CÂTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA GENEALOGIEI ZUGRAVILOR DE ICOANE DIN LANCRĂM (JUDEŢUL ALBA)

Printre frumuseţile Văii Sebeşului se numără şi icoanele pe sticlă din Lancrăm.

Aici, ca şi în Laz, arta iconăritului s-a păstrat timp de mai multe generaţii şi, dincolo de ea, imaginea unei lumi rurale în care se căuta a fi şi altceva decât un simplu "plugariu", se căuta a fi artist, a fi "zugrav" al chipurilor sfinte.

Cine sunt aceşti zugravi, cine este întemeietorul şcolii de iconari de aici şi întemeietorul dinastiei de zugravi Costea? Bibliografia de specialitate referitoare la iconarii din Lancrăm nu formulează o opinie clară asupra succesiunii genealogice, a relaţiilor exacte dintre zugravii activi aici. Informaţiile din aceste studii au la bază tradiţia orală, lucrările acestora semnate şi datate şi, bineînţeles, asemănările stilistice. În studiile apărute începând din 1940 şi până astăzi, genealogia acestor zugravi de icoane a rămas nelămurită. Apelând la o sursă arhivistică - Registrele Ortodoxe din Lancrăm - am încercat o lămurire a acestei "succesiuni" artistice. Lipsa unor elemente sigure - nicăieri în Protocoale numele familiei Costea nu este asociat cu acela de "zugrav"1 - face ca încercarea noastră să fie şi ea incompletă, să fie limitată în unele puncte doar la "discuţii" asupra identităţii unor iconari, sau să confirme ori infirme datele cronologice ale altora2.

Într-un studiu publicat în anul 1941, Gheorghe Pavelescu prezenta centrul de pictură Lancrăm ca fiind un centru foarte vechi. Aici, Nicolae Zugravul a pictat o "Adormire a Precistei"; icoana lui Nicolae era cea mai veche icoană pe sticlă din Ardeal cunoscută până atunci. Alţi zugravi din Lancrăm amintiţi de Gheorghe Pavelescu sunt Ion Costea şi Ilie Costea3. Cel mai talentat şi mai fecund zugrav din familia Costea este considerat Ilie, care lucra cu mâna liberă, fără modele4. În familia Costea s-a pictat cel puţin 150 de ani. În acest timp, cele trei generaţii au continuat şi perfecţionat fiecare tradiţia şi aptitudinile artistice5.

V.V. Niculescu, într-un studiu din 1957, îi menţionează printre alţi zugravi ce au ridicat iconografia pe sticlă pe treptele artei adevărate şi pe Ion Costea şi pe Ilie Costea din Lancrăm6.

1 În Protocoalele Lazului primii iconari, Savu şi Simion Poienaru, sunt menţionaţi ca zugravi (vezi Ioana Purcar, Rectificări asupra cronologiei zugravilor din Laz (judeţul Alba), în Apulum, nr. XXXIV, Alba Iulia, 1998, p.621-628); în Registrele Matricole ale Bisericii Ortodoxe din Lancrăm termenul nu apare în nici o înregistrare a botezurilor, cununiilor sau morţilor Lancrămului.

2 Vezi Arborele genealogic al familiei Costea din Anexele III şi IV. 3 Gheorghe Pavelescu, Contribuţii la cunoaşterea picturii pe sticlă la românii din Transilvania, în

Apulum, nr. 1, Alba Iulia, 1939-1941, p.288. Lui Nicolae Zugravu, Gheorghe Pavelescu îi atribuie o icoană Strenia (vezi Gheorghe Pavelescu în Pictura pe sticlă la români, în Revista Fundaţiilor Regale, nr. 3, an X, Bucureşti, 1945, p.640).

4 Gheorghe Pavelescu, Un caz de ereditate artistică în mediul rural, în Societatea românească, nr. V, Bucureşti, 1948, p. 207 s.q.

5 Ibidem, p. 208. 6 V. V. Niculescu, Contribuţii la cunoaşterea icoanelor pe sticlă şi a xilogravurilor ţăranilor români

din Transilvania, în Studii şi Cercetări de Istoria Artei, nr. 3-4, Bucureşti, 1957, p. 312.

Ioana Purcar Rustoiu 316

Ştefan Meteş stabileşte în 1963 genealogia zugravilor din Lancrăm, punându-l în fruntea acestuia pe "Nicolae Zugravul" cel care semnează în 1787 icoana "Adormirea Maicii Precistii". Urmaşul lui Nicolae este Ion, de la care s-a păstrat o icoană datată 1841 şi 1850. Ion a avut doi copii, pe Nicolae Costea, care nu a pictat icoane, şi pe Ilie, născut în 1841, mort în 19217.

Cornel Irimie şi Marcela Focşa menţionează câteva icoane vechi, semnate şi datate, păstrate în biserica din Lancrăm; printre ele se află şi icoana lui Ion Costea din 1841, cu reprezentarea lui Iisus Hristos şi o alta, "Adormirea Maicii Domnului", lucrată în 1877 de Ilie Costea, ultimul descendent al unei familii de zugravi8.

Ion Muşlea considera, de asemenea, că "Nicolae Zugrav" semnat în 1878 pe icoana "Adormirea Precistii" este cel dintâi pictor din familia Costea9.

În capitolul referitor la Pictura populară din Arta populară românească, Cornel Irimie reia informaţiile oferite de Gheorghe Pavelescu asupra familiei de zugravi Costea, care a dezvoltat acest meşteşug în trei generaţii10.

Romul Grecu consideră că în Lancrăm au fost cinci iconari, membri ai aceleiaşi familii Costea. Primul iconar al familiei Costea este Nicolae Zugravu (Costea) ce apare la 1787 cu icoana "Adormirea Precistii". Al doilea iconar, Ion Costea, semnează la 1841 o icoană cu Iisus Hristos. Ion are doi fii: pe Nicolae Costea şi pe Ilie Costea (1841-1921). Un alt zugrav, descoperit de Gheorghe Pavelescu este Ion Costea, născut în 1891, nepot sau rudă a lui Ion Costea de la 1841 care, deşi n-a zugrăvit niciodată icoane pe sticlă, a lăsat totuşi 50 de tablouri cu subiecte religioase şi laice11.

Iuliana şi Dumitru Dancu pun în discuţie apartenenţa lui Nicolae Zugravul la familia Costea. Nici un Nicolae Costea nu e menţionat în Registrul morţilor bisericii din Lancrăm, numele familiei Costea nu este ataşat prenumelui său, iar stilul icoanelor sale nu are nimic în comun cu cel al familiei Costea12. Aceiaşi autori menţionează, în capitolul consacrat centrului Lancrăm, două icoane, o "Sf. Troiţă", semnată Petru zugrav, în 1795 şi "Sf. Nicolae", icoană atribuită acestuia13. Pe mobilierul reprezentat în icoanele lui Petru apare un chenar aidoma aceluia care îmbodobeşte ramele iconiţelor zugravului Nicolae din biserica Lancrămului - romburi înscrise în benzi zigzagate, mărginite de un

7 Ştefan Meteş, Zugravii şi icoanele pe hârtie (xilogravuri, stampe şi sticlă din Transilvania), în

Biserica Ortodoxă Română, nr. 7-8, Bucureşti, 1964, p. 750; Ştefan Meteş afirmă că preia informaţiile referitoare la iconarii din Lancrăm de la Gheorghe Pavelescu, dar acesta nu-l numeşte pe autorul icoanei de la 1787 Nicolae Costea, ci "Nicolae Zugravul".

8 Cornel Irimie, Marcela Focşa, Icoane pe sticlă, Bucureşti, 1964, p. 24. 9 Ioan Muşlea, Icoanele pe sticlă şi xilogravurile ţăranilor români din Transilvania, extras din Steaua,

nr. 11 şi 12, Cluj Napoca, 1968, 1969; vezi şi Idem, Icoanele pe sticlă şi xilogravurile ţăranilor români din Transilvania, Bucureşti, 1995, descrierea icoanei de la p. 50 şi reproducerea acesteia (D 8).

10 Cornel Irimie, Pictura populară, în Arta populară românească, Bucureşti, 1969, p. 574. 11 Romul Grecu, Fenomenul picturii pe sticlă în Ţara Sebeşului, în Mitropolia Adealului, nr. 1-2,

ianuarie-februarie, Sibiu, 1975, p. 76 s.q. 12 Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictura ţărănească pe sticlă, 1975, p. 90; vezi mai departe: "Noi nu

credem acest lucru (că Nicolae este întemeietorul dinastiei de zugravi din Lancrăm, deşi n-ar fi exclus". 13 Ambele icoane sunt reproduse în Pictura ţărănească …, la pl. 100 şi 101; piesele au fost găsite în

Galda de Jos (o localitate aparţinând judeţului Alba) şi se aflau în momentul publicării lor, într-o colecţie particulară, colecţia Ciobanu din Bucureşti (Ibidem, p. 90).

Câteva consideraţii asupra genealogiei zugravilor de icoane din Lancrăm 317

şnur perlat alb. Icoana "Sf. Troiţă" este considerată de Iuliana şi Dumitru Dancu o mică capodoperă, datorată unui mare meşter14.

Între iconarii familiei Costea, sigur aparţinând acestuia este Ioan Costea, zugrav a cărui semnătură apare pe o icoană reprezentându-l pe "Iisus învăţător", datată 184115. Tivul odăjdiilor prezintă motivul de pe ramele iconiţelor zugravului Nicolae16. Lui Ioan Costea îi mai sunt atribuite alte trei icoane datate 1835, 1836 şi 1831, martie 14. Fiul lui Ioan, Ilie Costea, pictează şi el icoane, o "Adormire a Maicii Domnului" datată 1877 s-a aflat în biserica din Lancrăm17. Arborele genealogic publicat de Ştefan Meteş în 1964 este modificat de cercetătorii Dancu pe baza informaţiilor orale oferite de ultimii descendenţi ai familiei Costea. Întemeietorul familiei de zugravi este considerat Ioan Costea. Nu este menţionat anul naşterii acestui zugrav, nici anul morţii. Crucea găsită în cimitirul din Lancrăm nu are completate aceste date, iar rudele acestuia, găsite de Iuliana şi Dumitru Dancu, nu le cunoşteau. Urmaşul lui Ioan Costea este Ilie, născut în 1835, mort în ianuarie 1921. Ilie a avut patru copii: Petru, Ioan, Nicolae şi Elisabeta18.

Într-un studiu dedicat zugravilor din secolele XVIII şi XIX, G. M. Hărdălău realizează un catalog al activităţii acestora în judeţul Alba. Doi zugravi deosebit de înzestraţi care au pictat pe sticlă şi lemn sunt consideraţi Nicolae din Lancrăm, atestat pentru prima dată în anul 1787, şi Petru zugravul care semnează la 1795 o "Sf. Treime" identificată la Galda de Jos. Tot lui Petru, G. M. Hărlădău îi atribuie patru icoane împărăteşti lucrate probabil în ultimul sfert al secolului, identificate în vechea biserică din Daia Română19.

Identitatea lui Petru nu este deloc clară. Pe baza unor asemănări stilistice s-a presupus o posibilă identificare a acestui Petru zugrav de icoane pe sticlă cu Petru zugravul din Topârcea, autorul unei picturi murale din biserica din acest sat (Topârcea, judeţul Sibiu)20. Referitor la Ioan Costea, G. M. Hărdălău a descoperit o icoană aparţinând celui ce a fost "faima" acestui centru, o "Punere în mormând" datată 1823. Pentru prima dată, în inscripţia cuprinzând semnătura şi data, zugravul îşi menţionează

14 Între cei doi - Petru şi Nicolae - s-a stabilit doar o asemănare stilistică, fără încercare de încadrare

într-o ramură a familiei Costea. Tot lui Petru, Iuliana şi Dumitru Dancu îi atribuie o icoană datată 1822, reprezentând "Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul" (Ibidem, p. 92).

15 Ibidem, p. 91. 16 Ibidem, p. 92. 17 Astăzi în biserica din Lancrăm nu mai există nici o icoană a acestor zugravi. Majoritatea lor au fost

donate Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. 18 Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, op. cit., p. 92. 19 G. M. Hârdălău, Zugravii din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea în judeţul Alba, în Apulum, nr. XVII,

Alba Iulia, 1981, p. 403, din cele 4 icoane de la Daia Română doar una este semnată "Petru Zugrav", o "Bună vestire".

20 Icoanele de la Daia sunt atribuite zugravului Petru de la Topârcea de Ioana Cristache Panait, în Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iulia, mărturii de continuitate şi creaţie românească, Alba Iulia, 1987, p. 61; vezi identificarea Petru Zugravu - Petru din Topârcea, în Marius Porumb, Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVII, Bucureşti, 1997, p. 289. Nici G. M. Hărdălău nu îi include pe cei doi în familia Costea şi menţionează doar activitatea lor în această localitate, prin icoanele găsite în biserica din Lancrăm, unde a activat Nicolae Zugravul din familia Costea (G. M. Hârdălău, Zugravii şi icoane pe sticlă din judeţul Alba, în Apulum, nr. XVII, 1979, p. 624.

Ioana Purcar Rustoiu 318

numele locului de baştină, adică satul Lancrăm19. În Repertoriul său, G. M. Hărdălău nu precizează anul naşterii sau al morţii decât în cazul lui Ilie Costea (1835-1921)21.

În Introducerea la Catalogul colecţiei de icoane pe sticlă a Episcopiei Române de Alba Iulia, Doina Hopârtean preia informaţiile oferite de Ştefan Meteş referitoare la existenţa a trei generaţii de zugravi în Lancrăm. Primul din familia Costea este Nicolae. Fiul său, Ion este cel mai talentat membru al familiei şi primul care a folosit în Lancrăm hârtie argintată şi aurită la realizarea icoanelor22.

În Dicţionarul de artă populară, G. Stoica şi P. Petrescu consideră - referindu-se la centrul Lancrăm - că cei mai importanţi pictori de aici au făcut parte din familia Costea. Ioan Costea semnează icoane pe sticlă în 1831, 1836, 1841 şi execută de asemenea pictură pe hârtie; Ilie Costea a pictat pe sticlă şi pe lemn, lucrări semnate în 1888, 1913. Pe lângă pictorii din familia Costea, care pot fi consideraţi profesionişti, la Lancrăm au pictat şi zugrăvit ţărani23.

Nici Marius Porumb nu îl include pe Nicolae Zugrav în familia Costea. Grupul de icoane aflate până la un moment dat în biserica din Lancrăm (8 piese) sunt inspirate după icoane pictate pe lemn de tradiţie post-brâncovenească. Satul Lancrăm a fost un centru de iconari de veche tradiţie pe Valea Sebeşului; reprezentanţii cei mai de seamă ai centrului de pictură pe sticlă de aici au fost membrii familiei Costea, primul dintre ei, Ioan Costea începându-şi activitatea în primele decenii ale secolului al XIX-lea24.

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Alba păstrează Registrele matricole ale bisericii ortodoxe din Lancrăm începând din anul 176425. După cum atestă înregistrările din Protocoalele botezaţilor, cununaţilor şi morţilor, familia Costea este veche în Lancrăm. Un Ioan Costea este înregistrat în Protocolul morţilor în anul 1810. La data decesului - 9 octombrie 1810 - Ioan Costea avea 60 de ani, s-a născut deci la 1750 (Protocolul morţilor 1764-1821, fila 3).

Căutând originile lui Nicolae Zugravul, posibilul întemeietor al dinastiei Costea, după Gheorghe Pavelescu, Ştefan Meteş şi Doina Hopârtean, în Protocoalele Lancrămului am găsit înregistrată pentru anul 177426 o cununie a unui Nicolae Costea care "s-au însurat şi au luat fata lui Matei Petraşcu şi naş fiind Nicolae Chirilă, februarie, 6 zile" (Protocolul cununaţilor 1764-1851). Un an mai târziu, în Protocolul botezaţilor este înregistrat un alt eveniment, naşterea unui copil: "S-au botezat pruncul

21 Ibidem, p. 623. 22 Doina Hopârtean, Catalogul colecţiei de icoane pe sticlă a Episcopiei Ortodoxe Române de Alba

Iulia, Partea I, Introducere, în Apulum, nr. XXXI, p. 519. 23 G. Stoica, P. Petrescu, Dicţionar de artă populară, Bucureşti, 1994, p. 300. 24 Marius Porumb, op. cit., p. 200, 263; 4 icoane găsite în biserica din Lancrăm sunt atribuite lui Barbu

Zugravu, pictor de icoane pe sticlă din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, activ în sudul Transilvaniei, în zona oraşului Sebeş (Ibidem, p. 30).

25 Materialul arhivistic utilizat se bazează strict pe informaţiile oferite de înregistrările din Registrele matricole ale bisericii din Lancrăm. Lancrămul era sat ortodox şi avea doi preoţi, care ţineau aceleaşi registre. Primele registre sunt nefilate şi nu am menţionat decât Protocolul în care am găsit înregistrarea unui botez fără numerotarea filei. S-au păstrat patru protocoale cu botezaţi pe anii 1764-1821, 1821-1851, 1851-1876, 1877-1910, trei Protocoale ale cununaţilor 1764, 1851, 1852-1876, 1878-1948 şi trei Protocoale cu înregistrările deceselor pentru anii 1764-1851, 1852-1876, 1877-1907.

26 Dacă s-a căsătorit în 1774 înseamnă că s-a născut pe la 1750, an care nu apare în Registrele matricole.

Câteva consideraţii asupra genealogiei zugravilor de icoane din Lancrăm 319

lui Nicolae Coste şi naşi fiind Nicolae Chirilă şi numele pruncului Petru" (Protocolul botezaţilor, 1764-1821). În 1801 mirele Ioan Stanciu din Lancrăm se cunună cu Maria, fiica lui Nicolae Costea (Protocolul cununaţilor 1764-1851). În nici una din aceste înregistrări nu apare apelativul "zugrav". În Protocolul morţilor din Lancrăm nu întâlnim menţionarea unui decedat cu numele de Nicolae şi este dificil să ne pronunţăm, cel puţin deocamdată, dacă acest Nicolae este sau nu acelaşi cu cel care pictează cele 8 iconiţe pe sticlă de la 178727.

La 1775 se naşte fiul lui Nicolae, Petru. Nu găsim cununia lui Petru Costea înregistrată în protocolul cununaţilor. Cununia poate să fi avut loc în alt sat (al miresei!) pentru că în 1809 lui Petru Costea i se naşte un fiu Ioan. Mama pruncului este Ioana (Protocolul botezaţilor 1764-1821). Acest prunc moare după ce împlineşte vârsta de 5 ani, în 1814 (Protocolul morţilor 1764-1821). La înregistrarea morţii lui Ioan, preotul a notat pe lângă numele tatălui pruncului şi meseria acestuia - "dascălu" - "Ioan (a lui) Petru Costea Dascălu". O statistică a învăţătorilor întocmită pentru anul 1807 menţionează în satul Lancrăm un învăţător Petru Costea28. La 27 februarie 1816, Petru şi Ioana Costea botează un alt prunc cu acelaşi nume Ioan. Pruncul s-a născut "la ziua 19, la luna februarie" (Potocolul botezaţilor 1764-1821).

Lui Petru Costea i se mai nasc şi alţi prunci: Elisafta în 1811 (moare), Paraschiva în 1813, Nicolae în 1817, Patrichie în 1819, Daniel în 1821 şi Pavel în 1823. Meseria lui Petru Costea, aceea de "dascăl" este menţionată la înregistrarea acestor prunci. "Dascălu Petru Costea" moare în 1854, 4 iulie, de "gută" (Protocolul morţilor 1851-1876); soţia lui Petru, Ioana, a murit cu doar o lună înaintea soţului, la 5 iunie 1845, în vârstă de 67 de ani.

Nu ştim, din informaţiile oferite de Registre, dacă Petru a zugrăvit icoane, dar sigur avea deja o meserie importantă, aceea de dascăl29.

Identitatea zugravului Ioan Costea determină şi ea discuţii. Fiul lui Petru, Ioan, se naşte la 1816. Pe crucea din cimitirul Lancrămului, menţionată de Iuliana şi Dumitru Dancu, sunt sculptate doar primele cifre "18…" ca an al naşterii şi "18…" ca an al decesului. Acest iconar s-a născut deci în secolul al XIX-lea. În 1823 un zugrav Ioan Costea din Lancrăm semnează şi datează o icoană reprezentând o "Punere în mormânt"30. La acea dată Ioan fiul lui Petru Costea avea doar 7 ani. Este vorba de un alt zugrav Ioan Costea din 1823 sau este o icoană de ucenic?31

Cercetând Protocoalele ortodoxe din Lancrăm, am găsit înregistrarea unui alt Ioan Costea născut pe la 1790. Aces Ioan este rudă cu Petru Costea - naşii copiilor săi sunt tot din familia Chirilă. Ioan nu apare în Registrul botezaţilor pentru a-i cunoaşte exact filiaţia, îl găsim numai ca părinte la botezul celor zece prunci ai săi, născuţi începând din

27 Şi Iuliana şi Dumitru Dancu l-au căutat pe acest Nicolae Zugrav în Protocolul morţilor, fără a-i găsi

înregistrarea decesului (Iulianan Dancu, Dumitru Dancu, op. cit., p. 90). 28 N. Albu, Istoria şcolilor româneşti din Transilvania între anii 1800-1867, Bucureşti, 1971, p. 77. 29 În Conspectul general, de numele şi pregătirea învăţătorilor din cuprinsul Diocezei ortodoxe din

Ardeal, pe anul şcolar 1858 este menţionat ca învăţător în Lancrăm Daniel Mochişileanu (Ibidem, p. 230). Meseria de dascăl nu s-a perpetuat în familia Costea.

30 G. M. Hârdălău, Zugravii…, p. 624. 31 Reprezentarea "Punerii în mormânt" nu este una simplă; în colţuri apar evangheliştii care încadrează

scena centrală. Simion Poienaru îşi semnează prima lucrare "Botezul lui Isus", la 1817, avea 15 ani; "Botezul lui Iisus" este o scenă simplă cu trei personaje (icoana se găseşte în colecţia din Loman, judeţul Alba).

Ioana Purcar Rustoiu 320

1813: Daniil (1813), Ana (1816), Maria (1818), Elisafta (1822), Tatiana (1826), Irina (1828)32, Ioan (1831), Irina (1832), George (1836), Raveca (1839). Ioan Kostea, tatăl acestor prunci moare în 1852 de "gută" (Protocolul morţilor, 1851-1876, fila 3). În Repertoriul întocmit de G. M. Hărdălău, activitatea lui "Ioan Costea Zugrav" din Lancrăm, se încadrează între 1823 şi 184133. La 1825 şi 1830 un Ioan Costea este atestat documentar pe două Minee ale bisericii din Lancrăm34.

Dintre fii lui Petru, doar Pavel are cei mai mulţi urmaşi. Ioan, copilul născut în 1816 nu se căsătoreşte. Lui Patrichie i se naşte un prunc Ioan în 1844. Copilul moare la doar o zi de la naştere (Protocolul botezaţilor 1821-1851, fila 149). În 1854 i se mai naşte o fetiţă, Ioana, care moare un an mai târziu. Patrichie a botezat copiii fratelui său Pavel; în 1847, 1850 şi 1852 îl găsim menţionat ca naş împreună cu soţia sa, Maria.

Ultimul dintre născuţii lui Petru, Pavel se căsătoreşte cu o fată din Lancrăm, Elena. Împreună au avut unsprezece prunci: Ioan născut în 1847, Dionisie în 1850, Ilie în 1852, Ioana în 1854, Ana în 1857, Elisabeta în 1859, Ana în 1860, Elena în 1863,Ana în 1865, Raveca în 1868 şi Petru în 1870.

Ştefan Meteş menţionează un zugrav Ilie Costea, născut în 1841 ca fiind fiul lui Ioan Costea. După Iuliana şi Dumitru Dancu Ilie s-a născut în 1835 şi a murit în 1 ianuarie 1921 (vezi anexa III a şi b). În anul 1835 sau 1841 nu găsim înregistrarea nici unui prunc Ilie în familia Costea. Un Ilie Costea apare abia în 1852, ca fiu al lui Pavel Costea (Protocolul botezaţilor 1851-1876, fila 5) şi nepot al dascălului Petru Costea (vezi Anexa IV). În Protocolul botezaţilor este înregistrat la 20 iunie 1852. Ilie se căsătoreşte cu Paraschiva Şchiopu, cu care va avea în perioada 1882-1908 zece copii: Ludovica născută în 1882 (Protocolul botezaţilor, 1877-1910, fila 30)35, Maria în 1884 (Protocolul botezaţilor, 1877-1910, fila 44), Petru în 1886 (Protocolul botezaţilor, 1877-1910, fila 58), Ana în 1888 Protocolul botezaţilor, 1877-1910, fila 58)36, Ioan botezat în 16 martie 189137, Nicolae născut în 1894, Maria 1896, Maria în 189838, Elisafta născută în 1901, nu este ultima născută a lui Ilie Costea, aşa cum menţionează Iuliana şi Dumitru Dancu39. După 7 ani (Ilie avea 56 de ani) - i se mai naşte o pruncă, Iuliana, la 11 martie 190840. Data morţii lui Ilie nu o putem găsi în Registrele matricole păstrate de Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Alba pentru că ultima înregistrare din Protocolul

32 Irina lui Ioan Costea botezată în 1828, moare în 1829. 33 G. M. Hărdălău, Zugravii…, p. 409. Dacă acest Ioan Costea, ar fi identic cu zugravul de icoane ar

depăşi ca număr de naşteri familia Poienaru; data naşterii am obţinut-o scăzând din data decesului anii împliniţi de acesta la 1852, 62 de ani.

34 D. Dreghiciu, Carte veche românească în câteva colecţii de pe Valea Sebeşului. Consideraţii preliminare, în Apulum, nr. XVII, Alba Iulia, 1979, p. 375.

35 Ludovica moare în Lupeni în 1965. În Protocolul botezaţilor se menţionează eliberarea unui certificat de deces la această dată.

36 Petru este longeviv. Moare la 91 de ani, în 1977; cf. Protocolul botezaţilor. 37 Ioan moare în 1967, conform menţionării referitoare la eliberarea certificatului de deces din

Protocolul Botezaţilor, 1877-1910, fila 90. 38 Înregistrările acestor naşteri în Protocolul botezaţilor pe anii 1877-1910, filele 110, 127, 140, 154. 39 Cercetătorii Dancu nu au mai găsit-o pe Elisafta în Lancrăm (vezi Iuliana şi Dumitru Dancu, op.

cit., p. 92). Elisafta a oferit informaţii asupra tatălui şi fratelui său Ioan I. Costea. 40 Locuinţa părinţilor pruncului Ilie Costea "zilier" şi Paraschivei (născută Schiopu) este în Lancrăm,

la casa cu nr. 252 (vezi Protocolul botezaţilor, 1877-1910, fila 87).

Câteva consideraţii asupra genealogiei zugravilor de icoane din Lancrăm 321

morţilor este din 1907. Activitatea artistică a lui Ilie Costea se încadrează între 1877 şi 191341.

Nici unul dintre fiii lui Ilie nu a continuat meşteşugul tatălui. Unul dintre ei, Ioan, născut în 1891 este autorul unui caiet de modele cuprinzând peste 50 de desene42. La pagina a doua a caietului său acesta a notat: Aceiastă carte este a lui Ioan I. Costea născut la anul 1891 luna Martie, ziua 9. Ioan Costea s-au căsătorit şi au luat de soţie pe Paraschiva Cutean născută la anul 1892 luna Decembrie, ziua 12. Eară căsătorie noastră a fost în anul 1922, luna ianuarie, ziua 30, adică în ziua de 3 Erarhi, Vasile, Gligorie şi Ioan". În anul 1926 Ioan I. Costea a ajuns clopotarul bisericii din Lancrăm43.

Înregistrările din Protocoale nu cuprind informaţii referitoare la meseria de zugrav. Petru Costea este menţionat ca "dascăl", preoţilor satului, la naşterea de prunci li se menţionează calificarea "popă". Mai târziu sunt menţionaţi notarii, pantofarii, zidarii din sat. Ilie Costea apare la naşterea ultimei sale fiice ca "zilier". Aceste informaţii suplimentare ar fi uşurat identificarea gradelor de rudenie dintre zugravi44. Cercetările viitoare asupra producţiei artistice din centrul Lancrăm, alte icoane sau cruci datate vor lămuri, sperăm această problemă. Noi am deschis doar o discuţie asupra temei, completând informaţiile existente sau schimbându-le, pe baza informaţiilor oferite de înregistrările preoţilor satului.

IOANA PURCAR RUSTOIU

41 G. M. Hărdălău, Zugravii…, p. 409. 42 Gheorghe Pavelescu, Un caz de ereditate…, p. 209. 43 Ibidem. 44 Sigur că Ilie nu este fiul lui Ioan Costea Zugravul, ci al lui Pavel Costea, şi probabil, nepot al lui

Ioan Costea Zugravul.

Ioana Purcar Rustoiu 322

Anexa I – Pagina din Protocolul cununaţilor cu înregistrarea cununiei lui Nicolae Costea din Lacrăm, la 1774

Câteva consideraţii asupra genealogiei zugravilor de icoane din Lancrăm 323

Anexa II – Pagina din Protocolul botezaţilor cu înregistrarea naşterii unui prunc Petru, fiul lui Nicolae Costea, la 1775

Ioana Purcar Rustoiu 324

Anexa III – Genealogia familiei de zugravi Costea din Lacrăm după Ştefan Meteş (a) şi Iuliana şi Dumitru Dancu (b)

Câteva consideraţii asupra genealogiei zugravilor de icoane din Lancrăm 325

Anexa IV – Genealogia familiilor Costea Ioan şi Nicolae după înregistrările

din Registrele matricole ale bisericii ortodoxe din Lancrăm

Ioana Purcar Rustoiu 326

REMARKS ON THE GENEALOGY OF THE GLASSPAINTERS FROM LANCRĂM (ALBA)

(SUMMARY)

In the second half of the 18th century and the 19th century a centre of glasspainting developed in

Lancrăm, on the Sebeş Valley. The available studies, from Ghe. Pavelescu and Ştefan Meteş to G.M. Hărdălău and Doina Hopârtean, do not offer any precise information concerning the genealogy of the glasspainters who lived here: no chronological data or references to any blood ties are mentioned. The identity of the founder of the glasspainter families - COSTEA Nicolae or Ioan - cannot be established with precision.

Based on some archival data (i.e. the Protocols of the Baptized, the Married and the Dead), this study aims provide an answer to the problem of the succession of the glasspainters in Lancrăm. We could identify, in the Protocols, registrations of the Costea Family - Nicolae Costea, Petru Costea (Petru Costea Dascălu), Ioan Costea and Ilie Costea, Ioan I. Costea. The absence of term "glasspainter" from the Protocols restricts the scope of this research to some remarks only, partial explanations, possible identifications, or a shift in some chronological data concerning some of the glasspainters in Lancrăm

The List of Pictures Annex I - The page in the Protocol of the Married containing the registration of the marriage of Nicolae

Costea from Lancrăm în 1774 Annex II - The page in the Protocol of the Baptized containing the registration of the birth of the infant

Petru, son of Nicolae Costea - in 1775 Annex III - The genealogy of the glasspainter family Costea from Lancrăm according to Ştefan Meteş (a)

and Iuliana and Dumitru Dancu (b) Annex IV - The genealogy of Costea family according to the registrations in the Registration Book of the

Orthodox Church from Lancrăm