După efectuarea stagiului la comanda subunităţilor,mi-am desfăşurat activitatea în statul major al unui ba -ta lion de geniu, ulterior, la Comandamentul OperaţionalÎn trunit din Buzău, laSta tul Major General şila Co man damentul Ope -ra ţional Întrunit din Bu -zău, la Statul Ma jor Ge -ne ral şi la Comandamen-tul Diviziei 2 Infante rie„Ge tica”. Menţionez că,în perioada 2009-2011,am fost ofiţer masterandla Masterul de...

„Vigurous Warrior 17”„Vigurous Warrior 17”

Simpli soldaţi, asta au fost, nimic mai mult. Prin cu -ra jul lor, au dus faptele de arme ale primei conflagraţii

mon diale până dincolo de li -mi tele morţii. Ei mai trăiescazi doar în dosarele îngălbe ni -te de vremuri ale Armatei Ro -mâ ne. Vă prezentăm în cele ceur mează un destin, cel al sol -da tului Constantin Pălan, poa -te doar ca să înţelegem că Ro -mâ nia Mare s-a construit şiprin sacrificiul lui.

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 17 (456) l 15 septembrie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Omul, măsura tuturor lucrurilorOmul, măsura tuturor lucrurilor

România participă, în perioada 04 - 22 septembrie,cu un de taşament format din peste 100 de militari, laexer ci ţiul mul ti naţional „Vigurous Warrior 17”, care sedes făşoară la Lehnin, în Germania. Exerciţiul cu focus

me dical, organizat de Cen -trul de Ex celenţă NATOpen tru Medicină Mi litară,are drept scop in struirea înco mun şi evaluarea in te r o -pe rabilităţii şi capacităţiide manevră tactică, inclu-siv re dis locarea formaţiu -ni lor medicale de nivel...

Mareşal i i cura ju lu iMareşal i i cura ju lu i

KAKI 100%

În perioada 1-15 septembrie, un detașament de 45 demi litari aparținând Brigăzii 9 Mecanizate „Mărășești”,au par ticipat la exercițiul multinațional „Agile Spirit17”, des făşurat în Georgia. În poligonul Orpholo, pe 3sep tem brie, în prezenţa ministrului Apărării Naţionalege or gian, a avut loc ce re -mo nia de deschidere.De-a lungul celor douăsăp tă mâni, militarii ro -mâni s -au instruit alăturide peste 1.200 de militaridin Armenia, Bulgaria,Geor gia, Letonia, StateleUni te ale Americi...

Exerciţiul multinaţional Exerciţiul multinaţional AGILE SPIRIT 17AGILE SPIRIT 17

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Revoluţie în tehnologieRevoluţie în tehnologie

C M Y K

Savanţii au produs primul material cunoscut ca pa -bil de emisii cu un singur foton la temperatura ca me -rei şi la lungimi de undă normale, similare celor exis -ten te în telecomunicaţii. Cercetătorii de la Los Ala -mos National Labora to ry au produs emiţători cuan -tici de lumină din na -no tubi de carbon.No ua teh no lo gie esteesen ţia lă pen tru pro -ce sa rea in for ma ţiei,dar şi pen tru stu dii lede op tică cuan tică,adi c ă pentru ela bo ra -rea unui nou tip desen zori, scrie...

Sute de oameni au participat la ceremonia militară şi re -li gioasă dedicată omagierii celor 2.000 de ostaşi ai Re gi -men tului 15 Infanterie care au murit în 1917, în luptele depe Dealul Cireşoaia, lângă Slănic Moldova.

Un sculptor din Slănic a realizat două cruci identice.Una a fost sfinţită, pe Dealul Cireşoaia, cealaltă va fi sfin - ţită în zilele ur mă - toa re, în faţă se diuluiBri gă zii 15 Me ca ni -za te „Po du Înalt”,con ti nua toarea tra di -ţii lor Re gi men tu lui15 In fan te rie.

„La Schitul Ci re -şoa ia există un mo -nu ment al celor 500de vânători de munte

ca re au mu rit în acea bătălie, dar nimic nu amintea de cei2.000 de in fanterişti care au căzut în 1917”, ne-a precizatpri marul Slă nicului, Gheorghe Baciu. La ceremonia religi -oa să, au par ticipat mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPSTeo fan, Arhie piscopul Romanului şi Bacăului, PS IoachimBă că ua nu, din partea Bisericii Ortodoxe, şi MonseniorulPe tru Gher ghel, episcopul romano-catolic al Diocezei Iaşi.

„Suntem foarte bucuroşi că am reuşit să facem o po me -ni re creştinească a eroilor Regimentului 15 Infanterie careşi-au dat viaţa în Bătălia Oituzului acum 100 de ani, peDea lul Cireşoaia. Mă bucur şi că au fost foarte mulţi copii,in tenţia noastră fiind să transmitem tinerei generaţii că tre-buie să ne mândrim cu înaintaşii noştri”, ne-a declaratcolonelul Dra goş Iacob, comandant al Brigăzii 15 Mecani -zate „Podu Înalt”.

„S-a decis ca în fiecare an să omagiem împreună cu mi -li tarii de la Iaşi eroii din această zonă”, a declarat în com-pletare colonelul (rz.) Va lerian Timofte, preşedintele Aso -cia ţiei Bacău. n

Ceremonie pentru cei 2.000 de eroi care Ceremonie pentru cei 2.000 de eroi care au murit acum 100 de ani, la Cireşoaiaau murit acum 100 de ani, la Cireşoaia

România participă, în perioada 04 - 22 septembrie, cuun de taşament format din peste 100 de militari, la exerci -ţiul mul ti naţional „Vigurous Warrior 17” (VW17), care sedes făşoară la Lehnin, în Germania.

Exerciţiul cu focus medical, organizat de Centrul deEx celenţă NATO pentru Medicină Militară (MILMEDCOE), are drept scop instruirea în comun şi evaluarea in te -r o pe rabilităţii şi capacităţii de manevră tactică, inclusiv re -dis locarea formaţiunilor medicale de nivel ROL 2 Frame -work Nation Concept. De asemenea, se are în vedere ca pa -ci tatea de răspuns la un număr mare de victime ca ur ma rea unei operaţii militare, interacţiunea dintre entităţi me di -ca le militare şi civile, naţionale, multinaţionale şi de dreptpri vat, cu accent pe cooperarea civil-militară, evalua reacon tinuităţii asigurării asistenţei medicale pe întreg lan ţulde evacuare, precum şi evaluarea capacităţii de răspuns înca zul unui incident biologic (declanşarea unei epidemii), seara tă într-un comunicat al M.Ap.N.

Detaşamentul românesc este format din militari apar ţi -nând Ministerului Apărării Naţionale cu module ROL 2me dical, postoperator, sterilizare şi formaţiune medicală detip ROL 1, precum şi cu o aeronavă de evacuare medicală

C-27J Spartan, iar Ministerul Afacerilor Interne participăcu personal şi o autospecială CBRN cu remorcă de decon -ta minare, o autospecială de transport personal şi victimemul tiple, o autospecială de primă cercetare şi evaluareCBRN şi o autospecială de intervenţii.

La activitate, iau parte aproximativ 900 de militari din27 de ţări membre ale NATO şi partenere, iar Ziua Distin -ş i lor Vizitatori a fost programată pe data de 15 septembrie.

Exerciţiul VW17 se află la a patra ediţie şi se desfăşoarăcu o ritmicitate de doi ani - în 2011, în Ungaria, în anul2013, în Germania, şi în 2015, în Cehia. În acest an, Româ-nia are cea mai consistentă contribuţie de la înfiinţareaexer ciţiului.n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (456) din 15 septembrie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel GrigoreCap. Marian Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 24 / 2017

lMOSCOVA - Rusia a început manevrele militare co mu -ne cu Belarus. Rusia a lansat la porţile Uniunii Europeneam ple ma nevre militare comune cu Belarus, insistând să lepre zinte ca fiind „pur defensive”, dar care sunt denunţatedrept o de mon straţie de forţă de către unii membri ai NATO,re latează AFP. Moscova se străduieşte să calmeze opinia pu -bli că internaţională în legătură cu aceste exerciţii, cu numelede cod Za pad-2017 („Vest-2017”), la care vor participa apro -xi mativ 12.700 de militari timp de o săptămână de-a lungulgra niţei cu Li tuania şi Polonia. Şeful statului major rus ValeriGhe rasimov a asigurat, la întâlnirea de la Baku cu şeful Co -mi te tului militar al NATO, cehul Petr Pavel, că aceste ma ne -vre erau planificate „de mult timp” şi nu „vizează o ţarăanu me”. Ar mata rusă organizează în fiecare an în această pe -ri oa dă ma ne vre de amploare într-o regiune din Rusia. Anulaces ta, aplicaţiile se desfăşoară în Belarus, în enclava Kali -nin grad şi în mai multe regiuni din nord-vestul Rusiei. Uneleţări, cu Lituania şi Estonia în frunte, se îndoiesc de veridici -ta tea cifrelor pre zen tate de Moscova pentru exerciţiile salemi litare şi men ţio nea ză „mai mult de o 100.000 de soldaţi”mo bilizaţi între 14 şi 20 septembrie. Exerciţiile Zapad-2017„sunt destinate să ne pro voace pentru a ne tes ta apărarea şide aceea trebuie să fim pu ternici”, a declarat mi nistrul Apă -ră rii britanic, Michael Fallon, exprimându-şi în gri jorarea fa -ţă de o „Rusie din ce în ce mai agresivă”. Secretarul gene ralal NATO, Jens Stoltenberg, a asi gurat că nu vede în acestema nevre „o ameninţare iminentă pentru un aliat”. „Rusiaeste capabilă să manipuleze cifrele cu mare uşu rin ţă, mo tivpen tru care nu doreşte observatori străini. Dar un efectiv de12.700 de soldaţi anunţat pentru manevre strategice este ri -di col”, a comentat pentru AFP expertul militar independentrus Alek sandr Golţ, potrivit căruia adevărata cifră este cutoa te aces tea mult sub 100.000 de militari. Exerciţiile ruseZapad-2017 se desfăşoară aproape în paralel cu exerci ţii înUcraina la care participă armata americană şi manevre înSue dia, unde sunt mobilizaţi aproape 19.000 de militari, caresi mulează un atac fictiv din partea unui „adversar mai mareşi so fisticat”. Din colo de exerciţiile Zapad-2017, armata rusăşi Alian ţa se acu ză reciproc de supralicitare şi manevre peri -cu loase între na ve şi avioane în Marea Mediterană şi MareaBal ti că. lSEUL - SUA vor trimite mai multe unităţi stra -te gice în Peninsula Coreeană. Statele Unite vor trimite maimul te uni tăţi strategice de apărare în Peninsula Coreeană,drept mă su ră de descurajare şi ca răspuns la acţiunile„autodistructive” ale Coreei de Nord, a anunţat amiralulScott Swift, comandantul Flotei SUA din Oceanul Pacific,re latează site-ul agenţiei Yonhap. Comandantul american asub liniat că sud-coreenii „nu vor con frunta agresorul pecont propriu”, cu referire la vecinii nord-coreeni. Referindu-se la provocările continue din partea Co reei de Nord, amira -lul Scott Swift a descris alegerile re gi mu lui Kim Jong-Undrept „acţiuni şi comportamente iraţionale şi autodistructiveca re sfidează logica şi explicaţia”, iar testele cu rachete ba -lis tice ca nechibzuite. „Vom continua să desfă şu răm trans -por toare de luptă, nave AEGIS, forţele submarine cele maiper formante din lume şi avioane avansate precum F-35, P-8şi MH-60R, pentru a fi pregătiţi să răspundem decisiv a tuncicând este nevoie. Astăzi, platformele noastre au o aco pe riremai largă, sunt mai interconectate şi posedă o letalitate maima re ca niciodată. Lăsăm adversarii noştri potenţiali să ia opau ză şi să remarce că singura forţă navală mai puternicăde cât Flota SUA din Pacific este întreaga Marină a StatelorUni te”, a spus Scott Swift. Coreea de Sud a cerut StatelorUni te să trimită în mod regulat către Coreea portavioane cumo tor nu clear, submarine nucleare şi bombardiere strategice.Tot oda tă, armata Coreei de Sud a efectuat un exerciţiu com -bi nat care a implicat folosirea rachetelor balistice şi a avi oa -ne lor de luptă, ca răspuns la recentul test nuclear desfăşuratde către Coreea de Nord. lANKARA - Germania interziceex portul de ar me către Turcia. Omer Celik, ministrul turcal Afacerilor Eu ro pene, a declarat că decizia Germaniei de asus penda exportu ri le de arme către Turcia afectează negativefor turile anti te ro ris te ale Ankarei, iar acest lucru face Euro -pa mai vulnerabilă. Sig mar Gabriel, ministrul ge rman de Ex -ter ne, a anunţat că Ber li nul va suspenda exportu ri le majorede arme către Turcia în ur ma deteriorării situaţiei pri vinddrep turile omului în această ţară, dar şi din cauza tensi u nilorîn tre cele două state NATO. „Mi nistrul german de Ex ter netre buie să-şi formuleze serios de claraţiile. Acele arme suntuti lizate pentru a lupta împotriva PKK (organizaţia separa -tis tă Partidul Muncitorilor din Kurdistan) şi ISIS (Stat Is la -mic)”, a declarat Celik. lCAIRO - Exerciţiile mi li tare co -mu ne egipteano-america ne au fost reluate. Egiptul a fostgaz da exerciţiilor militare co mu ne cu Statele Unite „BrightStar”, pentru prima dată după 2009. Operaţiunile au avut locîntre 10 şi 20 septembrie, într-o bază mi litară recent inaugu -ra tă în nordul Egiptului. Lansate la în ce pu tul anilor 1980,aces te manevre au fost oprite după în lă tu ra rea de la putere apre şedintelui Hosni Mubarak în urma unei re vol te populareîn ianuarie 2011. Ultimele exerciţii au fost anulate de BarackOba ma, în special după represiunea sângeroasă din 2013.n

ACTUALITATEAPE SCURT

Exerciţiu multinaţional cu focus medical

„Vigurous Warrior 17”

Militarii Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Vir-gil Bădulescu” din Miercurea-Ciuc, care au încadrat echi -pe le de instruire şi asistenţă TAAC-N (Train Advise AssistCommand - North) şi TAAC-S (Train Advise Assist Com-mand - South), au fost repatriaţi din teatrul de operaţii Af -ga nis tan. Ceremonia de repatriere a celor două echipe decon siliere a avut loc în garnizoana Miercurea-Ciuc.

În cadrul activităţii, s-a desfăşurat şi Apelul Solemn almi litarilor participanţi la misiune, aceştia răspunzând înefec tiv complet „Prezent!”, după care preotul militar a ofi-ciat serviciul religios.

Locotenent-colonelul Ciprian Filimon, şef al echipei decon siliere din cadrul TAAC - Sud, a evidenţiat faptul că toţimem brii misiunii au fost medaliaţi de partenerul americanpentru activităţile de consiliere şi instruire a Armatei şi Po -li ţiei Afgane.

La rândul său, locotenent-colonelul Cătălin Săracu, şe fal echipei de consilieri din cadrul TAAC - Nord, a arătat cămi litarii din subordinea sa au obţinut rezultate maximepen tru desfăşurarea misiunii. „Caracteristica principală amun cii noastre în Afganistan, în cadrul TAAC - Nord, a fostcă, în această structură, acţionează nu mai puţin de 19 na -ţiuni. (...) Toţi militarii echipei TAAC - Nord şi-au îndepli-nit atribuţiile specifice de instruire şi asis ten ţă pentru Ar -ma ta, respectiv Poliţia Afgană, obţinând re zultate maxi-me”, a declarat locotenent-colonelul Cătălin Să ra cu, preci -zând că toţi cei 11 militari din echipa sa au obţinut, la fina-lul misiunii, calificativul excepţional.

Colonelul Ion Anghel, reprezentant al Comandamentu-lui Forţelor Întrunite, i-a felicitat, cu această ocazie, pe mi -li tarii celor două echipe pentru modul exemplar în care şi-au executat misiunea şi pentru rezultatele deosebite obţinu-te în activitatea de instruire şi asistenţă a forţelor de securi -ta te ale Armatei Afgane, lucru apreciat şi de către partene-rii de Coaliţie. „Misiunea dumneavoastră a fost un realsuc ces. Succesul este cu atât mai mare cu cât a fost obţinut

în con diţiile unei zone de operaţii extrem de periculoase, încare aţi avut de luptat, atât cu factorul uman, şi mă referaici la insurgenţi, fie ei talibani sau terorişti, dar şi cu con -di ţiile naturale extrem de vitrege, mult diferite de cele exis -ten te în zona de dislocare la baza unităţilor dumneavoas -tră”, a spus co lonelul Ion Anghel.

Ca dovadă a acestor aprecieri, locotenent-coloneluluiCă tă lin Săracu i s-a conferit Em ble ma de Onoare a Statu-lui Major General, aceasta fiindu-i înmânată de colonelulIon Anghel. De asemenea, locotenent-co lonelului AdrianMo raru, plutonierului-adjutant principal Ma rius Mocanu şiplu tonierului-major Lucian Pitea-Crişan din echipa TAAC-Sud le-au fost conferite Em blema de Onoa re a Statului Ma -jor a Forţelor Terestre, de către reprezentantul Comanda -men tului Operaţional Te res tru, colonel Petrişor Jalbă.

Unul dintre militarii brigăzii reîntors din teatrul de ope -ra ţii Afganistan, plutonierul Cătălin Posea, a afirmat că, întim pul misiunii, principala dificultate pe care a întâm pi nat-o a fost pricinuită de vreme - temperatura de afară fiind deaproximativ 50 de gra de la umbră pe timpul verii, însă con-sideră că membrii celor două echipe de consiliere şi-au fă -cut treaba pe deplin.

La ceremonie, au fost de faţă, pe lângă şefi şi coman-danţi ai instituţiilor publice deconcentrate ale judeţuluiHar ghita, şi membrii familiilor militarilor participanţi lami siune.

Misiunea militarilor Brigăzii 61 Vânători de Munte înAf ganistan a început în luna martie şi s-a încheiat pe datade 6 septembrie, când au ajuns în Bucureşti, iar pe 7 sep-tembrie au efectuat vizita medicală în Braşov. Pe timpul ce -lor şase luni, consilierii din compunerea echipelor TAAC -Nord şi Sud au fost integraţi în cadrul unor echipe multina -ţio nale de consiliere a Armatei şi Poliţiei Afgane. Structuri -le au executat misiuni de consiliere expediţionară, cu asi -gu ra rea tuturor măsurilor de protecţie a forţei, sprijin logis -tic, de informaţii şi evacuare medicală.n

Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”

Repatrierea din teatrul de operaţii Afganistan

Luni, 11 septembrie, în colegiilena ţionale militare şi şcoala de maiştrimi litari şi subofiţeri din Forţelor Te -res tre, a avut loc festivitatea de des -chi dere a anului de învăţământ 2017-2018.

La Colegiul Naţional Militar „Di -mi trie Cantemir” din Breaza, s-ades chis activitatea în prezenţa şefuluiSta tului Major al Forţelor Terestre,ge neral de brigadă Ovidiu-Liviu Ui -fă leanu. Cei 120 de boboci cantemi-rişti, împreună cu colegii lor maimari, au trăit emoţiile începutului dean şcolar.

La Colegiul Naţional Militar„Mihai Viteazul” din Alba-Iulia aupar ticipat co man dan -tul Academiei For ţe -lor Terestre „Ni colaeBăl ces cu”, generalde bri ga dă GhiţăBâr san, Înalt-Prea-Sfin ţia Sa Irineu, Ar -hie pis copul din AlbaIu lia şi prefectul ju -de ţu lui, Mihaela-Ma -ria Al bu.

La Colegiul Na -ţio nal Militar „Ştefancel Mare”, festivita-tea deschiderii anuluişco lar a fost prezida -tă de generalul debri gadă dr. OvidiuPop, comandant al Diviziei 4 Infan-terie „Gemina” din Cluj-Napoca, ge -ne ralul de brigadă Gheor ghe Nis torşi reprezentanţi ai con ducerii minis -te rului Apărării Na ţio nale. Părinţii aupri vit emoţionaţi cum copiii lor, ros -tind legământul, de vin cei mai tinerimi litari ai Armatei României.

La Colegiul Naţional Militar „Tu -dor Vladimirescu” din Craiova, uni -ta te de învăţământ de filieră vo ca ţio -na lă, profil militar şi cu specializareama tematică-informatică, care a fost

re înfiinţat anul trecut, ceremonia s-ades făşurat în prezenţa locţiitoruluişe fului Statului Major General, gene-ral-locotenent dr. Adrian Tonea.

Festivitatea de deschidere a anu-lui de învăţământ la Şcolala militarăde maiştri militari şi subofiţeri a For -ţe lor Terestre „Basarab I” din Pi -teşti, a avut loc în prezenţa şefuluiDi recţiei Instrucţie şi Doctrină a Sta -tu lui Major General, general de bri -ga dă Dorin Blaiu, şi a altor reprezen-tanţi ai conducerii Ministerului Apă -ră rii Naţionale.

La activităţi au participat, per so -na lul instituţiilor militare de în vă ţă -mânt, părinţi, rude şi prieteni ai ele-

vilor, precum şi oficialităţi ale ad mi -nis traţiei publice locale, cadre milita-re în activitate şi în rezervă.

În cadrul ceremoniei de deschide-re a noul an şcolar, elevii din clasa aIX-a au rostit legământul: „Eu, elev..., mă leg să învăţ carte, să-mi oţe -lesc braţul şi inima, spre a sluji cudes toinicie Patria şi Armata Româ-niei. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Trăim cu speranţa că va fi un anşco lar foarte bun, cu multe realizărişi împliniri pentru tinerii noştri!

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (456) din 15 septembrie 2017 Pagina 3

Deschiderea anului şcolar 2017-2018 în Forţele TerestreDeschiderea anului şcolar 2017-2018 în Forţele Terestre

Emoţia ca stare de spiritEmoţia ca stare de spirit

În perioada 1-15 septembrie, un detașament de 45 demi litari aparținând Brigăzii 9 Mecanizate „Mărășești”,au par ticipat la exercițiul multinațional „Agile Spirit 17”,des făşurat în Georgia. În poligonul Orpholo, pe 3 septem -brie, în prezenţa ministrului Apărării Naţionale georgian,a avut loc ceremonia de deschidere.

De-a lungul celor două săptămâni, militarii românis -au instruit alături de peste 1.200 de militari din Arme-nia, Bulgaria, Georgia, Letonia, Statele Unite ale Americiși Ucraina. Aşa cum a fost planificat, militarii au urmat unpro gram intens de pregătire, în două locaţii din Georgia,Akhaltsikhe și poligonul Orpholo.

Exerciţiului multinaţional „Agile Spirit 17” a cuprinsdouă secvențe de instruire. În perioada 3-10 septembrie, 7

mi litari români au participat la exercițiul de comandament(CPX), care s-a desfăşurat în două faze - planificarea ope -ra ţ iei (3-7 septembrie) şi executarea operaţiei (8-10 sep -tem brie), în Akhaltsikhe. În paralel, în poligonul Orpholo,pes te 1.000 de militari din 7 state s-au antrenat pentru aexe cuta un exercițiu tactic cu trupe în teren și trageri delup tă - FTX.

Antrenamentele comune au fost complexe. S-a reuşit ocoo perare foarte bună între cele șapte națiuni, astfel, în

ca drul exercițiilor tactice s-auexersat cu succes proceduri deco mandă şi control la nivel desub unitate. Nivelul ridicat depre gătire al militarilor dobro-geni, dobândit pe timpul parti -ci pării la exerciții na țio nale şiin ternaționale, cât şi în teatrelede operații, s-a putut ob serva petim pul antrenamen te lor care auin c lus trageri cu mu niţie realăcu armamentul din dotare.

O bună parte dintre militariiBri găzii 9 Mecanizate „Mă ră -

șești”, participanți laexer cițiu, apar țin Ba ta -lio nului 911 Infan te rie„Ca pidava”. Aceștia auex periența participării lami siuni în teatrele deope rații din Irak, Kosovosau Afga nis tan.

Luni, 11 septembrie,în Poligonul Orpholo, înca drul Zilei DistinșilorVi zitatori, co mandantulde ta șa men tu lui româ-

nesc, lo cotenent-co lonel Gheorghe Gher ghe, a primit opla chetă de la comandantul Di vi ziei 2 Infanterie „Geti-ca”, general de brigadă Vlad Gheor ghiță, și a fost felici-tat pentru mo dul profesionist în c a re militarii români și-auîn depli nit misiunea.

La activitate, a mai fost prezent și locțiitorul co man -dan t ului Brigăzii 9 Mecanizate, colonel Alexandru Ju ga -ru, care a mulțumit militarilor pentru efortul depus, re pre -zen tând cu cinste Armata României, peste hotare.

Exerciţiul a fost organizat în cadrul „Black Sea Ro ta -tio nal Force 17” (BSRF-17) şi are ca scop antrenarea înco mun a forţelor în vederea creşterii nivelului de intero -pe rabilitate pen tru participarea la operaţii întrunite şi mul -ti naţionale. Mi litarii au executat antrenamente în comuncu partenerii, trageri cu muniţie reală cu armamentul dindo tare, deplasări în câmpul tactic, precum şi exersareapro cedurilor de comandă şi control.

La sfârșit de exercitiu, militarii dobrogeni împreună cucei lalți partenerii s-au recreat prin implicarea în diverseac tivități sportive. Competițiile organizate au presupusmeciuri de fotbalul, alergare şi tra sul sforii, sportivii ne ui -tând să fluture de fiecare dată drapelul României.

* * *BSRF-17 este un exerciţiu anual condus de către Co -

man da men tul Forţelor Infanteriei Marine Americane dis -lo cat în Eu ropa (MARFOREUR) şi se desfăşoară în zonaMării Ne gre, în Balcani şi regiunea Caucazului.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: Slt. Mihai DUDĂU, Slt. Alin Mihai BRATU

GeorgiaExerciţiul multinaţional Exerciţiul multinaţional AGILE SPIRIT 17AGILE SPIRIT 17

Orice s-ar crede din exterior, armata ro mâ -nă chiar nu are misiuni uşoare, iar militariinoş tri ştiu să se facă remarcaţi în operaţiunilein ternaţionale de tip Coaliţie, precum ce -le din Afganistan, acolo unde, din lunaau gust, Batalionul de Infanterie Protec -ţia Forţei „Brave Hearts” desfăşoarămi siuni în cadrul efortului comun NATO„Re solute Support”.

Suntem la începutul lunii septembrie,iar afară este o zi caldă, ca de vară. Aici,în Afganistan, a început sezonul toamnă-iar nă. Nu de modă, ci de luptă. Şi sepoar tă, ca şi în anii trecuţi, mozaicul decu lori tip deşert, casca şi vesta, bocanciicu carâmb înalt, tunsoarea scurtă, iar caac ce so rii, ochelarii balistici, mănuşile tactice,puş ca automată etc.

În ţară, cei dragi nouă se pregătesc de înce -pe rea şcolii. Îmi imaginez, pentru o clipă, for -fo ta din librării, din magazine, din şcoli. Aici,,ca marazii se gândesc întâi de toate la cei dragi,pu nându-şi întrebări fireşti de altfel: „Oare sedes curcă singuri, au tot ce le trebuie? Mi-auzis că sunt bine, doar ca să stau eu liniştit şisă-mi văd de misiune?” Şi tocmai că sunt OA -MENI, se gândesc că, prin sacrificiul lor, potadu ce o speranţă şi o rază de soare în inima şisu fletul poporului afgan. De fapt, acesta este şisco pul pentru care „fiii Vrâncioaiei” se află înaceas tă parte a lumii, încrâncenată de sărăcie,de conflicte şi de suferinţă.

Ne pregătim să executăm o nouă misiune,cred că a cincizecea săptămâna asta. „Este a48-a” - mă corectează sublocotenentul Clau-diu Mechno, comandant de pluton în cadrulCom paniei „Wild Dogs”. „Cea în care vommer ge cu comandantul batalionului va fi acinc i zecea” - mă pune el la punct.

Deşi foarte tânăr, camaradul meu emanăacea siguranţă şi stăpânire de sine, pe care doarpro fesioniştii o au.

Militarii din pluton îl respectă pentru că ştiece are de făcut. Mă uit la el cu admiraţie, dar şicu un pic de invidie. Infanteriştii focşăneni ştiuce au de făcut, îşi pregătesc cu grijă echipa -men tele şi tehnica, verifică ultimele detaliides pre traseu, actualizează informaţiile şi pri-mesc binecuvântarea de la preotul batalionu-

lui, Constantin Cîrloanţă.Ieşim din baza militară Kandahar şi ne în -

drep tăm, cu precauţie, către KHOSV AB.

Odată ajunşi, luăm parte la discuţii cu lide-rii locali şi aflăm informaţii care ne ajută săeva luăm corect ameninţările din aria de res -pon s abilitate. Până aici pare ceva simplu, însălu crurile nu sunt deloc aşa cum par.

Infanteriştii cu inimi neînfricate sunt de fie -ca re dată impresionaţi de populaţia afgană, înspe cial de copii, şi împart cu aceştia, ori decâte ori au ocazia, apă şi dulciuri. În localitatesunt foarte mulţi copii, care vin în întâmpina-rea militarilor români atunci când îi văd. Seapro pie de noi pentru că ştiu că vor primi cevabun, un suc sau dulciuri.

„Pe timpul desfăşurării misiunilor, milita-rii focşăneni încearcă în permanenţă să fieaproa pe de localnici. Respectându-le cultura,as cultându-i sau pur şi simplu spunându-le ovor bă bună, fac din relaţia militar-localnic săse nască o relaţie de prietenie, bazată pe res -pect şi încredere” - ne împărtăşeşte DanielPăl tinuş, ajutor comandant grupă în cadrulpluto nului.

Fară să realizez, se lasă seara, ne pregătimde încheierea misiunii. Ne îmbarcăm şi pornimcă tre bază. La intrarea în campul românesc, neîn tâlnim cu o altă patrulă, ce pleacă în misiune.Asi gurăm astfel o permanentă prezenţă în ariade responsabilitate.

Afganistan este o ţară bogată în tradiţie şiis torie. Chiar dacă este măcinată de război, eaas cunde o mulţime de locuri frumoase.

Locotenent-colonel Toni ENE

Noi nu ne ducem cu flori în Afganistan,Noi nu ne ducem cu flori în Afganistan,dar nici cu rea-credinţădar nici cu rea-credinţă

Locotenent-colonelul Cristian Gabriel Cîrjău apar curs pas cu pas treptele ierarhiei militare, carieradum nealui urmând o traiectorie ascendentă.

Numirea în actuala funcţie a reprezentat un momentde referinţă. Însă, după cum a afirmat, indiferent defunc ţiile ocupate sau de structurile în care şi-a desfăşu-rat activitatea, a acordat o atenţie deosebită calităţiimun cii depuse. În virtutea acestui crez, a fost preocu-pat permanent de performanţa profesională, o cerinţăesen ţială pentru un bun lider. Pentru actualul coman-dant de batalion, în cei 20 de ani de carieră, au existateta pe importante, de afirmare profesională (experienţăde lucru la eşaloanele superioare), dar şi de confirma-re a competenţei şi profesionalismului său, ce au fostdo vedite, atât în ţară, cât şi în teatrul de operaţii Afga-nistan.

Tot un moment de confirmare profesională îl repre-zintă şi actuala funcţie pe care o ocupă de ceva timp şicăreia i se dedică cu aceeaşi dăruire ca şi până acum.

- Domnule locotenent-colonel, pe linie de co man -dă până la acest nivel, aţi parcurs toate treptele ie - rarhiei militare. Cum anume îşi pune amprenta în ac -tul de conducere experienţa acumulată?

Pe linie de comandă am parcurs toate treptele ie rar -hiei militare. Am fost comandant de pluton timp de 6ani de zile. Ulterior, am fost promovat pe funcţia de co -man dant companie, unde mi-am desfăşurat activitateatimp de 5 ani. Am ocupat funcţia de comandant de plu-ton şi de companie în unităţi diferite din garnizoaneleCons tanţa şi Buzău.

După efectuarea stagiului la comanda subunităţilor,mi-am desfăşurat activitatea în statul major al unui ba -ta lion de geniu, ulterior, la Comandamentul Operaţio-nal Întrunit din Buzău, la Statul Major General şi la Co -man damentul Operaţional Întrunit din Buzău, la StatulMa jor General şi la Comandamentul Diviziei 2 Infante -rie „Getica”. Menţionez că, în perioada 2009-2011, amfost ofiţer masterand la Masterul de conducere intera r -me Forţe Terestre, la Universitatea Naţională de Apăra-re. La data de 15 decembrie 2016, am fost împuternicitpe funcţia de comandant al Batalionului 96 Geniu, fiindnu mit ulterior în această funcţie la data de 15 martie2017. Toate funcţiile îndeplinite de mine şi-au pus am -pren ta asupra formării mele ca lider militar şi ca luptă-tor şi au contribuit în mod esenţial la formarea expe-rienţei mele profesionale.

Pot spune că experienţa pe care am acumulat-o înuni tăţile şi marile unităţi în care am lucrat, dar şi ceado bândită în teatrul de operaţii, şi-au pus pecetea asu-pra actului de comandă şi m-au ajutat foarte mult înfun damentarea deciziilor pe care le iau în această nouăca litate a mea.

- Dacă ar fi să alegeţi între un stil de conducereau toritar, unul participativ sau o combinaţie a celordouă, ce aţi prefera şi de ce?

Nu consider că un stil de conducere autoritar estecea mai bună soluţie. În arta de a conduce, trebuie săştii când să fii autoritar, dar trebuie să ştii şi când să ceripă rerea subordonaţilor tăi. Autoritatea nu trebuie exer-citată în mod absurd, ci trebuie bine înţeleasă. În opiniamea, cred că trebuie întrepătrunse cele două stiluri, mo -tiv pentru care am optat deja pentru o combinaţie întrecele două. Încerc permanent să ţin cont de părerea şi desfa turile subordonaţilor mei şi, de asemenea, să dau do - vadă de altruism, să îi sprijin atunci când au nevoie.După ce m-am consultat cu ei şi am ajuns la un acordco mun, iau o decizie care devine obligatorie pentrutoată lumea.

- Pentru a crea o imagine cât mai completă despreuni tate, trebuie să vorbim şi despre oamenii din su -bor dine. Au vocaţie, sunt implicaţi şi responsabili, iartoate acestea se dezvoltă pe fondul unui simţ al datori -ei de excepţie. Ce ne puteţi spune despre oamenii cucare lucraţi şi al căror comandant sunteţi?

Încă dinainte de a veni în actuala structură, ştiam căuni tatea are o carte de vizită impresionantă din care nulip sesc misiunile externe şi, implicit, nişte oameni foar-te bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Aştep -tă rile mele legate de această unitate şi, mai ales, de oa -menii săi, s-au confirmat în scurt timp. Pot afirma cucer titudine faptul că am şansa să lucrez cu militari pro-fesionişti în adevăratul sens al cuvântului. Încă de lave nirea mea aici, am apreciat în mod deosebit autodis -ci plina, simţul răspunderii, solidaritatea, camaraderia şispi ritul de echipă de care dau dovadă de fiecare dată.Sunt oameni de excepţie, pe care pot să mă bazez înorice fel de împrejurare şi cu care pot să execut sarcinidintre cele mai dificile. De fapt, calitatea personaluluidin batalion a fost elementul ce a condus la îndeplini-

rea cu succes a misiunilor şi obiectivelor propuse.- Care au fost cele mai importante activităţi pe care

le-aţi desfăşurat anul acesta? Am vrea să menţionaţişi acele caracterisitici definitorii pentru activitateadum neavoastră, ca unitate de geniu.

Cele mai importante activităţi pe care le-am execu-tat anul acesta sunt cele desfăşurate în cadrul a douăexer ciţii majore, respectv Resolute Castle 17 ( unde auparti cipat genişti români şi americani, în PoligonulCincu şi exerciţiul Saber Guardian 17.

La exerciţiul Resolute Castel 17, am contribuit cufor ţe şi mijloace de geniu, în perioada aprilie-septem-brie şi am executat lucrări genistice (construcţie şi refa-cere drumuri, platforme diverse etc.) în Poligonul Cin -cu. Am coordonat personal un detaşament care a con -stru it la Crucea N Cincu o platformă pe care a fost am -pla sată tribuna destinată invitaţilor ce au luat parte laDv Day.

La exerciţiul Saber Guardian 17, am participat cuper sonal de stat major, în punctele de comandă disloca-te la Cincu şi Borduşani şi, de asemenea, cu forţe şimij loace care au executat sarcini specifice în sprijinulfor ţelor luptătoare.

Nu omit implicarea noastră la exerciţiul Noble Jump17, unde batalionul a asigurat suport logistic pentru mi -litarii din armatele străine (cazare, hrănire, alimentare,teh nică etc.).

De asemenea, am desfăşurat o serie de activităţi şilu crări pentru alte categorii de forţe.

La începutul anului, am executat lucrări de demola-re la Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică. Pentru Co -man damentul Comunicaţiilor şi Informaticii am trans -por tat tehnică cu utilajele pe care le avem în dotare. Amvenit şi în sprijinul forţelor aeriene, motiv pentru caream dislocat un detaşament echipat cu 5 auto bascu la nteşi diverse utilaje la baza aeriană de la Mihail Kogălni-ceanu, care a lucrat la amenajarea unei platforme pecare au fost amplasate nişte hangare.

În viitorul apropiat, vom executa lucrări de amena -ja re a Pistei Ghencea, unde va avea loc defilarea de la1 Decembrie. Totodată, ne vom ocupa de administrareaPoligonului Căţelu şi vom sprijini activitatea de schim-bare a locaţiei Depozitului de muniţii de la Măgurele,care va fi mutat la Brigada 1 Mecanizată „Argedava”.

Nu pot să nu vorbesc şi despre lucrările pe care le-

am executat cu forţe proprii în cazarmă unităţii noastre,unde am reabilitat o serie de pavilioane, spaţii de caza-re, precum şi parcul auto. La capitolul spaţii de cazare,suntem în curs de amenajare a unor spaţii destinateunui număr de 100 de persoane pentru cei care vor par-ticipa la Parada militară de la 1 Decembrie. Mai avemîncă multe de făcut, dar nu dezarmăm.

- Instrucţia este o componentă de bază a acţiunilormi litare. Care au fost cele mai importante obiective dein struire pe care vi le-aţi propus?

Anul acesta am pus accent în mod deosebit pe in -stru irea cadrelor din statul major, a militarilor care în -ca drează subunitatea de cercetare şi, de asemenea, ami litarilor din cadrul subunităţilor care au executat in -struc ţie genistică prin practicare.

Pentru militarii din cadrul statului major, principale -le obiective de instruire pe care le-am urmărit au fost:per fecţionarea deprinderilor necesare desfăşurării înbune condiţii a procesu lui de planificare operaţională,întoc mirea corespunzătoare a documentelor specificede conducere, informare şi ajutătoare. Pentru militariidin cadrul subunităţilor, prin obiectivele stabilite, amurmărit perfecţionarea de prin derilor acestora în execu-tarea sarcinilor specifice spri jinului de geniu ( lucru cutehnica de geniu din do ta re: buldozere, autogredere,multifuncţionale etc., lu cru cu mijloacele şi echipa-mentele specifice in struc ţi ei de drumuri, pionieri, cer-cetare de geniu, etc).

- Tehnica aflată în dotarea unităţii asigură nivelu-rile de pregătire în specialitatea geniu?

Tehnica pe care o avem la momentul actual în dota-rea batalionului asigură par ţial pregătirea militarilor şiexe cutarea misiunilor spe cifice. O parte din tehnicaafla tă în dotarea unităţii noastre este învechită şi tre-buie înlocuită cu una nouă. Lan satoare de mine pe ve -hi cul de transport blindat, dis per soare de mine, maşinişi utilaje de geniu blindate, cu ca pacitate de lucru spo-rită sunt doar câteva dintre utila je le de care avem ne -voie.

Chiar dacă nu stăm bine la acest capitol, am reuşitsă asigurăm un nivel optim de instruire, menit să lemen ţină militarilor care operează pe tehnica de geniude prin derile deja formate.

Daniela ŢĂRUŞI

Curierul ARMATEINr. 17 (456) din 15 septembrie 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Omul, măsura tuturor lucrurilor Omul, măsura tuturor lucrurilor

C M Y K

Interviu cu locotenent-colonelul Cristian Gabriel CÎRJĂU, comandant al Batalionului 96 Geniu

Studii militare:1992 - 1996 - Facultatea de geniu, Institutul Militar de

Ge niu, Construcţii şi Căi Ferate, Râmnicu-Vâlcea;2000 - Curs avansat, Centru de Instruire pentru Geniu

EOD şi Apărare CBRN, Râmnicu Vâlcea;2002 - Curs de psiho-pedagogie şcolară ( pentru per -

so na lul didactic), Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi;2005 - 2007 - Master Relaţii internaţionale şi studii

est şi sud-est europene, Universitatea Dunărea de Jos,Ga laţi;

2009 - Curs Introduction to NATO, Universitatea Na -ţi o nală de Apărare, Bucureşti;

2009 -2011 - Master Conducere Interarme Forţe Te -res tre, Universitatea Naţională de Apărare, Bucureşti;

2012 - Curs C-IED, Iaşi, 2012;2013 - Curs European Security and Defence Policy,

Uni versitatea Naşională de Apărare, Bucureşti; Curs Lawof Armed Conflict, Universitatea Naţională de Apărare;

2014 - Curs Securitate Euro-Atlantică şi Managemen-tul Crizelor, Universitatea Naţională de Apărare; CursCon flict Management and Negation, Universita tea Na ţio -na lă de Apărare;

2015 - Programul postuniversitar de formare şi dez-voltare profesională continuă în conduce rea activităţilordin domeniul informaţii pentru apă rare, Universitatea

Na ţională de Apărare.

Funcţii îndeplinite:1996 - 1997 - comandant Pluton

In struc ţie/Batalionul 177 Drumuri-Po duri, Constanţa;

1997 - 1999 - comandant PlutonMij loace Mi nare/ Regimentul 3 Ge -niu, Buzău;

1999 - 2001 - comandant PlutonPio nieri/ Re gi mentul 3 Geniu, Bu -zău;

2001 - 2002 - comandant PlutonCer cetare/ Re gimentul 3 Geniu, Bu -zău;

2002 - 2005 - comandant Compa -nie Mascare/ Ba talionul 3 Geniu, Bu -zău;

2005 - 2007 - comandant Compa -nie Construcţii Uşoare/ Batalionul 3Ge niu, Buzău;

2007 - 2008 - şef al cercetării, Ba -ta lionul 3 Bu zău;

2008 - şef al informaţiilor/ Bata -lio nul 3 Ge niu, Buzău;

2008 - 2009, ofiţer 3 ( cu EOD)/ J.3 - Operaţii/ Co -man damentul Operaţional Întrunit, Buzău;

2009 - 2011, ofiţer masterand/ Universitatea Na ţio na -lă de Apărare, Bucureşti;

2011 - 2012 - ofiţer 4 în Biroul comandă-control/ Sec -ţia comandă-control/ Serviciul capacitate de luptă/ Di rec -ţia operaţii/ Statul Major Ge neral, Bucureşti;

2012 - şef Birou analiză informaţii de luptă/ Divizia 2In fanterie „Getica”;

2012 - 2013 - ofiţer de stat major/ S.3-Operaţii/ Com-bined Task Force Raider, Afganistan;

2013 - 2016 - şef Birou Analiză informaţii de luptă/Di vizia 2 Infanterie „Getica”;

2016 - şef Birou analiză şi diseminare informaţii delup tă/ Secţia analiză şi diseminare informaţii/ Divizia 2In fanterie „Getica”;

Distincţii şi decoraţii: 2011 - Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15

ani de activitate;2013 - Medalia NATO Non - Article 5;2016 - Semnul Onorific În Serviciul Patriei pentru 20

de ani de activitate;2017 - Emblema de Onoare a Forţelor Terestre.

L ucrul în echipă e, poate, elementul esenţial înca drul unei structuri militare. Dar, iată, că oda tă pe an, toată lumea aşteaptă cu nerăbdare

de semnarea celui mai bun şi pregătit subofiţer şi soldat-gra dat profesionist din cadrul Forţelor Terestre. După ose lecţie atentă şi de durată, cu faze intermediare de testarece au început de la nivel subunitate până la unitate şi mareunitate, în perioada 5-7 septembrie, cei mai buni subo fi -ţeri şi soldaţi din cadrul unităţilor direct subordonate Sta -tu lui Major al Forţelor Terestre s-au întâlnit în poligonulCincu pentru a-şi demonstra mai ales unii altora capabili -tă ţile de lup tă transpuse în timpi, bareme, punctaje, etc...

Încă de când am ajuns în mijlocul lor, mi-am dat sea -ma că, deşi atmosfera era una cordială, efectul de compe -ti ţie vibra parcă în privirile tuturor. La ceremonialul dedes chidere al întrecerii, fiecare concurent ascultă încordatpre zentarea programului. Sunt lucruri pe care le-au re pe -tat în cadrul şedinţelor de instruire, dar care par atât de di -fe rite acum. Toţi participanţii sunt aici pentru a demonstracă unitatea din care provin este una de elită şi, totodată,sunt conştienţi că vor da totul pentru a termina cât mai susîn clasamentul final. Scot carneţelul şi notez: educaţie fi -

zi că, engleză, prezentarea în faţa comisiei, teste de culturămi litară, orientare topografică, trageri de luptă. Două zilepli ne de efort, suspans şi, nu în ultimul rând, fair-play...

Reţetă morală aplicată... fizicSună bine! Îmi „armez” aparatul foto, pregătesc re -

por t o fo nul şi iau drumul sălii de sport, acolo unde are locpri ma pro bă. Concurenţii au de executat flotări şi ab do -me ne în tr-un interval de timp de 2 minute pentru fiecare.Echi paţi în ţinută sportivă, subofiţerii sunt primii care in -tră „în luptă”. Numerele care apar în dreptul fiecăruia du -pă în che ierea probei sunt extraordinare. Clasamentul v-afi strâns. Sunt uimit de dârzenia cu care toţi folosesc şi ul -ti ma pi că tură de energie, de parcă totul ar depinde de ceadin urmă flotare, cea care parcă nu mai iese. Braţele tre -mu ră, transpiraţia ţâşneşte din fiecare por, evaluatorii, im -pre sionaţi şi ei de abnegaţia de care dau dovadă compe ti -to rii, strigă încurajându-i: „Hai, sus! Trage de tine! Ulti -mul set de 5! Mai ai timp!”. Unul dintre caporali cadesfâr şit, tremurând de atâta efort, dar nu se dă bătut. Evităsă pună genunchiul jos şi încearcă, probabil inexplicabilpe ntru mulţi oameni de rând, să mai smulgă o cifră de pebu zele celui care îl numără. Îndeosebi mă impresioneazăunul dintre evaluatori, subofiţerul de comandă de la Bata -lio nul 49 Apărare CBRN, plt.adj.pr. Neacşu, care se re pe -de la acesta, îl ia în braţe şi strigă fericit: „Acesta este spi -ri tul unui viitor subofiţer. Bravo, copile, sunt mândru deti ne!”. Inutil să mai spun că fiecare dintre subofiţeri şisol daţi au dat totul pe salteaua din sala de sport. Compe -ti ţia a început în forţă, iar eu îmi fe -licit în gând şeful că m-a trimis aicişi îmi promit să particip, măcar cupri virea, şi la etapa finală!

Se trece la alergare... Deja? Păimă dor muşchii pe mine care doaram fotografiat efortul acela intens!Dar regulamentul este regulament şitre buie pus în aplicare exact aşa cuma fost conceput. O mică încălzire agle znelor şi „Start!” în proba de3.000 de metri. Terenul e puţin acci -den tat, dar vor primi o bonificaţie deun minut scăzut din timpii finali. Sealeargă, de juri că eşti pe o pistă dezgură pe timpul Gabrielei Szabo!Ridic involuntar braţele a încurajarede fiecare dată când un concurenttre ce prin dreptul meu. Respiraţii în -gre u nate de efort, priviri injectate,tri couri aruncate pentru a diminuatem peratura corpului, într-un singurcu vânt, îndârjire. Nimeni nu vrea săajun gă ultimul, deşi pentru mine,pri vitorul, toţi sunt primii. Proba se

în cheie apoteotic cu ul ti -mii 3, umăr la umăr, înîn cercarea de a trece liniade sosire înaintea ce lui -lalt. Pentru noi cei careasis tăm este un adevăratspec tacol. Mă simt într-un fel vinovat că nu amplă tit bilet de intrare! Arfi meritat şi ul timul bă -nuţ. Concu ren ţii, dupămi ş cările de re ve nire, seîn dreaptă către du şuri.De şi sunt epui zaţi, ziuaîn că nu s-a terminat. Dinfe ricire, ur mea ză probelede engleză şi apoi pre -zen tarea în faţa co misiei,de ci muşchii se potrelaxa până a doua zicând se trece la parteaprac tică, cunoştinţele şide prinderile cu arma -men tul din dotare, orien -ta re topografică, trecerea prin culoare, etc... La fi na lul tes -tă rii din cadrul pro belor de Educaţie Fi zi că, plutonierul-ad jutant principal Neacşu ne-a declarat: „Am mai partici-pat şi la al te competiţii de acest fel, ba chiar am organi-zat una dintre ele. De fie care dată, militarii concurenţi m-au surprins cu câte ceva. Acum, în cadrul probei deEdu caţie Fizică militară, m-au uimit ardoarea şi dorinţalor de a câştiga, chiar dacă, aşa cum s-a văzut, condiţiilenu au fost dintre cele mai grozave. Altitudinea este diferi -tă faţă de cea în care îşi desfăşoară majoritatea dintre eipro gramul zilnic şi nu au avut timp să se adapteze. Pistade alergare este puternic frământată, cu pante şi pietriş.Cu toate acestea, militarii au tras de resursele lor fizicepâ nă la epuizare, arătând practic că sunt într-adevăr ceimai buni. Am zis că sunt mândru de unul dintre ei? Nueste adevărat. Sunt mândru de fiecare dintre cei care, azişi nu numai, şi-au dorit să ne demonstreze că profesiona -lis mul face încă parte din viaţa tumultoasă a militaruluiro mân”. După programul de seară, pe culoarele clădirii încare suntem cazaţi nu se mai aud decât picăturile răzleţeale unui duş defect. Toată suflarea se odihneşte pentrupro bele de foc ce îi aşteaptă a doua zi.

De parcă-i floare la ureche!Dis-de-dimineaţă, cu mult înainte ca soarele să îşi

arun ce primele raze către dealurile încă înverzite ale me -lea gurilor transilvănene, pregătirile pentru ultima zi decon curs şi, totodată, şi cea mai importantă, erau în toi. Du -

pă masa de dimineaţă, servită în condiţii foarte bune,semn că lucrurile în cadrul Centrului Naţional de InstruireÎn trunită se îmbunătăţesc, militarii şi-au ridicat armamen-tul şi materialele, începând deplasarea spre poligonul pro-

priu-zis. Astăzi le sunt verificate nu numai cunoştinţeleteo retice, dar, mai ales, deprinderile practice acumulate înatâ tea şi atâtea ore de instruire. Tensiunea pe care o resim -ţeam în vocile tuturor în prima zi parcă s-a mai risipit. At -mos fera este mai destinsă... Concurenţii au avut timp să secu noască între ei, ba chiar să se împrietenească. Discu ţii -le sunt animate, însoţite de gesturi largi, fiecare încercândpar că să descrie probele pe care le vor avea de parcurs înaceas tă etapă finală. Sunt bucuros să intervin şi eu cu câteun un sfat pe ici pe colo. Nu mă pot lăuda cu rezul ta te ex -cep ţionale, dar nu pot uita că, timp de 5 ani, am fă cut par -te, ca luptător, din cadrul unui batalion de opera ţiuni spe -cia le.

Toate probele se desfăşoară pe par cur sul unui traseubi ne ales anterior. Militarii pleacă pe rând, la un intervalde 20 de minute, echipaţi de luptă, ghidaţi doar de aculbu solei şi de un cartonaş cu azimuturi scri se de către arti -za nii itinerariului. La fiecare 500 de metri, vor avea detrecut o probă cu un anumit specific. Îmi place tot acestsce nariu creat, dar şi micile gesturi de stă pâ nire ale emo -ţiei concurenţilor. Am constatat, în decursul anilor, că fie -care dintre noi avem un fel de ritual înainte de a demara oac ţiune cu un grad ridicat de importanţă. Sunt gesturile peca re le executăm conştient sau nu, pentru a împinge con -cen trarea spre zona de confort, acolo unde dăm cel maibun randament. M-am hotarât ca, pentru a putea surprindefie care moment al probei, să mă „lipesc” de primul con -cu rent şi să parcurg împreună cu acesta fiecare probă, păs -trând totuşi o anumită distanţă ast fel încât să nu constituio piedică suplimentară. Îmi ajustez ţinuta, ancorez cât maibi ne aparatul foto şi mă pre gătesc zâmbind de alergarea cemă paşte pe frumoasele dealuri ale Cincului. Spun „zâm-bind” pentru că tocmai mi-am adus aminte că respectivulconcurent a terminat al doilea proba de alergare pe distan -ţa de 3.000 de metri, deci v-a trebui să fac eforturi se ri oa -se pentru a-i fi în permanenţă aproape. Concurentului i seîn mânează cartonul cu azimuturi şi iată-ne alergând sprepri ma probă. Sunt fericit că pot ţine pasul, distanţa întreeta pele de parcurs nefiind foarte mare. Primul popas coin -ci de cu proba de instrucţie de front, unde concurentul arede executat anumite miş cări specifice şi câteva semne şisem nale. Floare la ureche! îmi spun încercând să mă ţindu pă militarul încăpăţânat parcă să mă lase în urmă. Aldoi lea atelier, unde ajung încă în stare bună, este cel deCBRN. Aici îmbrăcăm completul chimic de protecţie unicpen tru toate armele, în ba re mul prevăzut, răspundem lacâ teva întrebări şi viteză! la ur mătorul atelier, cel de in -struc ţie sanitară. Alături de eva luator se află targa pe carezace întins „Mitică”, manechi nul folosit pentru areprezenta militarul rănit de pe câmpul de luptă. De dataasta, „sărmanul” om de cauciuc are o fractură închisă lanivelul membrului inferior stâng. Du pă acordarea primu-lui ajutor şi aplicarea atelelor im pro vi z ate, ne reluăm aler -ga rea către atelierul de instrucţie ge nis tică. În timp cecon curentul, care mă cam „fugăreşte” de minute bune,sa pă un locaş individual de tragere pentru poziţia „pen-tru luptă culcat”, încerc să îmi trag sufletul şi să admirpei sajul din jur, dar mai mult să suprave ghez spaţiul ae -rian din poziţia „la orizontală”. Urmează atelierul de Co -mu nicaţii şi Informatică, unde apare şi o pro bă surpriză,trans miterea unui raport de tip SALTA. Penultimul atelier,şi cel mai îndrăgit probabil, este cel de to pografie militară,un de efortul fizic este inexistent practic, pixul şi car ne ţe -lul înlocuind pentru moment celelalte echi pamente. Dupăo scurtă orientare a hărţii, o pro bă de măsurare a dis tan ţe -lor între repere în teren şi ma terializarea acestora pe hartă,am reluat fugărirea secunde lor până la proba fi na lă, tra ge -rea cu armamentul individu al la punctaj. Ajuns în punctulter minus al periplului, cam ha zardat ce-i drept în ceea cemă priveşte, am decis să mai re pet experienţa doar cu omică pregătire în prealabil. Concurentul pe care l-am în -so ţit zace şi el acum alături de mine fericit că a reu şit săîn cheie traseul cu un timp bun, um brit puţin poate de unpun c taj un pic mai mic probabil de cât cel scontat.

(continuare în pagina 8)

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 17 (456) din 15 septembrie 2017 Pagina 5

Subofiţerul/ Soldatul anului 2017

O arenă a O arenă a gladiatorilor gladiatorilor din zilele noastredin zilele noastre

Simpli soldaţi, asta au fost, nimic mai mult. Princu rajul lor, au dus faptele de arme ale primei confla-graţii mondiale până dincolo de limitele morţii. Eimai trăiesc azi doar în dosarele îngălbenite de vre-muri ale Armatei Române. Vă prezentăm în cele ceur mează un destin, cel al soldatului Constantin Pălan,poate doar ca să înţelegem că România Mare s-a con-struit şi prin sacrificiul lui.

Soldatul imposibil de stăpânitTotul se schimbă dramatic odată cu Primul Răz -

boi Mondial. România in tră şi ea în conflict, în 1916.Din acel moment,via ţa lui Constantinva in tra pe un cu to -tul alt fă gaş. Deşica racterul său, deper manent ne mul -ţu mit, nu îi dă pace.Pe omul acesta îlve dem în ro lat înCom pania a VI-a,Re gimentul 17 In -fan te rie, stând cuar ma la pi cior înzo na Mehedinţiu-lui. Unitatea pri -meş te or din să cu -ce rească un mun tedin defileul Du nă -rii. Ai noştri însă nupot să înainteze dincau za unui cuib demi traliere, cocoţatpe înălţimile Alio -nu lui. Românii seferesc de gloanţele care şuieră în toate direcţiile şi nupot face nimic. Doi ochi însă eva luează situaţia. Peunde s-o ia, cum şi ce trebuie să facă. Planul e gata.Costică al nostru nu spune la ni meni nimic. Acumeste doar bătălia lui cu acele mi tra liere. Nu considerăcă are nevoie nici de ordin de la vreun comandant,nici de aprobarea superiorului, ca să ia în raniţă maimulte grenade şi să plece, ur când din stâncă-n stâncă.Uite aşa se cocoaţă, fără să îl simtă inamicul, pânădeasupra mitralierelor. Cei lalţi soldaţi români aflaţila poalele masivului văd deo dată cum cazemata duş-mană a sărit în aer. La în ce put, nu înţelege nimeni ces-a întâmplat. Se duc spre locul cu pricina şi acolo îlvăd pe nimeni altul de cât pe Constantin cum ţinea înbraţele lui, ca pe niş te trofee, mitralierele care nefăcuseră atât de mult rău. Una pe un umăr, alta pe altumăr. Cobora aşa, în căr cat cu prada de război, înciuda staturii lui care nu-ţi dă impresia unui om put-ernic. Nu a vrut să nu lase ni mic în cazemată. Pe dea-supra, mai trăgea după el şi pe un ofiţer grav rănit,din tabăra adversă.

Păcăleala comandantului n-a ţinutTrupele noastre se grupează apoi pe Muntele

Alio nul. Dar, situaţia nu e deloc bună, pentru că ad -

ver sarul nu ne lasă o clipă. Are o poziţie foarte bună,din colo de Dunăre, pe malul sârbesc, pe Muntele Ti -kia, de unde tunurile trimit asupră-ne moarte. Cons -tan tin iar nu stă în banca lui. De data asta, pro ba bilpentru că o fi fost muştruluit după întâmplarea de di -na inte, se duce la comandant şi îi spune că el vrea sătrea că Dunărea, să ajungă la tunurile inamice şi să lecă săpească cu grenade. Şeful nici nu vrea să au dăşi-l trimite la plimbare. Dar nu ştia cine e băia tul ăsta,pe care îl dai afară pe uşă şi el îţi intră pe geam. Totîl pisează pe comandant cu cererea de a ple ca singurîn misiune, numai că de fiecare dată pri meşte acelaşi

răs puns, cum că intenţia lui este pur şi sim-plu o nebunie. Ca să scape de el, şeful îlchea mă, zi cându-i că are la telefon Divizia.Se prefăcea însă că stă de vorbă cu un supe-rior. Comandantul „spune” ce vrea să facăsoldatul Pălan, iar „răspunsul” e ne ga tiv.„Poftim, asta e, nu se poate”, îi zice coman-dantul, răsuflând uşurat, cre zând că în acestfel l-a po to lit pe recalcitrant. „Asta s-o cre-deţi voi!”, o fi zis Pă lan după ce a ieşit de laşef. Cine ştie ce „apre cieri” o fi spus laadre sa şe fimii, pentru că şi acum face ace-laşi gest dintotdeauna, mestecă nişte cu vin -te în barba sa.

De unul singur, în mi siuneVine apelul de seară. Fie care soldat spu -

ne „pre zent”. Pălan lipseşte. Este clar că înuni tate a fost atunci mare aprindere, pentrucă nu era de colea să-ţi dispară pe nepusăma să cineva. Trec orele, se lasă întunericul,e linişte. Când, deo dată, de pe malul celălaltal Dunării, bubuituri. Zi ceai că se surpă totmun tele de pe malul sârbesc. A doua zi, di -

mi neaţă, la unitate, cine credeţi că apare? Ni meni al -tul decât soldatul Pălan. Este chemat imediat la ra -port. Nu are nici o problemă să povestească de-a fir apăr cum a fost. A plecat cu grenadele de care avea ne -vo ie, singur, ajungând prima oară în Or şo va, care,teo retic, ar fi trebuit să fie ocupată de ina mic, dar nuîn tâlneşte nici o primejdie. Aşa că, ne stin ghe rit de ni -meni, a trecut fluviul. Şi, remarcă el, şu gu băţ, a reuşitsă facă o „mare petrecere” trupelor ina mice. Se refer-ea la bubuiturile care au stârnit fla me uriaşe, văzutede departe, în puterea nopţii. Costi că aduce cu ocaziaas ta o informaţie preţioasă. Orşova e un oraş fără pi -cior de soldat, deşi ai noştri îl credeau ocupat. Astfelcă trupele româneşti îşi modifică ime diat poziţiile,apriopiindu-se de această strategică urbe.

Acestea sunt întâmplări ale unui război care a fostde mult, cu un secol în urmă. Pentru că, iată, deja sun-tem în faţa unui centenar, în condiţiile în care, în varalui 1916, România intră în cea dintâi conflagraţiemon dială. Pe câmpul de luptă nu sunt doar generaliicare dau comanda. Au fost şi soldaţi, iar între aceştiadin urmă putem spune că au existat adevăraţi ma re -şali ai curajului.

www.romanialibera.ro/ Dan Gheorghe

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (456) din 15 septembrie 2017Pagina 6

Mareşalii curajuluiMareşalii curajuluiCarteCarteCunoaştere şi credinţă. Lecturi

paralele, Gheorghe SasarmanAceste pagini se adresează celor

care, reflectând asupra propriului des-tin, îşi pun uneori întrebări nelinişti-toare. Cine suntem, de unde venim, în -co tro ne îndreptăm? De ce există lu -mea, de ce existăm noi? Ce urmeazădu pă moarte, ce sens are viaţa şi cescop are universul? Dorinţa imperioa -să de a cunoaşte a dus la răspunsuri în -te meiate pe intuiţie, pe revelaţie, pe ra -ţi une, constituite în mituri, în credinţere ligioase, în sisteme filosofice, în discipline ştiinţifice. Sunt oareştiin ţa şi religia două ipostaze îngemănate ale aceluiaşi demers alcu noaşterii, sau se află într-o opoziţie ireconciliabilă? Ne aflăm înpra gul unei noi apoteoze a credinţei, sau vom asista, dimpotrivă,la dispariţia religiilor? Sutele de referinţe şi impresionanta biblio -gra fie fac din cartea de faţă un sprijin util în confruntarea cu in -cer titudinile unei cugetări iscoditoare.

www.rao.roConcertConcertbyron, byron, 23 septembrie, ora 20:00, Fabrica, BucureştiTrupa byron sărbătorește 10 ani de la lansarea albumului de

de but, „Forbidden Drama”, printr-un concert ce va avea loc pe 23 sep -tem brie în Club Fabrica. În toamnalui 2007, trupa by ron lansa albumulde de but, „Forbidden Drama”,printr-un concert în clubul Fa brica.Avea să fie primul con cert din clubulbu cu reș tean, loc ce urma să devinăunul din principalele repere ale sce -nei alternative, unde by ron a revenitpe riodic după aceea.

Trupa byron s-a înființat în 2006,ge nul predominant este rock-ul și alan sat de atunci 6 albume de studioși trei DVD-uri live. Membrii grupu-lui sunt obișnuiți să cânte, atât pesce ne mari cu super-amplificare în

fa ța a mii de spectatori, cât și wireless, neam plificat, pentru o mâ -nă de oameni.

byron înseamnă: Dan Byron (voce, chitară, flaut), Sergiu „6”Mi trofan (voce, clape, chitară), László Demeter (chitară bas),Dan Georgescu (chitară) și Ovidiu Cristian (tobe).

www.infomusic.roFilmFilmGood TimeDupă ce un jaf ratat la o bancă îl trimite în închisoare pe fra -

te le său mai mic, Constantine Nikas(Robert Pattinson) pornește într-ostra nie odisee în lumea interlopă aora șu lui, în încercarea tot mai dispe ra - tă și pe riculoasă de a-și elibera fra te le.Pe par cursul unei nopți pline de adre -na li nă, Constantine este prins în ma -ras mul unei descinderi într-o realitatevio lentă și haotică, străduindu-se dinrăs pu teri să-și salveze fratele și pesine în suși, știind că viețile lor atârnăde un fir.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Scara către cerScara către cerÎn prima parte a lunii septembrie, la începutul toamnei,

ca lendarul nostru creştin ortodox are prevăzut o duminicăspe cială, respectiv Duminica dinaintea Înălţării SfinteiCruci, în care, la Sfânta Liturghie ni se prezintă pericopaevan ghelică referitoare la Convorbirea lui Iisus cu Ni co -dim.

În această pericopă evanghelică, Mân tuitorul ne des -co peră şi calea înălţării la cer. O cale pe care suie El, maiîn tâi, dar pe care suntem chemaţi să su im şi noi pe urmeleLui. Această cale, această scară spre cer, este Crucea.

Într-adevăr, Domnul ne descoperă că şarpele cel deara mă, care, conform poruncii lui Dumnezeu, a fost înă l -ţat pe lemn de către Moise, a fost o preînchipuire a luiHris tos şi a Crucii Sale: „Şi, după cum Moise a înălţatşar pe le în pustie, aşa trebuie să se înalţe şi Fiul Omului”.Toţi cei muşcaţi de şerpi în pustie priveau spre şarpele deara mă înălţat pe lemn şi erau izbăviţi. Tot astfel şi noi, pri -vind ţintă spre Hristos Cel răstignit, suntem mântuiţi deotra va celui de demult. În acest verset de la Ioan apare otră sătură importantă, pe care se cuvine s-o subliniem.Anu me, faptul că Mântuitorul Hristos numeşte „înălţare”răs t ignirea Sa pe Cruce.

Moartea pe cruce implică înălţarea de la pământ a vic-timei. Mântuitorul profeţeşte astfel „cu ce moarte avea sămoară”, că, adică, va primi moartea din mâinile ro ma ni -lor, care executau prin răstignire pe cei osândiţi ca îm po -tri vitori ai stăpânirii lor. „Când veţi înălţa pe Fiul Omu-lui, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt”. Este o aluzie clarăla numele prea sfânt al Dumnezeului Celui adevărat, Ia h -

veh („Eu sunt Cel ce sunt”); Iisus anunţă astfel des co pe -ri rea dumnezeirii Sale prin Crucea biruitoare. În alt capi-tol, la cuvântul Domnului: „Iar Eu, când Mă voi înălţa depe pământ, îi voi trage pe toţi la Mine”, evanghelistuladau gă explicaţia: „Iar aceasta zicea, arătând cu cemoar te avea să moară”.

Crucea apare ea însăşi ca înălţare. Iisus Se înalţă la cerca om, la slava pe care ca Dumnezeu, a avut-o la Tatăl„mai înainte de a fi lumea”, pe această scară minunată ca -re este crucea răstignirii Sale. Ni se descoperă astfel ca -rac terul paradoxal al Crucii şi al Jertfei de pe Cruce. Eare prezintă adâncul cel mai adânc al coborârii, al umilirii,al „deşertării” lui Hristos de slava Sa dumnezeiască. Aşao şi prezintă un important text scripturistic: „S-a smerit peSi ne, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moar -te pe cruce”.

Itinerarul coborâre-suire ne aduce aminte de scara dinvi sul lui Iacov. Lui Iacov i s-a descoperit atunci taina co -bo rârii la noi a Fiului Lui Dumenzeu şi, prin El, a suiriinoas tre la Dumnezeu. Ca şi scara din visul lui Iacov, Cru -cea este şi ea o scară a ambelor sensuri, scara pe care,când cobori, te înalţi. Este scara lui Hristos şi scara noas-tră deopotrivă. Sau, mai precis, este scara pe care Hristos,prin trupul Jertfei Sale, a întins-o între cer şi pământ şi în -tre pământ şi cer. Este „calea cea nouă şi vie” pe care Ela deschis-o pentru noi.

Jos, la picioarele scării, se află Iacov, omul căruia i sefa ce descoperirea; iar în „capul scării” stă Dumnezeu În -suşi. În această scară Sfin ţii Părinţi au văzut o pre în chi pu -

i re a Maicii Domnului. „Bucură-te, scară dumne ze ias -că”, îi zicem Maicii Prea Curate. Căci, într-adevăr, ea ale gat cerul cu pământul, prin ea S-a coborât la noi Fiul luiDum nezeu.

Născătoarea de Dumnezeu este şi ea scară cu ambelesen suri. Căci, dacă Fiul lui Dumnezeu S-a coborât, făcân-du-Se Om, prin Maica Domnului, El S-a suit la cer cuuma ni tatea pe care a luat-o de la sânul ei. Însăşi aceastăco borâre s-a făcut pricină a suirii Sale. „Pentru aceasta(adi că pentru că S-a coborât prin Întrupare şi prin„moar tea pe Cruce”), şi Dumnezeu L-a preaînălţat”. Ast-fel, itinerarul coborâre-suire este complet şi cu referire la„sca ra” care este Născătoare de Dumnezeu.

Dar, Maica Domnului este nu numai „scară pentruDum nezeu”, ci şi scară pentru noi, cei care voim să nesu im la Dumnezeu. Este „scară” şi pentru noi prin faptulcă ne-a precedat şi că ne este model pe ca lea înălţării lacer. S-a spus, pe drept cuvânt, că Născătoarea de Dumne -zeu este prin excelenţă, chipul creştinului realizat. Dar, nees te „sca ră” şi datorită necurmatei ei mij lociri în rugăciu -nea cea pentru noi, astfel încât, treaptă cu treaptă, ea nesus ţi ne în suişul şi coborâşul nostru spre sla va şi bucuriaÎm pă răţiei cerurilor.

Lucruri adânci şi cu totul dumnezeieşti ne descoperăaceas tă Sfântă Evanghelie, acum, la vremea strânsuluiroa delor de peste an. Dumnezeu voieşte să ne ridice la unrăs puns de iubire adevărată, spre înălţarea noastră la co -mu niunea cu Cel ce „atât de mult ne-a iubit”.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Dumnezeu ne cheamă unde are treabă cunoi.

Timpul ne îmbătrâneşte trupurile, însă nicio -da tă sufletele.

Timpul ne fură oamenii dragi, însă niciodatăamin tirea lor.

Dacă iubeşti viaţa, nu pierde timpul.Schimbă-ţi gândurile şi îţi vei schimba viaţa. Dacă iubeşti ceea ce faci, nu vei munci nici

o zi din viaţa ta.Omul are două vieţi. A doua începe atunci

când înţelege că are doar una.Când dragostea şi talentul lucrează împreu -

nă, aşteaptă-te la o operă de artă.Fiecare dimineaţă este începutul primei zile

din restul vieţii tale.Viaţa poate fi trăită oriunde. Decorul nu are

nici o importanţă, esenţială este intensitatea.Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.La răscruce de viaţă, nu există indicatoare.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

Un alpinist neasigu-rat stătea să cadă de pestân că. Se uită la cer şistri gă disperat:

- Doamne, e cinevaacooolooo?

- Da, fiule!, se aude o voce gravă.- Ce să fac să nu mă zdrobesc de

pă mânt?- Roagă-te să-ţi fie iertate păcatele

şi desprinde-te de stâncă fără teamă.Se gândeşte puţin alpinistul, apoi

stri gă iar:- Altcineva mai e acolo?

☺După doi ani de muncă în Bu cu -

reşti, un chinez se întoarce acasă. Esteîn trebat cum e în Bucureşti.

- Foarte bine. Oameni puţini, me -tro ul aproape tot timpul gol...

☺Pe Valea Prahovei se respectă şi

acum tradiţionalul mers bară la bară.Mulţi şoferi încă nu au auzit de ruta al -ter nativă prin Bulgaria.

☺La mall, o damă bine se suie pe

cân tarul cu fise, vâră o monedă şi ci -teş te: 60 kg.

Lasă poşeta lângă cântar: 58.Îşi scoate ghetuţele şi le pune lângă

po şetă: 56.Dezbracă hăinuţa şi-o aşază peste

ghe te: 54.CLING... şi cîntarul se-nchide.- Duduie, poftim fise!, se aude un

cor de bărbaţi din spatele ei.☺

- Tocmai am avut un scandalmons tru cu nevastă-mea... Nu ai cum -va vreun pat liber pentru câteva săptă -mâni, până găsesc un apartament?

- Mă tem că nu, îi zic... Dar am to -tuşi o canapea, dacă doreşti.

- Perfect! îmi zice el, eşti un adevă -ra t prieten... În câteva clipe o trimit latine.

☺Era un bătrân, pe patul de moarte.

Şi, cum trăgea el să moară, aşteptân-du-şi sfârşitul, simte mirosul prăjituriilui pre ferate venind din bucătărie.

Se târăşte omul cu chiu cu vai săajun gă la masă, să guste din prăjitură.

La care, nevasta îl pocneşte cu lin -gu ra peste degete şi-i zice:

- Ia mâna, că sunt pentru parastas!☺

Copilul întreabă:- Ce-i aia de la uşa bisericii?- Instalaţie de alarmă.- Pentru ce?- Să nu intre hoţul.- Hoţul nu are voie să se roage?

☺Doi prieteni se întâlnesc pe o stra -

dă din Bucureşti:- Salut, ce mai faci?- Bine, am puţină treabă în Piaţa

Ro mană.- Păi, şi ce cauţi în Piaţa Sudului?- Loc de parcare...

☺Profesorul îl întreabă pe elev:- Ce desenezi acolo?- Un îngeraş!- Cu trei aripi? Unde ai mai văzut

în geraş cu trei aripi, copilule?- Dar dumnevoastră, cu două aripi,

unde aţi văzut?www.bancuri.ro

Revoluţie în tehnologieSavanţii au produs primul material cunoscut ca -

pa bil de emisii cu un singur foton la temperatura ca -me rei şi la lungimi de undă normale, similare celorexis tente în telecomunicaţii.

Cercetătorii de la Los Alamos National Labora -to ry au produs emiţători cuantici de lumină din na -

no tubi de carbon. Noua teh no logie este esen ţialăpen tru pro ce sa rea in for maţiei, dar şi pentru stu dii lede optică cuan tică, adică pentru elabora rea unui noutip de senzori, scrie Scien ce Daily.

Stephen Doorn, conducătorul acestui proiect,pre cizează că, „prin modificarea chimică a su pra fe -ţei nanotubului, am creat nanotuburi de carbon carejoa că rolul de sursă de fotoni. Ideal, un singur emiţă-tor de fotoni va putea fi operaţional la temperaturaca merei, cu lungimi de undă specifice telecomunica -ţii lor, dar acesta a rămas un scop încă neatins. Pânăacum, materialele care puteau fi emiţătoare de fotonicu acest lungimi de undă trebuiau să fie răcite latem peraturile heliului lichid (-269 grade Celsius),ceea ce le făcea prea puţin utile”.

Inovaţia cheie a acestui proiect a fost abilitateaechi pei de a forţa un nanotub să emită dintr-un sin-gur punct, un singur foton, prin adăugarea unui stratde material organic pe suprafaţa nanotubului. Prinemi terea unui singur foton, se pot controla proprie -tă ţile cuantice ale acestuia, astfel se poate controlasto carea şi transmisia de informaţii.

Conform cercetătorilor, aceste nanotuburi noucrea te sunt un punct important în viitoarele cercetări- în controlarea proprietăţii emisiilor cuantice şi înim plementarea acestora în dispozitive şi circuite op -ti ce.

Dispozitivul SPED, viitorultehnologiei medicale

Noul dispozitiv, realizat de cercetătorii de la Uni -ver sitatea Purdue, identifică bolile prin realizarea dean alize electrochimice, fiind alimentat doar de atinge -

rea utilizatorului. Rezultatele testului pot fi citite şi decei fără pregătire, folosind o combinaţie de culori.

Ramses V. Martinez, profesor asistent la Universi-tatea Purdue şi membru al echipei de cercetare, susţinecă „îl poţi considera ca pe un laborator portabil careeste realizat numai din hârtie, ieftin şi poate fi incine -rat atunci când devine inutilizabil. Sperăm că acestedis pozitive vor ajuta persoanele nepregătite din sate şiba ze militare pentru a-şi face analizele fără să fie ne vo -ie de electricitate”.

Acest dispozitiv, care se alimentează singur, numitSPED, este realizat pentru a oferi diagnostice preciseîn zonele în care accesul la echipament medical sofisti-cat este limitat, scrie Science Daily. Testul este iniţiatprin plasarea unei picături de sânge într-un cerc de peplat forma de hârtie. Stratul superior al SPED este reali -zat din hârtie din celuloză netratată, având şi canaleprin care curge sângele care trebuie testat. Stratul infe-rior este un generator numit TEG, care generează cu -ren tul electric necesar pentru a efectua testul. Acesta seac tivează prin presare.

De asemenea, cercetătorii au creat un algoritm princar e diferitele combinaţii de culori înseamnă diferitelediag nostice. În experimente, dispozitivul SPED a fostfo losit pentru a detecta biomarkeri precum glucide,acid ureic, celule albe, cetone şi acid lactic, care indicăfac tori asociaţi funcţiilor ficatului şi ai rinichilor, mal -nu triţiei şi anemiei. Versiunile viitoare ale tehnologieivor conţine şi alte straturi pentru a detecta boli şi con -di ţii mai complexe, precum HIV, malaria şi febra ga l -be nă.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (456) din 15 septembrie 2017 Pagina 7

Tastatura Logitech CRAFTLogitech lansează prima tastatură

care are încorporat un disc cu multiplefunc ţii destinate proiectelor creative.CRAFT oferă o nouă modalitate de aac cesa rapid instrumente de procesarespe cifice unui anumit tip de conţinut,printr-un disc elegant din aluminiu.

De exemplu, cu o atingere, apăsaresau rotire se poate ajusta luminozita -tea imaginii, contrastul şi saturaţia înAdo be Photoshop sau se pot crea şiajus ta grafice în Microsoft Excel. Lafel de simplu poţi roti discul pentru ana viga în lista de dimensiuni a ti pu ri -lor de caractere în cadrul unui docu-ment realizat în Microsoft Word.

Discul de aluminiu cu sensibilitatetac tilă poartă denumirea de Crown şiare ca funcţie principală recunoaştereaapli caţiilor folosite, oferind acces in -stant la instrumentele necesare. Cu oatin gere uşoară poţi accesa funcţiispe cifice ale conţinutului, precum mă -ri mea pensulei, luminozitate, tipul degra fică, dimensiunea caracterelor, iar

cu o apăsare se poate schimba funcţiaşi valoarea acesteia. Opţiunile Lo gi -tech permit instalarea unor profile per -so nalizate care maximizează procesulcrea tiv când se lucrează în AdobePho toshop CC, Adobe Illustrator CC,Ado be Premiere CC, Adobe InDesignCC şi Microsoft PowerPoint, Excel şi

Word. Crown aduce confort, implicareşi comoditate procesului creativ per -mi ţând o interacţiune ambidextră ri di -ca tă. De asemenea, poţi folosi Crownpent ru a schimba imaginea de fun dal amo nitorului, pentru a naviga în treapli caţii, ajusta volumul sau pentru aatri bui o funcţie suplimentară în fie ca -re aplicaţie preferată.

CRAFT este prevăzut cu un sistemin teligent de iluminare laterală, carede tectează mişcarea mâinilor şi ajus -tea z ă automat luminozitatea în funcţiede atmosfera camerei. Tastele suntmo delate astfel încât să fie confortabi -le, cu un aspect familiar şi precise înuti lizare. În plus, cu butonul Easy-Switch poţi să schimbi între oricaretrei dispozitive conectate, indiferentda că foloseşti Windows PC sau Mac.Pen tru a te conecta la calculator poţiale ge receptorul USB LogitechUnifying sau tehnologia de conectareprin Bluetooth.

Tastatura Logitech CRAFT va fidis ponibilă începând cu mijlocul luniisep tembrie 2017 pe Logitech.com laun preţ recomandat de 199 EUR.

Placa video GTX 1080 Un model performant de placă vi -

deo este noul GeForce GTX 1080Mini ITX 8G de la Gigabyte, dedicatce lor care îşi doresc un sistem cât maimic, dar care să ofere şi performanţăhigh-end.

În comparaţie cu un model normalde placă video, GTX 1080, care în va -ri an ta de referinţă măsoară 26,7 cm înlun gime, noul GTX 1080 de la Giga-byte în variantă ITX vine cu o lungimede numai 16,9 cm. Aceasta rivalizeazăcu un model similar produs de Zotacîn urmă cu mai bine de jumătate de an

şi reuşeşte să îl depăşească în termenide miniaturizare. Versiunea Gigabytees te mai scurtă cu 40mm, lucru careva fi cu siguranţă apreciat de faniicom puterelor în minatură.

Sistemul de răcire este bazat pe un

sin gur ventilator, care probabil că vafa ce ceva mai mult zgomot decât unsis tem de răcire cu două ventilatoarefo losit pe modelele mai lungi, însăşan sele sunt mari ca acesta să fie încon tinuare mai silenţios decât varian -te le Founders Edition sau „Turbo” ba -za te pe sisteme de răcire pe turbină.

Frecvenţele pentru procesor şi me -mo rii sunt standard pentru plăcileGTX 1080 de referinţă, cu 1.607 MHzpen tru GPU şi 10.0010 MHz pentrume morii. Frecvenţa procesorului urcăpână la 1.733 Mhz în Boost Mode şiexis tă chiar şi un mod „overclocking”ca re urcă valorile cu doar două pro -cen te, până la 1.632/1.771 Mhz (base/boost). Consumul nu a fost co mu nicat,în să probabil că tot undeva în jurul a180W va necesita, în timp ce ali men -ta rea se face printr-un conector cu 5+2faze (8 conectori).

Producătorul susţine că GIGA-BYTE GTX 1080 Mini ITX este ceamai puternică placă video la dimen -siu nile sale (încadrată în standardelemITX).

www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...IREALÃ

TRUISM

PLÃCI DETERACOTÃ

FERME

ŞPERŢ

ÎN BLOC!

POTECI

PLAFOANE

IMENS

STAT

NESIGUR

PARTER

ZGÂRCITÃ

METAL

GRÃSAN

O FATÃ

TRATAT DEFIZICÃ (PL)

MORFEUINDIGEN

FONTÃ

AMABILE

STABILIT DINVREME

DIN STUP!

RESORT

REGELEFIARELOR

PUSEURI!

FIRE DEURZEALÃ

BOLDURI

MIXTURÃ

BUIMAC

UNEORI

BOALÃ DEURECHE

În zilele de 1 şi 2 septembrie, în cazarmaCo mandamentului Brigăzii 9 Mecanizate„Mărăşeşti”, s-a desfășurat, la sediul Mu -zeu lui Militar Naţional „Regele FerdinandI” - filiala Constanţa, sesiunea ştiinţifică cute ma „Istorie, restaurare, resurse culturaleşi patrimoniu în societatea românească”,edi ţia I, care a avut în vedere următoareleda te aniversare: 140 de ani de la declarareaIn depen den ţei României, 100 de ani de lama rile vic torii ale Armatei române din anul1917, 30 de ani de la a doua redeschidere aMu zeu lui Militar din Constanţa şi 90 de anide la înfiinţarea Asociaţiei Culturale (Des -păr ţă mântul) „Astra Dobrogeană”.

Partenerii acestui eveniment au fost:Mu zeul Militar Naţional „Regele Ferdi-

nand I” - filiala Constanţa, DepartamentulCen t enar, Asociaţia Culturală „Astra Do -bro geană”, Asociaţia „Stindard”, Asocia -ţia Culturală „Tomis”, Brigada 9 Mecani -za tă „Mărăşeşti”, Forţele Navale Române,In spectoratul de Jandarmerie Constanţa„Mi hail Kogălniceanu”. Au fost invitaţispe cialişti în domeniile abordate, civili şimi litari.

Comandantul Brigăzii 9 Mecanizate„Mă răşeşti”, colonel Dorin Toma, a salutatpre zenţa invitaţilor la sesiunea ştiinţifică şia vorbit despre tradiţiile militare ale Di vi -ziei 9 Infanterie pe timpul Primul RăzboiMon dial.

Plt.adj Nicolae ANGHEL

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 17 (456) din 15 septembrie 2017Pagina 8

(urmare din pagina 5)Emo ţiile competiţiei, din pă cate, i-au

ajus tat puţin constanţa în ochi re, dar ori -cum rezultatul este unul bun, dovadă stândlo cul doi pe care îl ocu pă la final. Rând perând, toţi concurenţii încheie traseul, iar lalo cul de aşteptare pentru deplasarea spreca zarma po li go nu lui discuţiile dintre eisunt din ce în ce mai acerbe. „Acolo nu aifă cut bine... Parcă nu avea 10 linii rapor-tul SALTA... Eu nu am găsit lemn pentru acon fecţiona atele, am fo losit vergeaua ar -mei... A mea trăgea un pic cam jos, noroccu cele 4 cartuşe de la ţin ta de reglaj,etc...” Frenezia încheierii cu succes a unuicon curs greu îi cuprinse se pe toţi. Erambu curos să mă aflu acolo şi sunt sigur că oricare dintredumnea voas tră ar fi simţit la fel.

Doar am să punctez...Ultima probă, cea de pregătire militară ge nerală, cu

no ţuni teoretice, urma să se desfăşoare în ca zarma po li go -nu lui, în clubul unităţii. Sunt 50 de întrebări de cultură mi -li tară generală, legi şi regulamente militare, în trebări carevor face poate diferenţa în clasament. Am reu şit să stau devor bă cu preşedintele comisiei de evalua re şi, totodată,prin cipalul organizator al competiţiei, su b o fiţerul de co -man dă al Statului Major al Forţelor Terestre, plutonier-ad -ju tant principal Dorin Buhoci: „Prezente la com petiţiaSu bofiţerul/ SGP-ul anului sunt marile unităţi sub ordontene mijlocit SMFT-ului. Avem, practic, două gru pe, cea amaiş trilor militari şi subofiţerilor şi grupa soldaţi-gradaţipro fesionişti. Concurenţii de aici sunt cei care au desfă şu -

rat această competiţie începând cu nivelul companie. Dela fiecare etapă au participat mai departe doar caştigăto -rii primului loc. Aşadar, îi avem aici pe cei mai buni dinuni tăţile amintite. Această competiţie a apă rut în anul2008, la Divizia 4, iar, începând cu anul 2010, a fost im -ple mentată şi la nivelul Statului Major al Forţelor Te res -tre. Multe nu s-au schimbat din forma iniţială până înpre zent. Competiţia şi-a demonstrat utilitatea, fiind toto -da tă şi singura cu caracter strict militar, axată nu doar peo singură specialitate sau domeniu. Întotdeauna am afir - mat că militarul care cunoaşte perfect manualul lup tă to -rul ui este militarul perfect. Competiţia Subofiţerul/ SGP-ul anului are un impact foarte mare mai ales în rândulsol daţilor-gradaţilor profesionişti, întrucât locurile 1,2 şi3 după etapa finală, trecând prin atâtea examinări, de -monstrează cu prisosinţă că au ceea ce le trebuie pentrua ocupa funcţiile de şef echipă, respectiv prima funcţie de

la ba za carierei de subofiţer. Premiul cel mare pentru eieste propunerea de a trece în corpul subofiţerilor, respec-tând con diţiile educaţionale bineînţeles”.

Noaptea a venit pe nesimţite, în timp ce subofiţeriieva luatori mai calculau încă punctajele obţinute pe par -cur sul celor două zile de competiţie. Ne-am retras toţi înca mere, în aşteptarea zilei de mâine şi, implicit, a festivi -tă ţii de decernare a medaliilor. A doua zi, după o scurtă ce -re monie, s-a trecut la citirea rezultatelor finale şi în mâ na -rea trofeelor, cu distinsa participare a ComandantuluiCen trului Naţional de Instruire Întrunită, colonel CătălinTi culescu, cel care i-a felicitat pe toţi participanţii pentrumo dul în care s-au prezentat la această competiţie. Nuvreau să revin asupra faptului că pentru mine toţi au fostcâş tigători, motiv pentru care nu am să expun ierarhia înur ma re zultatelor. Am să punctez doar numele câştigători -lor locurilor întâi din ambele categorii. Aşadar, pe rpimulloc în competiţiea Subofiţerul anului la nivelul unităţilorsubordonate nemijlocit Statului Major al Forţelor Terestres-a clasat plutonierul Sergiu Ştefan de la Batalionul 495In fanterie al Brigăzii 1 Mecanizate, iar Soldatul anuluieste fruntaşul Grigoraş Panţuş din Brigada 8 LAROM.Amân doi vor fi prezenţi la faza finală a competiţiei, ce vaavea loc la Piteşti, cel mai probabil în luna octombrie.

Pe drumul de întoarcere către redacţie, am înţeles cuade vărat scopul acestei competiţii. Încă din anul 776 î.Hr.,de şi grecii antici aveau un sistem militar foarte bine dez -vo l tat şi nu duceau lipsă de conflicte, având practic des tu -le ocazii pentru a-şi demonstra vitejia pe câmpul de luptă,erau şi jo curile olimpice care stârneau curiozitatea tutu ror,adu nând în cadrul arenelor dedicate înfruntărilor mii desu s ţi nători. Posibilitatea de a demonstra că eşti cel maibun „individ” motivează într-adevăr cu succes „grupul”.Câş tigătorul unei competiţii este privit cu admiraţie şi res -pect, aceasta fiind probabil cea mai mare răsplată ataşatăca lităţii de „ÎNVINGĂTOR”.

Plutonier Cristian ALDESCU

Sesiune ştiinţifică la ConstanţaSesiune ştiinţifică la Constanţa

O arenă a O arenă a gladiatorilor gladiatorilor din zilele noastredin zilele noastre

În data de 31.august, comandantul Batalionului 21Vâ nători de Munte „General Leonard Mociulschi” dinPredeal, locotenent-colonel Cristian-Tiberiu Cristescu,îns oţit de militari din subordine, au escaladat cel mai înaltvârf din ţară, Vârful Moldoveanu (cota 2.544 m), în ca -drul unei călătorii de documentare planificate şi desfăşu -ra te în mediu montan naţional.

Traseul urmat pentru a ajunge la această cotă a fost:Viş tişoara - Valea Viştea Mare - Portiţa Viştei - VârfulViş tea Mare - Vârful Moldoveanu. Ascensiunea a începutla ora 07:30 din valea Viştea Mare, iar militarii au atinsVârful Moldoveanu la ora 12:00. O drumeţie de patru oreşi jumătate, pe parcursul căreia condiţiile meteorologiceau fost favorabile şi priveliştea impresionantă. Toateaces tea au făcut posibilă realizarea unor fotografii de ex -

cep ţie.Tot în aceeaşi zi, doi militari din

lo tul sportiv al batalionului, au es ca -la dat Fisura Albastră din Munţii Bu -cegi, un traseu emblematic pentru al -pi nismul românesc. Premiera traseu-lui Fisura Albastră (amplasare: pere -te le Văii Albe, Munţii Bucegi; difi -cul tate 6B, lungime-12 lungimi decoar dă) a fost făcută în anul 1954,du pă 7 ani de încercări, de cătreechi pa formată din alpiniştii EmilianCris tea şi Aurel Irimia, când s-au fo -lo sit aproximativ 400 de pitoane şi s-a lucrat în total 9 ani.

Pe 30 august, echipade alpinişti ai unităţiipre delene, formată dinsub locotenentul Răz-van Fedorc şi sergen-tul-major Ionuţ Negru,a plecat de la CăminulAlpin din Buşteni, îndi recţia refugiului Coş -ti la. La destinaţie, mili -ta rii şi-au pregătit echipamentul de escaladăşi au schiţat planul pentru a doua zi.

Trebuie men ţionat faptul că acest proiecta început în vara anului 2016, dar din cauzacon diţiilor meteo destul de neprielnice, nu apu tut fi dus la bun sfârşit. După încă un an înca re militarii au intensificat antrenamentul,spri jiniţi de lotul sportiv al batalionului, înzo rii zilei de 3 august, aceştia au început es -ca ladarea Fisurii Albastre, iar după 8 ore deefort extrem de solicitant, au ajuns în creastaVăii Albe. Astfel, proiectul a fost finalizat cu

suc ces, militarii parcurgând traseul pe varianta directă.Escaladarea celui mai înalt vârf din ţară, Vârful Mol -

do veanu din Munţii Făgăraş, şi escaladarea Fisurii Albas -tre din Munţii Bucegi, de către militariii Batalionului 21Vâ nători de Munte „General Leonard Mociulschi”,reprezintă aşadar două realizări extraordinare care s-aucon cretizat datorită nivelului înalt de pregătire pro fe sio -na lă, datorită seriozităţii şi dăruirii de care au dat dovadăvânătorii de munte din Predeal.

Soldat Silvia VOINESCUFoto: Cpt. Florin Ciontea, Slt. Răzvan Fedorca

Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”

Ultima zi de vară