punctate cu unul din cuvintele: bucata, bucate, bucafi.

• Drobul de sare s-a spart in .......................... . • imparateasa a pregatit ......................... alese pentru ospatul de la curte. • Croitoreasa a luat o .................. de matase ~ii-a croit printesei o rochie.

10. Desparte in silabe cuvintele:

creasca pazeasca m1erea cupr1nsese - ........................... . ierti

mijlocie -deoparte -sfiala dragoste -urgia

11. Serie ,,formula" sunetelor care ~lcatuiesc cuvintele de mai jos. Gase~te pentru fiecare exemplu alte doua cuvinte care sa aiba aceea~i ,,formula".

m1erea poate saraca iubesc

- CVVCVV: foamea, pielea

12. Completeaza diamantul ~tiind ca:

• Primul rand consta dintr-un singur cuvant care nume~te subiectul. • Al doilea rand este format din doua cuvinte care descriu subiectul. • Al treilea rand este format din patru cuvinte care exprima sentimente fata

de subiect (o propozitie). • Al patrulea rand este format din trei cuvinte care exprima actiuni ale subiectului • illtimul rand este format dintr-un cuvant care exprima esenta subiectului.

LECTURA SUPLIMENTARA

Fata saracului cea isteata

Petre Ispirescu

Au fost odata doi oameni atat de saraci, !neat n-aveau dupa ce bea apa. Muncea bietul om de dimineata pana seara tarziu, alaturi de nevasta sa, dar nu aveau niciun spor. Um­blau cu carutele, dar nu gaseau niciun loc unde sa se stator­niceasca. Caci cine era sa-i primeasca pe ei, doi sarmani, cu multimea de copii dupa dan~ii?

Bietii parinti de multe ori se culcau nemancati. Li se rupea inima de mila dara n-aveau lncotro. ~i ca sa-~i lini~teasca copiii, ei le fagaduiau ca a doua zi 0 sa aiba mai multa mancare.

Dintre toti copiii, fata cea mai mare era mai tacuta ~i mai cu judecat~. Ea ramanea cu surorile ~i fratii cei mai mici cand se duceau parintii la munca, vedea de dan~ii, Ii mu~truluia ~i Ii povatuia sa fie mai cu rabdare, mai lngaduitori, ca sa nu-i amarasca lntr-atat pe parinti.

Dupa o vreme, boierului pe mo~ia caruia se aflau ace~ti oameni, i se facu mila de ei ~i, lntr-o zi, cand omul veni sa se roa­ge pentru un bordei, el Ii zise:

- Omule, te vaz harnic ~i munce~ti de te spete~ti. lata, eu ma lndur ~i-ti dau un petec de pamant, sa fie de veci al tau.

Du-te de-ti alege petecul ce-ti va placea ~i apuca-te numaidecat sa-ti faci un bordei. - Bogdaproste, cucoane, ~i Dumnezeu sa primeasca! De unde dai sa izvorasca,

raspunse bietul om. Se duse de-~i alese un petec de loc ~i pana In seara groapa pentru bordei o ~i dete

gata. Nenorocul lui. Se nimeri ca locul ce-~i alesese sa fie alaturi cu al unui taran bogat ~i mandru de nu-i ajungea cineva cu prajina la nas. Peste noapte, nu ~tiu cum se facu, ca 0 vita de-a bogatului cazu in groapa ~i muri.

A doua zi de dimineata, bogatul, vazandu-~i vita moarta, sari cu gura mare asupra saracului, 11 lua de piept ~i cu el tara~ se duse la curtea boierului, sa le faca judecata. Boierul se mira cand ii vazu ~i-i intreba ce cauta. Taranul eel bogat zise:

- Boierule, acest prapadit de om ~i-a facut groapa pentru bordei. Dupa ce ca e foar­te mare, apoi n-a avut grija sa o acopere peste noapte cu ceva, numai ca sa-mi faca mie paguba, ~i mi-a cazut o vita intr-insa ~i a murit. Judeca dumneata acum, nu e dator sa mi-o plateasca? El zice ca n-are cu ce. ~i ce-mi pasa mie de asta?

- Boierule, raspunse saracul umilit ~i cu lacrimile in ochi cat pumnul. Boierule, n-am ce zice, omoara-ma, spanzura-ma, n-am ce face daca a <lat pacatul peste mine.

31

32

A~a este cum zice bogata~ul meu vecin. ~i fiindca lui Dumnezeu ii place dreptatea,

drept sa-ti spui, am sapat groapa, ~i 0 groapa mare, ca sa incapa bordeiul pentru toti ai mei, dara nici cam-am gandit ca sa-i aduc

paguba. Acum lumineze-va Dumnezeu, bo­ierule, ~i judecati dupa dreptate. Boierul sta in cumpana. Nu ~tia cui sa dea

dreptate. Vedea el ca saracul a cazut in pacate, dar fara voie. Dupa ce se gandi el nitel, zise:

- Bre, oameni buni! Eu am sa va pun trei intrebari; cine le va dezlega mai bine, a aceluia sa fie dreptatea. Va dau ragaz de trei zile, ganditi-va. Dupa trei zile sa veniti ~i sa-mi ghiciti intrebarile. Tineti minte bine. intaia intrebare suna a~a: ,,Ce este mai gras in lume?", a doua: ,,Ce este mai bun?" ~i a treia: ,,Ce alearga mai iute?" Duceti-va acum. Dara sa mai ~titi una: daca nici unrii din voi nu va ghici vreuna din intrebarile mele, sa ~titi ca unde va stau picioarele 0 sa va stea ~i capetele.

Cei doi se intoarsera la casele lor. Daca ajunsera fiecare la ai sai, bogata~ul era vesel ca are sa-~i ca~tige pricina, iara saracul se puse pe ganduri ~i tot ofta. Copiii se adunara pe langa dansul, se uitau, dar nu cutezau sa-1 intrebe ceva. incepura ~i ei a plange; ~i se facu acolo la dan~ii o plangere ~i o jelanie.de te luau fiori de mila. Numai fata cea mai mare i~i lua inima in dinti ~i-1 intreba ce are de este a~a de trist.

Omul ii spuse necazul sau, iar fata starui sa-i spuna ~i ei cele trei intrebari ca poate-i va fi de ajutor. Tatal se invoi, iar fata cea mare se puse pe ganduri ~i, dupa ce cugeta ea ce cugeta, se apropie de tata-sau ~i Ii zise:

- Ia lasa, tata, nu mai fi a~a de mahnit. Nu ne lasa Dumnezeu pe noi sa pierim. Cand te vei duce la boierul sa-i dai raspuns, ti-oi spune ~i eu ceva. ~i poate ca va da Dum­nezeu sa scapi cu fata curata dinaintea lui.

in dimineata cand fu a se infati~a la bo­ierul ca sa-i ghiceasca intrebarile, fie-sa ii spuse ce sa raspunda.

Se infati~ara inaintea boierului. Boga­ta~ul, mandru ~i cu pieptul deschis; saracul umilit ~i strans la piept de sta sa-i crape sumanul eel zdrentuit de pe dansul.

Boierul intreba pe bogata~: - Ei, bade, ce este mai gras pe lumea

asta? Bogata~ul raspunse cu curaj: - Apoi de, cucoane, ce sa fie mai gras

decat porcul meu din ograda, care are gra­simea pe el de o palma de groasa.

I

! I

I I

- Minciuni spui, raspunse boierul. ~i intreband ~i pe saracul, el raspunse cu sfiala: - Apoi de, cucoane, eu zic cu mintea mea a proasta ca pamantul sa fie mai gras

pe lumea asta, ca el ne da toate bunatatile pe care le avem. - A~a este, raspunse boierul. Apoi zise bogata~ului iara: - Ce alearga mai iute pe lumea asta? - Armasarul meu, cucoane, raspunse bogata~ul, ca alearga peste vai ~i dealuri,

cand ii dau drumul, de nu-i vezi copitele. - Apoi de, cucoane, capul meu nu ma duce a~a departe, fara decat dau cu socotea-

la ca nimic nu alearga a~a de iute ca gandul, raspunse ~i saracul. - Tu ai dreptate. in cele din urma, mai intreba o data pe bogata~: - Ce este mai bun pe lumea asta? - Nimic nu este mai bun pe lumea asta, milostive stapane, raspunse el, ca judecata

cea dreapta a mariei tale. - Eu, boierule, cu prostia mea, ma duce gandul sa cred ca nimic nu e mai bun

pe lumea asta ca Dumnezeu, care ne sufera pe lume cu toate rautatile noastre. - Adevarat, a~a este, zise boierul. ~i, intorcandu-se catre bogata~, .. adauga: - Ie~i afara, taran viclean ~i mojic ce

e~ti, sau.pun: acum sa-ti traga la talpi atata cat nu poti duce. .

Boierul il intreba pe taran cine 1-a sfatu-it cum sa raspunda, iar acesta ii marturisi cu teama ca fata lui. Atunci boierul, mirandu-se in sine de iscusinta fetei saracului, ii porunci ca a doua zi sa vie cu fata la curtea boiereasca. Ea sa fie nici imbracata, nici dezbracata, nici calare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe langa drum.

Cum auzi saracul unele ca acestea, incepu a se boci ~i a se vaicari, de nu-ti venea sa-1 mai auzi, ~i se intoarse la ai sai. Fata cea mare, cand auzi acestea ii spuse:

- Nute teme, tatuca, ca-i viu eu lui de hac! Numai sa-mi cauti doua mate.

Cum se facu dimineata, fata arun­ca pe dansa 0 plasa, lua matele la subtiori, incaleca pe un tap ~i

pleca la curtea boiereasca. Mer­gand astfel pe drum, ea nu era nici calare, nici pe jos,

33

34

caci ii da de pamant cand un picior, cand altul, tapul fiind pitic; umbla nici pe drum nici pe langa drum, caci tapul nu tinea drumul drept. Aci trecea pe langa cate un gard sa apuce cate vrun lastar de la vrun pomi~or, aci trecea de cealalta parte. Nu era nici imbracata, nici dezbracata cu plasa de pescuit aruncata pe dansa.

~i a~a, cu chiu cu vai, ajunse la curtea boiereasca. Cand o vazura boierul ~i oamenii curtii, venind a~a, incremenira. Boierul, vezi, nu voia sa recunoasca iscusinta fetei, ~i porunci sa <lea drumul la doi caini ce-i tinea la curte in lant. Ace~tia, cum vazura alaiul cu care venea fata saracului, se repezira la dansa, dara ea dete drumul i~data matelor ~i cainii se luara dupa dansele, iara fata saracului ajunse la scara boiereasca a~a precum ii poruncise boierul.

Vazand ~i aceasta iscusinta a fetei, boierul n-avu incotro ~i fu nevoit s-o primeasca. Atunci porunci sa fie imbracata cu ni~te haine ca de mireasa ~i cand o vazu cat era de frumoasa, hotari sa 0 ia de sotie.

~i-au facut o nunta mare ~i au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Raspunde la intrebari:

L Cine s-a oferit sa-1 ajute pe omul eel sarac?

2. Ce i-a dat boierul saracului?

3. De ce a izbucnit cearta intre cei doi tarani?

4. Cum a incercat boierul sa faca dreptate intre cei doi?

5. Cine 1-a sfatuit pe taran cum sa raspunda la intrebari?

6. Ce a raspuns taranul bogat la intrebarile boierului?

7. Ce raspunsuri a dat saracul?

8. Cui a dat boierul dreptate?

9. Cum trebuia sa se infati~eze fata cea isteata la curtea boierului?

10. Ce solutie a gasit fata la provocarea boierului?

11. Cum s-a incheiat povestea?

35

IOSIF NADEJDE

FI~A DE AUTOR

S-a nascut in anul 1879 in Patulele Mehedin­tilor. Absolvent al Liceului ,,Traian" din Turnu Severin. Dupa terminarea liceului vi­ne la Bucure~ti, se inscrie la Facultatea de Medicina, pe care este nevoit sa o paraseasca, terminand-o mai tarziu.

A intocmit prima culegere despre Pacalii ~i o prelucrare pentru tineret dupa romanul Coliba unchiului Tom, de H. Beecher­Stowe. A facut numeroase traduceri ~i critica dramatica.

P...,, al\J • d ' . ac ... a vin e vaca unu1 copac

Mare bataie de cap acuma ~i pe Pacala. Trebuia sa se scoale de dimineata, sa du­ca vaca la pa~une, sa-i poarte de grija, ba pe deasupra, cate necazuri toate, ca dobi­tocu-i dobitoc. Pacala al nostru nu prea avea fire de om cu rostul lui; de aceea, ca sa scape de griji, i~i puse in gand sa vanda vaca. Ar fi putut S-0 vanda fratilor lui, care ar fi fost bucuro~i s-o ia, dar el i~i zise ca cu strainii se poate face treaba mai buna. intr-o dimineata, lua vaca de funie ~i hai la targ.

Drumul targului ducea printr-o padure ~i tocmai cand se apropia Pacala de pa­dure, numai ce se porne~te un vant care la iuteala se schimba intr-o curata furtu­na. Pacala se socoti ca nu e bine sa umble pe drum pe o asemenea vreme, ~i ca e bine sa se opreasca. · Lega vaca de un copac, Iasand-o sa pasca, iar el · se cuka la radacina copacului sa se mai odihneasca. Cum puse capul jos, cum adormi.

Vantul intetindu-se mai tare, indoia crengile copacului ~i-i clatina ~i trunchiul, facandu-1 sa scartaie. Acum, cum i s-o fi parut lui Pacala, care abia atipise, ca copa­cul vorbe~te ~i ca-1 intreaba daca are vaca de vanzare.

- De vanzare, fire~te ca de vanzare, raspunse Pacala somnoros. Vantul sufla din nou ~i copacul iar scartai. Lui Pacala i se paru ca-1 intreaba cat cere

peea. - Pai, cat sa cer, ti-o dau ieftin, patruzeci de lei. A~teapta apoi ce a~teapta, ~i vantul mi~ca din nou copacul, facandu-1 sa scartaie. - Ce face? zise Pacala. Zici ca e scumpa? Nu e scumpa defel, ca e vaca buna

de prasila ~i da lapte mult ~i gras. Copacul iar scartai ~i lui Pacala i se paru ca-i da treizeci de lei. - Numai treizeci de lei? zise el. Nici un ban mai mult? Fie ~i treizeci atunci, tine-o

sanatos. Adu banii. Vantul iar batu mi~cand frunzele, iar copacul facu din nou: scart! scart! - Zici ca marti? N-ai bani acum? intreba Pacala. Fie ~i marti, numai vezi sa nu ma

amani, ca am ~i eu nevoile mele. ~i Pacala, vesel de targul incheiat, i~i lua ciomagul ~i pleca acasa, Iasand vaca legata de copac.

Cand il vazura fratii venind fara vaca, il intrebara ce-a facut. - Am vandut-o, zise Pacala. - Cat ai luat pe ea? - Treizeci de lei. - ~i cui ai dat-o? - Unui copac din padure. - Unui copac?! ~i fratii incepura sa rada mai intai, iar apoi i~i facura cruce de prostia lui. - Auzi, unde s-a mai pomenit ca un copac sa cumpere o vaca! Ei i~i detera cu mintea ca Pacala ori spune minciuni, ori vrea sa-i pacaleasca. - Dar unde sunt banii? mai intrebara ei. - Mi-a spus ca mi-i da maine. Marti. Raspunsul acesta ii incredinta ~i mai mult ca Pacala nu e in toate mintile ~i

ca a prapadit vaca in padure, ca un netot. La drept vorbind, nu prea le parea rau de aceasta, caci nu se putealf impaca cu gandul ca, la imparteala, nerodul se aratase mai istet decat ei.

A doua zi de dimineata, Pacala i~i lua toporul . ~i pleca in padure cu gandul sa ia banii ~i sa taie ~i niscai lemne pentru casa. Ajungand in padure, se duse drept la copa­cul cu pricina, pe care-I cunoscu dupa franghia rupta, caci vaca, tot intinzandu-se dupa pascut, rupsese franghia ~i plecase pe aici incolo.

- Ei, iaca, am venit sa-mi dai banii, zise el. Dar copacul nu raspundea deloc, ca vantul se potolise acum ~i copacul nu mai

scartaia. - Ce, te faci ca nu auzi? Adu banii, ca nu am vreme de pierdut. Dar copacul sta mut. Cum era sa auda Pacala ceva, daca nu batea vantul? - Adu banii, cat iti cer cu vorba buna, cape urma intorc cojocul. Copacul sa raspunda, neam! Mai ceru odata, mai ceru de doua ori, ~i vazand ca nu-i raspunde, Pacala i~i pierdu

sarita ~i tabari cu toporul pe el. - Stai ca te invat eu minte sa mai in~eli lumea. ~i da-i, ~i da-i la radacina, pana ce copacul cazu. Cand colo, ce sa vezi? In groa­

pa de la radacina, 0 caldare cu galbeni ~i cu bani de argint, ingropata acolo de cine ~tie cand.

Ca om cinstit, Pacala se multumi sa ia din caldare numai treizeci de lei; cat le fusese tocmeala, ~i dupa ce taie lemnele care ii trebuiau, pleca acasa, lasand caldarea cu bani acolo unde se afla.

37

2. Completeaza rebusul ~i vei descoperi pe verticala AB numele persona­jului principal.

A 1.

2.

3. 4. I I

5. 6.

B 1. Loe acoperit cu iarba unde pasc vitele. 2. Vas in care Pacala a gasit galbenii la radacina copacului. 3. Acalcula 4. Bata 5. Ase mi~ca u~or intr-o parte ~i in alta; a se legana 6. Funie

3. Gase~te cuvinte cu sens opus:

d. . "' 1m1neata - ................................. . necazur1 - ................................. .

,\ incepura scum pa indoia leg a

drept sa cumpere - ................................. .

4. Gase~te cuvantul care are acela~i sens cu expresia data:

bataie de cap ................................. . sa poarte de grija ................................. . i~i detera cu mintea - ................................. . in toate min tile ................................. . i~i ie~i din fire ................................. .

5. Formuleaza intrebari referitoare la text.

Cine ....................................................... .

Cand ..................................... . Unde .................................... .

6. Subliniaza in text expresiile care redau parerea fratilor despre Pacala.

7. Completeaza schema cu trasaturile morale ale personajului.

\ Pacala

I 8. Care crezi ca erau trasaturile sale fizice?

9. Alcatuie~te 3 enunturi in care cuvantulfire sa aiba sensuri diferite.

10. Cauta in text ~i alte cuvinte cu mai multe intelesuri. Noteaza-le.

11. Completeaza propozitiile de maijos cu: defel, defel, deloc, de loc, altfel, altfel, cea ~ice-a.

Mancarea pregatita de bunica nu-i placea .................. . F .. "I" b "' f"' ratn 1 mtre ara .................. acut cu vaca. N-a venit .................. pe la noi. Era .................. un copil cuminte. Eu sunt .................. din Targu-Mure~. G "'b .,... ,... . ' ra e~te-te, .................. ve1 mtarzia. A~ dori un .................. de prajitura. Ioana este .................. mai buna prietena a mea.

39

40

12. Recite~te textul. Deseneaza partile copacului pe masura ce le descoperi. Serie partile care-i lipsesc.

13. Alcatuie~te un text de 8-10 randuri in care sa folose~ti cuvintele: padure, grija, targ,frafi, curata, lapte.

... . . (

14. Realizeaza o comparatie intre:

Targul de ieri

• LECTURA SUPLIMENTARA

Pacala ~i vaca

Iosif Nadejde

A fost odata un om care avea trei feciori. Feciorul eel mic se numea Pacala ~i era un pozna~ ~i jumatate. Cum facea el, cum dregea, ca parca tot de-a-ndoaselea lucra. Dar de multe ori le potrivea cum nu se poate mai bine. Acum, de unde pana unde, ii mersese numele ca e prost, ~i pana ~i fratii lui il socoteau cam tare de cap ~i intr-o ureche.

intr-o zi se imbolnave~te batranul ~i moare, lasand fiilor sai, drept mo~tenire, o vaca. Atata agoniseala putu ~i el sa lase copiilor. Dar vaca una, ei trei. Cum s-o imparta? Chibzuira ei, socotira, i~i batura capul multa vreme, dar nu se luminau deloc. in cele din urma, dupa truda indelungata, le dete in gand sa faca fiecare un ocol, iar cand s-o intoarce vaca de la pa~une, in al cui ocol 0 intra, a aceluia sa fie.

Zis ~i facut. _ A dona zi, cei doi frati mai mari se sculara

dis-de-dimineata ~i se pusera pe treaba. Adu­sera pari din padure, carara bolovani de piatra ~i facura doua ocoale, ~tii colea in lege, unul mai frumos decat altul. Fiecare zicea in sinea lui ca la el va .t:rage vaca intai ~i a lui va fi.

in vreme ce fratii lui asudau muncind, Pacala nici habar de grija nu avea ~i dormea dus. Ahia pe la chindia . de seara se gandi sa-~i faca ~i el ocolul. Dar cum nu-i prea era a treaba nu se osteni niult ci, taind cateva crengi dintr-un copac verde ~i stufos, facu din ele o imprejmuire a~a, ca sa se cheme ca a fa~ut ~i el un ocol.

Seara, numai ce iata se intoarce vaca de ia pa~une. Fratii a~teptau fiecare in fata ocolului sau. Cei doi mai mari radeau de prostia lui Pacala, care nu-~i daduse osteneala sa faca un ocol mai de Doamne-ajuta, ~i erau incredintati ca vaca la unul din ei o sa se opreasca. Dar vezi ca dobitocul, cum veni ~i dete cu ochii de ramurile ~i frunzele verzi ale ocolului lui Pacala, trecu pe langa celelalte doua fara sa se opreasca ~i se duse drept sa manance frunze tinere.

Fratii cei mari, sa crape de necaz ~i mai multe nu. Dar nu avura incotro ~i trebuira sa-i lase vaca lui Pacala, caci a~a le fusese invoiala.

41

42

Fi~a de lectura

Titlul: Autorul: Locul ~i timpul desfa~urarii actiunii:

Personajele:

Plan de idei:

Serie trei cuvinte sau expresii noi intalnite in text.

Serie un proverb potrivit.

Ce crezi ca ar fi facut Pacala daca ar fi avut de impartit cu fratii sai: - o gaina:

- o rata:

- unporc:

- un catel:

Alcatuie~te propozitii in care cuvintele: pare, pari ~i ocol sa fie parti de vorbire diferite.

loNCREANGA FI~A DE AUTOR

S-a nascut in 1 martie 1837, la Humule9ti Este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de Mihai Eminescu, I. Slavici ~i I. L.Caragiale. Recunoscut datorita ma­iestriei basmelor, pove9tilor 9i povestirilor sale, Ion Creanga a ihtrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita ope­rei autobiografice Amintiri din copilarie. A mai avut Inca 9apte frati. A publicat manuale ~colare pentru clasele primare. A fost bun prieten cu Mihai Eminescu

Prostia omeneasca

Apublicat: • Inul ~i came~a • Ursul pacalit de vulpe • Soacra cu trei nurori • Povestea lui Arap-Alb • Pungufa cu doi bani • Amintiri din copilclrie

A fost odata, cand a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe cand pove~tile, ci suntem mai dincoace cu vro doua-trei zile,

de pe cand se potcovea purecele cu nouazeci ~i noua de oca de fer la un picior ~i tot i se parea ca-i u~or.

Cica era odata un om insurat, ~i omul acela traia la un loc cu soacra-sa. Nevasta lui, care avea copil de tata, era cam proasta; dar ~i soacra-sa nu era tocmai hatra.

Intr-una din zile, omul nostru iese de-acasa dupa trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, dupa ce-~i scalda copilul, il infa~a ~i-i dadu mancare, il puse in albie Ianga soba, caci era iarna; apoi il legana ~i-1 dezmierda, pana ce-1 adormi. Dupa ce-1 adormi, statu ea putin pe ganduri ~-apoi incepu a se boci cat ii lua gura: ,,Aoleo! Copila~ul meu, copila~ul meu!"

Mama ei, care torcea dupa horn, cu­prinsa de spaima, zvarli fusul dln mana ~i furca din brau cat colo ~i, sarind fara sine, o intreba cu spaima:

- Ce ai, draga mamei, ce-ti este?! - Mama, mama! Copilul meu are

sa moara! - Cand ~i cum? - lata cum. V~zi drobul eel de sare pe horn? - II vad. ~i?

43

44

- Des-a sui mata, are sa-1 tranteasca drept in capul copilului ~i sa mi-I omoare! - Vai de mine ~i de mine, ca bine zici, fata mea; se vede ca i s-au sfar~it mititelului

zilele! ~i, cu ochii pironiti in drobul de sare de pe horn ~i cu mainile incle~tate,

de parca le legase cineva, incepura a-1 boci amandoua, ca ni~te smintite, de cloco­tea casa.

Pe cand se sluteau ele, cum va spun, numai iaca ~i tatal copilului intra pe u~a, flamand ~i nacajit ca vai de el.

- Ce este? Ce v-a gasit? Atunci ele, venindu-~i putin in sine, incepura a-~i ~terge lacrimile ~i a-i povesti

cu mare jale despre intamplarea neintamplata. Omul, dupa ce le asculta, zise cu mirare: - Bre! multi pro~ti am vazut eu in viata mea, dar ca voi n-am mai vazut.

Ma ... due in lumea toata! ~i de-oi gasi mai pro~ti decat voi, m-oi mai intoarce aca­sa, iar de nu, ba.

A~a zicand, ofta din greu, ie~i din casa, fara sa-~i ia ziua buna, ~i pleca suparat ~i amarat ca vai de om!

~i mergand el bezmetic, fara sa ~tie unde se duce, dupa o bucata de vreme, oprindu-se intr-un loc, i se intampla iar sa vada ceva ce nu mai vazuse: un om tinea putin un oboroc cu gura spre soare, apoi _repede-1 in~faca ~i intra cu dansul intr-un bordei; pe urma iar ie$ea, 11 punea iar cu gura la soare, ~i tot a~a facea ... Drumetul nostru, nedumerit, zise:

~ Buna ziua, om bun! - Multamesc dumitale, prietene! - Da' ce faci aici? - Ia, ma trudesc_ de vro doua-

trei zile sa car soarele in bordei, ca sa am lumina, ~i nici ca pot...

- Bre, ce truda! zise drumetul. N-ai vrun topor la indemana?

-Ba am. - Ia-I de coada, sparge ici, ~i

soarele va intra singur inauntru. indata facu a~a ~i lumina soarelui intra in bordei.

- Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram sa imbatranesc ca­rand soarele cu oborocul.

,,Inca un tont", zise drumetul in sine ~i pleca.

~i mergand el tot inainte, peste catva timp ajunse intr-un sat ~i, din intamplare, se opri la casa unui om. Omul de gazda, fiind rotar, i~i lucrase un car ~i-1 injgheba­se, in casa, in toata intregimea lui; ~-acum, voind sa-1 scoata afara, tragea de pro­tap cu toata puterea, dar carul nu ie~ea. ~titi pentru ce? A~a: u~ile erau mai stramte decat carul. Rotarul voia a cum sa le taie, spre a scoate carul. N oroc insa ca drumetul 1-a invatat sa-1 desfaca in toate partile lui, sa le scoata pe rand afara ~-apoi iara~i sa-1 injghebe la loc.

- Foarte multamesc, om bun, zise gazda; bine m-ai invatat! Ia uita-te dumneata! Era sa daram bunatate de casa din pricina carului...

De aici, drumetul nostru, mai numarand un natarau, merse tot inainte, pana ce ajunse iara la o casa. Acolo, ce sa vada! Un om, cu-n tapoi in mana, voia sa arunce ni~te nuci din tinda in pod. ,,Din ce in ce dau peste dobitoci", zise drumetul in sine.

- Da' ce te framanti a~a, om bun? - Ia, vreau sa zvarl ni~e nuci in

pod ~i tapoiul ista nu-i nici de-o treaba. - Ca degeaba te trude~ti, nene!

Ai un oboroc? - Da' cum sa n-am?! - Pune nucile intr-insul, ia-1 pe umar

~i suie-le frumu~el in pod; tapoiul e pentru paie ~i fan, iar nu pentru nuci.

Omul asculta, ~i treaba se facu indata. Drumetul nu zabovi nici aici mult,

ci pleca, mai numarand ~i alt neghiob. Apoi, de aici merse mai departe, pana

ce ajunsese ca sa mai vada aiurea ~i alta nazbatie. Un om legase o vaca cu funia de gat ~i, suindu-se pe-o ~ura, unde avea arun­cat oleaca de fan, tragea din rasputeri de funie, sa urce vaca pe ~ura. Vaca ragea cum­plit, ~i el nu mai putea de ostenit ...

- Ma omule! zise drumetul, facandu-~i cruce; dar ce vrei sa faci? - Ce sa fac, ma-ntrebi? Da' nu vezi? - Ba vad, numai nu pricep. - Ia, animalul acesta e hamesit de foame ~i nu vrea nici in ruptul capului sa vie

dupa mine SUS, pe ~Ura, Sa manance fan ... - Stai putin, cre~tine, ca spanzuri vaca! Ia fanul ~i-1 da jos la vaca! - Da' nu s-a irosi? ... - Nu fi scump la tarate ~i ieftin la faina. Atunci omul asculta ~i vaca scapa cu viata. - Bine m-ai invatat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cat pe ce sa-mi gatui

vaca!

45

A~a, drumetul nostru, mirandu-se ~i de aceasta mare prostie, zise In sine: ,,Mata tot s-ar fi putut Intampla sa dea drobul de sare jos de pe horn; dar sa cari soarele In casa cu oborocul, sa arunci nucile In pod cu tapoiul ~i sa tragi vaca pe ~ura, la fan, n-am mai gandit!"

~-am Incalecat pe-o ~a, ~-am spus povestea a~a.

2. Alcatuie~te enunturi in care sa folose~ti cuvintele: soba, albie, horn,fus.

3. Coordonatele pove~tii:

c

n

d ?

A fost odata

4. Pune in ordine ideile, respectand firul actiunii. Serie-le in jurnalul de maijos.

Numarul I dee a Taranul tragea vaca in pod. Un om incerca sa duca soarele in bordei cu oborocul. Vazand atatia natarai, omul se intoarce acasa. Nataraul voia sa ~runce nucile in pod cu furca. Disperat de prostia nevestei ~i a soacrei, barbatul i~i ia lumea in .cap. Rotarul nu reu~ea sa scoata carul din casa.

Ide ea Obiectul simbol ( desen) Solutia

-

5. Cauta in text cuvinte care au acela~i inteles cu cuvantul ,,prost".

47

6. Expliea proverbul: ,,Nu fi seump la tarate §i ieftin la faina".

7. Serie un proverb despre prostie sau intelepeiune.

8. Transforma dialogul in povestire:

- Buna ziua, om bun! - Multumesc dumitale, prietene! - Da' ce faci aici? - Ia, ma trudesc de vro doua-trei zile sa car soarele in bordei, ca sa am lumina, ~i nu pot... - Bre, ce truda! zise drumetul. N-ai vreun topor la indemana? -Ba am. - Ia-1 de coada, sparge ici, ~i soarele va intra singur inauntru.

9. Gase§te ~lte formule de sfar§it, pornind de la:

$-am zncalecat. .. 0 f .., . t pe- raga ~1 v-am spus poves ea ............................................... .

pe-o ............................................... ~i v-am spus o mare minciuna. pe-o roata ~i v-am spus povestea ............................................... .

10. Serie meserii pornind de la urmatoarele obieetele:

roata cizma ............................................ . pantof .......................................... .. . papu~a ............................................ .

zid tinichea gradina ·frizura

11. Gase~te cuvintele cu inteles opus pentru:

SUS

odata inainte - ...... .............................. ... ... .. .

al Cl

afar a incolo departe - ....... ... .................................. .

12. Alcatuie~te enunturi in care cuvintele sure, car ~i moara sa aiba sensuri diferite~

13. Completeaza enunturile cµ unul dintre cuvintele s-a, sa, va, v-a, n-ai, nai, car, c-ar.

Omul se gandea ..... ......... .. ... fi trebuit sa injghebeze un ................... . . " d 1 .., .., "l' . . ...... ........ .. ... vem vremea can e ............. ... recunoa~te ca ................. .. pa ca It ~I pe vm.

Nevasta .. ............. .... gandit ca drobul de sare .. ... .............. cadea in capul copilului. Ha bar ................... sa can ti la ............. ...... .

14. Completeaza urmatoarele expresii cu numele unor parti ale corpului:

• a-~i lua lumea in cap 'l " d1'nt1. • a-~I ua ................ .. ............... .. ...... In ~

"t " ..., " • a se sa ura pana m ........ .. .............................. . • ave a 0 ... ................ ..... ............... .. cat 0 ~ura

• a incerca marea cu ............ ~ .............. ...... ...... .. . ..., d . • a-I crapa ................................... ... ... e ru~me

• a-~i lua .... .. ..... ..... ...... ....... ............ la purtare " ..., . 1 1 • cu un ..................................... . m groapa ~I cu unu pe ma

• a-i intra pe o ........ .......................... .... ~i a-i ie~i pe cealalta

15. Imagineaza-ti inca un personaj cu care s-a intrunit eroul din poveste ~i scrie ce nerozie a facut acesta. Ajuta-1 sa iasa din incurcatura.

49

50

LEcruRA SUPLIMENTARA

Povestea unui om lene~

IonCreanga

Cica eri odata intr-un sat un om grozav de lene~; de lene~ ce era, nici imbucatura din gura nu ~i-o mesteca. ~i satul, vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul capului, hotari sa-1 spanzure, pentru a nu mai da pilda de lenevire ~i altora. ~i a~a, se aleg vreo doi oameni din sat ~i se due la casa lene~ului, 11 umfla pe sus, 11 pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimtitor, ~i hai cu dansul la locul de spanzuratoare! A~a era pe vremea aceea.

Pe drum se intalnesc ei cu o trasura in care era o cucoana. Cucoana, vazand in carul eel cu boi un om care semana a fi bolnav, intreba cu mila pe cei doi tarani, zicand:

- Oameni buni! Se vede ca omul eel din care bolnav, sarmanul, ~i-1 duceti la vro doftoroaie undeva, sa se caute.

- Ba nu, cucoana, raspunse unul dip.tre tarani; sa ierte cinstita fata dumnevoas-· tra, dar aista e un lene~ care nu credem 'sa fi mai avand pereche in lume, ~i-1 ducem la spanzuratoare, ca sa curatim satul de-un trandav.

- Alei! oameni buni, zise cucoana, infiorandu-se; pacat, sarmanul, sa moara ca un caine, faradClege! Mai bine duceti-1 la mo~ie la mine; iacata curtea pe costi~a ceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia a~a, pentru imprejurari grele, Doamne fere~te! A manca la posmagi ~i-a trai ~i el pe langa casa mea, ca doar ~tiu ca nu m-a mai pierde Dumnezeu pentr-o bucatica de paine. Da, suntem datori a ne ajuta unii pe altii.

- I-auzi, mai lene~ule, ce spune cucoana; ca te-a pune la cotet, intr-un hambar cu posmagi, zise unul dintre sateni. Iaca peste ce noroc ai <lat, bata-te intunerecul sate bata, uriciunea oamenilor! Sai degraba din car ~i multame~te cucoanei, ca te-a sca­pat de la moarte ~i-ai <lat peste bel~ug, luindu-te sub aripa dumisale. Noi gandeam sa-ti dam sopon ~i franghie. Iar cucoana, cu bunatatea dumisale, iti da adapost ~i

posmagi; sa tot traie~ti, sa nu mai mori! Sa-~i puie cineva obrazul pentru unul ca tine ~i sa te hraneasca ca pe un trantor, mare minune-i ~i asta. Dar tot de noroc sa se planga cineva ... Bine-a mai zis cine-a zis ca: ,,Boii ara ~i caii mananca". Hai, da raspuns cu­coanei, ori a~a, ori a~a, ca n-are vreme de stat la vorba cu noi.

-Dar muieti-s pormagii? zise atunci lene$ul, cujumatate de gura,fe.ra sa se car­neasca din Zoe.

- Ce-a zis? zntreba cucoana pe sateni. - Ce sa zica, milostiva cucoana, raspunde unul. Ia, zntreaba, ca muieti-s

posmagii? - Vai de mine $i de mine, zise cucoana cu mirare, znca asta n-am auzit! Da' el

nu poate sa $i-i moaie? - Auzi, mai lene$ule: te prinzi sa moi posmagii singur, ori ba? -

- Ba, raspunse lene$ul. 'Jrageti mai bine tot znainte! Ce mai atata grija pentru asta pustie de gurO:!

Atunci unul dintre sateni zise cucoanei: - Bunatatea dumneavoastra, milostiva cucoana, dar degeaba mai voiti a strica

orzul pe ga~te. Vedeti bine ca nu-I ducem noi la spanzuratoare numai a~a, de flori de cue, sa-i luam naravul. Cum ganditi? Un sat intreg n-ar fi pus oare mana de la mana ca sa poata face dintr-insul ceva? Dar ai pe cine ajuta? Doar lenea-i imparateasa mare!

Cucoana atunci, cu toata bunavointa ce ave, se lehamese~te ~i de binefacere ~i

de tot, zicand: - Oameni buni, faceti dar cum va va lumina Dumnezeu! Jar satenii due pe lene~ la locul cuvenit ~i-i fac felul. ~i iaca a~a au scapat ~i lene~ul acela de sateni, ~i satenii aceia de dansul. Mai

pofteasca de-acum ~i alti lene~i in satul acela, daca le da mana ~i-i tine cureaua. ~-am incalecat pe-o ~a ~i v-am spus povestea a~a.

-~ -

I . 1. Completeaza spapile punctate cu informatii din text:

Omul din poveste era atat de lene~ in cat ................... .. ......... ... ........................................ . D .. d. h "'" "' e aceea, oamenn m sat au otarat sa .... ...... .................................... ........................... .. Pe drums-au intalnit cu ............. : ........ ............. .. ..... in care se afla o .............................. .

. £ 'l"' . . £ . 1 · 1 ........................................ 1-a ost m1 a ~11-a o er1t omu u1 ene~ ....................................... . Lene~ul a refuzat, pentru ca .. : ............ ; .. .................... ~i a preferat sa ............................ .

2. Transforma in povestire dialogul din fragmentul marcat:

51

52

Cele cinei piersici

l ·IOI -poveste popu ara -

1. Lectura predictiva (,,citire ascunsa") Cite~te primul fragment, apoi completeaza primele trei rubrici ale ta­belului. Ultima rubrica o vei completa doar dupa ce cite~ti fragmentul urmator.

intr-o zi, intorcandu-se din ora~, un om a adus acasa cinci piersici mari ~i frumoase. Dupa ce i-a daruit sotiei o piersica, le-a oferit pe cele ramase celor patru copii ai lor.

Fructele erau ro~iatice ~i cu pufu~or moale pe deasupra, incat copiii nu se indurau sale manance. Fiecare ~i-a luat piersica lui, a multumit frumos tatalui ~i a plecat afara.

Seara, inainte de culcare, tatal i-a·intrebat cum li s-au parut piersicile. - A fost foarte buna, raspunse eel mai mare dintre copii. A avut un gust dulce ~i

racoritor, a fost zemoasa ~i parfumata.

Cedoveziam Ce se intampla

cuadevarat

Am pastrat cu grija samburele, pe care, la primavara, vreau sa-1 pun in gradina ca din el sa rasara un porn. Pomul va cre~te, va rodi ~i ne va indestula casa cu fructele lui.

- Bine, zise tatal. Te-ai gandit la viitor, ca un om intelept ~i econom. Tu vei ajunge un bun agricultor!

Tatal se intoarse spre eel de-al doilea fiu:

Cedoveziam Ce se intainpla

cuadevarat

- Eu, imediat ce-am primit piersica, am ~i mancat-o, raspunse eel de-al doilea copil. Samburele 1-am aruncat. Apoi mi-a dat ~i mama jumatate din a ei. Ce buna a fost! Sa ne mai aduci, tata, a~a piersici gustoase!

- Tu nu prea ai facut bine, zise tatal, dar te-ai comportat ca un copil. Oricare ar fi facut la fel, la varsta ta!

- Eu, zise eel de-al treilea copil, ...

Predictii

..... ....... .,. ..... .... ..... ... ... . .

Cedoveziam . Ce se i~t~m~la cu ~de\iartlt

... am adunat samburii de la piersica fratelui meu ~i de la a mamei, i-am spart ~i le-am mancat miezul. Piersica m~a n-am mancat-o. Am fost la targ ~i am vandut-o. Pe ea am luat atatia bani, cat sa ctimpar douasprezece piersici, cand se vor mai ieftini.

- Foarte bine, zise tatal, clatinand din cap. Tu ai procedat ca un intelept. Te-ai gan­dit cum sa faci, ca din putin sa ca~tigi mai mult. Sa ~tii ca ai sa ajungi un mare negustor!

- Dar tu, mai mititelule, ce ai facut cu piersica ta? zise tatal catre Ionel, eel mai mic dintre baieti, care ~edea rezemat ~i tacut, deoparte.

Predictii Cedoveziam

- Eu, raspunse Ionel, am daruit-o lui Gheorghita, baiatul vecinului nostru, care e bolnav. S-a inviorat vazandu-ma Ianga patul lui. Cand i-am dat piersica, mi-a multumit din suflet ~i dupa ce a mancat-o, s-a simtit mai bine.

Auzind vorbele lui Ionel, tatal a ramas putin pe ganduri, apoi i-a intrebat pe copii: - Ei, dragii mei, care dintre voi credeti ca a folosit mai bine darul meu? Copiii au raspuns toti deodata:

53

54

- Ionel! lonel! Baiatul eel mai mic ~edea tacut Ianga perete. Atunci mama 1-a luat in brate ~i

1-a sarutat cu lacrimi in ochi.

2. Alcatuie~te enunturi in care sa folose~ti cuvintele: se indura, econom, agricultor, s-a inviorat.

3. Serie cuvinte cu sens opus:

a oferi putin ............................. ........ . a ca~tiga - ........... ..... .. ................... . a raspunde - ... ...... .. .... ...... .. .............. . bolnav deasupra ................... ..... ............. .

4. Pune intrebari pentru raspunsurile urmatoare:

Un om a adus acasa cinci piersici mari ~i frumoase.

Fructele erau ro~iatice ~i cu pufu~or moale pe deasupra.

Imediat ce a primit piersica, al doilea copil a ~i mancat-o.

Cel de-al treilea copil va ajunge un mare negustor.

Gheorghita, baiatul din vecini, este bolnav.

5. Ce crezi ca va deveni lonel? De ce?

6. Coloreaza doar piersicile pe care sunt scrise grupuri de cuvinte forma­te dintr~un substantiv ~i un adjectiv.

7. Toti fratii au recunosc~t ca lonel a procedat eel mai bine. E~ti de acord cu ei? Argumenteaza.

8. Din proverbele de mai jos · alege ~i bifeaza pe cele care se potrivesc textului.

• ,,in dar ai luat, In dar sa dai." • ,,Lucrul la timp daruit / Pretuie~te Indoit." • ,,Pomul se cunoa~te dupa roade, iar omul dupa fapte." • ,,Chipul omului e oglinda sufletului." • ,,Sangele apa nu se face."

9. Taie varianta gre~ita.

Copilul a luat piersica, dar nu a mancato I mancat-o. El a mers Ill targ ~i a vandut-o I vanduto. - Mamic-o I mamico, piersica mea i-am daruit-o I daruito lui Gheorghita. - Ajuta-ma sa ies de aici, frumoaso I frumoas-o ~i te voi rasplati.

10. Joe de rol

Imagineaza-ti ca e~ti unul dintre baieti ~i demonstreaza ca ai gasit eel mai bun mod de a folosi piersica.

11. Ajuta-1 pe baiat sa vanda piersica, realizand un afi~ sugestiv. Lucrati pe grupe.

55

56

BARBU ~T. DELAVRANCEA

FISADEAUTOR ,

S-a nascut la 11 aprilie 1858 la Bucure~ti. Scriitor, critic, orator ~i om politic. A facut studii juridice la Bucure~ti ~i la Paris.

Capodoperele sale sunt Hugi Tudose ~i Domnul Vucea. A evocat trecutul de lupta al poporului in Apus de soare, avand in centru figu­ra luminoasa a hii $tefan eel Mare.

Bunica

0 vaz, ca prin vis. 0 vaz !impede, a~a cum era. Nalta, uscativa, cu parul alb ~i cret, cu ochii caprui,

cu gura stransa ~i cu buza de sus crestata in dinti de pieptene, de la nas in jos. Cum deschidea poarta, ii saream inainte. Ea baga bini~or mana in san ~i-mi zicea: - Ghici... - Alune! - Nu. - Stafide! - Nu. - Naut! - Nu. - Turta-dulce! - Nu. Pana nu ghiceam, nu scotea mana din san. ~i totdeauna sanul ei era plin. Ii saru­

tam mana. Ea-mi da parul in SUS ~i ma saruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul gradinii.

Ea i~i infigea furca cu caierul de in in brau ~i incepea sa traga ~i sa rasuceasca un fir lung ~i subtire. Eu ma culcam pe spate ~i lasam alene capul in poala ei.

Fusul imi sfaraia pe la urechi. Ma uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se parea ca se scutura o ploaie albastra.

- Ei, ce mai vrei? imi zicea bunica. Surasul ei ma gadila in cre~tetul capului. - Sa spui... ~i niciodata nu ispravea basmul. Glasul ei dulce ma lega­

na; genele mi se prindeau ~i adormeam; uneori tresaream ~-0 intrebam cate ceva; ea incepea sa spuna, ~i eu visam inainte.

- A fost odata un imparat mare, mare ...

- Cat de mare? - Mare de tot. ~i-~i iubea imparateasa

ca ochii din cap. Dar copii nu avea. ~i ii pa­rea rau, ii parea rau ca nu avea copii...

- Bunico, e rau sa nu ai copii? - Fire~te ca e rau. Casa omului fara copii

e casa pustie. - Bunico, dar eu n-am copii ~i nu-mi

pare rau. Ea Iasa fusul, radea, imi desfacea parul

carliontat in doua ~i ma saruta in cre~tetul capului. Cate-o frunza se desprindea din ramuri ~i cadea leganandu-se.

Eu ma luam cu ochii dupa ea ~i ziceam: - Spune, bunico, spune. - ~i a~a, ii parea grozaV' de rau ca nu avea copii. ~i... nu mai putea de parere

de rau ca nu are copii... intr-o zi veni la el un mo~ batran, batran, ca-~i tara barba pe jos de batran ~i de coco~at ce era. ~i era mic, mic de tot...

- Cat era de mic? - Poate sa fi fost, a~a, cam ca tine.· - Va sa zica, nu era mic, mic de tot... - Era mic, da' nu a~a mic de tot. ~i cum veni ii zise: ,,Maria-ta, ai doi meri in gradina, unul langa altul, ca nu ~tii

care sunt ramurile unuia ~i care sunt ale altuia; ~i cand infloresc nu ~tii care sunt florile unuia ~i care sunt ale altuia; ~i a~ti doi meri infrunzesc, infloresc, se scutura ~i mere nu fac. Maria-ta, sa ~tii ca atunci cand or lega rod a~ti doi meri, imparateasa 0 sa ramana grea ~i 0 sa nasca un cocon cu totul ~i cu totul de aur" ... Piticul se duse, ~i imparatul alerga in gradina, ~i cau­ta, cauta peste tot locul, pana dete peste cei doi meri. Merii se scuturasera de flori, ca sub ei parca ninsese, dar rod nu legasera.

- De ce nu legau rod, bunico? Q. ? D . - ytlu eu.... umnezeu ~tie ...

Era a~a de cald... a~a de bine in poala bunicii... o adiere incetinica imi racorea fruntea ... norii albi, alunecand pe cerul albastru, ma ameteau ... inchideam ochii.

Ea spunea, spunea inainte, mulgand repede ~i u~urel firul lung din caierul de in. - ~i se gandi imparatul ce sa faca, ce sa dreaga ca merii sa faca mere. Unii il sfatuiau

ca sa-i ude mereu; ~ii-a udat mereu; altii ziceau sale dea mai mult soare; ~i imparatul a taiat toti pomii de jur imprejur. ~i merii infloreau in fitece saptamana, ~i se scuturau, ~i rod nu legau. intr-o zi veni la imparat o baba batrana, batrana ~i zbarcita, ca mine de zbarcita, ~i mica, mica, ca tine de mica ...

- Ca mo~u de mica? - Da, ca mo~u ...

57

58

- Atunci nu era mica de tot... - A~a mica de tot nu era. ~i zise imparatului:

,,Maria-ta, pana n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zana Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plangerii, intr-o campie de mu~etel, ~i n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leaga rod. Dar sa te paze~ti, maria-ta, ca indata ce te-or simti florile, incep sa se mi~te, sa se bata, ~i multe se apleaca pe obrajii ei, ~i ea se de~teapta, ca doarme mai u~or ca o pasare; ~i vai de eel ce 1-o vedea, ca-I preface, dupa cum o apuca-o toanele, in buruiana pucioasa ori in floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai

. "'" m1~ca ... - Dar ce, ai adormit, flacaul mamei? Tresaream. - A, nu ... ~tiu unde ai ramas ... la-a-a ...

Zana Florilor .. . Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cadeau incarcate de lene, de somn,

de multumire. ~i ma simteam u~or, ca un fulg plutind pe o apa care curge incet, incetinel, inceti~or ...

~i bunica spunea, spunea inainte, ~i fusul sfar-sfar pe la urechi, ca un bondar, ca acele cantece din buruienile in care adormisem de atatea ori.

- ~i imparatul a incalecat pe calul eel mai bun ... - Cel mai bun ... inganam eu, de frica ca

sa nu ma fure somnul. - ... ~-a luat o dasaga cu merinde ~i

a plecaaat. .. - ... ~-a plecaaat. .. - ~i s-a dus, s-a dus,

s-a dus .. . - ... s-a dus, s-a dus ... - Pana a <lat de o padure

mare ~i intunecoasa .. . - ... intunecoasa ... . - ... de nu se vedea prin ea. ~i acolo

~i-a legat calul d-un stejar batran, ~-a pus desagii capatai ~i a inchis ochii ca sa se odihneasca. ~i... pasamite padurea canta ~i vorbea, ca era fermecata. ~i... cum ii aducea ~oapte de de­parte, de pe unde ea era ca un furn, imparatul adormi, ~i dormi, ~i dormi...

Cand m-am de~teptat, bunica ispravise caierul. Darbasmul? Cu capul in poala bunicii, niciodata n-am putut asculta un basm intreg. Avea o poala fermecata, ~i un glas, ~i un fus cari ma furau pe nesimtite ~i adormeam

fericit sub privirile ~i zambetul ei.

2. Descopera ~i coloreaza in careu ce bunatati ii aducea bunica nepotului.

N

F

A

A

K

M

w

0

I

G

L

A

N

v

c x D N

T E

u N

R p

T I

A 0

z v s A u T

J p A

E s F

B G I

L 0 D

E I E

3. incadreaza in dreptunghiuri colorate fragmentele de basm pe care autorul le intercaleaza in firul povestirii.

59

60

4. Completeaza tabelul cu elementele cerute:

Povestire Basm Locul: .................................................... . Locul: ............. ... ................ .. ... .. ............. . Timpul: ................................................. . Timpul: .......... .. .......... ........ ... .. ..... ......... . Personajele: .......................................... . Personajele: .. .. ............................. .. ....... .

Elemente reale Elemente fantastice

........................................................ -::, ~ ....... .

5. Portretul bunicii

Trasaturi fizice Desen

Trasaturimorale • harnica

Expresii din text din care se deduc trasaturile morale:

• ,, .. .i~i infigea furca cu caierul de in in brau ~i incepea ... " • •

6. Realizeaza comparatii pornind de la:

un bondar sffir3.ia ca ~ ____ _

tine

mic cat ~-----

ochii din cap 11 iubea ca ~ ____ _ glasul ei era duke ca ~ ____ _

Personificarea este un procedeu artistic prin care scriitorul atribuie unui lucru, animal etc. trasaturi $i znsu$iri omene$ti, ca zn exemplul: ,, ... padurea canta ~i vorbea, ca era.fermecata".

7. incearca ~i tu! Personifica:

• ploaia • raul • florile

8. Concurs ,,Cine gase~te mai multe adjective".

Repetifia este procedeul artistic care consta in folosirea de mai multe ori a ace­luia$i cuvant sau a mai multor cuvinte, spre a zntari o idee sau o impresie. in poezie sustine ritmul $i cadenta versurilor, iar zn proza zntare$te imaginea.

Exemple: Merge incet, incet spre ~coala. Vijelia vine, vine, vine ... tot mai tare ~i mai tare.

9. Transcrie din text eel putin.cinci repetitii.

10. Sentimentul pe care autorul ii transmite cititorului este dragostea bunicii pentru nepot, dar ~i a nepotului pentru bunica sa. Descopera in text cuvinte, expresii, enunturi care sugereaza:

Dra ostea bunicii

ma saruta pe frunte ii sarutam mana

61

62

11. Serie un cvintet pornind de la unul din cuvintele: bunica, nepot, poves­te, copil, dragoste.

12. Continua basmul cu fragmentul pe care copilul nu reu~ea niciodata sa-1 asculte. Ilustreaza apoi, printr-un desen, povestea ta. lmparatul adormi, fi dormi, fi dormi ...

LECTURA SUPLIMENTARA

Bullicul

Barbu $.tefanescu Delavrancea

Se scutura din salcami o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa. Se gande~te. Lace se gande~te? La nimic. innumara florile

care cad. Se uita-n fundul gradinii. Se scarpina-n cap. Iar innumara florile scuturate de adiere.

Pletele lui albe ~i crete parca sunt ni~te ciorchini de flori albe; sprancenele, mustatile, barba ... peste toate au nins anii multi ~i grei.

Numai ochii bunicului a~ ramas ca odinioara: blanzi ~i mangaietori.

Cine tranti poarta? - Credeam ca s-a umflat vantul... 0, bata-va norocul,

coco~eii mo~ului!

Un baietan ~-o fetita, ro~ii ~i bucalai, sarutara mainile lui ,,tata-mo~u".

- Tata-mo~ule, zise fetita, de ce zboara pasarile? - Fiindca au aripi, raspunse batranul sorbind-o din

ochi. - Poi, ratele n-au aripi? De ce nu zboara? - Zboara, zise baiatul, dar pe jos. Batranul cuprinse intr-o mana pe fata ~i in cealalta

pe baiat. - 0, voinicii mo~ului! ... ~i zambi pe sub mustati, ~i-i privi cu atata dragoste,

ca ochii lui erau numai lumina ~i binecuvantare. - Tata-mo~ule, da' cocorii un' se due cand se due? - in tara cocorilor. - in tara cocorilor? - Da. - Dar randunelile un' se due cand se due? - in tara randunelilor. - in tara randunelilor? - Da. - Tata-mo~ule, a~ vrea sa-mi creasca ~i mie

aripi ~i sa zbor sus de tot, pana in slava cerului, zise baiatul netezindu-i barba.

- Daca ti-o cre~te tie aripi, zise fata, mie sa-mi prinzi o presura ~i un sticlete.

1 J D h" h" . £ 1 . . ? a... 1... 1. •• pm ce e ... ~1 m1e.

Fata se intrista. Batranul o mangaie ~i zise baiatului:

Bine, sa prinzi ~i pentru tine, sa prinzi ~i pentru ea. Tie doua ~i mie doua ... Nu e-a~a, tata-mo~ule? Fire~te, tie doua, lui doua ~i mie una.

- Vrei ~i tu, tata-mo~ule? intreba baiatul cu mandrie. Cum de nu?! Mie un scatiu.

Ce feri~iti sunt! Baiatul incaleca pe un genunchi ~i fata pe altul. Bunicul

ii joaca. Copiii bat in palme. Bunicul le canta ,,Mai cazace, cazacele, ce cati noaptea prin argele" ...

0 femeie uscativa intra pe poarta cu doua doniti de apa. Copiii tacura din ras ~i bunicul din cantec.

E muma.lor ~i fata lui. Cum 11 vazu, incepu:

I... tata, ~id-ta ... iar ii razgai ... 0 sa ti sa suie in cap ... Bunicul ridica mana in sus, aducand de~tele ca un preot care binecuvanteaza,

~i zise prelung: - Lasati pe copii sa vie la mine! - Biiine, tata, biiine ... dar ~tii ... 0, bata-i focul de copii!... Femeia intra in casa. - Sa-i bata norocul ~i sanatatea, ~opti mo~ul ca ~i cum ar fi mustrat pe cineva,

~i saruta in cre~tetul capului ~i pe unul, ~i pe altul. ~i iar incepu rasul, ~i jocul, ~i cantecul. Se osteni bunicul. Statu dinjoc. Copiii incepura sa-1 mangaie. Din vorba in vorba, copiii se facura stapani pe obrajii bunicului. - Partea asta este a mea. - ~i partea asta, a mea! ~ Mustata asta este a mea. - ~i asta, a mea! Labarba se-ncurcara. Bunicul ii impaca,

zicandu-le: - Pe din doua. ~i copiii o ~i despicara, cam repede, ca ba-

tranul stranse din ochi. - Jumatate mie. - ~i jumatate mie. ~i dupa ce o impartira frate~te, incepu

lauda.

1

1

Baiatul: - Mustata mea e mai lunga. Fata: - Ba a mea e mai lunga! ~i baiatul intinse d-o mustata ~i fata de alta, baa lui, baa ei sa fie mai lunga. Pe bunic 11 trecura lacrimile, dar tacu ~i-i impaca zicandu-le: - Amandoua sunt deopotriva. - ~-a mea, ~-a ei! - ~-a mea, ~-a lui! La obraji cearta se aprinse mai tare. - Partea mea e mai frumoasa. - Ba a mea, ca e mai alba! Bunicul zambi. - Ba a mea, ca e mai calda! - Ba a mea, ca e mai dulce! - Ba a mea, ca nu e ca a ta! - Ba a mea, ca are un ochi mai verde! - Ba a mea, ca are un ochi ~i mai verde! Bunicul abia se tinea de ras. - Baamea! - Baamea! ~i baiatul, infuriindu-se, trase o palma in partea fetei. Fata tipa, sari de pe genunchiul batranului, se repezi ~i trase o palma in partea

baiatului. Baiatul, cu lacrimile in ochi, saruta partea lui, ~i fata, suspinand pe a ei. Mama lor ie~i pe u~a ~i intreba rastit: - Ce e asta, viermi neadormiti? Obrajii bunicului erau ro~ii ~i calzi. ~i surazand fericit, raspunse fie-sei: - Lasati pe copii sa vie la mine!

65

66

Completeaza cadranele: ,· :

Serie. actiunile bunicului din c~re reiese · . . · ~r.agostea lui pentru nepoti.

iw~li~eilza,¥~~~~~~ ili~1~~ iocqI ·~i ... t.i!ll~~l:~r-•:e;.r~ .-~1·.~~f·•···~ · . . - a,~~i»~e,a1i.i!l · text ,· .. ; •·

LECTURA SUPLIMENTARA

Izvorul fennecat

Clllin Gruia

Cica demult, pe cand facea plopul pere ~i rachita mic~unele, traia undeva la poalele muntilor, la o rascruce de drumuri, un potcovar vestit, care potcovea caii lui Fat-Frumos. Trebuie sa ~titi ca nu cu una cu doua se potcovesc caii nazdravani; de aceea, cati ucenici veneau la el sa invete me~te~ugul, niciunul nu ramanea mai mult de o zi.

Nu ~tiu cum se racu, dar odata se nimeri sa vina la ucenicie un ·~

baiat indraznet ~i priceput, care invata me~te~ugul intr-un ceas ~i dupa aceea singur, intr-o zi, potcovi o herghelie de cai!

[ ... ] Me~terul se bucura de ucenic ~i ii indragi ca pe copilul sau. 0 singura slabiciune avea baiatul: pove~tile. Daca vreun calator ince­pea o poveste, atunci ucenicul se a~eza pe o buturuga, i~i proptea tamplele in palme ~i se uita in ochirdrumetului fara sa clipeasca, rara sa scoata 0 vorba, rara sa-i pese ca trecea vremea. ~i potcoavele se to­peau in foe, focul se stingea, se lasa noaptea ~i calul ramanea nepotcovit.

intr-o seara, aproape de asfintitul soarelui, pe cand me~terul se afla la un iarmaroc indepartat, dupa potcoave de aur ~i argint, sosi o faptura ciudata, de pe alta lume parca, ~i care, spre mirarea baiatului, incepu sa vorbeasca in grai omenesc.

- Ehei, de mult n-am mai dat pe aici. Unde-i me~terul? - Nu-i acasa. Dar ce ai cu el? Pe baiat, cat pe ce sa-1 pufneasca rasul. Nu avea nicio asemanare cu caii, dar cum

ucenicul era istet, pricepu ca slutenia aceea burduhanoasa, cu picioare lungi ~i subtiri ca ata, nu putea fi decat puricele nazdravan despre care pomenise intr-una din zile me~terul sau.

- Nu cumva e~ti puricele nazdravan? - Da, eu sunt. - Purice n-am potcovit indi, dar cred ca nu-i chiar a~a

de greu ... - Dar nici u~or. Fiecare potcoava trebuie sa aiba nouazeci ~i

noua ocale de fier. Numai a~a ma simt u~or ~i pot zbura in slava cerului ca sa aduc pove~ti.

Cand auzi ucenicul despre ce-i vorba, racu ochii mari ~i un gand nastru~nic ii veni in minte.

- Fii fara grija, te potcovesc indata. Atata focul ~i pe data vatra se lumina de jaratic, iar fierul se inro~i. Apuca apoi

68

ciocanul ~i incepu sa bata zdravan, de se umplu toata potcovaria cu scantei de aur, spre mirarea puricelui nazdravan.

Nu trecu multa vreme ~i prinse a-i potrivi puricelui potcoavele. Dupa fiecare potcoava de nouazeci ~i noua de ocale, puricele spunea ca se simte din ce in ce mai u~or ~i ca abia a~teapta sa poata zbura. Dar baiatul, dupa ce ii batu cea din urma potcoava, nu-1 intreba cum se simte, ci dintr-o saritura 11 incaleca cu nadejde.

[ ... ] II purta puricele peste ape intinse ~i intunecate, peste munti prapastio~i, pes­te cetati ~i imparatii, zburand in jos, zburand in sus, zburand ca vantul, zburand ca gan­dul, dintr-o parte in alta a lumii, chipurile sa-1 sperie pe baiat, ca sa-i treaca pofta de pove~ti. Ucenicul nu se da batut.

- Ori ma duci sa-mi arati de unde iei pove~tile, ori raman calare pe tine pana ti s-or toci potcoavele de nori ~i vazduh.

[ ... ] S-o fi albit sau nu de spume puricele nazdravan de atata zbor prin tari, de atatea sarituri de pe un varf de munte pe altul, povestea nu spune. Dar, dupa vreme indelungata, simtind ca puterile ii slAbesc din ce in ce mai mult ~i ca potcoavele i se tocesc de vaz­duhuri, ii spuse cu mahnire baiatului:

- Scumpa-i plata potcoavelor mele, dar n-am incotro. Te voi duce acolo unde voie~ti, caci m-ai biruit...

~i, incovoindu-~i picioarele subtiri ca ata, sari din varful unui munte intr-o vale adanca, strajuita de jur imprejur de piscuri semete, aco­perite de brazi. Flori de toate culorile erau pre­sarate pe paji~tea verde a vaii, iar miresmele lor scaldau ca intr-un abur copacii drepti ca lu­manarile. Totul in acea vale parea nemi~cat: ~i floare, ~i iarba, ~i ram. Stancile de la poalele muntilor, albe ca omatul ~i batute cu litere scumpe, pareau ca asculta ~i ele impreuna cu florile ~i copacii un cantec fermecat, care nu semana cu niciun cantec auzit vreodata. Venea cantecul din inaltul muntilor, din adancul pamantului, din mireasma florilor, din lumina soarelui? Nimeni n-ar fi putut spune. Mai degraba era cantecul de bucurie din inima ucenicului, pentru ca ajunsese in lumea pove~tilor. Poate ca de aceea toate in jur sareau cuprinse de vraja cantarii: ~i muntii inalti, ~i stancile albe, de la poalele lor, ~i copacii, ~i iarba, ~i florile, ~i pamantul de sub talpile lui. Cantecul era nespus de frumos ~i parca nu se mai sfar~ea.

[ ... ] Ucenicul porni sa cunoasca Valea Pove~tilor. Cantecul fermecat 11 insotea peste tot locul, cand vesel ca paraul, cand duios ca fo~netul frunzelor, cand lini~tit ca radacinile lor. ~i tot umbland baiatul prin acele locuri tainice ~i necunoscute, se pomeni in fata unui izvor. Dar ce izvor! Avea ~ipotul cu totul ~i cu totul de aur. Pe ucenic 11 cuprinse o sete nemaipomenita, dar cand se apleca sa bea, alta ciudatenie: din ~ipot nu curgea nicio picatura de apa. Auzi din el un glas. Se apropie mai mult. Setea ii pieri indata. Prin ~ipotul de aur curgeau pove~ti ~i legende. Rezemat de izvor, prinse sa-1 asculte. Glasul

fermecat spunea legendele florilor, ale pasarilor, po­ve~tile muntilor, pove~tile voinicilor. Glasul era neo­bosit. Cum sfar~ea o poveste, incepea alta, ~i apoi alta, care de care mai minunata ~i nemaiauzita.

Pe ucenic ll cuprinse o vraja ~i uita de sine, uita de tot. Nu vedea nimic in jur, nici cand soarele rasa­rea ~i apunea, nici cand luna cobora in paraia~ul din vale, nici cand frunzele copacilor se scuturau. N-auzea nici ~uierul crivatului pe crestele muntilor, nu simtea bataia ploilor in obraji, nu-i era nici foame, nici sete. Asculta pove~tile ~i legendele care se impleteau cu cantarea aceea maiastra din inima lui. ~i cum se sfar~ea o poveste, incepea alta, ~i el n-avea de unde sa ~tie ca in jurul izvorului cu ~ipotul de aur rasareau in fiecare primavara alte flori, ca alti nori se alungau pe sus, ca arborii pe care-i vazuse la inceput drepti ca lumanarile"erau aplecati, batrani ~i scorburo~i ~i ca alti copaci tineri se ridicasera demult, drepti ca lumanarile, spre piscurile semete ale muntilor. Glasul fermecat nu ostenea. Cum ispravea o legenda, incepea alta ~i pe nici una n-o spunea de dona ori. Izvorul cu ~ipotul de aur curgea parca drept in inima ucenicului ~i pove~­tile auzite se a~ezau una peste alta sub fruntea lui ca intr-o carte. Ucenicul nu se gandea decat la un singurlucru: sa auda catmai multe pove~ti, cat mai multe, ca apoi sa le duca in luqie~: G~a~tjlparea fara sfar~it. De cate ori a incercatsa se ridice, de atatea ori izvorul inc~p~.~ .al~~: , 'poveste ~i 0 vraja nelamurita n tinea acolo legat cu funii nevazute .

. \intr-o zi se ridica in picioare ~i voi sa plece, dar picioarele ii ramasesera nemi~ca­te. Glasul fermecat tocrnai incepuse ,,Povestea izvorului cu ~ipotul de aur". Se rezema din nou s-o asculte. ~i din poveste afla el ce trebuie sa faca pentru a scapa de vraja acelor locuri, ca sa poata duce mai departe pove~tile in lume. Nu mai statu pe ganduri ~i, cu un cosor ce-1 avea in cingatoare, prinse sa sape, sa vada adancimea ~ipotului de aur in trupul pamantului. Nimeni nu ne poate spune cat o fi sapat. Deodata insa glasul fermecat se opri. Se opri ~i cantecul ~i ucenicul se cufunda intr-un somn adanc. Cand se trezi, se vazu la marginea unui rau, intr-un loc cunoscut, pe unde copilarise. Fruntea ii era grea ~i fierbinte. Se apleca sa ia apa sa ~i-o racoreasca. Pe data insa se feri ~i scoase un strigat de uimire. i~i vazuse chipul in apa. Parul ii era alb ca omatul, obrajii zbarciti, spinarea incovoiata, numai ochii ii erau tineri ~i limpezi a~a cum ~i-i ~tia el. Trecusera, se vede, multi ani fara sa-~i dea seama. i~i aduse aminte de me~terul potcovar.

Porni sa-1 caute. in acea rascruce nu mai era nici urma de potcovar. Ii intreba pe oamenii pe care-i intalni:

- Nu ~tii unde s-a mutat potcovarul? - Care potcovar, mo~ule? - Acela care potcovea caii lui Fat-Frumos ... Caii nazdravani... - De a~a minune nu se pomene~te prin partile noastre. Dar sa-1 intrebam pe eel

mai batran om din sat.

70

Omul eel mai batran din sat a dat din umeri, spunand ca multe a vazut ~i auzit In cei o suta de ani pe care-i duce-n spinare, dar de un asemenea potcovar nici pomeneala.

S-a mahnit ucenicul potcovarului ca nu-~i poate afla me~terul, dar fiind lntelept, nu i-a fost greu sa priceapa ca vremea maturase de mult cenu~a potcovarului. in cele din urma, porni prin tara sa spuna pove~tile pe care le auzise In valea aceea minunata.

1. Raspunde la intrebari:

1. Care era slabiciunea ucenicului de potcovar?

2. Cine a aparut la potcovarie lntr-o seara?

3. Cum dorea puricele sa fie potcovit?

4. De ce?

5. Ce a facut baiatul cand a terminat de potcovit puricele?

6. De ce zbura puricele ca vantul ~i ca gandul?

7. Cum era cantecul vrajit care-1 lnsotea pe baiat?

8. Ce curgea pe ~ipotul de aur al apei?

9. De unde a aflat baiatul ce trebuia sa faca pentru a scapa de vraja?

10. Cum era lnfati~area baiatului cand s-a lntors In satul lui?

KONSTANTIN D. U~INSKI FI~DEAUTOR

Konstantin Dimitrievici U~inski (1824-1870) ,,Limba unui popor este floarea lui cea mai de pret, o floare a intregii lui vieti spirituale, ea nu se ofile~te niciodata ~i i~i are obar~ia departe in trecut, cu mult inainte de inceputurile istoriei."

Pedagog rus. A scris carti pentru copii ~i tine­ret: schite, nuvele ~i povestiri (Povestind copiilor, Razele diminefii).

Copiii din cring

Doi copii, un frate ~i o sora, au pornit intr-o zi spre ~coala. Drumul lor trecea pe langa un crang cu umbra deasa. Pe drum era cald ~i praf, iar in crang - racoare ~i veselie.

- ~tii ce? spuse baiatul surorii -~ale. Mai avem destul timp sa ajungem la ~coala. Acolo e a_cum cald, plictiseala, pe cand in crang trebuie sa fie tare placut. la asculta cum canta pasarelele! ~i ce multe veverite sar din creanga in creanga! N-ar fi mai bine sa mergem acolo, surioara?

Fetitei ii placu indemnul fratelui ei. Aruncara amandoi abecedarele in iarba, se luara de mana ~i se afundara in desi~, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pleto~i.

intr-adevar, in crang era larma ~i veselie. Pasarelele zburau din loc in loc, ciripind necontenit, veveritele sareau de pe o creanga pe alta, iar gazele mi~unau prin iarba.

Primul lucru pe care I-au zarit copiii a fost un gandacel auriu. - Joaca-te cu noi, i-au spus ei gandacelului. - M-a~ juca cu placere, raspunse gandacelul, dar n-atn timp: trebuie sa-mi adun

de mancare pentru pranz. - Joaca-te cu noi, i-au spus copiii unei albine galbene ~i pufoase. - N-am timp sa majoc cu voi, raspunse albina, trebuie sa adun miere. - Dar tu n-ai vrea sa te joci cu noi? o intrebara copiii pe furnica. Furnica insa n-avea timp nici sa-i asculte; tragea un pai de trei ori mai mare decat

ea ~i se grabea sa-~i cladeasca locuinta-i maiastra. Copiii au incercat atunci sa intre in vorba cu veverita, indemnand-o ~i pe ea

sa se joace cu dan~ii, dar veverita a dat din codita ei stufoasa ~i le-a raspuns ca trebuie sa stranga alune pentru iarna.

Porumbelul le-a raspuns ~i el: - Eu cladesc un cuib pentru pui~orii mei. Iepura~ul cenu~iu alerga spre parau sa-~i spele boti~orul.

71

72

Nici florile albe de fraga n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau ca timpul e frumos ~i se grabeau sa pregateasca la vreme fructele gustoase ~i zemoase.

Copiilor Ii se fa.cu urat, fiindca in jurul lor toti aveau treaba ~i nimeni nu voia sa se joace cu ei. Au alergat atunci la parau. Clipocind printre pietre, paraul ~erpuia prin crang.

- Tot n-ai tu nicio treaba, ii zisera copiii, hai, joaca-te cu noi. - Cum? Eun-am nicio treaba? clipoci suparat paraul. Copii lene~i ce sunteti! Uitati-

va la mine; muncesc zi ~i noapte ~i nu am o clipa de odihna. Cine da de baut oamenilor ~i animalelor? Cine spala rufele? Cine invarte~te rotile morilor? Cine poarta barcile ~i stinge focurile? Cine, daca nu eu? Nu-mi vad capul de treaba, mai adauga paraul ~i prinse sa clipoceasca mai departe printre pietre.

Copiilor le era din ce in ce mai urat ~i se gandira ca ar fi facut mai bine daca s-ar fi dus intai la ~coala ~i la intoarcerea spre casa ar fi intrat putin prin crang. Dar tocmai atunci baiatul zari pe o creanga verde o pitulice mica ~i frumoasa. Parea ca ~ade foarte lini~tita ~i nu are altceva de facut decat sa fluiere un cantec vesel.

- Ei, cantareata! ii striga baiatul. Cred ca tu chiar n-ai nicio treaba. Hai joaca-te cu noi!

- Cum? fluiera suparata pitulicea. Eu n-am nicio treaba? Oare n-am prins eu toata ziua musculite ca sa-mi hranesc pui~orii? Ma simt atat de ostenita, incat nu sunt in stare nici macar sa-mi mi~c aripile, ~i.totu~i chiar in clipa aceasta nu stau degeaba, ci cant sa-mi adorm pui~orii mei dragi. Dar voi ce-ati facut astazi, lene~ilor? La ~coala nu v-ati dus, n-ati invatat nimic. Alergati prin crang, ba inca-i mai impiedicati ~i pe altii sa lucreze. Duceti-va mai bine unde ati fost trimi~i ~i nu uitati ca odihna ~i joaca nu sunt placute decat pentru acela care a muncit ~i a dus pana la capat tot ce a avut de facut.

Pe copii i-a cuprins ru~inea. S-au dus la ~coala ~i, cu toate ca au ajuns tarziu, au fost sarguincio~i la invatatura.

2. Completeaza dupa model:

fa ta fraga frate fluier padure

- fetita cuib anp1 parau albine creanga - ............................ , ... .

3. Gase~te in text eel pupn cinci cuvinte ,,alintate".

4. Coloreaza cu aceea~i culoare perechile de cuvinte cu sens asemanator. Gase~te inca un cuvant pentru fiecare pereche ~i completeaza frunzele respectand culoarea.

5. Alcatuie~te familia de cuvinte a verbului ,,a canta".

6. Coloreaza casuta din dreptul raspunsului corect.

a) Copiii s-au oprit in crang pentru ca: D mai aveau destul timp; D acolo era racoare ~i veselie; D la ~coala era cald ~i plictiseala.

73

74

b) Mai intai au intalnit: D o furnica; D o pitulice; D un gandacel.

c) Furnica: D ducea un bob de grau; D tragea un pai mai mare decat ea; D aduna miere.

d) Porumbelul nu avea timp de joaca, deoarece: D i~i hranea pui~orii; D le canta puilor sa adoarma; D cladea un cuib.

7. Serie de o parte ~i de alta a, paraului ce munce~te acesta zi ~i noapte. ,.. ,

8. Completeaza tabelul:

Verb

gust gustoase a gusta

plictiseala

aurm

pietre

ru~me

umbra

a munc1

verde

a sari

9. Completeaza reteaua personajelor, folosindu-te de modelul dat:

• substantive - patrat; • adjective - cerc; • actiuni - dreptunghi.

75

10. Gase~te substantive potrivite pentru numeralele:

copn doi -----

-----

doulisprezece ~----­

doulizeci ~-----~i doua de~

douli~---­

doisprezece ~----­

doulizeci ~-----­~i doi de~

11. Ce jocuri crezi ca ar fi putut sa se joace copiii cu fiecare dintre perso-najele intalnite? ~.

cu gandacelul: ........................................................................................................................ . cu albina: .................................................................... · ............................................................ . cu veverita: ......................................................................... ~~ .............................................. · ........ . cu furnica: ............................................................................................................... :~.~.~ ........... ..

12. Joe ,,Nume in rime"

gandacelu' - Relu veverita - · ...................................... .. albinuta - ..................................... .. porumbelu' - ............................... .. p1tul1cea - .................................... .. iepurica - ...................................... .

13. Joe de rol

Copiii au ajuns la ~coala. Imagineaza-ti cum au motivat intarzierea la ora.

LECTURA SUPLIMENTARA

I ul ... \,Id .. epura~ ... · cu rmma ·· .. e aur

M .. SA .,..:· b tree.a _anttm reanu

- Bunule doctor, sunt bolnav? / Aceasta fu intrebarea cu care iepura~ul intra gafaind in cabinetul medical. in a~­

teptarea raspunsului, buzele ii tremurau intruna. Doctorul era obi~nuit cu astfel de intrebari. Era obi~nuit ~i cu iepura~i, numai ca,

de data asta ... Ei bine, de data asta deschise ochii atat de mari, !neat ochelarii i se ri­dicara parca singuri pe nas ~i i se oprira pe frunte.

- Ce fel de iepure e~ti tu? 1ntreba doctorul aproape speriat. - Nu sunt iepure ... Sunt iepura~, bunule doctor. - Ce fel de iepura~? Intre timp doctorul i~i pusese o alta pereche de ochelari ~i ~tergea grabit o a treia.

Izbuti, in sfar~it, sa <lea glas nedumeririi. - Bine, dar ... iarta-ma, zise el, consult de-o viata intreaga tot soiul de iepura~i:

adevarati, de turta duke, de ciocolata, de catifea, dar nu te supara, tu nu semeni a ie­pure! Ai avut vreun accident?

- Nu! - Mda, se scarpina doctorul dupa ureche. ~tii, arati de parca

tocmai ai fi sea pat din gura unei haite de caini. iti lipse~te 0 labuta ... - ~tiu, bunule doctor. Asta nu-i nimic ... - Cum nu-i nimic? E~ti ciung! - Provizoriu. Am s-o capat inapoi. - Nu pricep, zise doctorul scuturandu-~i capul cu atata putere, !neat boneta i se ros-

togoli de-a dura pe podea. - ~titi, incepu sa explice fara chef iepura~ul, mana am imprumutat-o cuiva. - Cum ai imprumutat-o?!? - Sa vedeti, continua iepura~ul, venind spre cabinet, am auzit o voce stinsa

in scorbura unui copac. ,,Oricine ai fi, da-mi, te rag, o mana de ajutor. Nu pot ie~i din scorbura". Era o biata pasare ce i~i gasise acolo adapost de frica uliului. A~a zicea intruna: ,,Da-mi o mana de ajutor ... " Cum sa nu i-o dau? I-am dat-o de tot, poate mai are nevoie. Dar nu despre asta e vorba, doctore, ci despre altceva, suspina iepura~ul. Spuneti-mi, sunt bolnav? Grav bolnav?

- Se intelege, fara o mana... Dar, ia stai! se incrunta doctorul. iti lipse~te ~i un picior! Nu cumva ... 1-ai imprumutat?

Iepura~ul nu-~i mai gasea astamparul. - lertati-ma, domnule doctor. Dumneavoastra va luati cu vorba ... Lasati piciorul.

Altul e necazul.

77

- Cum altul? se holba doctorul ~i ochelarii ii cazura parca singuri de pe frunte in buzunarul halatului.

- Cu piciorul e limpede. Eu I-am dat. .. - ??? - Ma rugase o broasca testoasa. Era rasturnata pe spate, i~i balabanea picioarele

~i striga: ,,Oricine ai fi da-mi, te rog, un picior, ca sa ma rastorn la loc". I I-am dat de tot. Poate mai are nevoie ... Dar nu asta ma aduce la dumneavoastra.

- Nici asta? Dar e nemaipomenit! E~ti extraordinar ... - Altceva ma ingrijoreaza ... ~i Inca de mult. .. - ~tiu! exclama doctorul. Urechile? - Ce-i cu urechile? - Iti lipse~te o ureche!!! - A, da, spuse nepasator iepura~ul. I-am dat-o sturzului. .. - De ce? Doar are ureche ~i Inca muzicala. De ce? - Aici e vina mea ... Venind incaace I-am auzit cantand. Canta intr-adevar minunat.

in tufi~uri ni~te vrabii ciripeau: ,,E sturz! E sturz! ". Grabit cum eram, ingrijorat, zapa­cit, ~tiu eu, am inteles: ,,surd". Mi-am zis: ,,Canta atat de frumos, pacat sa fie surd." ~i i-am dat o ureche de-a mea.

- Sturzului? - Da, surdului... Vreau sa zic sturzului. E vina mea, v-am spus. Dar nu-i nimic,

urechea o pot lua inapoi. ~i piciorul. ~i mana. Se pot lipi la loc. Sunt doar un iepura~ de traforaj. Altceva, repet, ma aduce la dumneavoastra. Sa vedeti. ..

Dar doctorul nu mai asculta spusele iepura~ului. II privea doar cu ochi blanzi, duio~i. ~i cand iepura~ul se opri, spuse doar atat:

- Tu, iepura~ule, ai o inima de aur! II strangea la piept, mangaindu-1 pe cre~tet. Dar iepura~ul nu-~i mai putea tine

lacrimile. incepu sa planga ~i plangea, plangea cu hohote. - Vedeti? izbuti el in cele din urma sa vorbeasc~. Vedeti? Tocmai asta m-a adus

la dumneavoastra. Toata lumea imi spune la fel: ca am o inima de aur. E grav, doctore? E grav? ~tiu, la mine totul e din lemn. Asta nu ma deranjeaza. Dar inima, inima nu vreau sa fie de aur. A~ vrea o inima adevarata. De aceea am venit... De ce zambiti? Dece?

Plangea iepura~ul ~i nu se opri decat in clipa cand in ochii doctorului se ivira doua boabe limpezi ~i fierbinti. Atunci intreb~:

- Sunteti bolnav, bunule doctor? E grav? Sa chem un doctor? Nu mai a~tepta insa raspunsul. Se rasuci ~i pleca in goana.

1. Dasaunu?

a) Iepura~ul s-a dus la cabinetul unui medic stomatolog. Da Nu b) Iepura~ul i-a dat o mana unei pasari. Da Nu c) 0 broasca testoasa i-a cerut ajutorul. Da Nu d) Sturzul nu avea ureche muzicala. Da Nu e) Iepura~ul de lemn nu voia o inima de aur. Da Nu f) Iepura~ul s-a oferit sa-1 ajute ~i pe doctor. Da Nu

2. Descopera parple din corpul iepura~ului, colorand explicatia potrivita fiecarei expresii:

3. Completeaza tabelul dupa model:

se ridicara

CUfaJ

!impede

intruna

a pleca

~ ~

real

a se intrista

sa vorbeasca

79

Bo

C \J £. " 4. ,, auza - e1ect Descopera in text ~i completeaza cauza sau efectul:

Credea ca este foarte bolnav. Buzele ii tremurau intruna.

S-a ascuns in scorbura.

i~i balabanea picioarele.

A crezut ca sturzul e surd.

A crezut ca doctorul e bolnav.

Doctorul a zambit.

5. Descopera ~i coloreaza calitatile unui om cu inima de aur.

R T u I D R N I

K u J I N M T I 0

N M A- R I N I M 0

z c B G E N E R 0 s I p R I E T E N 0 s A v

6. Ajuta-1 pe iepura~ sa ajunga de fiecare data la cabinetul potrivit, rezol­vand dupa model.

Q ~

ORTO PED IE

~if ~ ~

CJ ~

~

~ ~ ~

7. Completeaza enunturile cu intruna, intr-una, dea sau de-a .

.. ......................... din zile iepura~ul s-a dus la medic. L v• •• vd v v -a rugat sa-1 ........................... o m1ma a evarata. Doctorul nu ~tia de ce plange ........................... . Cop iii se jucau ........................... v-ati ascunselea. Ploua ........................... cand ne-am into rs din pare. Am gasit o poveste frumoasa ........................... din carti. A venit sa-ti ........................... cartea pe care i-ai imprumutat-o.

8. Despre iepuri ...

9. Alcatuie~te cate doua enunturi in care cuvintele: mana, ochi, semeni, capat, duce sa fie parti de vorbire diferite.

10. Ce-ar fi inteles iepura~ul daca ar fi auzit expresiile urmatoare ~i ce-ar fi trebuit sa inteleaga?

81

82

LECTURA SUPLIMENTARA

Hotul

Tudor Arghezi

in cutia cu palarii vechi, sta un urs de catifea. Daca nu era galben ca floarea soa­relui, el ar fi fast fioros ~i podul intreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam in pod: doi berbeci naparliti, trei vaci fara picioare ~i un armasar care sta in pod, fiindca era de lemn ~i vopsit cu pensula verde. Dar era galben ~i culoarea asta mic~oreaza seriozitatea lucrurilor ~i nu sperie pe nimeni ~i au luat-o florile pentru ele.

~i mai avea ursul doi ochi de sticla, care se uitau drept in tavan. Domni~oara cusatoreasa, imbracand ursul cu ~ase petice croite frumos, cred ca s-a in~elat cand a trebuit sa-i puie ~i ochii, gre~ind cutia ochilor de urs ~i luand dintr-o alta cutie doi ochi de porumbel. Un urs se cere incruntat; ursul nostru din pod se uita cu blandete.

Ursul statuse jos, in casa, doi ani intregi ~i ajunsese atat de stricator !neat am fast nevoit sa-1 pun deoparte in singuratate ~i el se trezi in cutia cu palarii, numai dupa ce incercase zadarnic fel de fel de mijloace de indreptare. Croind ursul dupa fata unei scurteici mo~tenita de la o cocoana bunica, croitoreasa nu se gandise ca, fara sa vrea, prin potrivirea madularelor, Ii da ni~te naravuri pe care nici scurteica, nici catifeaua nu le avusera la timpul lor. Tatal ur~ilor care umbla nevazut ~i ingrije~te in munte de copiii lui sapandu-le pe~teri, rasturnand iarna cate un pietroi pe barloage, spalandu-i in somn, pieptanandu-i ~i taindu-le unghiile cu un fierastrau de argint, face ce face ~i trece ~i pe la ur~ii de pasla pentru copii ~i le da cate un crampei de narav.

Ursul nostru se naravise sa fure ~i nu altceva decat bomboane, ciocolata, dulceata, fructe ~i rahat. Cand Tatutu aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul mirosea ~i golea numaidecat cutia, fara sa-1 vada nimeni.

- Cine a mancat ciocolata? - U'su, raspundea ridicand din umeri baiatul. Nu mai e. - Dar cutia cu bomboane engleze~ti? - U'su, raspundeau fata ~i baiatul. II vazusera amandoi. L-au prins de -cateva ori cu cutiile in brate fugind sub cana­

pea. L-au ~i batut. Odata i-au rupt o ureche de bumbac. De ani de zile ursul a mancat toata ciocolata, toata dulceata de zmeura ~i de chitra, caisele verzi, nucile, ~erbetul. insa el nu manca tot borcanul. Lua cate putin ca sa nu se cunoasca. Scotea cate un pumn de bomboane, cativa biscuiti ~i le manca pe toate cu incetul.

A~a s-a facut ca am trimis hotul in pod ca sa-1 pedepsim ~i sa crutam dulciurile copiilor. insa el fura ~i acum. Vine din pod. Noi nu 1-am intalnit niciodata pe scara. Se fere~te de noi, insa copiii 1-au vazut de mai multe ori cum vine, cum deschide dulapul, cum desface borcanele ~i cutiile, cum le gole~te ~i cum fuge indarat. De copii, ursul nu vrea sa se fereasca.

Stramutarea lui in pod a fost cu atat mai binevenita, cu cat invatase de la urs sa manance zahar ~i mielul cu parul cret. ~i de la miel a invatat ~i mingea sa pape dulceata furata, confeturi, cozonac ~i prajituri. Ba mi se pare ca ursul niciodata nu a mancat ce mananca acum toate mingile care inconjoara borcanele ~i cutiile ~i sug din ele tot.

Tatutu nu bate ursul, nici mielul, nici mingile, pentru ca el ~tie ca trebuie sa creasca ~i lasa dulapurile descuiate, cutiile cu capacul nitel ridicat, borcanele cu tipla nelegata pentru ca mingile nu au degete ca sa dezlege sfoara ~i sa descuie dulapul.

Totu~i, intr-o zi, Tatutu o sa se puie la panda chiar in dulap. Cand ursul ~i mielul vorveni cu lingurita in Iabuta, ca sa se infrupte, o sa-1 gaseasca pe Tatutu intre borcane. ~i atunci nu ~tiu care din trei va fugi mai repede speriat: mielul, ursul sau Tatutul.

Descopera cerinta in fiecare situatie ~i completeaza:

Ta tutu:

ANA BLANDIANA

S-a nascut la 25 martie 1942, la Timi~oara. Este pseudonimul Otiliei Valeria Coman, o poeta ~i o luptatoare pentru liberta­te civica contemporana din Romania.

~ADEAUTOR

- Carti de poezie: Persoana intaia plural, Poeme, Alte intamplari din gradina mea, Cartea alba a lui Arpagic; - Carti de proza: Cele patru anotimpuri, Nuvele fantastice; Proiecte de trecut, Ora~ul topit ~i alte povestiri fantastice, Sertarul cu aplauze, Imitafie de co~mar.

Brainstorming: Serie pe razele.soarelui lace te gande~ti cand auzi cuvantul vara.

var a

Biografia verii

Vara incepe Din stratul de cepe

~i se arata Printre salata.

Cre~te u~urel

Printre patrunjel.

Apare in lume Dintre legume. .,.

Sta apoi inchisa Intr-o caisa,

E prinsa-n mreaja intr-o cirea~a,

Piersicile-n sine 0 ascund mai bine,

E dulce ~i buna in ori~ice pruna,

~i-i o-ntreaga vara in ori~ice para.

~tie sa se suie Chiar ~i-ntr-o gutuie,

~i e-ntr-adevar in ori~ice mar.

Daca vrei, ti-o scutur Dintr-un bob de strugur.

Daca vrei, ti-o aduc Pe-o frunza de nuc.

Toamna rea cand vine, i~i ascunde bine

Dulcele ei trup intr-un cantalup,

Inima ei vie in ciorchini din vie.

Frigul nu o-nfrange, larna nu o ninge,

Caci e, bunaoara, La noi in camara.

Clipoce~te prin Butoiul cu vin,

~i poate sa-ncapa-n Funia de ceapa,

Nu moare de tot Nici chiar in compot,

Ba, ramane-n viata Chiar ~i in dulceata.

85

86

2. Completeaza rebusul ~i vei descoperi procedeul artistic folosit de poeta in descrierea acestui anotimp.

A

1.

2. I I I I 3.

4. 5.

6. 7. I I I

8. 9.

10.

11. ·~ ·

12.

13. 14. I I I I

B 1. Vara lncepe / Din stratul de ... 2. Cre~te u~urel / Printre ... 3. ~i-i o lntreaga vara /in ori~ice ... 4. Sta apoi lnchisa / intr-o ... 5. Nu moare de tot / Nici chiar In ... 6. E duke ~i buna / in orice ... 7. . .. ~ n sine / 0 ascund mai bine 8. Daca vrei ti-o aduc / Pe o ... de nuc 9. E prinsa-n mreaja / intr-o .. . 10. Daca vrei ti-o aduc /Pe o frunza de ... 11. ~i se arata / Printre ... 12. ~i e-ntr-adevar / in ori~ice ... 13. Apare ln ... /Dintre legume. 14. Ba ramane-n viata I Chiar ~i In ...

3. Delimiteaza in text etapele din ,,viata" verii.

Simbolurile verii

················································· . ................................................ .

4. Transcrie cinci versuri care redau ,,captivitatea" verii ~i incercuie~te cuvintele care o sugereaza.

5. Eseu de 10 minute Imagineaza-ti vara libera, in lanul de grau, la mare, la scaldat sau pe campul cu flori.

6. Fii ~i tu poet! Gase~te cuvinte care rimeaza cu:

7. Alege doua perechi din rimele de mai sus ~i alcatuie~te versuri.

88

8. Rezolva dupa model:

Verb noua x x x

IlOl

vm

frig

9. Alcatuie~te enunturi cu cuvintele subliniate pentru fiecare situatie din tabel.

10. Alcatuie~te familia de cuvinte a cuvantului dulce.

11. Personifica vara intr-o zana. Deseneaz-o!

Sugestie Cite~te Rapsodii de vara de George Toparceanu. Asculta Vara, fragment din Anotimpurile de A. Vivaldi.

adineauri aero plan aseafunda

agricultor alai

albie

alpin autentic balaie

bezmetic biografie bordei

brau

bunaoara baier

cantalup catarama caldare

capatai

carturar chelareasa

a cladi a clatina

a clipoci cocon cotlon era ca

" crang acrufa desaga desi~

de~arte

MINIDICTIONAR

= cu putin (timp) inainte; nu demult; de curand = avmn = a se lasa la fund; a intra cu totul (intr-un lichid, intr-o substanta

moale); a se cufunda; a patrunde adanc cu mintea; (fig.) a se face nevazut; a disparea; a se cufunda

= persoana care se ocupa cu agricultura = multime de oameni care insote~te o ceremonie, o persoana de sea­

ma; parada = vas lunguiet, facut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covata,

copa1e = care apartine sau care este caracteristic muntilor = adevarat, curat, nefalsificat, original, veritabil = (despre piir) care este de culoare deschisa; blond; galbui, galbior;

(despre persoane) care are parul ~i tenul de culoare deschisa; blond = zapacit, nauc, aiurit = expunere orala sau scrisa a vietii cuiva, povestirea vietii unei persoane = incapere sapata (pe jumatate) in pamant ~i acoperita cu pamant, paie

sau stuf; locuinta mica, rudimentara, saracacioasa = fa~ie din piele sau din alt material care serve~te la incins sau

la ajustat imbracamintea; cingatoare; curea; centura; cordon = de exemplu; spre exemplu; de pilda = sfoara, curea, salba (de bani), amuleta, talisman, adancime, fund,

bariera = varietate de pepene galben, foarte dulce ~i cu coaja groasa = piesa cu care se incheie o cingatoare sau este folosita ca obiect decorativ = vas de metal sau de material plastic, cu toarta, in care se aduce sau

se pastreaza apa; galeata = parte a patului sau a oricarui alt obiect, pe care se pune capul;

Jara capatai = fara ocupatie (bine definita), fara rost = persoana invatata; erudit; savant = persoana care detinea cheile camarii sau pivnitei ~i care administra

proviziile unei gospodarii boiere~ti = a face, a ridica o constructie, o cladire; a zidi, a construi = a (se) mi~ca (putin, lin) intr-o parte ~i in alta; a (se) legana;

a (se) agita (u~or), a ~ovai in mers, in mi~care; a se impletici = (despre ape curgatoare) a face un zgomot u~or; a susura, a murmura = baiat, copil, fecior, fiu, nou-nascut, prune, tanar = loc ferit, neumblat; ascunzatoare = ramura (mai groasa) a unui copac; creanga = padurice tanara, loc acoperit cu tufe = a ierta, a scuti (de pedeapsa); a se indura de ... , a avea mila = traista formata din doua parti, care se poarta pe umar sau pe ~a = loc acoperit cu multi arbu~ti, tufari ~i ierburi; desime, padure tanara

~i deasa = goale, pustii

89

90

adezmierda

adrege drob dud

duduie econom

Ecuator

explorator fachir faima fire

fitece Junie

gatlej hatru a se irosi

a ispravi a se incumeta

a se indestula induiofat aseindura

a injgheba

ainffaca a se intefi

jaratic jivina larma lingufitoare

lupa

= a mangaia pe cineva atingandu-1 u~or cu palma ori spunandu-i vorbe dragastoase; a alinta

= a repune in functiune; a repara; a tocmi = bucata, bulgare mai mare de sare = porn cu fructe mici, comestibile, mustoase ~i dulci, ale carui frunze

sunt folosite la hranirea viermilor de matase = domni~oara = care face economii, care cheltuie~te cu cumpatare; strangator,

adunator, cumpatat = cerc imaginar pe suprafata Pamantului care imparte globul pamantesc

in doua emisfere, nordica ~i sudica = persoana care cerceteaza in scopuri ~tiintifice = calugar sau ascet cer~etor din India; scamator = celebritate; notorietate, prestigiu, renume, reputatie, vaza = natura, fel (A$a e firea mea), caracter, natura, structura, tempe­

rament) natural, (fig.) inima (Are o fire emotiva) = fiecare, fiece, oricare, orice, ori~icare, tot = sfoara groasa, confectionata prin rasucirea mai multor fire unul

in jurul altuia; franghie = parte inferioara a gatului cuprinzand faringele ~i esofagul = (om) glumet, mucalit, pozna~, (om) istet, de~tept = (despre bani, bunuri materiale) a se folosi in mod nechibzuit;

a se consuma cu risipa; (despre persoane) a se consuma, depunand eforturi mari ~i inutile

= a duce pana la capat; a sfar~i; a termina; a incheia; a dovedi = a se expune unui rise biruind frica sau jena; a cuteza; a indrazni;

a avea toata nadejdea; a se increde = a avea (de toate) indestul; a fi indestul de multumit = cuprins de induio~are mi~cat, emotionat = a-~i manifesta marinimia; a da dovada de bunatate, de mila;

(la forma negativa) a nu-~i putea impune; (rar) a cadea de acord cu sine insu~i; a face o concesie

= a face in graba din materiale aflate la indemana; a sclipui; a inchipui; a infiripa; a improviza, (averi) a aduna cu greu, putin cate putin

= a apuca brusc ~i cu putere; a inhata = (despre ploaie, vant etc.) a deveni mai puternic; a cre~te in inten-

sitate; a se intari = carbuni incandescenti care ard rara flacari; jar = animal salbatic; tiara, dihanie, lighioana, jiganie = zgomot mare; galagie = careia ii place sa laude in mod exagerat pentru a ca~tiga bunavointa

cmva = instrument optic format dintr-o lentila convergenta, folosit la exa­

minarea obiectelor foarte mici

·····----~~·~- ~-· ~~----------------..... --

maiastru

mahnire merinde

ami~una

mreaja

nadejde naut

necontenit nedumerit negura

nelegiuit nerod oboroc

ostenit pasamite pa~une pas la

pergament pi tu lice

pluta

asepotoli

aprapadi

apribegi

= (despre oameni) iscusit, abil, ingenios; (ln basme) inzestrat cu puteri magice; care demonstreaza putere magica; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice; pasare maiastra = pasare din basme, inzestrata cu insu~iri su­pranaturale

= amaraciune, intristare, necaz, suparare, tristete = hrana (rece) pe care o ia cineva cand pleaca la drum sau la lucru;

alimente, hrana, mancare. = (despre multimi defiinte) a se mi~ca fara intrerupere, grabit ~i haotic;

a forfoti; a roi; a fo~ni; a foi; a furnica; (despre insecte, pasari etc.) a fi in numar mare

= unealta de _pescuit formata dintr-o plasa foarte u~oara, cu ochiuri relativ mart ~i impletita din ata subtire, cu ajutorul careia se pes­cuie~te in portiunile lini~tite ale apelor curgatoare sau in balti; (jig.) mijloc viclean de a prinde sau a in~ela pe cineva; cursa, lat

= credinta, speranta = planta erbacee legumicola cu fructul pastaie ~i cu boabele ase-

manatoare cu cele de mazare = fara intrerupere, continuu, neincetat = mirat, nelamurit, dezorientat = ceata densa care se formeaza indeosebi dimineata ~i seara, reducand

mult vizibilitatea; negureala; intuneric, bezna; obscuritate = ticalos, criminal = prost, netot, neghiob, natarau = recipient cilindric larg la gura, facut, de obicei, din coaja de tei, ser-

vind la pastrarea ~i la transportarea cerealelor = obosit, trudit, istovit, extenuat = pesemne, probabil, se pare, se vede ca ... ; intr-adevar = loc acoperit cu vegetatie ierboasa perena, unde pasc vitele. = material textil obtinut din fire de lana sau de par de animal netoarse,

intrebuintat la confectionarea palariilor, a incaltamintei calduroase = piele de animal prelucrata special, pe care se scria in trecut = pasare mica, cu ciocul ascutit, cu penele brune-ruginii pe spate ~i

cenu~ii-albicioase pe pantece = material gros, neted, poros, impermeabil, elastic ~i mai u~or decat

apa, obtinut din stratul exterior al scoartei unor specii de stejar = (despre fenomene ale naturii) a pierde din intensitate (pana la in­

cetare), a se domoli, a se tempera; a se lini~ti; (despre persoane $i despre manifestarile lor) a ajunge la o stare de lini~te, a recapata calmul, a se lini~ti, a se calma, a se alina, a se astampara

= a inceta de a mai poseda; a nu mai avea in posesie; a pierde; (despre bani, produse alimentare sau industriale) a folosi in mod nechibzuit, a irosi, a risipi, a cheltui, a distruge, a nimici

= a rataci fara a avea un loc stabil; a umbla din loc in loc

91

92

~ ~

pricina

profap

pucioasa apufni

ranifa

a rascumpara

rezemat rost asala$lUi sarguincio$i sarguinfa sfiala sihla a se sili smintit

sobor asocoti

astrepezi U$erpui

taina

tinda

tocmeala a trudi

fapoi

urgie vaduv vraci zadarnic azabovi

= cauza care determina ori explica o actiune, o situatie, un fenomen; motiv

= lemn lung ~i gros de care se fixeaza jugul la carul cu boi; prajina, de obicei, despicata la unul din capete, avand diferite intrebuintari

= substanta care raspande~te miros urat; cu miros urat; sulf = a expira pe nari cu zgomot, scurt ~i sacadat (din cauza oboselii,

a maniei, a nemultumirii). = sac de panza, de piele sau de material plastic, purtat in spate (sau

pe un umar) de militari, de vanatori, de turi~ti etc. ~i care serve~te la transportarea comoda a alimentelor ~i a altor lucruri necesare la drum; rucsac.

= a plati pretul unui lucru vandut sau amanetat, pentru a-1 readuce in proprietatea sa

= sprijinit, proptit = sens, inteles, talc, scop, menire, justificare, motivare = a-~i avea sala~ul, a fi a~ezat cu traiul, a locui, a trai = harnici, perseverenti = stradanie, straduinta, silinta, harnicie, ravna, zel = timiditate, lipsa de incredere in sine, lipsa de indrazneala = padure deasa de copaci tineri, hati~ = a se grabi, a depune un efort maxim, a actiona din rasputeri, a se forta = care ~i-a pierdut dreapta judecata sau care se comporta ca ~i cum

~i-ar fi pierdut-o, ie~it din minti, nebun = adunare, intrunire, consfatuire = a calcula, a numara, a aprecia, a potrivi, a chibzui, a (se) gandi,

ajudeca = a produce o senzatie de iritare a dintilor = a face cotituri pe parcurs; a-~i schimba directia, formand o linie

ondulata, ca mersul ~arpelui = constructie anexa pe langa o gospodarie rurala, in care se adapostesc

vitele ~i se pastreaza diferite vehicule, unelte agricole = ceea ce este neinteles, nedescoperit, nepatruns de mintea omeneasca,

mister, minune, miracol, poveste minunata = incapere mica situata la intrarea caselor tarane~ti, prispa, pridvor,

cerdac = invoiala, acord, conventie = a depune eforturi sustinute, a se stradui din rasputeri, a se cazni,

a se chinui, a se munci, a obosi muncind = furca (mare) cu coada lunga ~i cu dinti drepti defier, cu care se ridica

snopii de grau, maldarele de fan sau de coceni = nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva = barbat care ~i-a pierdut sotia prin moarte = doctor, tamaduitor, vrajitor = care este fara folos, fara rost, nefolositor, inutil = a lucra cu zabava, a munci prea incet, a ramane mai mult decat trebuie,

a intarzia

Cu PRINS

VLADIMIR Col.JN Povestea crocodilului care pldngea ........ w.·•..OW.._ ............... u.w ••

De~teptaciunea pro~tilor ........................................................................ . MARIN SoRESCU

S .. .. . .. .

camatoru, scamatorzi, scamatonz ................................................. . La ce latrli. Grivei ............................................................................. * •••••••• * .. MIHAIL SADOVEANU D t I\ A h. .. .. roves ea cu zana znc .zpuznz. ................................................................ ..

PETRE ISPIRESCU ~

Sarea in buca.te .......... ., .............................................. * ............................................ . Fata sara.cului cea isteata ............................................... ,,,. ............................ ..

Povestea unui om lene~-: ................................................................. ., ...................... .

Bunicul ................................................................................... ., ....................................... ., ......... . CALINGRUIA

MntcEA SANTIMBREANU

lepUrU$111 Cll immii.. de aur ......................................... _.._. ........ .,,.,,,,,, ... ,, ...... ., ................. .. ThDoRAJwHEZI

ANA BLANDJANA

Biografia verii .. ., ...................... ., ......................... .,, ....................... ., .• ., ....................... ,,, .................. .

5 9

12

16

18 23

26 31

43 50

52

71

77

S:z

85

8'J

PLANIFICARE CALENDAR/ST/CA - LECTURA Clasa a 111-a Anul §Colar: ___ _ Nr. de ore pe saptamana: 1 ora Nr. total de ore: __ din care: __ ore - sem. I, __ ore - sem. II

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a unui text literar;

2. Dezvoltarea capacitatii de lectura;

3. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala;

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa.

OBIECTIVE DE REFERINTA

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral 1.1. Sa sesizeze sensul global al unui mesaj, identificand aspectele principals §i de detaliu

la care se refera un mesaj oral; " 1.2. Sa deduca sensul unui cuvant necunoscut prin raportare la mesajul audiat; 1.3. Sa sesizeze corectitudinea unui enunt oral; 1.4. Sa manifests atentie fata de interlocutor Tn diferite situatii de comunicare; 1.5. Sa sesizeze mijloacele nonverbale (gesturi, mimica) folosite In comunicare.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala 2.1. Sa pronunte clar §i corect un mesaj; 2.2. Sa redea prin cuvinte proprii continutul unui fragment dintr-un text citit sau_ dintr-un me­

saj audiat sau din texte citite §i mesaje audiate; 2.3. Sa-§i adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare In functie de partenerul

de dialog; 2.4. Sa utilizeze corect, In exprimarea orala proprie, elementele de constructie a comuni­

carii studiate; 2.5. Sa manifests cooperare Tn diferite situatii de comunicare.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 3.1. Sa desprinda ideile principals dintr-un text citit; 3.2. Sa citeasca Tn mod con§tient, corect, fluent §i expresiv un text cunoscut; 3.3. Sa citeasca In mod corect un text necunoscut; 3.4. Sa recunoasca Tn texte diferite elements de constructie a comunicarii studiate; 3.5. Sa manifests interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare ); 3.6. Sa identifies elements de baza ale organizarii textului literar/nonliterar In pagina.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa 4.1. Sa redacteze texte de mica Tntindere, tinand seama de partile unei compuneri; 4.2. Sa realizeze acordurile gramaticale In enunturile redactate; 4.3. Sa a§eze corect In pagina textele scrise, respectand scrierea cu alineate §i spatiul liber

lntre cuvinte, scrierea caligrafica/lizibila; 4.4. Sa manifests interes pentru redactarea corecta §i Tngrijita a compunerilor §i a textelor

cu destinatie speciala.

PROIECTAREA UN/TAT/LOR DE iNVATARE . . Nr.

Unitatea de invatare O.R. Activitati de invatare Nr. Evaluare crt. Perioada Observatii ore

• vizite la biblioteca ~colii ~i la biblioteca judeteana;

2.4 • inscrierea la bilbioteca ~colii ~i la cea judeteana; fi~e de biblioteca,

1. Lumea carfilor 2.5 • joc de rol - ,,La biblioteca";

1 al bu me 3.5

• prezentarea fi~ei de lectura; • realizarea unei bilbioteci proprii; • standul de carti - selectii pentru biblioteca personala.

Lumea animalelor • formularea unor intrebari ~i raspunsuri referitoare fi~e de evaluare,

Texte suport: la paragraful/fragmentul citit; ,,Povestea crocodilului care

1.1, 1.2. • exercitii de povestire a unui fragment/paragraf cu fi~e de autoevaluare,

plangea" 1.3, 1.4

sprijin (din partea invatatorului, colegilor); " portofoliul, -V. Colin

1.5 • exercitii de exprimare a propriei pareri in legatura proiectul,

,,Scamatorii, scamatorii, scamatorii" 2.1, 2.2

cu intamplari, personaje dintr-un iext citit; jurnalul reflexiv, -M. Sorescu

2.4, 2.5 • exercitii de identificare a secventelor de dialog dintr-un

2. ,,Dumbrava minunata" text narativ dat; 10 studiul de caz,

- M. Sadoveanu 3.1, 3.2

• exercitii de completare a unor enunturi cu informatii observarea 3.3.

L~gyrg ~yplim~ntgr~: 4.1, 4.2 din text; sistematica a activitatii

.. De~teptaciunea pro~tilor'' 4.3, 4.4 • exercitii de completare a unor rebusuri; ~i comportamentului

-V. Colin • exercitii lexicale, (sinonime, antonime, schimbarea ,,La ce latra Grivei?" - M. Sorescu valorii gramaticale ); elevului,

,,Bunicii aveau livada ~i albine" • exercitii de ortografie, (scrierea cu unu sau doi ,,i", fi~a pentru activitatea

- M. Sadoveanu scrierea cu consoana dubla ,,n"). personala a elevului

• exercitii de desprindere ~i formulare orala a mesaju- ~ezatori literare, Din in/elepciunea populara lui (invataturii) unui text citit;

serbari, Texte suport: 1.1, 1.2. • exercitii de citire con~tienta a unor texte date prin for-,,Sarea in bucate" - P. lspirescu 1.3, 1.4 mulari de raspunsuri la intrebarile puse; medalion literar,

,,Pacala vinde vaca unui copac" 1.5 • exercitii de completare de enunturi in legatura cu fi~a de lectura, -1. Nadejde 2.1, 2.2 un text citit; 7+3 convorbiri,

3. ,,Prostia omeneasca" - I. Creanga 2.4, 2.5 • exercitii de recunoa~tere a textelor, personajelor prin (sem. II)

discutii colective, Lectura suplimentara: 3.1, 3.2 citirea unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit; ,,Fata saracului cea isteata" 3.3., 3.4 • ilustrarea prin desen a unui text citit; concursuri de genul:

- P. lspirescu 3.5, 3.6 • exercitii lexicale ~i fonetice; ,,Ce s-ar fi intamplat ,,Pacala ~i vaca" - I. Nadejde 4.1, 4.2 • exercitii de alcatuire a unor texte cu cuvinte de sprijin, daca ...... , ,,Povestea unui om lene~" 4.3, 4.4 • completarea unor fi~e de lectura; ,,Cel mai bun paves-

-1. Creanga • exercitii de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta. tit or"

SEMESTRUL AL II-LEA

• exercitii de identificare §i de relatare, Tntr-o succesiune lo-gica, a Tntamplarilor prezentate Tntr-un text narativ;

Copilul $i copilaria • exercitii de recunoa§tere a personajelor din anumite texte

fi§e de evaluare, narative etc.; ,;Cele cinci piersici"

• exercitii de intonare corecta a propozitiilor enuntiative, ex-fi§e de autoevaluare, - poveste populara

1.1, 1.2. clamative §i interogative (fara mentionarea terminologi~i); . portofoliul, ,,Bunica" - B. ~tefanescu

1.3, 1.4 • activitati Tn perechi: Joe. ,,Eu citesc, eu observ; Tu c1te§te, proiectul,

Delavrancea 1.5 eu observ";

,,Copiii din crang" 2.1, 2.2 • exercitii de citire pe roluri; . . jurnalul reflexiv, - K. Usinski 2.4, 2.5 • exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intona-

13 studiul de caz, 4. Lectura suglimentar~ 3.1, 3.2 tiei impuse de semnele de punctuatie;

observarea ,,Bunicul" - B. ~tefanescu 3.3., 3.4 • exercitii de formulare a unor Tntrebari; sistematica a activitatii

Delavrancea 3.5, 3.6 • joc de ' rol ,,Ce a~ fi facut eu?"; . ,, lzvorul fermecat" 4.1, 4.2 • formularea unor predictii Tn legatura cu evenimetele ce ur- §i comportamentului -C. Gruia 4.3, 4.4 meaza pe parcursul naratiunii;

elevului ,,lepura~ul cu inima de aur'' • identificarea elementelor reale ~i fantastice dintr-un text

- M. Santimbreanu narativ;

,,Hotul" - T. Arghezi • exercitii de compunere a unor texte cu Tnceput dat; • exerciiii lexicale (sinonime, antonime, diminutive; • joc ,,Nume Tn rime".

• joc ,,Gase~te cuvantul care rimeaza" . . • exercitii de intonare corecta a propozitiilor enunt1at1ve, ex-clamative §i interogative (fara mentionarea terminol~giei); . .

concurs Vara 2.1 • exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonat1e1 ,,Cel mai bun recitator", Texte suport

3.2 impuse de semnele de punctuatie; 2 5. ,,Biografia verii" -A Blandiana 3.3 • exercitii de citire ,,la prima vedere", Tn gand §i cu voce tare, portofoliul, Lectura suplimentara 3.4 §optit etc.; proiectul Texte la decizia invatatorului • realizarea unui eseu;

• exercitii de identificare a cuvintelor cu valoare de simbol dintr-un text liric.

Nota: textele prevazute pentru lectura suplimentara pot fi propuse elevilor ca lectura individuala, urmate de discutii colective pe marginea textelor citite.

r -~~-·-------- - - - ----------------------------------------------------------