Statul este principala instituţie menită să structureze,să organizeze, să protejeze, sub diferite forme şi metode,via ţa unei co mu nităţiuma ne. Între institu -ţii le de stat capabilesă facă acest lu cru -adi că să or ganizezeşi să ape re un grupde oameni - ar ma taocu pă un loc de o -noa re. Nu a exis tat înis torie vreo formaţi-une politică fără ar - ma tă...

La mulţi ani Batalionului 229La mulţi ani Batalionului 229Sprijin Logistic ,,Cumidava’’! Sprijin Logistic ,,Cumidava’’!

Propunerea de înaintare la gradul de general de bri -ga dă s-a materializat la 10 mai 1918, când a primit în -

sem nele în cadrul uneice remonii desfăşurate laIaşi. În contextul demo-bilizării celei mai maripărţi a armatei în varaanu lui 1918, în confor-mitate cu clauzele mi li -ta re ale Tratatului de Pa -ce de la Bucureşti, la 10iu lie 1918, a fost..

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI I nr . 5 (513) l 16 mart ie 2020 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Ars longa, vita brevis

Pe data de 10 martie, Batalionul 229 Sprijin Logis -tic „Cumidava”, a împlinit 78 de ani de la înfiinţare. Cuacest prilej, în cadrul unităţii a fost organizată o ceremo -

nie militară lacare a fost pre-zent şi genera-lul de brigadăCris tian Teglaş,co man dan tu lBri gă zii 2 Vâ -nă tori de Mun -te. Co man dan -tul Ba ta lio nului229...

Generalul Generalul Ştefan PanaitescuŞtefan Panaitescu

KAKI 100%

Organizatorii au simulat un cadru tactic complex, cuame ninţări de natură convenţională şi hibridă care au so -li citat participanţilor la un înalt nivel, calităţile şi de -prin derile specifice,for mate şi perfecţio na - te în anii de in struc ţie.Au fost evaluate, de - prin derile cer ce ta şi lorde a descoperi ame nin -ţă rile specifice ac ţiu n i -lor în dispoziti vul ad -ver sarului, tra ver sa reaunei zone contaminate,iden tificarea unor...

Roza Cercetaşilor –Roza Cercetaşilor –examenul celor puternici examenul celor puternici

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

O nouă gaură neagrădescoperită de NASA

C M Y K

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor trimisede către OSIRIS-Rex, în timp ce orbita asteroidul Bennu.So n da Osiris-Rex, care studiază asteroidul Bennu, a tri -mis către oamenii de ştiinţă de la NASA o serie de datecare indică exis -ten ţa unei noi gă -uri negre la o dis -tan ţă de 30.0000de ani-lumină. In -stru men te le son -dei erau în drep tatecătre as te roid, darspec to me trul cura ze X a sur prinso licărire...

Pe data de 10 martie, Batalionul 229 Sprijin Logistic„Cumidava” a împlinit 78 de ani de la înfiinţare. Cu acestprilej, în cadrul unităţii a fost organizată o ceremonie mili-tară la care a fost prezent şi generalul de brigadă CristianTeglaş, comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte.

Comandantul Batalionului 229, locotenent-colonelulPavel Nica, i-a felicitat pe militarii care fac parte din „fami-lia” unităţii, pentru profesionalismul şi tenacitatea de caredau dovadă şi le-a urat succes pentru îndeplinirea misiuni-lor şi obiectivelor viitoare.

La data de 10martie 1942, prin„Ordinea debătaie la război acomandamentu-lui Brigăzii 2Mixtă Munte” aluat fiinţă„ComandamentulGrup Servicii”prima structură

logis ti că de nivel batalion din istoria vânătorilor de munte.Începând cu anul 1964, struc tura de nivel batalion este

redusă la nivel de companie, aceasta purtând diverse denu-miri, dar având în esenţă aceeaşi misiune: asigurarea spriji-nului logistic pentru unităţile luptătoare, dar şi pentru

comandamentul şi subunităţile Brigăzii 2 Vânători deMunte „Sarmizegetusa”.

În anul 2001, în contextul în care Armata României sepregătea pentru intrarea în alianţa nord-atlantică, necesita-tea reînfiinţării unei structuri de nivel batalion de sprijinlogistic în cadrul marii unităţi tactice, a condus la apariţia,la 1 aprilie 2001, a Batalionului 229 Logistic, redenumitulterior Batalionul 229 Sprijin Logistic, unitate care, în2007, a fost certificată şi afirmată ca structură logistică denivel batalion în cadrul structurii de forţe NATO.

Deşi nu a fost dislocat în teatrul de operaţii ca structurăde sprijin logistic, un număr însemnat de militari din cadrulbatalionului a participat la misiuni, atât în teatrele de ope-raţii (Irak, Afganistan, Balcani), cât şi în misiuni pe conti-nentul African sub egida ONU. În cadrul acestor misiuni,un militar din cadrul batalionului a oferit jertfa supremă pe12 mai 2010, sublocotenent (post-mortem) Valerică Leufiind ucis în Afganistan.

.Provocare logisticăTot cu ocazia aniversării celor 78 de ani de la înfiinţare,

Bata lionul 229Sprijin Logistic afost gazda celei de-a doua ediţii a com-petiţiei „Provocarealogistică”.

La startulprovocărilor s-aualiniat loturilereprezentative aleunităţilor Brigăzii 2Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, care, la fel ca la ediţiaprecedentă, au avut de înfruntat probe definitorii special-ităţii domeniului logistic: transportul unor greutăţi prindiferite procedee, transferarea unor cantităţi de com-bustibil, eva cuarea unui rănit, mutarea unui vehicul imobi-lizat, precum şi o probă-surpriză care a presupus viteză şiîndemânare: aranjarea unei mese contratimp, conform unordetalii riguros stabilite.

La final, clasamentul a fost următorul: locul I-Bata -lionul 229 Sprijin Logistic; locul II - Batalionul 30 Vână-tori de Munte; locul III - Batalionul 228 Apărare Antiaeri-ană.

Locotenent-colonel Ciprian PANGACăpitan Andreea MUNTEAN

Începutul de primăvară îi surprinde pe militarii Detaşa-mentului de Apărare Antiaeriană „Scorpionii Albaştri”rotaţia VII, în ultima etapă a pregătirii pentru misiunea dinPolonia. Aceştia au fost dislocaţi pentru o perioadă de douăsăptămâni în Centrul Naţional de Instruire pentru ApărareAntiaeriană Capu Midia, unde urmează să execute tragericu tunurile antiaeriene de 2x35mm Oerlikon şi să seinstruiască pentru exerciţiul de repetare a misiunii.

În luna aprilie,Detaşamentul deApărare Antiaeriană„Scorpionii Albaştri”vor prelua de laDetaşamentul deApărare Antiaeriană„Liliecii Negri”misiunea de asigura-re a prezenţei înain-tate consolidate înflancul Nord - Estical Alianţei NATO. n

8 martie la Capu MidiaZiua de 8 martie le surprinde pe cele două doamne din

Detaşamentul de Apărare Antiaeriană „Scorpionii Albaştri”rotaţia VII, pe ternul de instrucţie. Plutonier-major AdrianaStănilă şicaporal clasaa III-a EliNeacşu se aflăîn CentrulNaţional deInstruire pen-tru ApărareAnt iaer ianăCapu Midia şise pregătescpentru misiu-nea din Polo-nia.

Militarii detaşamentului le urează o primăvară frumoa-să, cu mult soare şi mult succes în cariera militară.

Locotenent Florin RUŢĂ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 5 (513) din 16 martie 2020Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Marian Duþã(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 82/ 2018

lMOSCOVA - Rusia va riposta împotriva ori că rui agre sor,la fel cum a ripostat URSS împotriva Ger maniei hitleriste.Rusia va fi pregătită să răs pun dă ori cărui agresor care vaîndrăzni să repete atacul Ger maniei naziste asupra UniuniiSovietice, a avertizat pre şedintele rus Vladimir Putin într-uninterviu pu blicat de agenţia de presă oficială TASS în cadrulpro iectului său editorial „20 de întrebări pentru Vla di mir Pu -tin”. Liderul rus a comentat sloganul „ Putem re peta” pa -rafrazând un verset din Biblie: „ Cine vine la noi cu sa bie, desabie va pieri” (Matei 26:47-56: „ Pu ne-ţi sa bia la locul ei,căci toţi cei ce scot sabia de sa bie vor pie ri”.) „Uniunea Sovi-etică a fost supusă unui atac te ri bil, îngrozitor, de neiertat dinpartea Germaniei na zis te; noi am pierdut 27 de milioane depersoane. Nu exis tă nici o ţară în lume care să fi suferit ast felde pier deri. Şi, dacă cineva va îndrăzni să facă ceva de ge nulacesta, noi vom ,,repeta ceea ce a făcut a tunci Uni unea Soviet-ică, a spus preşedintele rus. În ace laşi timp, Putin a subliniat căRusia nu a căutat nicio dată şi nici acum nu-şi doreşte o astfelde evo lu ţie a situaţiei. În interviul pentru TASS, şeful statuluirus a reiterat că ni meni nu va reuşi să pună în umbră vic toriaRusiei în cel de-al Doilea Război Mondial, de nunţând semnulega lităţii pus de unii între liderul na zist Adolf Hitler şi con -ducătorul sovietic Iosif Sta lin, cu referire la re zo lu ţia Parla-mentului European din 19 septembrie 2019, care condamnăPactul Ri bben trop-Molotov. Anterior, amin teşte TASS, Vla di -mir Putin catalogase această re zo luţie drept „culmea ci -nismului”, în contextul în care ac tualul regim de la Mos covaeste acuzat de criticii săi de „glorificarea re gi mului sovietictotalitar”, având în ve dere acţiunile URSS înainte şi după celde-al Doilea Răz boi Mondial. Mai mult, în ultimele decenii,propaganda oficială ru să duce o campanie de ,,albire” a dicta-torului sovie tic Iosif Stalin, numit chiar în unele do cu menteoficia le drept un ,,manager iscusit”. În re zo lu ţia sa din 19 sep -tembrie 2019, Parlamentul European apre cia că cel de-alDoilea Război Mondial a început ca rezultat al acordului deneagresiune şi cooperare so vie to-na zist din 23 august 1939,cunoscut mai mult ca Pac tul Ri bbentrop-Molotov, ,,prin caredouă regimuri to ta li ta re au împărţit Europa în două zone deinfluen ţă”. l SUA - Americanii au început retragerea dinAf ga nis tan. Statele Unite ale Americii au demarat re tra ge reatrupelor din Afganistan, potrivit declaraţiei unui ofi cial ameri-can, preluat de BBC. În prima etapă, for ţe le armate americanevor reduce numărul milita ri lor ame ricani de la aproape 13.000la 8.600, în 135 de zi le de la semnarea acordului cu talibaniidin data de 29 fe bruarie, la Doha, Qatar. Şi celelalte forţeinterna ţio na le ar urma, în acelaşi interval de timp, să înceapăre du cerea militarilor, urmând ca cinci baze să fie eli be ra tecomplet. După cele 135 de zile, în următoarele no uă luni şijumătate, SUA, împreună cu aliaţii şi par te nerii acestora, îşivor retrage toate forţele rămase în Af ganistan. l Sofia - Bul-garia nu doreşte o tabără de refugiaţi în apropierea fron-tierelor sale. Mi nis trul Bulgariei se opune proiectului Ateneide a instala o tabără de refugiaţi în apropiere de frontieracomună, o propunere ,,nerezonabilă”, a apreciat ministrul apă -ră rii bulgar Krasimir Karakaceanov, citat de AFP. ,,O in stalaţiepentru migranţii clandestini de partea elenă, în apropierea fron-tierei noastre, creează condiţii pentru o agravare a tensiunii.Nu este rezonabil şi nu este un gest de bună vecinătate”, sub-liniază ministrul bul gar pe pagina sa de Facebook. Lider al par-tidului na ţionalist VMRO, care participă la coaliţia guverna-mentală condus de conservatori, Karakaceanov se re fe ră înspecial la proiectul unei tabere provizorii de pri mire amigranţilor în regiunea Serres (nordul Gre ci ei), la 45 km defrontiera cu Bulgaria. Această nouă fa ci litate, anunţată deAtena, va adăposti solicitanţi de azil sosiţi în ţară după 1 mar-tie, în urma deciziei Tur ci ei de a nu-i mai împiedica pe refu-giaţi şi migranţi să ple ce spre Grecia sau în restul Europei.Sofia a instalat în 2016 un gard de sârmă ghimpată de-a lungulfron tierei sale terestre cu Turcia care se întinde pe o dis tanţă de295 de kilometri. l OSLO - Manevrele Cold Response dinNorvegia, au fost anulate din cauza noului coronavirus.Exerciţiul Cold Response 2020, la care urmau să ia parte peste15.000 de militari ai NATO, în nordul Norvegiei, aproape degraniţa cu Rusia, a fost anulat din cauza epidemiei cu noulcoronavirus Covid-19, au anunţat autorităţile norvegiene citatede AFP, Reuters şi dpa. ,,Dorim să menţinem capacităţile deluptă ale armatei astfel încât să putem susţine societatea înperioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului deoperaţii al armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 mar-tie urmau să participe soldaţi din zece state membre saupartenere ale Alianţei nord-atlantice. având ca obiectiv testareacapacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele deiarnă. Armata norvegiană vrea să ,,evite să fie o povară pentruaparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze per-sonal, a menţionat ofiţerul citat. Anunţul vine după ce armataNorvegiei a anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, înzona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat afost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de până acumdin rândurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă încarantină, a mai spus Jakobsen. Şi Finlanda şi-a anulat partici-parea la exerciţiu a celor 400 de soldaţi ai săi, invocând aceeaşiepidemie. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Mărţ işor spec ia l

La mulţi ani, Batalionului 229 Sprijin Logistic ,,Cumidava”!

Şi Scorpionii Albaştrisărbătoresc venirea primăverii

Un mărţişor special, simbolul primăverii, a fost oferitde 1 martie, în teatrul de operaţii Afganistan militarilorfemei, participante la misiunea „Resolute Support”, decătre vânătorii de munte, prin comandantul Batalionului21 Protecţia Forţei „Viperele Negre”, locotenent-colonelCristian Cristescu.

Vânătorii de munte au ales să dăruiască un mărţişorpersonalizat cu floare de colţ, unul dintre simbolurile ace-stei specialităţi de elită.

Din Afganistan, vă dorim să aveţi o primăvară fru-moasă!

Căpitan Mariana DINU

Operaţiunea Mărţişor în PoloniaMilitarii români dislocaţi în Polonia au găsit oportun

contextul internaţional în care îşi desfăşoară misiuneapentru a împărtăşi cu militarii NATO şi naţiunea gazdăpoloneză aspecte legate de cultura şi tradiţiile româneşti.

Aceştia au explicat şi exemplificat simbolistica oferi-rii mărţişoruluiîn România şiau confecţionatmai multemodele demărţişor cuajutorul elevi-lor Liceului deS i l v i c u l t u r ădin regiuneazonei de dislo-care.

Militarii ro mâni participă în cadrul Grupului de Luptădin Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consoli-date în flancul Nord-Estic al Alianţei NATO, alături departenerii americani, britanici şi croaţi, în conformitate cumăsurile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşovia.

Instruire în context aliat în nord-estul Poloniei

Camarazii aparţinând Detaşamentului de ApărareAntiaeriană „Liliecii Negri” s-au instruit alături de aliaţipolonezi într-un exerciţiu desfăşurat în poligonul Wier-biny. Misiunea militarilor români a fost una clară, dar înacelaşi timp complexă, şi anume de a asigura apărareaantiaeriană a unei companii de tancuri ce executa diferitemanevre în câmp deschis. Pe timpul exerciţiului s-a reali-zat o bună interoperabilitate între tehnicile, tacticile şiprocedurile folosite de trupele angrenate în scenariul tac-

tic, atingându-seobiectivele deinstruire comună.Militarii româniparticipă în cadrulGrupului deLuptă din Poloniapentru asigurareaprezenţei înainta-te consolidate înflancul Nord-Estic al AlianţeiNATO, alături de partenerii americani, britanici şi croaţi,în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşovia.

1 martie – Ziua Naţională de Comemorare a „Soldaţilor blestemaţi”

Militarii români aflaţi în misiune în Polonia au luatparte la diferite activităţi organizate cu prilejul ZileiNaţionale de Comemorare a „Soldaţilor blestemaţi”.Aceştia au participat la competiţii sportive şi momenteistorice desfăşurate în oraşele Varşovia, Elk şi Orzysz, în

semn de respectfaţă de eroismulacestor soldaţi.

În prima zide primăvară,polonezii îicomemoreazăpe soldaţii care,în 1945, au por-nit lupta deindependenţăîmpotriva regi-

mului comunist care se instalase în Polonia.Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptă

din Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consoli-date în flancul Nord-Estic al Alianţei NATO, alături departenerii americani, britanici şi croaţi, în conformitate cumăsurile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşovia.

Ceremonie de acordare a noului patch al Grupului de Luptă NATO

Solidaritate şi unitate în nord-estul Poloniei între mili-tarii români, participanţi la misiunea de asigurare a pre-zenţei înaintate consolidate a Alianţei şi camarazii loramericani, croaţi şi britanici din Grupul de Luptă NATO.

Pentru prima dată de la înfiinţarea Grupului deLuptă, militarii au primit un patch reprezentativ structuriipe care o formează, astfel demonstrând coeziunea grupu-lui multinaţional şi interoperabilitatea instrucţiei comune.

Locotenent Corina CIOBANU

Aflată la a zecea ediţie, competiţia aplicativ-militară acercetării Roza Cercetaşilor a devenit deja o tradiţie încadrul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, planificându-se şidesfăşurându-se anual de la înfiinţarea marii unităţi, fiindunică în Armata României prin modul de executare.

Anul acesta competiţia, etapa de iarnă, faza pe divizie,s-a desfăşurat în perioada 24-28 februarie în raionul Pre-deal-Diham-Râşnov şi a reunit 11 loturi sportive,reprezentând mari unităţi şi unităţi subordonate Diviziei 2Infanterie „Getica”.

Competiţia aplicativ-militară a cercetării „Roza Cer -cetaşilor” este o componentă importantă a procesului deinstruire, specifică numai structurilor ISR ale marilorunităţi şi unităţi din compunerea Diviziei 2 Infanterie„Getica”, desfăşurată în două etape - de iarnă şi de vară -în general după încheierea instruirii în taberele de munte.

Obiectivele principale ale competiţiei sunt: evaluareaperformanţelor cercetaşilor, dezvoltarea calităţilor speci-fice militarilor cercetaşi ca inventivitatea, tăria de carac-ter, voinţa, spiritul de echipă şi inteligenţa.

Preşedintele competiţiei, colonel dr. Vasile Cerbu,şeful structurii de Informaţii la comandamentul Diviziei 2Infanterie „Getica” a transmis faptul că: „Pe timpul con-cursului aplicativ-militar ne propunem dezvoltarea unuispirit de întrecere, constituirea unui cadru de transfer alexperienţei între structurile ISR din divizie şi, poate celmai important, crearea sentimentului de apartenenţă la uncorp deosebit şi valoros - cel al cercetaşilor. Încă o dată afost probat mott-ul care caracterizează acţiunile struc-turilor ISR: Pretutindeni şi nicăieri, să auzi şi să nu fiiauzit, să vezi şi să nu fii văzut! În acelaşi timp, acesteveniment este doar o secvenţă din multitudinea de acţi -uni pe care aceste structuri de elită le vor desfăşura înacest an”.

Pe timpul competiţiei, militarii cercetaşi s-au întrecutîn cadrul a două probe de patrulă şi ştafetă. Proba depatrulă, considerată cea mai dificilă, s-a desfăşurat pe untraseu de aproximativ 3 kilometri, într-un teren puternicfrământat.

Organizatorii au simulat un cadru tactic complex, cuameninţări de natură convenţională şi hibridă care au

solicitat participanţilor laun înalt nivel, calităţile şideprinderile specifice, for-mate şi perfecţionate înanii de instrucţie. Au fostevaluate deprinderile cerc-etaşilor de a descoperiameninţările specificeacţiunilor în dispozitivuladversarului, traversareaunei zone contaminate,identificarea unor obiec-tive, acordarea primuluiajutor şi transportul unuirănit.

Toate aceste momentetactice au valorificatansamblul de acti vităţiindividuale şi colective cese desfăşoară în vederea formării, dezvoltării şi menţiner-ii capa cităţii motrice, precum şi realizarea capacităţii decondu cere şi executare a activităţilor specifice cercetării,pe timp de pace, în situaţii de criză şi război.

Proba de ştafetă a simulat executarea unei misiuni, încondiţii de efort intens pe un traseu de aproximativ 800 demetri, ce a fost parcurs contratimp de loturile sportive. Peparcursul traseului militarii au trebuit să rezolve treimomente tactice (aruncarea grenadelor la distanţă şi pre-cizie şi executarea unor şedinţe de tragere).

Prin cele două probe, competiţia a reuşit să stimulezeambiţia participanţilor pentru un rezultat cât mai bun caresă le demonstreze posibilităţile fizice, psihice şi profe-sionale. Fiecare dintre participanţi a fost câştigător lafinalul competiţiei având în vedere experienţa acumulată.

Pentru unii dintre aceştia, ocuparea podiumului nu maireprezintă un element de noutate, dar, cu siguranţă, toţi auavut acces la cunoştinţele profesionale ale cercetaşilor cuexperienţă, şi-au testat limitele şi au câştigat prietenia saurespectul camarazilor de armă.

După însumarea timpilor la probele desfăşurate, clasa-mentul general a arătat astfel: pe locul I - Brigada 2 Vână-tori de Munte„Sarmizegetusa”;locul II - Brigada282 Blindată„Unirea Princi-patelor”; locul III- Regimentul 528ISR, „VladŢepeş”, locul IV- Batalionul 2020Apărare CBRN(Intervenţie laDezastre) „Gen-eral Gheor gheTeleman”, loculV - Batalionul 3Geniu „General

Constantin Poenaru”;locul VI - Brigada 9M e c a n i z a t ă„Mărăşeşti”, loculVII -Regimentul 52Artilerie Mixtă „Gen-eral Alexandru Tell”;locul VIII -Regimen-tul 53 Rachete Anti-aeriene „TropaeumTraiani”, locul IX -Regimentul 61Rachete Antiaeriene„Pelendava”; locul X- Brigada 1 Mecan-izată „Argedava”, iarlocul XI - Batalionul49 Apărare CBRN„Argeş”.

Prezent la competiţie pe toată perioada de desfăşurarea concursului, plutonierul-adjutant principal Dan Oancea,subofiţerul de comandă al Statului Major al Forţelor Te -restre, a transmis că a asistat pe toată durata competiţiei laceea ce reprezintă, în fapt, a fi cercetaş: „a fi un militar cuo pregătire cât mai diversificată, a fi un militar integru, unbun camarad, a şti să foloseşti totdeauna de partea taterenul sau toate resursele şi să acţionezi în orice mediuacolo unde primeşti ordinul de misiune”.

Locotenentul Ionuţ Manea, reprezentantul câştigăto-rilor din acest an a subliniat la sfârşitul competiţiei că „şide această dată spiritul de camaraderie a fost decisivpentru îndeplinirea obiectivelor, şi, ca urmare, am fostdeclaraţi câştigători. A fost o dublă bucurie, mai ales căpentru mine este un moment important, fiind şi aniver-sarea zilei de naştere, motiv pentru care colegii mei auavut o motivaţie în plus, dând dovadă de o tărie extraor-dinară şi de o pregătire fizică constantă pe timpul pro-belor, fiind tot timpul uniţi, sprijinindu-ne reciproc, iar, lafinal, rezultatul a fost unul care oglindeşte spiritul deechipă şi inteligenţa cercetaşilor militari”.

Festivitatea de acordare a diplomelor şi cupelor s-adesfăşurat, vineri 28 februarie, lasediul Batalionului 21 Vânători deMunte „General Leonard Mociulschi”din Predeal, în prezenţa comandantu-lui Brigăzii 2 Vânători de Munte„Sarmizegetusa”, ge neralul debrigadă Cristian Teglaş care a apreci-at efortul depus de cercetaşi în cadrulprobelor solicitante, afirmând căaceastă competiţie şi-a câştigat un locimportant în ca lendarul eveni-mentelor de instrucţie planificate de„Divizia 2 Infanterie „Getica”.

Maistru militar-principal IulianCADULENCU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 5 (513) din 16 martie 2020

Pagina 3

Roza Cercetaşilor – examenul celor puternici

V e ş t i d i n P o l o n i aV e ş t i d i n P o l o n i a

Am reţinut din armată că liberul arbitru devine ele-ment de haos şi că toţi, indiferent de funcţie, suntemîntr-un fel sau altul, supuşi regulilor.

- Domnule profesor, cum s-a înfiripat pasiuneadum neavoastră pentru istorie?

M-am gândit târziu la acest lucru, dar, atunci cândam fă cut-o, mi-a venit în minte un episod de demult,când, precum aproape fiecare copil din vremea aceea,voiam să mă fac medic. Cam asta visau părinţii şi letransmiteau ade sea progeniturilor lor convingereaaceasta. Mie nu mi se părea atunci că trebuie să mă facdoctor ca să vindec neapărat toate bolile din lume, cipentru că, în naivitatea mea, credeam că medicii - dinmoment ce vindecă orice suferinţă - sunt nemuritori,adică nu sunt ca fiinţele de rând. Am aflat, însă, curând,că nu este aşa şi am fost foarte dezamăgit. Între timp mis-au povestit (şi am început să citesc şi personal) miciistorii, legende, poveşti, pilde despre trecut şi am înţelescum se concentrează toată înţelepciunea omenirii înaceastă viaţă comprimată care a fost. În liceu, am înţelescă poţi să fii nemuritor prin spi rit, chiar dacă trupulmoare la un moment dat. Profesorul de latină, în clasa aIX-a ne-a spus şi comentat o maximă care mi-e dragă şiazi: „Ars longa, vita brevis” („Arta este lungă, viaţa estescurtă”). Cu alte cuvinte, viaţa pământească se ducerepede, dar rămâne creaţia, perpetuată peste secole şimilenii. Şi am înţeles că, fiind istoric, ai tangenţă cunemurirea, chiar dacă eşti muritor. Este, poate, multorgoliu adolescentin în ceea ce vă spun, dar aşa a fost.Evident, am avut modele de profesori care au ştiut să-miinsufle respectul pentru prezentul oamenilor care au trăitîn trecut şi să mă înveţe cum să ajung la cunoaşterea nua trecutului, ci a vieţii oamenilor care au trăit în trecut.Chiar şi acum, după atâţia ani, când am înaintea ochilorun document de viaţă de demult, mă emoţionez într-unfel, ştiu că am de-a face cu nemurirea. Istoricul onest şiprofesionist lucrează cu nemurirea, ceea ce e un mareprivilegiu.

- Divizia noastră poartă cu mândrie numele Legiu-nii a XIII-a „Gemina”, fapt care atestă încă o dată oprezenţă militară pe teritoriul ţării noastre. Dincolo derolul pur defensiv, cum vedeţi contribuţia oştirii şi amarilor lideri la formarea naţiunii noastre şi a statuluiromân?

Statul este principala instituţie menită să structureze,să organizeze, să protejeze, sub diferite forme şi metode,viaţa unei comunităţi umane. Între instituţiile de statcapabile să facă acest lucru - adică să organizeze şi săapere un grup de oameni - armata ocupă un loc deonoare. Nu a exis tat în istorie vreo formaţiune politicăfără armată, iar Statul (de la o vreme, Imperiul) Romana fost un model în acest sens. Se apreciază că, în epocasa de glorie, Dacia nord-dunăreană (Daciile nord-dunărene) dispuneau de 40.000 de militari (legiuni şitrupe auxiliare). Armata a fost unul dintre vectorii ceimai importanţi ai romanizării dacilor (şi a altora), pen-tru că, indiferent de originea soldaţilor, în armată se vor-bea latineşte. Mai mult, există mărturii care arată că înlegiunile din Dacia (eu cred că şi în unităţile auxiliare)se făcea alfabetizare, adică şcoală în limba latină. Arma-ta română a apărat şi organizat Dacia vreme de circacinci generaţii (101-275 d. Hr.), ceea ce a făcut ca sig-iliul Romei să se pună, la Dunăre şi în Carpaţi, în modireversibil. După retragerea aureliană, spaţiul politicnord-dunărean s-a destructurat, dar nu de tot, nu subformă de haos. S-au menţinut mici structuri politice,chiar la nivelul satelor, pentru că s-a început atunci oimensă operă de trecere de la sat la stat. Comunitateasătească (obştea) avea în frunte „oameni buni şibătrâni”, care aveau în subordine şi păstrători şi apără-tori ai ordinii interne şi externe. În voievodatele noastremedievale, armata era o instituţie de prim rând, iar şefulstatului (domnul = stăpânul ţării şi al supuşilor) avea şititlu de „mare voievod”, ceea ce înseamnă commandantmilitar suprem. Armata noastră a avut de-a lungulvremii un rol prioritar defensiv, într-adevăr, dar, în câte-va momente-cheie, a avut şi rol ofensiv. Atunci a inspi-rat demnitate şi siguranţă, în conformitate cu principiul„dacă vrei pacea, pregăteşte-te de război” („Si vispacem, para belium”). În istoria naţiunii noastre mod-erne, armata a fost şi un factor coagulant. În vremeaRevoluţiei Române de la 1848-1849, generalul Gheo-rghe Magheru a organizat o tabără militară de laRâureni, cu scopul apărării noii ordini în faţa inamicilorexterni, ceea ce a făcut şi Avram Iancu în Transilvania.Acesta, cu legiunile centuriile şi decuriile sale, condusede prefecţi şi tribune, a tins să organizeze Transilvaniadrept ţară românească. Între primele măsuri luate deAlexandru Ioan Cuza, în vederea desăvârşirii unirii, afost unificarea militară a oştirilor Moldovei şi ŢăriiRomâneşti printr-un singur comandament. La MareaUnire armata Regatului României, deşi nu a intervenitdirect ca să facă ea România Întregită, a fost o garanţie

a ordinii şi disciplinei, prin care s-a putut vota în chipdemocratic şi paşnic la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia.Din aceste mici exemple, reiese cu prisosinţă rolularmatei noastre şi al comandanţilor săi în istoria maiîndepărtată. Despre istoria recentă se ştiu mult mai muledate, care demonstrează aceleaşi lucruri: fără armată,existenţa şi dăinuirea noastră ca popor organizat ar fifost de neimaginat.

- Consideraţi că armata mai poate exercita un rolformator în viaţa tinerilor? Aveţi amintiri plăcute dinperioada stagiului militar?

Armata - după cum se vede uşor din toate ştirile carevin zilnic din lume şi din ţară - are încă un rol esenţial înviaţa comunităţii. Un tânăr care face armată, obişnuitanterior cu mult confort şi chiar cu elemente de răsfăţ, setrezeşte la realitate, se disciplinează, se maturizează. Euam învăţat în armată că (nu doar în armată, ci chiar înlume, în general) există o ierarhie între oameni, că, înviaţă, omul nu poate să facă numai ce-i place lui, căsupunerea în faţa ordinului superiorului (oricât de multar fi combătută de anarhişti, neomarxişti etc.) poatesalva semenii în faţa răului etc. De atunci m-am obişnu-it cu sculatul de dimineaţă, cu patul făcut, cu ordinea învestimentaţie, cu micul dejun luat la vreme şi chiar cumodestia. Am reţinut din armată că liberul arbitrudevine element de haos şi că toţi, indiferent de funcţie,suntem într-un fel sau altul, supuşi regulilor. Eu amnumai amintiri plăcute din perioada stagiului meu mili-tar cu termen redus, fiindcă am uitat toate episoadeledure ( care au fost, desigur) şi am păstrat amintireatinereţii, a colegilor care erau veseli şi a învăţăturilor pecare mi le-am însuşit atunci. Un om care nu are în viaţămăcar un episod auster, care nu ştie pe cont propriu ceeste supunerea, ascultarea şi chiar sufe rinţa, nu poate sătreacă demn prin lume.

- Faceţi parte dintr-o generaţie de cercetători carenu au precupeţit efortul în devenirea lor profesionalăşi intelectuală. Aţi predat la liceu, aţi parcurs timp decinci ani doctoratul…

Ce s-a pierdut în învăţământul actual?Este greu de spus. Învăţământul românesc este un

subiect inepuizabil. Noi - generaţia mea - criticamşcoala de sub comunism şi nici acum nu cred că a fost oexperienţă bună. Era (în mai mică măsură când am ajunseu elev şi student) ideologizată, dirijată total de stat,impregnată cu rigori severe etc. Dar avea un mare avan-taj: era considerată singura cale de a reuşi în viaţă, dupăprinci piul (azi uitat!) ,,ai carte, ai parte”. Nimeni nu-şiimagina că poţi face ceva durabil, serios şi demn în viaţăfără carte. Azi, mulţi părinţi şi tineri cred şi ştiu căaverea, şmecheria, descurcăreala, şantajul, pilele,corupţia sunt mai importante decât şcoala, în vedereareuşitei sociale. Ceea ce este catastrofal. Omul este omnu prin averea sa, ci prin educaţie, iar educaţie se face,în principal, prin şcoală. Un om lipsit de educaţie esteapropiat stadiului animal superior şi ajunge să aibăapucături în consecinţă. O urmare a acestor idei care punîntre paranteze educaţia este dispreţul faţă de muncă, or,nimic serios pe lumea asta (indiferent de regimurile

politice) nu s-a realizatfără muncă. Dacă nuschimbăm cumvaaceastă concepţie păcă-toasă, orice reformă îndomeniul învăţământu-lui devine superfluă.Elevii mici au nevoie,fireşte, nu de muncăgrea, ci de joacă, dareducaţia se poate face şiprin jocuri, la început.Însă elevii mari, deliceu, au nevoie demuncă stăruitoare şi bineorganizată. Ideea că einu au trebuinţă decunoştinţe, ci numai detehnici şi tactici decunoaştere, este o altăgreşeală. Cum poţi săaplici un ,,know how” peun teren virgin pe un felde ,,tabula rasa”? La noi,învăţământul de masăeste la pământ fiindcăam lăsat programesupraîncărcate şi ne-amgândit numai la vârfuri.Elevii de la liceele cen-trale (azi colegiinaţionale) din marileoraşe sunt foarte buni,au, în mare parte, me -

ditatori, provin din familii de intelectuali, se duc laolimpiade şi ne aduc premii berechet. Dar masa deelevi? Programele şi manualele ar trebui să fie aerisite,în sensul că e mai bine să ne însuşim mai puţin şi maisigur, decât să tindem la foarte mult şi să nu reuşim mainimic. Profesorii ar trebui pregătiţi pentru ca masa deelevi să aibă cunoştinţele elementare însuşite şi pentruca vârfurile să beneficieze de instruire specială. Noifacem, de multe ori, instruirea de vârf pentru toţi şi lespunem celor care au pierdut ritmul sau care nu pot multsă-şi ia meditator sau că ei nu contează! Ca să-i meargăbine şcolii româneşti nu este nevoie de revoluţii, nici demetode preluate automat din Finlanda (de exemplu), cide principii simple, verificate de la Comenius încoace.Între ele, se află şi fixarea şi recapitularea cunoştinţelor,demonstrarea şi învăţarea teoremelor, însuşirea unordefiniţii, memorarea unor versuri etc. Evident, toateacestea presupun efort, iar unii dintre noi am ajuns săcredem că se poate obţine totul în viaţă fără efort.

- Sunt românii mai speciali decât alte popoare?Dacă ar fi să demontaţi un mit privind virtuţile, capa -cităţile proverbiale ale poporului român, care ar fiacesta?

Românii - am spus asta de multe ori - sunt un poporca toate popoarele. Nu există pe lumea asta popoare releşi popoare bune sau popoare superioare şi popoare infe-rioare. Comunităţile umane mari, de talia popoarelor şinaţiunilor, sunt în afara acestor epitete. De-a lungul tim-pului, între actele acestui popor român, se găsescepisoade eroice, sublime, înălţătoare, dar şi momente desupunere, de umilinţă ori de mare tristeţe. Dacă ar fi sădemontez unul dintre miturile despre care vorbiţi, aşporni de la ideea elementară că nici popoarele nu sunteterne ca timpul. Prin urmare, dacă poporul român s-aformat şi există ca orice popor romanic european (elu-cubraţiile dacopaţilor nu le pomenesc, fiindcă nu le con-sider nici măcar mituri), atunci viaţa lui colectivă începede prin secolele VIII-IX, adică de acum o mie şi ceva deani (odată cu venirea popoarelor francez, italian, por-tughez, spaniol etc). Înainte de anii 800-900, de laNaşterea Domnului, nu putem vorbi de români, ci destrămoşi ai românilor. De aceea, nu este logic să neîntrebăm de ce nu sunt pomeniţi românii în izvoare.Atunci, este evident că nu putem atribui românilor mariopere preistorice, cum ar fi Gânditorul de la Hamangiasau Tăbliţele de la Tărtăria! Mitul acesta al vechimiiimemoriale, asociat cu atribuirea tutu ror realizărilor depe acest pământ poporului român ne plasează adesea înridicol, ne fac puţin credibili, ne dimi nuează meritelereale. Spun acestea pentru că românii au în istoria loratâtea împliniri, atâtea opere remarcabile încât nu ne-arajunge o viaţă să le punem în valoare, să le prezentămcorect şi să ducem mesajul lor de bine în lume. ,,Sfinx-ul” şi ,,Babele” sunt făcute de Dumnezeu, dar Densuşul,Voroneţul, Scrisoarea a III-a, Coloana Infinitului sauopera Oedip sunt făcute de români pentru toţi oameniidornici să le cunoască. Dar nu trebuie să iubim poporulromân numai pentru că este creator de asemenea valori,ci pentru că este al nostru!

Căpitan Ionuţ SUCIU

Curierul ARMATEINr. 5 (513) din 16 martie 2020Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE 

C M Y K

Ar s longa, v i t a brev is

Interviu cu profesorul universitar doctor Ioan -Aurel Pop, preşedintele Academiei Române

Vineri, 06 martie 2019, pe platoul comandamentuluiBrigăzii 1 Mecanizată „Argedava”, în prezenţa ministru-lui apărării naţionale Nicolae-Ionel Ciucă, a şefului statu-lui major al apărării general-locotenent Daniel Petrescu şia altor generali şi ofiţeri activi sau în rezervă, a avut locceremonialul de repatriere a Batalionului 495 Paraşutişti„Căpitan Ştefan Şoverth”, din teatrul de operaţii Afgani-stan.

În semn de apreciere pentru întreaga activitate şi abne-gaţia de care au dat dovadă toţi militarii care au făcutparte din efectivele batalionului, drapelul de luptă alunităţii a fost decorat, prin decret prezidenţial, cu ordinulVirtutea Militară în Grad de Comandor - cu însemn pen-tru militari, de război.

Comandantul Batalionului 495 Paraşutişti, locotenent-colonel Cezar Cucoş, a precizat pe parcursul ceremoniei:„Faptul că suntem acum în efectiv complet nu înseamnăcă a fost uşor. Două misiuni asumate în două zone diferi-te, în Kandahar şi în Kabul, cu tipuri de ameninţări diferi-te, dar complexe, au creat situaţii dintre cele mai diversi-ficate, specifice teatrului de operaţii Afganistan de astăzi.Am acţionat în timpul alegerilor prezidenţiale, pe timpul

controversatelor negocieri de pace din toamna trecută sauatunci când o ţară vecină ameninţa public că va atacabazele americane aflate în Afganistan, acolo unde neaflam să asigurăm protecţia forţelor coaliţiei. Încheiereacu succes a misiunii rămâne o certitudine că am lucratfoarte bine, că am învins bariere, că am înţeles până lacapăt fiecare cine suntem şi ce reprezentăm în angrenajulcomplex al unui batalion constituit şi dislocat într-o zonăde conflict, într-un mediu operaţional dificil şi tensionat.Prin calitatea lucrului cu partenerul din Divizia 82 aero-purtată americană, cu forţele de securitate afgane şi culiderii locali am putut arăta performanţă şi ceea ce este înmăsură să facă un batalion de paraşutişti români, repre-zentând cu onoare forţele terestre din care face parte,Armata Română şi, nu în ultimul rând, România.

Ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, aţinut să mulţumească militarilor prezenţi pentru modul încare şi-au făcut datoria faţă de ţară şi i-a apreciat pentruîncrederea pe care au oferit-o partenerilor din Coaliţie.

„Aş vrea să reiterez ceea ce am trăit atunci când amvizitat baza din Kandahar şi, de asemenea, baza de laKabul, când, în întâlnirile pe care le-am avut cu coman-

danţii dumneavoastră din teatrele de operaţii,mi-au spus că dacă vor fi întrebaţi vreodată pecine ar dori să aibă alături în luptă, mi-au spusfoarte simplu: 'i-am vrea pe militarii români'.Asta reprezintă cu adevărat un moment cât sepoate de onorant pentru fiecare dintre cei caream fost acolo şi în mod deosebit pentru mineca ministru al Apărării Naţionale. Nu este uşorsă câştigi încrederea celor mai performantearmate din lume. Dumneavoastră, tuturor celorcare astăzi sunteţi în formaţie şi aţi revenit înţară, de la comandant la soldat, nu pot decât, înnume personal, în numele premierului şi alGuvernului României, să vă mulţumesc pentrumodul în care v-aţi făcut datoria faţă de ţară,iar fiind convins că exprim gândirea şi asenti-mentul tuturor celor care suntem astăzi în faţa

dumneavoastră, nu poate fi onoare mai mare decât aceeaca atunci când te întorci dintr-o misiune, drapelul de luptăal unităţii să fie medaliat de către preşedintele ţării cu omedalie care reprezintă cu adevărat simbolul a tot ceea ceînseamnă sacrificiu şi virtutea militară".

Cel mai frumos moment, poate, din cariera unui mili-tar este acela când, după o lungă misiune în care ai făcuttot ce ţi-a stat în puteri să îţi îndeplineşti sarcinile până laperfecţiune, îţi cureţi bocancii prăfuiţi de colbul deşertu-lui afgan, îţi legi la gât eşarfa brodată cu însemnul deluptă al unităţii sub care ai servit şi te aliniezi la dungaalbă, nou vopsită în semn de ceremonial cu importanţădeosebită. Aştepţi cuminte, cu pieptul plin de mândrie, cupielea încreţită de emoţie, aştepţi momentul în care Dra-pelul de Luptă, proaspăt decorat, va trece prin faţa subu-nităţii din care faci parte, moment în care poţi să te bucu-ri zgomotos, să sarbătoreşti alături de colegii ce ţi-au fostfraţi timp de aproape un an, să îţi strigi mulţumirea lucru-lui bine făcut: „Uraaaa, uraaaa, uraaaa!” Parcă şi văz-duhul s-a înseninat, ca după o lungă perioadă în care v-asimţit lipsa. Bine aţi venit acasă, paraşutişti ai Batalionu-lui 495!

Plutonier Cristian ALDESCU

Absolvirea cursului de bază pentru ofiţeri reprezintăpunctul final al instruirii profesionale pentru debutul încarieră a celor mai tinere cadre militare din armată.

La Şcoala de Instruire Interarme a Forţelor Terestre,instituţie de tradiţie în spaţiul militar al educaţiei, a avutloc festivitatea de absolvire a „Cursului de bază”, organi-zat în perioada 02.09.2019 - 06.03.2020, în cadrul centre-lor de perfecţionare, de către ofiţerii absolvenţi ai insti-tuţiilor militare de învăţământ, promoţia 2019 „NicolaeBălcescu-200”. Astfel, un efectiv de 170 de ofiţeri au fostcertificaţi specialişti în armele şi specialităţile: infanterie,paraşutişti, cercetare, poliţie militară, rachete şi artilerieantiaeriană, geniu, artilerie terestră, apărare CBRN şiauto.

La festivitate au fost prezenţi colonelul Sorin Ştefan,şeful structurii de Personal şi Mobilizare din Statul Majoral Forţelor Terestre, Emilian Soare, prefectul judeţuluiArgeş, Laurenţiu Zidaru, viceprimarul municipiului Pi -teşti şi cadre militare în rezervă şi în retragere din garni-zoană.

Colonelul Sorin Ştefan a înmânat plachete şi diplomeabsolvenţilor cu cele mai bune rezultate obţinute la„Cursul de bază”, astfel:

1. Sublocotenent Alisa-Florentina Glăvan (arma infan-terie/ specialitate infanterie) din cadrul Centrului de Per-fecţionare Infanterie;

2. Sublocotenent Ilie-Valentin Amăriuţei (arma poliţiemilitară) din cadrul Centrului de Perfecţionare Infanterie;

3. Sublocotenent Vlad-Andrei Vorobeţ (arma infante-rie/ specialitate paraşutişti) din cadrul Centrului de Per-fecţionare ISR, Paraşutişti şi JTAC;

4. Sublocotenent Adriana-Ecaterina Guţă (arma infan-terie/ specialitate cercetare) din cadrul Centrului de Per-fecţionare ISR, Paraşutişti şi JTAC;

5. Sublocotenent Valentina Dogaru (arma auto) dincadrul Centrului de Perfecţionare Tancuri şi Auto;

6. Sublocotenent Antonia-Renata Coroiu (arma geniu)din cadrul Centrului de Perfecţionare Geniu şi EOD;

7. Sublocotenent Florina-Ioana Muntean (armaAp.CRBN ) din cadrul Centrului de Perfecţionare Ap.CBRN;

8. Sublocotenent Silviu-Petru Călugăru (armaartilerie şi rachete) din cadrul Centrului de Perfecţio-nare Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană;

9. Sublocotenent Marian Piscureanu (arma rache-te şi artilerie antiaeriană) din cadrul Centrului de Per-fecţionare Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană.

De asemenea, colonelul Ştefan a ţinut să felicitepromoţia 2019 a Academiei Forţelor Terestre „Nico-lae Bălcescu” cu ocazia absolvirii cursului de bază şinumirea în prima funcţie.

„Conducerea Statului Major al Forţelor Terestreapreciază eforturile deosebite întreprinse de Şcoalade Instruire Interarme a Forţelor Terestre împreună cucentrele de pregătire pentru formarea dumneavoa-stră. Privind în perspectivă, conştientizăm faptul că,acum, instituţiile de învăţământ militar pregătesc studenţi,care vor folosi tehnologii avansate sau care încă nu au fostinventate, că abilitatea militarilor de a fi autonomi, creati-vi şi mobili, de a se situa inovator faţă de problemele cucare se confruntă, vor deveni practici răspândite în orga-nizaţia militară.”

Unicitatea acestui moment şi sentimentul de împlinirepe care l-au trăit s-a constituit ca o încununare a eforturi-lor depuse în sălile de studiu, laboratoare, terenuri şi poli-goane de instrucţie. Au avut de dus o muncă asiduă decăutări şi eforturi în care şi-au construit calea spre ocarieră frumoasă care le va dărui cu siguranţă satisfacţiideosebite, dar şi responsabilităţi şi obligaţii multiple caviitori comandanţi de subunităţi.

Totodată, ei au luat startul într-o călătorie care îi vatransforma profund. În unităţile în care s-au pregătit audeprins disciplina, datoria, respectul faţă de semeni şi dra-gostea faţă de ţară. Instituţia militară i-a instruit pentru ase adapta la noile cerinţe, tot mai complexe, ale câmpuluide luptă. Cunoştinţele dobândite pe timpul cursului îmbi-nate cu adevărurile şi învăţămintele ce le cuprind nu voravea nici o valoare dacă nu vor fi aplicate şi în practică launităţile unde îşi vor desfăşura activitatea.

Cariera lor se află în acest moment într-un punct zero.Începând de acum, ea va urma un trend ascendent ca ofi -ţeri ai armatei române, iar pe parcurs va avea cu siguranţăurcuşurile şi coborâşurile ei specifice fiecăruia dintre ei,acumulând experienţă şi profesionalism în domeniile pecare şi le-au ales.

„Am spus şi cu altă ocazie că a fi militar nu este omeserie oarecare, ci reprezintă asumarea unui destin şi aunei misiuni pe cât de dificilă, pe atât de onorantă. Aveţide îndeplinit sub puterea jurământului o datorie sacră pecare este necesar să o duceţi la bun sfârşit cu loialitate,curaj şi onoare. Am convingerea fermă că speranţele pecare Armata României şi le aşează pe umerii voştri astăzi,vor fi răsplătite în viitor şi că unităţile în care aţi fostrepartizaţi veţi face dovada unei bune pregătiri profesio-nale, iar, în societate şi familie, a unei alese educaţii mora-le şi civice. Vă cer să onoraţi calitatea de ofiţer cu verti-calitate morală, credinţă faţă de neam, camaraderiedesăvârşită, profesionalism şi muncă neobosită pentrubinele armatei din care faceţi parte. Marile succese nusunt rezultatul puterii, ci al perseverenţei şi a muncii.Secretul reuşitei în viaţă şi în carieră nu este să nu cazi, cisă te ridici de fiecare dată şi să mergi mai departe. Bucu-raţi-vă de ziua de astăzi şi priviţi mai departe cu speranţăla ziua de mâine. Vă felicit şi vă urez bine aţi venit înmarea familie a armatei”, şi-a încheiat alocuţiunea colo-nelul Ştefan.

Şcoala de Instruire Interarme a Forţelor Terestre„Mihai Viteazul” este în măsură să asigure un nivel deinstruire şi educaţie tuturor categoriilor de militari, în con-cordanţă cu cerinţele Ministerului Apărării Naţionale,pentru a deveni militari competenţi şi eficienţi, apţi săacţioneze în structurile militare, în teatrele de operaţii sauîn comandamente internaţionale, alături de partenerii deAlianţă.

Festivitatea s-a încheiat cu defilarea personalului Şco-lii de Instruire Interarme a Forţelor Terestre şi a Centrelorde Perfecţionare.

Căpitan Narcis RĂDUCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.5 (513) din 16 martie 2020 Pagina 5

Promoţia „Nicolae Bălcescu-200”

Batalionul 495 Protecţia Forţei

Raportăm: Misiune îndeplinită!

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 5 (513) din 16 martie 2020Pagina 6

(urmare din numărul trecut)La 30 noiembrie 1917, a transmis comandantului

Di viziei 4 Infanterie, generalul Ioan Ghinescu, oscri soa re prin care arăta că Regimentul 47/72 pe careîl re organizase se acoperise de glorie sub comandalo co tenent-colonelului Radu R. Rosetti, iar unitateaşi co mandantul său primise Ordinul „Mihai Vi tea -zul”. Fără a contesta meritele locotenent-coloneluluiRa du R. Rosetti în privinţa conducerii unităţii în lup -tă, ge ne ralul Ioan Popescu sublinia: „colonelului Pa -n aitescu i se cuvine o bună parte din gloria Regimen -tu lui 47/72 Infanterie, glorie de care acest valorosofi ţer n-a avut norocul să se bucure la faţa locului.Pentru a-i împărtăşi în marginile posibilului recom-pensa ce i se cuvine, cred de a mea datorie să vă roga pune în ve dere colonelului Panaitescu mulţumirilede re cu no ştin ţă ale Diviziei 13. Rămâne la bine voi -toa rea dumneavoastră apreciere ca să ataşaţi ori nuacest act la foa ia sa personală, rugându-vă a cunoaştecă prin aceas ta ne serviţi mai mult pe noi decât pedân sul care, suntem siguri că s-a afirmat deja destulla dumneavoastră”. Gestul generalului Ioan Popescueste demn de a fi reţinut şi ca o lecţie învăţată pentruge ne raţia de astăzi şi cele viitoare de comandanţi,fiind unul de corectitudine şi generozitate aparte.

În contextul situaţiei din toamna anului 1917,Bri ga da 7 Infanterie a acţionat pentru menţinerea or -di nii în zona de responsabilitate stabilită între Siret şiPrut, ac ţionând cu fermitate împotriva trupelor rusebol şevizate, care produceau mari dezordini şi consti-tuiau un factor de insecuritate pentru autorităţile ro -mâ ne şi po pulaţie. Apreciind calităţile militare aleco lonelului Şte fan Panaitescu, generalul Ioan Ghi-nescu l-a propus pentru înaintarea la gradul de ge ne -ral de brigadă, iar pentru modul în care şi-a îndepli -nit misiunile pentru menţinerea ordinii în zona în -cre dinţată a îna in tat documentele necesare pentru a ise conferi „Stea ua României cu spade în gradul deofi ţer”

La 12 ianuarie 1918, a părăsit comanda Brigăzii7 In fanterie, fiind numit şef de stat-major al Corpu-lui 3 Ar mată, perioadă care nu este consemnată îndo sarul per sonal al generalului Ştefan Panaitescu,apre cierile pu tând fi făcute doar din perspectiva pre -zen tării ac ti vi tăţii acestei mari unităţi în cursul aceluian.

Propunerea de înaintare la gradul de general debri gadă s-a materializat la 10 mai 1918, când a pri -mit în semnele în cadrul unei ceremonii desfăşuratela Iaşi. În contextul demobilizării celei mai maripărţi a ar matei în vara anului 1918, în conformitatecu cla u ze le militare ale Tratatului de Pace de la Bu -cu reşti, la 10 iulie 1918, a fost numit comandant alBri găzii 40 In fanterie din cadrul Diviziei 15 Infante -rie, comandată de către generalul adjutant Paul An -ge lescu, cel care în „Foaia calificativă” pentru pe ri -oa da iulie-3 de cembrie 1948 scria: „Ofiţer cu unfond solid de cu no ştinţe generale şi în special mili ta -re, fiind unul dintre meritoşii absolvenţi ai Şcolii Su -pe rioare de Răz boi. Generalul Panaitescu este un ofi -ţer distins din toate punctele de vedere şi, în special,prin calităţile sale de tact şi seriozitate. Deşi nou

înain tat-general de la 10 mai 1918 - pot să mă pro-nunţ că generalul Pa na itescu îndeplineşte toate con -di ţiile pentru a înainta la comandă de divizie, atuncicând va intra în discu ţie”.

Odată cu remobilizarea armatei române în no -iem brie 1918, dar mai ales în condiţiile constituiriiCo man damentului Trupelor din Transilvania, la 3de cem brie 1918, a fost numit şef al acestei structuri,la con ducerea căreia fusese numit generalul de di vi -zie Tra ian Moşoiu. Aşadar, generalul Ştefan Pa na i -tes cu a schim bat garnizoana Chişinău cu Sibiul,locul unde fu sese stabilit să funcţioneze noua struc-tură de co man dă, destinată să conducă operaţiile mil-itare din Tran silvania în subordinea directă a MCGromân.

În „Foaia calificativă” pentru perioada 3 decem-brie 1918 - 12 aprilie 1919, când s-a aflat la coman-da acestei structuri, generalul Traian Moşoiu a pre -zen tat activitatea şefului său de stat-major în cuvintedintre cele mai elogioase, din care rezultă şi unele in -for maţii despre activitatea în cadrul statului major alco mandamentului: „Generalul de brigadă PanaitescuŞte fan a îndeplinit funcţia de şef de stat-major al Co -man damentului Trupelor din Transilvania (actual-mente cu un efectiv de 6 divizii de infanterie şi 1 di -vi zie de cavalerie), distingându-se printr-o priceperedeo sebită în acest serviciu şi desfăşurând o activitatere marcabilă, susţinută de o putere de muncă extraor-dinară. Cu toate că, la începutul lunii decembrie1918, Comandamentul Trupelor din Transilvaniaabia lua fiinţă, totuşi generalul Panaitescu în talentulsău de organizator recunoscut şi de o pricepereadâncă a nevoilor armatei, a reuşit să creeze şi să for -me ze diferite birouri şi cartierul în scurt timp, aşa că,la 20 noiembrie 1918, toate serviciile şi birourile co -man damentului funcţionau într-un mod demn de toa -tă lauda. În conducerea serviciului de stat-major alco mandamentelor trupelor a dat dovezi palpabile deo cultură militară şi generală vastă, precum şi de unbun simţ admirabil. Cu ocazia pregătirii diferitelorpro iecte de operaţiuni, s-a distins printr-o concepţiesu perioară, izvorâtă dintr-o inteligenţă vie şi din cu -noş tinţe militare profunde. A desfăşurat o activitatere marcabilă pentru organizarea artileriei venită dinRe gat şi pentru dotarea ei cu atelaje, deoarece venisedin Ţară numai cu materialul. A dat o deosebită aten -ţie şi s-a ocupat cu o râvnă deosebită pentru facereaapro vizionărilor de tot felul, asigurând în limitelepo si bilităţii buna hrănire şi îmbrăcămintea trupelor.În re laţiile cu autorităţile civile a avut mult tact şi aştiut să rezolve în mod fericit cele mai grele chestiu-ni şi să evite conflictele de atribuţii, susţinând întot-deauna cu tărie drepturile şi prerogativele armatei deoperaţiuni. A contribuit, cu lumina şi energia sa, laintrodu ce rea unei preciziuni regulate la căile ferate şila protecţia trenurilor. Graţie măsurilor propuse degene ra lul Panaitescu, circulaţia pe căile ferate esteregulată (re glementată - n.n.).

(continuare în numărul viitor)Colonel (r) profesor universitar

dr. Ion GIURCĂPreluare din Revista ,,Document” nr. 3/2019

Generalul Ştefan Panaitescu Generalul Ştefan Panaitescu

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteViitorul anterior, Liviu OrneqViitorul anterior este monologul unui

vă duv, tată a doi copii, fost profesor uni-versitar, care îşi rememorează viaţa, de lasec venţe din copilărie la iubiri din adoles -cen ţă, muzici şi cărţi, peripeţii din timpular matei, beţii memorabile, prietenii de ne -în locuit, călătorii, dorinţe şi fantezii etc.To tul, în încercarea de a-şi purta demn bă -trâ neţea, singurătatea, insomniile, des -com punerea lentă, dar sigură a corpului.Ca intelectual, are suficient antrenamentteo retic pentru cea din urmă misiune. Însăaceas ta devine problematică atunci când nimic nu merge cum apla nificat şi viaţa îl ia din nou prin surprindere. Cum înveţi să-ţiac cepţi moartea iminentă?

www.nemira.ro

ConcertMihai Mărgineanu, 27 martie, ora 22:30, Hard Rock Cafe,

Bu cureştiArtistul şi trupa sa vor aduce un show autentic, anecdote sa -

vu roase şi hit-uri pe săturate. Eşti invitat să cânţi împreună cu eiMă iubeşte femeile, Gore din Chitila, Zariţa sau Jana.

Cântăreţ, compozitor şi actor, Mihai Mărgineanu este un artistromân ce a cucerit publicul cu piesele sale de muzică folk şi pop

rock. Muzica sa este inspirată dinfol clorul ro mânesc şi dezbate într-onotă plină de umor problemele coti-diene ale ro mâ nului clasic. De-a lun-gul timpului, Mărgineanu a lansatpiese precum Paraschivo, FoaieVerde, Foaie Fra gă, Zavalaidângasau Trecea un ţi gan, săracu. Deşis-a lansat în muzică destul de târziu,la vârsta de 36 de ani, piesele sale auavut succes la public aproape instant.Mărgineanu este cunoscut cinefililorşi din rolul lui Ardiles pe care-l joacăîn cel mai iubit serial românesc decomedie din ultimii 10 ani, Las

Fierbinţi, serial unde asigură coloana sonoră. Mihai Mărgineanua lansat pe 25 februarie 2019 cel mai recent album, Fum de ta -vernă, printr-un concert susţinut la Sala Palatului din Bucureşti.

www. infomusic.ro

Film5 minuteÎntr-un cinematograf din Bucureşti rulează un film controver -

sat, despre un cuplu format din două femei. La scurt timp dupăînceperea filmului, câţiva spectatori s-au ridicat şi s-au opus ve -he ment comunităţii LGBT prezente însală. Presa a acuzat Jandarmeria că nua intervenit pentru a pune capăt con-flictului, în urma căruia un tânăr esterănit şi ajunge la spital. Filmul se con-centrează pe povestea omului care acondus echipa de jandarmi (Nicu Hol-ban) în acţiunea de la cinematograf,printr-o investigaţie făcută de LilianaCalomfir, o tânără jurnalistă cunoscutăpentru reportajele ei neobişnuit deîndrăzneţe.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

Îngrijirea bolnavilor reprezintă nu numai o datoriemo rală a creştinului ca manifestare a dragostei faţă deaproa pele, aşa cum ne învaţă Mântuitorul Iisus Hristosîn Pilda samarineanului milostiv, ci şi o componentă ami siunii sociale a Bisericii.

Fiul lui Dumnezeu a venit în lume pentru a tămădui„orice boală şi orice suferinţă în popor”, înţelegând prinaceas ta bolile sufleteşti şi trupeşti ale oamenilor, El fiindDoc torul suprem Care a transmis această lucrare ca în -demn şi poruncă apostolilor şi ucenicilor Săi.

Astfel, Biserica întemeiată la Cincizecime este şispa ţiul în care cei bolnavi găsesc vindecare, misiunea safiind aceea de a tămădui sau vindeca pe cei bolnavi cao continuare a lucrării ei liturgice. Potrivit învăţăturilorSfin telor Evanghelii şi a Sfinţilor Părinţi, boala este, fieur marea păcatului, fie o încercare prin care Dumnezeudo reşte să ne întărească în virtute şi să ne apropie maimult de El. Nevoinţele celor aflaţi pe patul de suferinţă,care îşi asumă această cruce, sunt comparate cu ne vo in -ţe le mucenicilor şi ale marilor pustnici, iar grija arătatăfaţă de cei bolnavi este o jertfă bineplăcută lui Dumne -zeu.

Viaţa creştină trăită după rânduielile Bisericii este nunumai un mod de a ne feri de păcat, ci şi o modalitate dea preveni boala. Rugăciunea, postul, cumpătarea şi mi -lo stenia nu sunt doar obligaţii morale ale creştinului, cişi mijloace prin care cultivăm, cu ajutorul harului dum-nezeiesc, o viaţă fizică şi spirituală sănătoasă. Asceza

creş tină nu reprezintă doar lupta împotriva patimilorego iste, ci şi modul prin care trupul devine vas ales al luiDum nezeu şi templu al Duhului Sfânt.

Când omul îşi pierde sănătatea, ajunge adesea într-osta re de disperare asemenea lui Adam care a pierdut Ra -iul, dacă nu dă bolii sale un sens spiritual. Pentru omulbol nav, sănătatea pierdută iremediabil reprezintă bunulcel mai de preţ pe care şi-l doreşte cel mai mult. Deaceea, este firesc ca el să caute refacerea sănătăţii. Însălu crarea mântuitoare a lui Hristos vizează în primul rândsă nătatea sufletului care este nemuritor, spre deosebirede trup care este trecător sau stricăcios. Din acest motiv,Bi serica se roagă constant pentru sănătatea şi mântuireaoa menilor. Mântuitorul Iisus Hristos îi vindecă pe ceibol navi cu trupul pentru a arăta dumnezeirea Sa, dar şipentru a vindeca sufletul lor, îndreptând viaţa omuluipă cătos pe calea sfinţeniei. Hristos nu doar vindecă,pentru ca ulterior să nu se mai intereseze de cel vinde-cat, ci îi spune: „De acum să nu mai păcătuieşti ca să nuîţi fie ceva mai rău” (Ioan 5,14).

În acest sens, pastoraţia celor bolnavi urmăreşte, pelân gă sporirea credinţei în Mântuitorul Iisus Hristos -Doc torul sufletelor şi al trupurilor noastre, şi dobândireacon ş tiinţei că mântuirea sufletului şi trăirea în comuni-une cu Dumnezeu reprezintă ţelul vieţii omului, potrivitcu vintelor Domnului: „Căutaţi mai întâi Împărăţia ce ru -r ilor şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă”. Aceastălu crare pastoral-misionară se realizează de Biserică şi

prin aşezămintele sale social-filantropice destinate celorbol navi. Pe lângă alinarea suferinţei cauzate de boală,ro lul acestora este şi de a reface sănătatea sufletească aoa menilor.

Aşadar, scopul vindecării este mai ales mântuireaomu lui şi sfinţirea lui, dacă se foloseşte suferinţa cauza-tă de boală ca pe un mijloc de despătimire şi de apro pie -re de Dumnezeu - Izvorul vieţii. Iubirea sau bunătateama nifestată faţă de cei bolnavi trebuie să fie răspunsulnostru la iubirea milostivă a lui Dumnezeu arătată oa -me nilor: „Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru milostiveste”.

Prin credinţă, iubire milostivă şi hărnicie, putem adu -ce la îndeplinire porunca Domnului nostru Iisus Hristosde a sluji aproapelui, având conştiinţa datoriei, nu a me -ri telor, deoarece aşa cum se spune în Sfânta Evanghelie„sun tem slugi netrebnice, care am făcut ceea ce trebuiasă facem”, ştiind că oamenii vor fi judecaţi nu numaipentru faptele rele săvârşite, ci şi pentru binele pe carepu teau să-l facă, dar nu l-au făcut în timpul vieţii pă -mân teşti.

De aceea, trebuie intensificată educaţia credincio şi -lor pentru păstrarea sănătăţii, dar şi să organizăm colectede bani, alimente, medicamente şi haine pentru bolnavişi săraci. Prin toate acestea devenim mâinile iubirii mi -lo stive a lui Hristos pentru cei bolnavi şi săraci, aducândspe ranţă şi bucurie acolo unde este suferinţă şi întristare.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

O dator ie creşt ineascăO dator ie creşt inească

MOZAICCurierul ARMATEINr. 5 (513) din 16 martie 2020 Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

A REZUMA

RECÃPÃTATÃ

IZBIT

TAPISAT

AJUSTATÃ

PASIUNI

SÃRMANI

MISIUNE

IRONIZARE

OPRIMAT

ÎNSURAT

PREDÃRI

TIPTIL

LEGENDÃ

VEHICULRUSTIC

ªEA!

AUTOMOBILE

FULG

DIZOLVATÃ

SELENA

O ZI DINURMÃ

VRAJBÃ

UN TUNEL!A FOLOSI

ACUTE!

CÃTUªE

SOARTÃSPORADIC

Somnul îi ajută pe adolescenţi să facă faţă stresului

O noapte bună de somn îi poate ajuta pe ado-lescenţi să facă faţă stresului provocat de situaţiilesociale. Cercetătorii de la Universitatea Michigan(MSU), Statele Unite ale Americii, au desfăşurat unstudiu în care au participat elevi de liceu şi care s-aconcentrat asupra modului în care adolescenţii fac saunu faţă stresului. Rezultatele obţinute spun că ado-lescenţii care au parte de un somn odihnitor pot facefaţă mai bine situaţiilor sociale stresante, în aceststudiu fiind pus accentul pe problemele etnice şirasiale, notează Medicalxpress. Cercetătorii susţin că

adolescenţii care dorm suficient prezintă abilităţi derezolvare a problemelor mai bune şi sunt mai dispuşisă apeleze la ajutorul colegilor şi a celor apropiaţiatunci când se confruntă cu o problemă. „Acest studiuare implicaţii importante”, explică Yijie Wang, asistentuniversitar al Catedrei de dezvoltare umană şi studiifamiliale din cadrul MSU. Acesta mai adaugă:„Înţelegerea modului în care somnul îi ajută pe ado-lescenţi să facă faţă provocărilor sociale poate elucida,în consecinţă, modul în care încurajarea somnuluipoate îmbunătăţi adaptarea şi integrarea adolescenţilorîn timpul liceului şi nu numai”. Oamenii de ştiinţăexplică faptul că adolescenţii, în comparaţie cu copiiişi cu adulţii, prezintă un risc mai mare de a nu a aveaparte de un program de somn suficient, la baza acesteiprobleme aflându-se programul şcolar, naveta până laşcoală şi tensiunile sociale pe care le experimenteazăde-a lungul zilei. Acest studiu susţine importanţa celoropt ore de somn recomandate şi explică faptul că esteimportant ca aceştia să adopte o rutină de somn, vor-bim aici de o oră de culcare şi reducerea folosiriireţelelor sociale înainte de a adormi, pentru a facilitaodihna.

A fost descoperită o nouă gaură neagră

Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor tri -mise de către OSIRIS-Rex, în timp ce orbita asteroidulBennu. Sonda Osiris-Rex, care studiază asteroidulBennu, a trimis către oamenii de ştiinţă de la NASA oserie de date care indică existenţa unei noi găuri negrela o distanţă de 30.0000 de ani-lumină. Instrumentelesondei erau îndreptate către asteroid, dar spectometrulcu raze X a surprins o licărire care a corespuns respec-tivei găuri negre, la o extremitate a câmpului vizual alinstrumentului, notează Science Alert. Regolith X-RayImaging Spectrometer (REXIS), instrumentul care asurprins gaura neagră, a fost construit de către o echipăde studenţi care se specializează în domeniile legate deexploatarea spaţială, fiind considerat o oportunitate dea forma o nouă generaţie de cercetători. Oamenii deştiinţă au identificat raze x care păreau a-şi avea orig-inea de la o margine a asteroidului. „Verificările noas-tre iniţiale nu au arătat nici un obiect catalogat anteri-or în această poziţie din spaţiu”, explică Branden

Allen, cercetător al Universităţii Harvard şi primul omde ştiinţă care a observat emisiile găurii negre.„Detectarea acestei explozii de raze X este un momentimportant pentru echipa REXIS. Înseamnă că instru-mentul nostru funcţionează aşa cum era de aşteptat şila nivelul necesar instrumentelor ştiinţifice aleNASA”, explică Madeline Lambert, o studentă a MITcare a lucrat la REXIS. Observarea exploziilor de razeX poate fi realizată doar din spaţiu şi asta datorită câm-pului magnetic care înconjoară Pământul; oamenii deştiinţă sunt de părere că explozia identificată în lunanoiembrie a anului trecut, a avut loc când aceasta sehrănea din steaua obişnuită care orbitează.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Soacra la discuţii cugi nerele:

- Costele, tu crezi căexis tă viaţă după moar -te?

- După a ta, sigur!J

- Bulă, tu ai văzut vreodată o că pri -oa ră?

- Da, la televizor.- Eu te întreb dacă ai văzut-o în na -

tu ră.- Nu, tata nu ne lasă să scoatem te -

le vizorul afară.J

-Tatiiii, vreau să mă duci la circ!- Nu, Costele, cine vrea să te vadă,

să vină acasă!J

Am intrat într-o reprezentanţă autoşi i-am spus managerului:

- Soţia mea ar dori să discutaţidespre Loganul din vitrină.

- Îmi pare rău, domnule, dar nuavem nici un Logan în vitrină.

- Credeţi-mă pe cuvânt…acumaveţi!

J

La înmormântarea soacrei:Soţia: - De ce naiba plângi? N-ai

plă cut-o niciodată pe mama..Soţul: - Ştiu, dar mi s-a părut că

miş că..J

Un nebun se plimba prin curteaspi talului cu o sfoară de care era legatun CD.

- Ce faci cu sfoara aia?, întreabădoc torul.

La care nebunul, şmecher:- Trag, muzică!

J

Un pitic intră într-o librărie şi în -trea bă:

- Aveţi vreo carte despre ironie?- Bibliotecarul: Avem, e pe raftul

de sus!J

Incendiu într-un hotel. Toţi stri-gau:

- Apăăă, apăăăăăăăăăă!!La un moment dat la etajul trei se

des chide o fereastră şi Alinuţa strigă:- Iar în camera 32, două beri, vă

rog!J

Bunicul îl întreabă pe nepoţel:- Cum îl cheamă pe neamţul acela

mic care îmi tot ascunde lucrurile?- Alzheimer, bunicule!

J

- Iubito, ai zis că ştii să găteşti, darha bar nu ai!

- Dacă începi cu d-astea, următoruliaurt ţi-l prăjeşti singur!

J

- Iubito, să ai o zi minunată!- Nu-mi zici tu mie ce să fac!

J

La spitalul de nebuni, un doctorve de pe unul dintre pacienţii săi cumîşi dădea cu un ciocan peste degete.Curios, îl întreabă:

- Simţi vreo plăcere?- Da, atunci când dau pe lângă…

J

- De ce femeile mor întotdeaunamai târziu decât bărbaţii?

- Pentru că, în general, femeia în -tot deauna întârzie.

www.bancuri.ro

OppoWatch a fost anunţat oficial

În cadrul evenimentului de lansarepentru seria Oppo Fiind X2, companiachi neză a menţionat Oppo Watch, însănu a oferit detalii concrete despreaces ta, promiţând un nou evenimentde lansare în viitorul apropiat, dedicatnou lui său ceas. Se pare că într-ade-văr, Oppo Watch este încă un ceas careîşi in spiră design-ul de la AppleWatch. În timp ce la exterior, noulsmartwatch duce lipsă de originalitate,la capitolul hard ware intern şi soft-ware, Oppo Watch pare să încercecâteva lucruri foarte interesante,însăceasul va fi disponibil în două dimen-siuni: de 46 şi 42 mm. Modelul maimic are un ecran cu diagonală de 1,6”,iar cel mare de 1,9”. Ambele folosescînsă panouri AMOLED curbate lamar gini, cu densitate a pixelilor de326 ppi şi o gamă de culori extinsă, lastan dardul DCI-P3. La capitolul capa-bilităţi speciale avem ECG, posibilita -tea de a monitoriza pulsul, monito ri -zare pentru somn şi monitorizareaexer ciţiilor fizice. Ceasul poate fi fo -

lo sit şi pentru înot. Aceasta este o pre-mieră pentru ceasuri inteligente, însăpare un exerciţiu inutil, având în

vedere că pe ceas nu este aşaimportantă calitatea culo-rilor, întrucât nu vei urmăriclipuri video şi nu vei fedeamulte fotofrafii pe ecranulminuscul. Este interesant şimo dul în care Oppo a gânditmodul de ope rare al ceasului.Acesta dispune de un proce-sor Snapdragon Wear 2500 şiun co-procesor numit Apollo3, care poa te să preia anu-mite activităţi mai puţin pre-tenţioase. Compania promite40 de ore de utilizare întreîncărcări, cu un mod „low power” carepoate să func ţioneze 21 de zile. Dinfericire, în cărcarea este rapidă. Com-pania pro mi te încărcare „VOOC” carepoate să ali menteze 50% din capaci-tatea acumulatorului în doar 17minute, o performanţă similară cu ceaa telefoa ne lor FindX2. Oppo Watchdispune şi de func ţionalitate eSIM,acesta putând fi fo losit pentru apelurişi mesaje independent de un smart-phone. În cele din ur mă, la capitolulsoftware, avem de-a fa ce cu o versi-une pentru ceasuri a sistemului deoperare Color OS, bazat pe An droid.

Nokia 8.2 va apărea în fil-mul No time To Die

HMD Global, compania finlande -ză din spatele dispozitivelor mobilevân dute sub brandul Nokia, a anunţatcă telefonul oficial al lui James Bondîn filmul No Time To Die va fi un mo -del al său. Compania nu spune încăcum se numeşte telefonul, însă con-form imaginilor disponibile din trail-er-ul filmului, putem intui despre care

model este vorba. Se pare că JamesBond va folosi un Nokia 8.2 5G, tele-fonul care a apărut în imagini neofi-ciale în urmă cu câteva săptămâni sub„po recla” Captain America. Nokia 8.25G va fi primul smartphone 5G alHMD Global. Conform zvonurilordis ponibile în acest moment, acesta vafo losi un chipset Snapdragon 765, mo -de lul mid-range de la Qualcom capa-bil de conectivitate 5G. Avantajulaces tui model de procesor este însăfap tul că integrează modem-ul 5G,spre diferenţă de Snapdragon 865,care are modem separat. Telefonul apri mit porecla Captain America dincau za modulului de cameră. Acesta p -are să folosească patru senzori foto, cuun blitz LED în centrul acestora, în tre -gul modul de cameră fiind încadratîntr-un cerc, care aminteşte de scutulce lebrului super erou de la Marvel.Nokia 8.2 5G a apărut deja în fo to gra -fii reale, evenimentul de lansare fiindanun ţat pentru data de 19 martie.

www.go4it

Până a nu iubi, ştiam perfect ce înseamnădragostea.

Femeile fără prezenţa bărbaţilor strălucesc,iar bărbaţii fără femei se pierd.

E mai bine să mori din cauza proştilor decâtsă fii lăudat de ei.

Nu-i poţi cere noroiului să nu mai fie noroi.Atunci când o aşchie îţi intră în deget,

bucură-te că nu în ochi.Doar proştii şi şarlatanii cunosc şi înţeleg

totul.Dacă vrei să ai mai mult timp, nu fă nimic.Nimeni nu doreşte să îndrăgească omul sim-

plu din noi.Nu te uita în urmă. Nu aceasta e direcţia în

care trebuie să mergi.Încrederea în sine este prima cerinţă a ma -

rilor realizări.Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

În săptămânapremergă toa ree x e r c i ţ i i l o r„Puma” şi „BullRun”, militariiDetaşamentuluide Apărare Anti-aeriană au accen-tuat ritmul antre-namentelor şi seconcentrează pedetaliile misiu-nilor pe care urmează să le execute. Militarii români vorfi dislocaţi în poligonul Osna Laczka Arty alături deBateria 2 antiaeriană din Brigada 15 Mecanizatăpoloneză, unde se vor instrui timp de patru zile în ved-erea creşterii nivelului de interoperabilitate, prin punereaîn aplicare a procedurilor standard de ope rare.

Locotenent Corina CIOBANU

Militarii români aparţinând Detaşamentului deApărare Antiaeriană „Liliecii Negri” au fost onoraţi să seîntâlnească la Ambasada României din Varşovia cuMajestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române şiAlteţa Sa Regală, Principele Radu, cu ocazia unei viziteoficiale pe care aceştia au efectuat-o în Polonia.

Această ocazie deosebită de a cunoaşte în persoanăFami lia Regală, a fost prilejuită de desfăşurarea primei

ediţii a con-f e r i n ţ e i„ W o m e nLeade r sh ipF o r u m ” ,e v e n i m e n td e d i c a ti m p l i c ă r i ifemeilor dinRomânia şiPolonia înp o l i t i c ă ,economie şi

educaţie. Forumul s-a desfăşurat subpatronajul Majestăţii Sale Margaretaşi a fost organizat de AmbasadaRomâniei împreună cu Institutul Cul-tural Român din Varşovia şi Camera

Bilaterală de Comerţ şi Industrie Româno-Polonă.De asemenea, în cadrul acestui eveniment, Secretarul

de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţiii n t e r n a ţ i o n a l e ,Simona Cojocaru, aparticipat cu panelulintitulat „SuccessfulWomen in PublicLife” şi a subliniatimportanţa menţineriiegalităţii de şanse îninstituţiile publice şiprivate şi de contin-uare a eforturilor depromovare a acestei agende prin acţiuni derulate la nivelnaţional şi internaţional. Ulterior, Secretarul de statSimona Cojocaru s-a întâlnit cu militarii români dislocaţiîn Grupul de Luptă NATO şi le-a mulţumit pentru soli-daritatea aliată şi pentru profesionalism, oferindu-leplachete simbolice în semn de recunoştinţă.

Locotenent Corina CIOBANU

Pe data de 27 februarie, s-a desfăşurat în garnizoanaBraşov, Campionatul militar de cros, etapa pe Divizia 2Infanterie „Getica”, activitate la care au participat loturi-le batalioanelor subordonate brigăzii. Militarii s-au între-cut pe distanţa de 10 km la masculin şi de 6 km la femi-nin.

Clasament individual masculin: locul I - plt. CătălinRotaru, Batalionul 228 Apărare Antiaeriană „PiatraCraiului”, locul II - frt. Alin Şupală, Batalionul 21 Vână-tori de Munte „General Vasile Mociulschi”, locul III -sold. Adrian Dragomir din Batalionul 30 Vânători deMunte „Dragoslavele”. Clasamentul individual feminin:

locul I - sg.Diana Sal-man din Bri-gada 2 Vână-tori deMunte „Sar-mizegetusa”,locul II - frt.D i a n aManoilă dinBrigada 2Vânători deMunte „Sar-

mizegetusa”,locul III - frt.D i a n aFlores cu dinBa ta l i onu l30 Vânătoride Munte„Dragosla-vele”. Clasa-ment echipe-m a s c u l i n :locul I -Bata-lionul 30Vânători de Munte „Dragoslavele”, locul II - Batalionul21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”,locul III - Batalionul 228 Apărare Antiaeriană „PiatraCraiului”. Clasament echipe - feminin: locul I - Brigada 2Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, locul II - Batalionul30 Vânători de Munte „Dragoslavele”, locul III - Batalio-nul 33 Vânători de Munte „Posada”. Clasament general:locul I - Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslave-le”, locul II - Batalionul Brigada 2 Vânători de Munte„Sarmizegetusa”, locul III - Batalionul 21 Vânători deMunte „General Leonard Mociulschi”.

Plutonier-major Răzvan ITU

Fruntaşul Mihai-Alexandru Pătru are 21 de ani. Parti-cipă pentru prima dată la o misiune în teatrul de operaţiiAfganistan şi este cel mai tânăr militar din Batalionul 21Protecţia Forţei „Viperele Negre”.

„M-am gândit foarte mult la această misiune. Mulţimi-au zis că sunt prea tânăr pentru asta, să mai aşteptpuţin, dar eu am decis că aşa este cel mai bine. Cu cât eştimai tânăr cu atât poţi să faci mai multe în carieră. Ceea ceîmi doresc e să ne facem treaba cât mai bine şi să neîntoarcem toţi acasă. Am ales să fac parte din ArmataRomâniei la sfatul unui prieten care era deja militar. Cândam ajuns la Biroul Informare-Recrutare trebuia să îmialeg arma şi specialitatea, dar nu ştiam încă ce îmi doreamsă fiu. Am văzut pe un panou o fotografie cu vânători demunte, însoţită de un text care m-a motivat şi astfelmi-am ales această specialitate: Vânătorii de munte exe-cută acţiuni militare în teren muntos-împădurit, indiferentde vreme şi anotimp!”. De la primul meu contact cu Bata-lionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociul-

schi” am rămasprofund impre-sionat. Am înce-put printr-o con-vocare de spe-cialitate, la careau participat toţimilitarii nouveniţi. Dupăaceastă activita-te, mi-am datseama cât debine pregătiţisunt vânătorii demunte de la Pre-deal şi a începutsă îmi placă tot mai mult să fac parte din acest batalion”-fruntaş Mihai Alexandru Pătru.

Căpitan Mariana DINU

LepşaDacă îţi doreşti o oază de linişte şi relaxare, poţi po -

po si încrezător pe tărâmul de legendă al celei mai cunos-cute balade româneşti „Mioriţa”, aflat pe plaiurile Vrân -ce ne. Aici, fiecare munte aparţine câte unui fecior alVrân cioaiei, iar Ştefan cel Mare nu ar fi putut izbândiasu pra turcilor fără ajutorul hotărâtor al vrâncenilor. Iardintre cei trei ciobani mioritici, unul, cel mai „ortoman“,este vrâncean. Şi enumerarea legendelor poate continuala nesfârşit, devenind ea însăşi o legendă. Aşa a apărutun loc minunat, un colţ de rai pe nume: Lepşa, „PerlaVrancei”. Aflată la 75 de kilometri de Focşani, departede agitaţia oraşelor, este o zonă turistică mai puţin me di -a ti zată, dar care te desfată cu peisaje uimitoare. Lepşaeste situată în vestul judeţului Vrancea, la intrarea în Pa -sul Tulnici, care face legătura între Moldova şi Ardeal.Tra seul, care poate fi făcut doar cu autoturismul, iarpentru temerari şi cu bicicleta, este unul simplu: Foc -şani-Boloteşti-Vidra-Valea Sării-Bârseşti-Tulnici-Lepşa.Ne încadrată oficial în categoria staţiunilor turistice,Lep şa a devenit raiul pensiunilor agroturistice. În ultimii15 ani, au fost construite aici aproximativ 1.500 de vile,iar casele localnicilor au fost transformate în pensiunipri mitoare.

Pe lângă peisajele pitoreşti şi mâncarea delicioasăspe cifică zonei, staţiunea Lepşa se laudă cu numeroasetra see amenajate pentru drumeţii, mănăstiri, cascade şicu Rezervaţia Naturală Cheile Tişitei. Cea mai cunoscu -tă mănăstire din zonă este Mănăstirea Lepşa, una dintrecele mai vechi din Vrancea. Aşezământul care poartăhra mul Maicii Domnului a fost construit iniţial de local-nici în anul 1789, iar, mai apoi, dărâmată în 1927. Bi se -ri ca a fost refăcută 9 ani mai tarziu, în 1936, reprezen-tând una dintre cele mai importante atracţii turistice alezo nei. Cascada Putnei, monument al naturii, este obiec-tivul care atrage sute de mii de vizitatori anual. Şi, într-ade văr, este un peisaj desprins parcă dintr-o lume ireală.Put na, care nu este un râu mare, îşi strecoară apele, carealt minteri se scurg printr-o albie lată de câţiva metri,printr-un şanţ de doar un metru, săpat în stâncă, pentruca, mai apoi, să formeze un lac rotund, limpede şi încân-tător, cu diametrul de 20 de metri. Doar că acest lac seaflă în fundul unui puţ adânc de peste zece metri. Puţfor mat destul de recent, în ultima jumătate de secol, caur mare a unei prăbuşiri a malului. Iar întreaga privelişteare darul de a te lăsa fără cuvinte. Cât timp eşti în preaj -ma cascadei, rămâi mut de încântare. Alt obiectiv turis-tic de mare interes din zonă îl reprezintă Rezervaţia Na -tu rală „Cheile Tişiţei”, o vale adâncă săpată de râul Ti şi -ţa între Tisaru Mare şi măgura Râpa Caprei. Pentru de -să vârşirea acestuia din urmă, omul în simbioză cu natu-ra au realizat acet ansamblu spectaculos. Istoria a în ce -put acum mai bine de două sute de ani, atunci când înlun gul Tişiţei se afla, o uriaşă exploatare forestieră.Pentru a înlesni accesul, s-au construit un drum, apoi ocale ferată. Dimensiunea exploataţiei a crescut de la anla an, până acum un secol. Apoi, n-a mai rămas nici unco pac. Oamenii au părăsit locul, iar natura a înfăptuit unmi racol: pădurea s-a regenerat de la sine. După un secol,ara tă din nou ca un codru virgin. Iar oamenii, acum maiîn ţelepţi, au ajutat natura să-şi desăvârşească opera. Zo -na a fost declarată rezervaţie naturală şi protejată ca ata -re. Acum, în zonă, trăiesc din nou lupi, urşi bruni, râşi şica pre negre, ca şi căprioare, cerbi şi mistreţi. Totul într-un echilibru desăvârşit. Pentru orăşeni, dar mai alespentru copii, în rezervaţie au fost amenajate şi trei traseete matice: al ursului, al lupilor şi al râsului. De-a lungullor, drumeţii găsesc panouri cu informaţii despre acesteani male, dar şi mulaje ale urmelor, reconstituiri ale adă-posturilor, ca şi o mulţime de locuri de popas amenajateîn cele mai frumoase puncte. Peisajul, când molcom,când spectaculos, completează tabloul. Indiferent cât dede parte veţi merge, peisajul este mirific în toate anotim-purile. Iar cuvintele nu pot zugrăvi, în nici un fel, frumu -se ţea locurilor. Aşa că, cel mai bine, mergeţi şi vizitaţire zervaţia, apoi rămâneţi, măcar o noapte-două, la unadin tre pensiunile din zonă. Gustaţi păstrăvii de la păs tră -vă ria din sat, alături de un bulz ciobănesc, totul udat deun pahar din vinurile Vrancei.

Mihaela DIACONU

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 5 (513) din 16 martie 2020Pagina 8

Întâlnire la nivel înaltÎntâlnire la nivel înalt Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe

Cel mai tânăr vânător de munte Cel mai tânăr vânător de munte

Campionatul militar de crosCampionatul militar de cros

Antrenament Antrenament intensificatintensificat

Sergent GheorghePodosu: ,,Cu ocaziaacestei zile speciale,doresc să le urez mameişi surorilor: O primă-vară frumoasă şi un căl-duros La mulţi ani!

Iar, iubitei mele,care în această zi îşi săr-bătoreşte aniversarea îidoresc: Să poţi să-ţi ieidin cer seninul/ Săreuşeşti să-mpiedicichi nul/ Să zbori pe aripide iubire/ Să-ţi fiezborul împlinire/ Să sorbicu sete o privire/ Să guştimereu din fericire/ Să aitot ce-ai visat vreodată. La

mulţi ani!”.Căpitan Mariana

DINUFoto: Plutonier-major

Vasile GĂBRIAN

8 martie 8 martie în Afganistan în Afganistan