publicitate prin sistem de transmisie de date prin bluetooth
TRANSCRIPT
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Cuprins
CAPITOLUL I. INTRODUCERE.............................................................................5
1.1. Protejarea naturii prin economia hârtiei................................................................6
1.2. Despre ideea proiectului.................................................................................................6
CAPITOLUL II. PUBLICITATE ȘI MARKETING.................................................9
2.1. Introducere în publicitate............................................................................................10
2.2. Distincţii faţă de alte domenii înrudite..................................................................11
2.3. Procesul activităţii de publicitate.............................................................................14
2.4. Funcţiile publicităţii.......................................................................................................15
2.5. Rolul publicităţii în activitatea de marketing.....................................................16
2.6. Metode de publicitate neconven ionalăț ................................................................18
CAPITOLUL III. TRANSMISII DE DATE............................................................23
3.1. Studiul de dezvoltare ale retelei de comunicatii.....................................................25
3.2. Tehnologii pentru medii mobile...................................................................................26
3.2.1. Java 2 Micro Edition (J2ME).................................................................26
3.2.2. Tehnologia Bluetooth.............................................................................28
CAPITOLUL IV. BLUETOOTH.............................................................................34
4.1. Începutul............................................................................................................................. 35
4.2. SIG.......................................................................................................................................... 35
4.3. Ce este Bluetooth?...........................................................................................................36
4.4. Versiuni Bluetooth..........................................................................................................36
4.5. Aplicatii Bluetooth pentru Android........................................................................38
4.6. Configurare Bluetooth...................................................................................................39
4.7. Utilizarea Bluetooth......................................................................................................40
4.7.1. Stiva de protocoale.................................................................................40
3
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
4.7.2. Nivelul radio...........................................................................................40
4.7.3. Nivelul de baza.......................................................................................41
4.7.4. Nivelul LMP(Link Manager Protocol)..................................................42
4.7.5. Nivelul HCI(Host/Controller Interface).................................................42
4.7.6. Nivelul Logic Link Control andAdaptation..........................................42
4.7.7. Service DiscoveryProtocol(SDP)..........................................................43
4.7.8. Cable replacement and telephony...........................................................43
4.7.9 Protocoale adaptate..................................................................................44
4.8. Stratul Fizic........................................................................................................................ 45
4.9. Legăturile vocale şi de date.........................................................................................45
4.10. Protocoale utilizate de Bluetooth..........................................................................47
4.10.1. Protocoale ale Nucleului Bluetooth......................................................48
4.10.2. Baseband (BB).....................................................................................48
CAPITOLUL V. BLUETOOTH MARKETING.....................................................50
5.1. Ce este bluetooth marketing?....................................................................................51
5.2. Functionalitatea bluetooth marketing:.................................................................51
5.3. Continutul Pachetelor...................................................................................................52
5.4. Memoria dispozitivului................................................................................................53
4
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
5
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
1.1. Protejarea naturii prin economia hârtiei
Ce inseamna pentru noi 2 coli de hartie si un ziar aruncate zilnic? O tona de hartie
irosita pe an, pentru care au fost folosite pana la trei tone de lemn. Mai bine spus, pentru
cele doua foi si un ziar pe care il rasfoiesti si il lasi la o parte se taie intre 17 si 20 de
copaci.
Anual, in intreaga lume, se taie aproximativ 14 milioane de hectare de padure.
Consecintele acestui fenomen: degradarea solului, alunecari de teren, poluarea si disparitia
unor specii de plante si animale.
Cine şi-ar putea imagina lumea din zilele noastre fără existenţa imenselor cantităţi
de hârtie, care îndeplinesc diverse roluri în viaţa de zi cu zi, de la cele comune, chiar
banale, în igienă, gospodării, ambalaj, la rolul important din mass-media şi la cele pe care
le îndeplineşte în industrie, la filtrarea substanţelor chimice sau în diferite alte sectoare de
activitate ale industriei chimice, alimentare, etc.
Ei bine, măcar în ce privește mass-media pot fi luate măsuri de diminuare a acestui
consum dăunător. Scopul principal al proiectului “Publicitate prin sistem de transmisie de
date prin Bluetooth” este acela de a veni in sprijinul mass-mediei, de a face publicitate, de
a informa consumatorii unui magazin ofertele acestuia folosind un timp și costuri mult mai
mici, utilizandu-se pentru transmiterea mesajelor, tehnologia bluetooth.
Odata cu inlaturarea costurilor mari si a timpului necesar pentru fabricarea,
tiparirea si livrarea pliantelor am mai avea un avantaj ce l-am aduce intregii planete si
noua. Inlaturand hartia am reduce defrisarile masive ce au avut loc in ultimile decenii,
provocand mari poluari intregii planete, pentru a fabrica hartie care dupa cateva minute in
care a fost citita este aruncata la cosul de gunoi. Astfel am putea avea un aer mult mai curat
si am economisi multa hartie.
1.2. Despre ideea proiectuluiPrin lucrarea intititulata “Publicitatea prin sistem de transmisie de date prin
Bluetooth “ se doreste a se dezvolta un dispozitiv si un program care vor lucra impreuna
in scop comercial si ecologic.
Privind scopul comercial acest ansamblu isi propune in sens larg publicitate
transmisa prin radio – bluetooth. Mai exact isi propune transmiterea ofertelor din orice
magazin sub forma de mesaj electromagnetic prin intermediul radio-bluetooth-lui catre
telefoanele consumatorilor din preajma respectivului magazin. Trasmiterea nu se face
6
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
oricum ci precedata de o cerere automata ,adresata consumatorilor pe telefon,de acceptare
a ofertei .
Oferta se presupune a fi organizata sub forma unei imagini care sintetizeaza ofertele
actualizate , pentru telefoanele mobile ce nu permit accesarea unei pagini web .Pentru
telefoanele ce permit acest fapt oferta va avea desig-ul unei pagini web pentru accesarea
mai eficienta a ofertelor active.
In cazul mall-urilor si a lanturilor de magazine , pentru a se evita fluxul mare de
cererinte pe telefonul consumatorului ,ofertele tuturor magazinelor vor fi organizate in
cadrul aceleasi pagini structurate astfel incat navigarea printre oferte sa fie
accesibila ,logica si usor de inteles.
Tinandu-se cont ca in momentul de fata toata lumea detine si foloseseste un telefon
mobil mai performant sau mai putin performat inca de la cele mai fragede varste pana la
cei mai invarsta,de aici pleaca si idea noastra de a ne folosi de telefoane .
Telefonul mobil are un impact tot mai puternic asupra societăţii datorită
funcţionalităţilor multiple oferite, funcţionalităţi precum comunicarea la distanţă, realizarea
de poze sau utilizarea unei agende elecronice.
O dată cu creşterea numărului de telefoane mobile au crescut şi performanţele
acestora şi totodată funcţiile de care aceste dispozitive dispun.
Evoluţia telefoanelor mobile este foarte rapidă, modelele lansate cu un an în urmă
fiind considerate depăşite în prezent datorită faptului că noi functionalităţi şi noi standarde
sunt introduse. Potrivit unui studiu dat publicităţii de compania de cercetare Pew Internet
Project , cele mai populare activităţi, pe lângă cele de recepţionare şi efectuare a apelurilor,
sunt cele de transmitere a mesajelor SMS şi fotografierea, 58% dintre repondenţi efectuand
ambele activităţi, cel puţin o dată pe zi. Studiul mai arată faptul ca telefonul mobil este
echipamentul de comunicare la care oamenii ar renunţa cel mai greu. Telefoanele mobile
din ziua de astazi sunt capabile să realizeze sarcini care erau considerate imposibile în
urmă cu doi ani, sarcini precum controlul unor procese industriale sau comanda, controlul
şi informarea asupra unui sistem de alarmă, motiv pentru care studiul pentru identificarea
unor noi funcţionalităţi, precum trimiterea unui mesaj de genul mesajelor sms într-un mod
gratuit, reprezintă o mare provocare.
Crearea de soluţii software unice pentru acest domeniu este însă destul de dificilă
datorită varietăţii telefoanelor mobile prezente pe piaţă. Au fost identificate o serie de
standarde şi soluţii pentru dezvoltarea de software pentru telefoanele mobile (J2ME,
7
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Peer2Me, JXTA). De asemenea, telefoanele mobile sunt în general echipate cu diverse
tehnologii pentru realizarea schimbului de date în reţea, precum GSM, Bluetooth, IrDa,
WLAN, tehnologii care permit conectarea telefoanelor mobile în diferite moduri, contexte
şi distanţe, fiecare având avantajele şi dezavantajele sale.
Una dintre cele mai utilizate tehnologii de la ora actuală este tehnologia Bluetooth,
aceasta asigurând comunicarea între dipozitive mobile aflate în inele de proximitate de
aproximativ zece metri.
Acest proiect are si un mare impact ecologic deoarece nu va mai fi nevoie de
consumul imens de hartie folosit in momentul de fata pentru imprimarea plinatelor
promotionale .
Pe langa aceasta apare o noua lista de avantaje folosindu – se aceasta tehnologie,
fabricarea, spatial depozitari hartie, imprimarea acesteia, distribuirea dispar asa ca timpul
se micsoreaza considerabil.
8
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
CAPITOLUL II. PUBLICITATE ȘI
MARKETING
9
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
2.1. Introducere în publicitate
Atât publicitatea cât şi relaţiile publice joacă un rol tot mai important în viaţa
socială, fiind indisolubil legate de comunicarea de masă, al cărei impact atât asupra
individului cât şi a societăţii în ansamblu sunt binecunoscute.
Ele sunt expresii ale unor paradigme economice, sociale şi chiar politice şi se
bucură de sprijinul unui aparat teoretic din ce în ce mai sofisticat. Publicitatea şi relaţiile
publice au împrumutat şi adaptat cu succes concepte, teorii şi tehnici din ştiinţele sociale şi
în special din sociologia opiniei publice, psihologia aplicată, antropologie, management,
retorică şi analiză statistică.
Acestea se folosesc “de instrumente teoretice care le permit să analizeze şi să
înţeleagă individul în relaţiile sale cu propriile dorinţe şi motivaţii, în interacţiunile sale cu
ceilalţi din societate, în percepţia pe care o are asupra mijloacelor de comunicare şi a
modurilor de reprezentare a acestora”. (Guyot, 1992, 254)
Dacă la început publicitatea lucra mai mult intuitiv, informativ, bazându-se pe
geniul unor creativi de excepţie, tendinţa actuală este de a se baza din ce în ce mai mult pe
cercetare.
Obiectivul este de a face din publicitate mai degrabă o “investiţie” decât un “joc al
întâmplării”,de a aborda consumatorul în lumina unor “tehnologii de comunicare”
fundamentate ştiinţific, bazate pe un aparat conceptual solid şi o abordare strategică.
Deşi la prima vedere publicitatea pare a ţine mai degrabă de marketing (deci de
ştiinţele economiei) decât de sociologie sau psihologie – aşa cum afirmă chiar unii autori
de marcă – cum ar fi P. Kotler şi W. Mindak2 (1978) – tot mai mulţi specialişti în domeniu
apreciază că Publicitatea se revendică mai degrabă din sociologia comunicării şi psihologia
aplicată.
Prin efectele pe care publicitatea şi relaţiile publice – datorită faptului că sunt
vehiculate de mass media – le au asupra individului şi structurilor sociale, acestea au
devenit factori care influenţează semnificativ viaţa socială, inducând chiar schimbări
majore. Astfel, în ţările dezvoltate economic, nici o decizie politică sau socială importantă
nu este luată fără consultarea specialiştilor în comunicare şi fără a se avea în vedere
efectele asupra opiniei publice.
10
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
2.2. Distincţii faţă de alte domenii înrudite
Vom defini în continuare ce este publicitatea ca şi domeniile conexe cu care de
multe ori acestea interferă, ceea ce impune stabilirea unor delimitări clare, în măsură să
prevină apariţia unor confuzii.
a. Publicitate (advertising)
Am fi preferat să folosim în cursul lucrării termenul din limba engleză -advertising-
faţă de cel românesc de “publicitate”, deoarece acesta din urmă este folosit de multe ori ca
traducere şi pentru alt domeniu al comunicării, respectiv publicity, ceea ce conduce la
suprapuneri de sensuri.
Acesta din urmă este de multe ori tradus tot prin publicitate, deşi are un cu totul alt
înţeles decât cel de advertising, iar între cele două domenii există distincţii majore. Întrucât
însă în acest moment în România termenul de “publicitate” este intrat în uz şi desemnează
cea mai mare parte a încărcăturii conceptuale a celui de advertising, el va fi folosit în
continuare, deşi practicienii domeniului afirmă că nu înglobează tot ceea ce înseamnă de
fapt advertising. Din aceste considerente, uneori, pentru acurateţe conceptuală, vom folosi
termenul din limba engleză.
Advertising-ul (publicitatea) este definit ca fiind în acelaşi timp “ştiinţa, afacerea
sau profesia creării şi diseminării mesajelor (reclamelor), o instituţie socială care afectează
viaţa de zi cu zi a fiecărui individ, o forţă care modelează cultura de masă, o componentă a
activităţii de marketing sau o sursă de informare despre produse, servicii, evenimente,
indivizi sau instituţii (companii)”.
O reprezentare mai clară asupra acestui fenomen putem obţine descriind mai
degrabă procesul decât conceptul: “Advertising-ul (publicitatea) este procesul plasării unor
reclame identificabile, în media bine definite, contra unor costuri cunoscute ale spaţiilor
sau timpilor folosiţi pentru aceasta”.
b. Publicity
Acest concept – greşit tradus în română tot prin “publicitate” – poate fi definit mai
degrabă printr-o expresie decât printr-un cuvânt. Publicity este procesul prin care o
organizaţie sau un individ încearcă să se facă cunoscuţi opiniei publice, să ocupe un loc
vizibil în spaţiul public.
Publicity desemnează informaţiile difuzate de către media fără ca acestea să fi fost
plătite şi care au rezultat cel mai adesea în urma unor evenimente. Publicity mai este
11
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
cunoscut şi ca “publicitate gratuită”, concretizată în orice tip de expunere în media a
produselor/serviciilor sau factorilor de decizie ai unei companii.
Spre deosebire de advertising ce presupune plasarea unor reclame vizibile în mass
media contra unor costuri cunoscute, publicity constă în oferirea de informaţii către media
de informare în speranţa că acestea vor fi apreciate ca având valoare de ştiri
(newsworthness); prin urmare publicate fără a fi plătite. Diferenţa dintre advertising şi
publicity este şi mai clară în ceea ce priveşte costurile şi gradul de control asupra
procesului. Cei ce plasează reclame (publicitorii) plătesc pentru spaţiu sau timp media, iar
proprietarii acestora au obligaţia de a nu modifica deloc mesajele şi imaginile. În cel de-al
doilea caz, atât costurile cât şi controlul asupra mesajelor sunt reduse, proprietarii de media
putând modifica mesajele fără a fi acuzaţi de aceasta.
c. Relaţiile publice (public relations)
Relaţiile publice au fost definite de IPR – Institute for Public Relations – ca fiind
“efortul planificat şi susţinut de a stabili şi menţine o stare de simpatie şi înţelegere între o
organizaţie şi mediul ei”.
O altă definiţie larg acceptată (dintre zecile de definiţii existente), cunoscută ca
“Declaraţia Mexicană” oferă şi mai mult credit activităţii de relaţii publice: “Practica
relaţiilor publice este artă şi ştiinţa socială de a analiza tendinţele, a programa consecinţele
acestora, a consilia liderii organizaţiilor şi a implementa programe de acţiune planificate
care să slujească în acelaşi timp şi organizaţiile şi interesul public”.
d. Marketing
Dintre nenumăratele definiţii ale domeniului, am ales-o pe aceea care ajută cel mai
mult la clarificarea relaţiilor şi distincţiilor dintre Marketing, Relaţii Publice şi Publicitate.
“Marketingul este procesul de creare a unor nevoi în rândul consumatorilor pentru
un produs sau serviciu, motivarea vânzării acestuia şi distribuirea lui consumatorilor, în
scopul obţinerii unui profit.”
Dacă în momentul de faţă exisă în rândul specialiştilor opinia unanimă de a
considera Publicitatea ca instrument principal al activităţii de marketing, în schimb privind
relaţia dintre marketing şi relaţii publice există mai multe modele conceptuale:
1) funcţii separate dar egale;
2) funcţii egale, dar care se suprapun;
3) marketingul ca funcţie dominantă;
4) relaţiile publice ca formă dominantă;
12
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
5) marketingul şi relaţiile publice ca funcţii convergente.
Distincţiile dintre marketing şi relaţii publice apar clar din analiza principalelor lor
caracteristici: publicurile vizate, media prin care acestea sunt atinse, costurile şi mijloacele
de plată şi scopul comunicării.
În concluzie, distincţia majoră dintre aceste domenii reiese din analiza şi obiectivele
lor. În timp ce marketingul se ocupă cu promovarea relaţiilor de schimb cu consumatorii şi
încercările de a-i atrage şi satisface pentru a atinge obiectivele economice ale unei
organizaţii, obiectivul Relaţiilor
Publice este de a crea şi menţine sprijinul şi bunăvoinţa grupurilor sociale cu care
interacţionează o organizaţie, astfel încât aceasta să-şi atingă obiectivele.
e. Promotion – Promovare – Promoţii
Promotions sau Promovarea vânzărilor desemnează un ansamblu divers de tehnici
specifice destinate să stimuleze vânzarea mai rapidă ori într-un volum mai mare a unor
produse sau servicii. Promovarea vânzărilor presupune o acţiune pe termen scurt, iar
tehnicile sale specifice aduc consumatorului avantaje imediate de tip economic şi material.
Promovarea include toate activităţile folosite pentru a aduce produsul în atenţia
consumatorului, cât mai aproape de el, incluzând deopotrivă efortul de convingere pentru
a-l cumpăra.
În concluzie putem spune că publicitatea oferă un motiv pentru a cumpăra, în timp
ce promovarea oferă un stimulent pentru a cumpăra.
f. Distincţia publicitate – reclamă
O altă confuzie apare frecvent între aceşti doi termeni, care, cel mai adesea, sunt
priviţi ca similari. Conceptele sunt însă diferite, în timp ce publicitatea desemnează în
special domeniul, procesul, ştiinţa diseminării reclamelor, reclama este produsul efectiv al
procesului de advertising (macheta, spotul etc.)
2.3. Procesul activităţii de publicitate
Pentru a înţelege mecanismul publicităţii, putem privi întreg procesul activităţii de
publicitate prin prisma schemei clasice a comunicării (paradigma cibernetică clasică a lui
Shanon şi Publicitate si reclama Weaver): un emiţător transmite un mesaj prin intermediul
13
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
unui canal către un receptor. Acest mesaj este formulat într-un cod şi se găseşte într-un
context comunicaţional.
Emiţătorul ,în cazul publicităţii emiţătorul este ansamblul: client – numit şi
anunţător (beneficiarul publicităţii) – şi Agenţia de publicitate.
Anunţătorul este organizaţia sau persoana care oferă bani pentru o campanie
publicitară şi este cel care comandă Agenţiei de publicitate crearea unui mesaj de
informare sau de tip persuasiv, menit să informeze sau să modifice atitudinea unui grup
ţintă în vederea cumpărării unui produs/serviciu. Există însă şi situaţii în care scopul
campaniei publicitare este vânzarea.
Produsul realizat de către Agenţia de publicitate la cererea anunţătorului se numeşte
“Reclamă”, şi este ceea ce devine mesaj pentru receptor, adică pentru grupul ţintă. Pentru
receptor, emiţătorul va fi însă întotdeauna anunţătorul, clientul agenţiei, cel care a plătit
campania.
Mesajul este produsul finit elaborat de către agenţia de publicitate la
cererea anunţătorului, adică reclama.
Receptorul este publicul sau grupurile ţintă vizate de către
produsul/serviciul pe care anunţătorul vrea să îl promoveze.
Canalul este unul dintre mediumurile clasice de comunicare (TV, presa
scrisă, radio, afişaj, cinema) sau un medium neconvenţional
Codul este specific grupului ţintă vizat de publicitate şi este sarcina
Agenţiei de publicitate să identifice acest cod şi să realizeze campania ţinând cont de
caracteristicile acestuia (valori şi stiluri de viaţă, obiceiuri de consum, reguli de conduită
socială etc.)
Contextul este mediul comunicaţional, social, economic şi cultural în care
se desfăşoară campania publicitară. Acesta are o foarte mare importanţă în alegerea
strategiei de comunicare şi a mesajului publicitar.
2.4. Funcţiile publicităţii
Literatura de specialitate consemnează printre principalele funcţii ale publicităţii:
a. Funcţia de comunicare, de informare, de transmitere de informaţii
Este funcţia fundamentală a publicităţii, este aceea care facilitează relaţia dintre
anunţător şi consumator şi răspunde obiectivului primar al reclamei: de a face cunoscut un
produs/serviciu.
14
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
b. Funcţia economică
După unele teorii (teoria americană a puterii de piaţă) publicitatea are rolul de a
distrage atenţia consumatorilor de la preţ, în timp ce după altele dimpotrivă, publicitatea
sensibilizează consumatorul în ceea ce priveşte preţurile, stimulând astfel competitivitatea.
Dincolo de aceste teorii un lucru este cert: publicitatea are o funcţie economică reală, fiind
la nivel macro “benzina care pune în mişcare motorul economiei”, iar la nivel micro
factorul care influenţează cel mai direct consumatorul în luarea deciziei de cumpărare.
c. Funcţia socială
Se consideră că publicitatea are o funcţie socială, deoarece este unul din factorii
care în ultima vreme influenţează semnificativ atât indivizii cât şi instituţiile sociale.
Indivizii primesc prin intermediul publicităţii, pe lângă informaţia de tip comercial
şi o cantitate imensă de “informaţie tăcută” privind regulile sociale general acceptate,
atitudini, roluri; oferă modele de comportament social etc. Publicitatea facilitează, de
asemenea, diseminarea rapidă a ideilor noi şi a inovaţiilor tehnice, de care profită ulterior
întreaga societate.
d. Funcţia politică
Se poate vorbi de capacitatea pe care publicitatea o are de a educa, de a influenţa,
de a propune şi chiar de a impune modele, de capacitatea de a sensibiliza consumatorii
asupra puterii lor de a influenta, prin simplul act de cumpărare, sau prin presiunile de tip
juridic, echilibrul economic de pe piaţă. Modificarea echilibrului de forţe la nivel economic
are aproape întotdeauna repercusiuni asupra echilibrului politic. De exemplu, schimbarea
formei de proprietate în ţările foste comuniste şi trecerea la o economie de piaţă a
determinat schimbări profunde şi în sistemul politic.
e. Funcţia persuasivă
Publicitatea îşi propune să influenţeze opinii şi să modifice comportamente; ea
dezvoltă procedee rafinate în realizarea acestor scopuri. Publicitatea ştie exact ce vrea să
inducă publicului şi cine este acest public, creând mesajul în codul şi contextul cel mai
adecvat grupului ţintă. Consumatorul nu mai poate fi influenţat cu mesaje evident
manipulatoare, decât poate în cazul unor pieţe insuficient dezvoltate şi al unor consumatori
mai puţin familiarizaţi cu forme de comunicare de tip publicitar. Pe măsură însă ce piaţa şi
consumatorul devin mai “educaţi”, funcţia persuasivă se rafinează şi se disimulează sub
15
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
cea poetică, artistică. În ultimă instanţă talentul publicităţii stă în a sugera, şi nu în a
porunci.
f. Funcţia poetică (culturală)
Reclamele bine realizate din punct de vedere artistic cultivă sensibilitatea şi gustul
publicului cumpărător, iar studiile de specialitate arată că pentru cea mai mare parte a
consumatorilor două sunt elementele care joacă un rol important în luarea deciziei de
cumpărare. Primul constă în capacitatea publicităţii de a convinge cumpărătorul că acesta
ar avea un avantaj în urma achiziţiei produsului respectiv, iar cel de-al doilea se referă la
forma de prezentare şi comunicare a acestuia.
Deoarece publicitatea prin chiar specificul ei pune accent pe mesaj într-o masură
hotărâtoare, ea este o formă de comunicare în care funcţia poetică joacă un rol deosebit de
important.
2.5. Rolul publicităţii în activitatea de marketing
Pentru a întelege Publicitatea ca afacere, trebuie să înţelegem locul şi rolul pe care
îl ocupă în cadrul efortului de marketing, în care îşi aduce un aport deosebit.
a. Rolul publicităţii în marketing mix
Prin Marketing Mix se înţelege efortul conjugat de a concepe, a poziţiona, a
promova şi a distribui idei, bunuri sau servicii.
Factorul de decizie al companiei trebuie să hotărască gradul de importanţă acordat
dintre aceste componente ale mixului de marketing, măsura în care se pune accent pe una
sau pe alta în strategia generală de marketing.
Publicitatea este vehicolul responsabil în cea mai mare măsură de promovarea şi
vânzarea produsului/serviciului, alături de preţul, caracteristicile şi distibuţia acestuia.
b. Rolul publicităţii în segmentarea pieţei, diferenţierea produsului şi
poziţionarea acestuia
Segmentarea pieţei este procesul prin care o piaţă largă şi eterogenă este împărţită
în subpieţe sau segmente mult mai omogene din punct de vedere al caracteristicilor
consumatorilor.
Rolul publicităţii este de a crea mesaje care să răspundă nevoilor şi dorinţelor
diverselor segmente omogene de consumatori şi de a le transmite prin intermediul unor
canale media adecvate.
16
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Diferenţierea produselor este procesul de creare în mintea consumatorului a unei
diferenţe sesizabile între un produs şi altul concurent din cadrul aceleiaşi categorii de
produse.
Această diferenţiere se bazează pe managementul percepţiei consumatorilor.
Aceste diferenţe pot fi palpabile, funcţionale, sau imateriale, simbolice, de imagine şi care
solicită un tip special de participare emoţională a consumatorului. Sarcina primordială a
publicităţii este de a crea un mesaj care să fie distinct, memorabil şi legat fără nici un
echivoc de produsul sau marca promovate.
Poziţionarea este procesul prin care un produs/serviciu este plasat pe piaţă astfel
încât să ocupe un loc distinct şi cât mai vizibil în mintea grupului ţintă căruia i se
adresează.
Este de remarcat că atât poziţionarea cât şi diferenţierea produselor sunt
dependente de “perceperea imaginii”. Importanţa poziţionării este deosebită, deoarece
consumatorul construieşte în mintea sa, în jurul fiecărei mărci, un “spaţiu perceptual”.
Acest spaţiu perceptual desemnează felul în care marca (brandul) este văzută în multiplele
sale dimensiuni: calitate, preţ, valoare socială afişată, imagine etc.
Poziţionarea se construieşte pe două mari dimensiuni: externă şi internă.
Poziţionarea externă vizează categoria de piaţă în care evoluează marca, iar cea internă
vizează raportul cu celelalte mărci din aceiaşi categorie, comercializate de acelaşi
producător. Poziţionarea internă are o importanţă deosebită în special în cazul companiilor
ce au multe mărci în cadrul aceleiaşi categorii, pentru a evita procesul de “canibalizare”
sau pe cel de “furt de piaţă” de la propriile produse, în loc de a lua din cota de piaţă a
competiţiei.
c. Rolul publicităţii în generarea profitului
Rolul fundamental al activităţii de marketing este de a genera profit. În această
direcţie, rolul publicităţii este de a atrage mai mulţi consumatori şi de a-i convinge să
cumpere în cantitate mai mare produsul/serviciul vizat, ceea ce conduce la obţinerea de
profit.
Un efect important pe care publicitatea îl are asupra vânzărilor constă în crearea
unei nevoi la nivel de masă pentru un produs/serviciu. Această cerere masivă determină o
producţie de masă, ceea ce conduce la rândul ei la scăderea costului per unitate.
Un alt efect indirect poartă numele de “loializare” a consumatorului faţă de o marcă
– “brand loyalty”. Acest fenomen apare atunci când un consumator devine fidel
17
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
produsului/serviciului în cauză şi îl foloseste în mod repetat doar pe acesta. Atunci când un
consumator devine fidel, el este mai puţin sensibil la creşterea preţului, oferind astfel
firmei posibilitatea de a mări preţul fără teama de a pierde consumatori, mărind în felul
acesta profitul.
d. Rolul publicităţii în satisfacerea consumatorilor
Publicitatea ajută la stabilirea unei legături între imaginea unui produs şi
semnificaţiile acestuia în contextul social al consumatorului sau chiar în contextul şi mai
larg al culturii din care acesta provine. Publicitatea este una dintre multiplele legături între
consumator şi spaţiul cultural din care face parte, ea îi oferă modele şi îl ajută să
recunoască situaţii de viaţă familiare, oferindu-i astfel sentimentul apartenenţei de grup şi
al siguranţei sociale.
2.6. Metode de publicitate neconven ionalăț
Conform DEX, neconvențional semnifică:
1. Care nu este conventional (1).
2. (Despre arta) Care nu se supune conventiilor, canoanelor; original. ♦ (Despre
caracter, fire etc.) Plin de naturalete, spontan.
3. (Despre surse de energie) Care nu a fost impus prin folosire îndelungata, [Pr.: -ti-
o-] - Ne- + conventional.
Publicitatea neconventionala isi face loc pe unde apuca, folosindu-se de vaz, auz si
miros pentru a atrage atentia unui public eterogen si greu de impresionat. Televizunea isi
spune povestea, in cele 14 minute de publicitate, pe care le difuzeaza in fiecare ora.
Radiourile ne tin din pitch in colaj, iar presa tiparita inghesuie in pagini chenare stantate
discret, in partea stanga-sus. Outdoor-ul creste si se indreapta spre sold-out. In acelasi
timp, creste si concurenta, pe toate pietele. Vocile se inmultesc si devin mai puternice si
mai zgomotoase. Pentru a le oferi spatiu de desfasurare, agentiile de publicitate au luat in
vizor biciclete, lifturi, toalete, chibrituri sau cerul albastru. Morala ar fi ca orice spatiu,
static sau mobil, cu o oarecare vizibilitate, poate deveni purtator de mesaj publicitar. Lupta
se da pe eficienta, reach, impact si preturi.
Folosirea miscarii pentru sporirea audientei mesajului este una dintre premizele
care fac din suporturile de panotaj, mijloace neconventionale de comunicare publicitara.
Mesajul promovat poate aparea oriunde in trafic, mare si vizibil, cu sonor, poate chiar si cu
18
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
miros. Fata de celelalte mesaje publicitare stradale la un moment dat, cele transmise de
panourile mobile sunt vizate cu precadere de public datorita mobilitatii (fata de outdoor-ul
clasic si static) si datorita excitarii unor simturi suplimentare cum ar fi auzul si mirosul.
Mobilitatea mai are un merit in marirea audientei si anume ca prin miscare
panourile mobile intra in contact cu noi si noi mase de oameni.
În ziua de azi s-au gasit numeroase metode de publicitate neconvențională după
imaginația semenilor noștrii care sigur va sta la baza multor noi metode și pe viitor. În
continuare voi enumera și descrie pe scurt câteva dintre acestea:
a. Panotaj mobil cu sonorizare
Comunicarea OUTDOOR continua sa fie un puternic mijloc de informare pentru
ca:
Declanseaza interesul consumatorilor
Duce la notorietate de brand
Este un reper important intr-o campanie de promovare a unui produs /
serviciu
Atinge un public larg, in miscare, ce nu poate fi atins prin alte mijloace de
comunicare (radio, TV etc.)
Are un puternic impact vizual
Mesajul publicitar este transmis in locul si la momentul dorit, asigurandu-se astfel
selectivitatea targetului, cu atat mai mult cu cat:
Mobilitatea permite expunerea repetata si tintita a consumatorilor la
informatiile referitoare la un produs sau serviciu
Mobilitatea asigura atingerea in mod continuu a noi mase de oameni
Un obiect in miscare este preponderant observat, mai repede decat unul
static
Sonorizare
Suportul sonor asigura iesirea din anonimat a mesajului visual, deoarece:
Informatia auditiva se pastreaza un timp mai indelungat in memoria
senzoriala decat informatia vizuala
Suportul sonor asociat unui mesaj vizual favorizeaza memorabilitatea
informatiei
19
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Suporturile outdoor MVcom se sprijina pe imbinarea celor 3 canale de comunicare,
cu atat mai mult cu cat:
Retinem 10% din ceea ce citim, 20% din ceea ce auzim, 30% din ceea ce
vedem si 50% din ceea ce vedem si auzim
Imbinarea suportului sonor cu cel vizual asigura atragerea atentiei, in timp
ce mobilitatea ofera directionalitatea target-ului
b. Comunicare olfactiva
Mirosul este o componenta esentiala in desfasurarea coerenta a evolutiei noastre.
Cu toate acestea insa, pana acum s-au inregistrat incercari timide de a utiliza mirosul ca
instrument de comunicare publicitara, desi avantajul primordial al utilizarii aromelor in
publicitate este dat de natura stimulului in sine:
Cu totii simtim acelasi miros de portocala, trandafir, etc.;
Mirosim, ne bucuram, mirosim, ne intristam, pentru ca stimulii olfactivi activeaza
centrul emotiilor si sentimentelor;
Mirosul si-a asigurat un loc indispensabil in toate nivelurile structurii piramidale a
vietii noastre: de la cele bazale la cele superioare, detectarea unei arome determinand
nevoia de a identifica, interpreta si intelege sursa;
Mirosul a devenit un element ce asigura coerenta vietii: asociem mirosurile cu
persoane, evenimente etc., este ancora in declansarea amintirilor, recunoasterea
persoanelor, locurilor etc.;
Majoritatea persoanelor cauta sa-si gaseasca parfumul potrivit care sa le sublinieze
trasaturile de personalitate. Astfel mirosul a devenit un punct de reper in viata sociala... a
devenit element aspirational;
Un stimul olfactiv poate conduce la o cunoastere sigura si inexplicabila a unui
produs / persoane, independent de alti factori din jur si poate directiona adoptarea atitudinii
corespunzatoare fata de acesta inainte de a-l cunoaste de aproape;
Spre deosebire de alte sisteme, mirosul este instantaneu si nelimitat, putem mirosi
ceva ce n-am mai mirosit niciodata inainte, ceva pentru care evolutia noastra nu ne-a
pregatit.
Avand ca punct de plecare cele descrise mai sus, serviciile de comunicare
publicitara olfactiva au toate atuurile atingerii unei audiente ridicate.
20
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Mirosul constituie una din caile cele mai neasteptate si neconventionale de abordare
a consumatorului.
c. QR-advertising
Metodele de promovare neasteptate, ce surprind, starnesc curiozitate si incita
consumatorul, au castigat din ce in ce mai mult teren in ultimii ani, in fata traditionalelor
reclame TV si panouri publicitare. Totusi, ceea ce astazi numim neconventional, poate
deveni la un moment dat, doar un alt mijloc traditional de comunicare. Se pare ca acest
lucru este bine cunoscut de companiile ce vor sa mentina atentia publicului tinta indreptata
catre ele si au inceput de cativa ani sa foloseasca QR Codes pentru a ascunde in spatele lor
povestile produselor si informatii utile gata sa se dezvaluie unui consumator curios cu un
telefon mobil la indemana.
Codurile de bare matriciale introduse de Toyota in 1994 pentru scanarea pieselor de
pe banda de asamblare, au devenit o metoda de promovare neconventionala ce a luat
amploare si si-a dovedit deja eficienta. In continuare gasiti cateva campanii ce s-au folosit
de QR Codes pentru a-si asigura succesul.
d. Comunicare prin Bluetooth
Comunicarea publicitara pe telefonul mobil se inscrie pe traiectoria tendintelor
din planurile de marketing, de vreme ce, mai mult decat doar un mijloc de comunicare in
sine, telefonul mobil a devenit un excelent dispozitiv de a download-a ultimele hit-uri,
jocuri, ringtone-uri etc., motiv pentru care 30% dintre consumatori isi doresc si au
telefoane mobile de ultima ora, cu functii sofisticate, inclusiv functii Bluetooth.
Prin prisma caracteristicilor sale (putere mare de transfer al datelor si consum
foarte scazut de energie,actionand pe distante de pana
la 500m), tehnologia Bluetooth faciliteaza comunicarea publicitara pe telefonul mobil, cu
atat mai mult cu cat:
Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobila este
de 68.8%. Aproximativ 70% din telefoanele noi vandute dispun de tehnologie Bluetooth;
Estimarile specialistilor sustin cresterea vanzarilor de telefoane mobile cu
tehnologie Bluetooth, prevazandu-se chiar o crestere cu 106 % a vanzarilor acestor tipuri
de telefoane;
Consumatorii reactioneaza imediat la mesajul publicitar deoarece telefonul
reprezinta un canal convenabil de raspuns (conform statisticilor, in medie 12% din
21
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
auditoriu reactioneaza la avizul publicitar pe telefonul mobil, in timp ce reactia la
publicitatea de la televizor alcatuieste 7%, iar la radio 6%).
In acest context, campania publicitara prin Bluetooth pe telefonul mobil, poate fi
atat componenta integrata in strategia publicitara de baza/generala, cat si un mijloc de
sine statator pentru stimularea vanzarilor sau promovarea brandurilor.
22
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
CAPITOLUL III. TRANSMISII DE DATE
23
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Teletransmisia datelor implicã utilizarea la distantã a sistemelor de calcul bazându-
se pe tehnici care apartin domeniului telecomunicatiilor cât si informaticii.Acest domeniu
cuprinde studiul echipamentelor si a principalelor tehnici pe un suport fizic accentul se
pune în momentul de fatã pe tehnicile fundamentale utilizate în cadrul telecomunicatiei
digitale.
Transmisia digitalã a fost favorizatã de progresele realizate în domeniul electronicii
si calculatoarelor, sistemele de comunicatie comerciale cât si militare se vor face în viitor
luînd în considerare transmisia digitalã a datelor datoritã avantajelor:
vitezã de transmisie mai mare
ratã de n ori mai scãzutã
utilizarea mai eficientã a echipamentelor
usurinta de regenerare a sistemelor digitale
Forma de undã este afectatãde douã cauze:
a. liniile de transmisie (si circuitele) au functii de transfer care nu sunt ideale si
introduc un efect de distorsiune;
b. zgomotul de naturã electronicã sau alte interferente distorsioneazã semnalul;
semnalele analogice prezintã o diversitate de forme, în acest caz chiar si o perturbatie
relativ micã poate determina distorsiuni inacceptabile ale semnalului.
Semnalele sub formã de impulsuri a cãror tensiuni corespunzãtoare se iau valorile
într-un domeniu finit de valori pot fi cu mult mai usor reconstituite.
sunt mai viabile, pret de cost mai redus, prezintã flexibilitate la intrare
diferitele tipuri de semnale digitale (date,semnale telefonice, de televiziune)
pot fi tratate ca si semnale identice în transmisii si telecomunicatii
U.C. U de control Modem Linii de Modem U de control U.C.
perif. a trans transmisie a trans perif
Linia de transmisie =ansamblul mijloacelor de transmisie si distribuire a
informatiei interconectate în vederea realizãrii legãturii dintre douã sau mai multi
corespondenti
Echipamente terminale:
a)emitor -cînd genereazã informatii
b)receptor -cînd primeste informatii
Frecvent echipamentul terminal este si emitor si receptor.
24
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Existã mesaje care furnizeazã informatii grupate pe blocuri, marcarea începutului si
sfãrsitului blocurilor dar si informatii destinate corectiei erorilor(cele mai importante).
Ansamblul regulilor de dialog între echipamente terminale pentru prelucrarea
datelor se numeste protocol; iar modalitãtile de aplicare a acestor reguli se numesc
proceduri.
Schimbul de informatii între echipamentele terminale se pot face utilizînd semnale
electrice sau optice.Caracteristicele fizice pe care le are calea de transmisie impun alegerea
corespunzãtoare a semnalului utilizat pentru transmisie.
Adaptarea semnalului la calea de transmisie este realizatã de echipamentul terminal
al circuitului de date.Legãtura dintre echipamentul terminal al circuitului de date si
echipamentul terminal pentru prelucrarea datelor (calculator) pate fi realizat prin:
a)cuplor de transmisie;
b)controler de comunicatie
c)controlor al terminalelor
3.1. Studiul de dezvoltare ale retelei de comunicatii
Reteaua de telecomunicatii=ansamblul mijloacelor care asigurã transmisia la
distantã a informatiei între doi utilizatori cu ajutorul semnalelor electrice.
Comunicãrile se pot realiza cu ajutorul informatiei care pot fi de mai multe tipuri:
sunete(voce sau muzicã); imagini(fixe sau mobile); texte sau date.
In domeniul telecomunicatiilor pot fi deci incluse telefonia, radiocomunicarea,
radio telefonia mobilã, videotelefonia(între terminale mobile) si teleinformatica(tratarea si
transmisia datelor la distantã).
Cele mai importante inventii in tehnica comunicãrii s-au produs în domeniile
microelectronicii, software-lui si a fibrelor optice. Aceastea au influentat dezvoltarea
retelei de telecomunicatii prin intermediul telefoniei digitale a retelelor de date cu
comutare de circuite si comutare de pachete, a retelei numerice cu integrarea
serviciilor(ISDN) si a retelei de radiocomunicatie mobilã celularã.
Software-ul în telecomunicatii este utilizat: conceptie si executie, instalare,
exploatare si întretinere, satisfacerea cerintelor la nivel de utilizator.
Limbajele de programare folosite sunt dependente de natura si de importanta
softwar-ului. Metodele de conceptie utilizeazã de obicei un limbaj de descrier si
25
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
specificatii numit LDS si care este recomandat de CCITT; mai sunt utilazate: C,C++,
ADA .
3.2. Tehnologii pentru medii mobile
Există o mare diferenţă între calculatoarele desktop şi telefoanele mobile datorată
resurselor limitate de care dispun ultimele dintre acestea, motiv pentru care software-ului
folosit în cazul calculatoarele desktop nu este adecvat dezvoltării de aplicaţii destinate
telefoanelor mobile . În aceste condiţii platforma J2ME a fost considerată a fi cea mai
adecvată soluţie în dezvoltarea de aplicaţii destinate telefoanelor mobile, software-ul fiind
dedicat dispozitivelor cu resurse limitate.
3.2.1. Java 2 Micro Edition (J2ME)
Acest subcapitol oferă o scurtă introducere în platforma Java 2 Micro Edition,
concentrându-se pe capabilităţile, posibilităţile şi limitările de care aceasta dispune în
realizarea de aplicaţii pentru reţele de tipul peer-to-peer.
Arhitectura J2ME
Java 2 Micro Edition este un subset al platformei Java 2, aceasta fiind o platformă
proiectată pentru dispozitive mici, dedicată dispozitivelor mobile de genul PDA-urilor şi a
telefoanelor mobile. Acest fapt presupune existenţa unor limitari stricte de memorie, putere
de procesare şi capabilităţi de I/O. Pentru a asigura o soluţie compatibilă varietăţii de
dispozitive prezente pe piaţă, J2ME a fost împărţită în Configuraţii, profile şi pachete
opţionale. Arhitectura J2ME este prezentată în Fig. 3.2.1
Framework-ul Peer2Me a fost construit având la bază arhitectura pentru dispozitive
mobile cu resurse limitate, motiv pentru care în continuare accentul se va pune pe această
arhitectură.
Nivelul de Configuraţii
Nivelul de configuraţii reprezintă primul nivel din cadrul arhitecturii J2ME. Acest
nivel este alcătuit din două tipuri separate de configuraţii: Connected Device Configuration
(CDC) şi Connected Limited Device Configuration (CLDC).
26
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 3.2.1. Arhitectura J2ME
CDC a fost proiectat pentru dispozitive puternice percum PDA-urile şi dispozitive
sofisticate precum sistemele de navigaţie pentru maşini. Aceste dispozitive au procesoare
pe 32 de biţi, cel puţin 2MB de memorie principală , 2.5 MB de ROM, şi anumite tipuri de
conectivitate la internet. CDC foloseste maşina virtuala java (JVM) cu capacităţi maxime
pentru J2SE.
CDLC este o configuraţie minimală pentru dispozitive cu multe constrângeri în
ceea ce priveşte puterea de calcul, durata de viaţă a bateriei, memoria şi lăţimea de bandă.
Specificaţiile CLDC 1.1 presupun următoarele necesităţi tehnice şi caracteristici ale unui
dispozitiv:
- cel puţin 160 kb de memorie disponibilă pentru platforma Java;
- viteza procesorului începand de la 8-32 MHz;
- procesorul pe 16 sau 32 de biţi;
- putere limitată;
- conectivitate la anumite tipuri de reţele;
- volum mare de fabricare.
Aceast tip include maşina virtuală java a arhitecturii, numită Kilobyte Virtual
Machine (KVM) şi un set de clase derivate din J2SE. Toate aplicaţiile care rulează pe
J2ME sunt executate de către KVM.
Profile
27
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Pentru a defini un ciclu de viaţă, o interfaţă utilizator şi un mod de acces la
dispozitivul mobil este nevoie de un profil. Pentru configuraţia CLDC, firma Sun a definit
un profil numit Mobile Information Device Profile (MIDP). Profilul MIDP defineşte un set
de funcţionalităţi disponibile şi poate fi extins cu pachete opţionale.
Pachete optionale
În cadrul framework-ului Peer2Me este utilizat următorul pachet opţional:
- JSR82 75 – API-ul java pentru a accesa datele PIM-ul (Personal Information
Management) şi sistemul de fişiere.
3.2.2. Tehnologia Bluetooth
Acestă secţiune oferă o scurtă introducere în tehnologia Bluetooth, aceasta fiind în
momentul actual singura tehnologia de reţea implementată în framework-ul Peer2Me.
Bluetooth este o tehnologie cu cost redus, cu consum redus de energie şi rază de
acţiune mică care are scopul de a înlocui conexiunile prin cablu dintre dispozitive precum
PDA-uri, telefoane mobile sau alte dispozitive mobile. Tehnologia a fost iniţiată în anul
1994 când compania suedeză Ericson Mobile Comunication a început să cerceteze
fezabilitatea unei tehnologii cu cost scăzut, consum scăzut de energie şi capabilă să
comunice prin unde radio. Ericson a realizat faptul că pentru ca tehnologia să poată fi
folosită este necesar ca ea să fie implementată pe cât mai multe dispozitive mobile, astfel
încât în 1997 se decid să ofere tehnologia gratis. Doar un an mai târziu cinci companii:
Ericson, IBM, Intel, Nokia şi Toshiba şi-au anunţat intenţia de a dezvolta această
tehnologie. Noua tehnologie a primit numele de Bluetooth, iar cele cinci companii au creat
grupul „Bluetooth Special Interest Group” (SIG) responsabil cu dezvoltarea tehnologiei.
Astăzi grupul SIG cuprinde următoarele opt companii: Agere, Ericson, IBM, Intel,
Microsoft, Motorola, Nokia si Toshiba.
Tehnologia a fost numită astfel după numele unui rege viking danez care se numea
Harald Bluetooth şi care a unit Norvegia cu Danemarca. Acest nume a fost ales în speranţa
că tehnologia Bluetooth va reuni tehnologi diferite precum calculatoarele şi telefoanle
mobile.
Comunicarea prin unde radio
28
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
O undă radio este un puls de energie electromagnetică. Undele radio sunt transmise
atunci când un transmiţător osciliază la o frecvenţă specifică, şi, cu cât osciliază mai
repede, cu atât frecvenţa de transmitere este mai mare. Pentru amplificarea şi transmiterea
undei radio se foloseşte o antenă, iar pentru primirea unui semnal radio se utilizează un
receptor radio. Datorită faptului că se utilizează frecvenţe radio diferite pentru diferite
tipuri de comunicaţii, receptorul trebuie setat să „asculte” pe o anumită frecvenţă.
Tehnologia Bluetooth operează pe banda de 2.4 GHz, aceata fiind o bandă de frecvenţe
gratuită.
Rata de transfer
În teorie, implementarea cu Bluetooth 1.0 ar trebui sa atingă viteza maximă de
1Mbps. Bluetooth-ul suportă atât transmisii simetrice cât şi transmisii asimetrice. În cazul
transmisilor simetrice (aceeaşi viteză în ambele sensuri), viteza maximă este de 432.6Kbps.
În cazul transmisilor asimetrice (viteză ridicată într-o direcţie, viteză mică în cealaltă
direcţie), viteza maximă este de 721Kbps la ieşire şi de 56Kbps la intrare. Aceste viteze
sunt valabile numai în cazul transmisilor de date. Semnalele de voce sunt transmise cu o
rată maximă de 64Kbps în ambele direcţii.
Specificaţiile pentru Bluetooth 2.0 sunt compatibile cu cele din versiunea 1.0.
Marea diferenţă o reprezintă introducerea lui EDR (Enhanced Data Rate) de 2.1 Mbps.
Tehnic dispozitivele care suportă versiunea 2.0 au un consum de energie mai ridicat, dar
rata de trasnmisie de trei ori mai mare reduce timpul de trasnmisie, reducând astfel
consumul de energie la jumătate din consumul dispozitivelor care dispun de versiunea 1.0.
Piconet si Scatternet
În momentul în care două sau mai multe dispozitive Bluetooth stabilesc o
conexiune directă are loc crearea unui tip special de PAN numit piconet. Teorectic, un
piconet Bluetooth poate conţine cel mult opt dispozitive, restul sunt sclavi (Figura 3.2.2.).
În timp ce un dispozitiv se comportă precum un nod şef, celelalte noduri se comportă
precum muncitori .
29
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 3.2.2. Un piconet cu patru noduri
Un dispozitiv dintr-un piconet poate comunica de asemenea cu dispozitive dintr-un alt piconet.
Astfel, din mai multe reţele piconet se crează o reţea scatternet (Figura 3.2.3.). Pentru a realiza
comunicarea dintre piconet-urile ce alcătuiesc un scatternet, unele noduri sunt nevoite să
înainteze pachetele între piconet-uri în numele celorlalte noduri. Acest proces necesită
implementarea unui algoritm de rutare avansat.
Fig. 3.2.3. Un scatternet alcătuit din trei piconet-uri
30
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Utilizarea tehnologiei Bluetooth
Caracteristică de bază a tehnologiei Bluetooth este capabilitatea de a transmite şi
recepţiona simultan atât comunicaţiile vocale cât şi comunicaţiile de date. Pentru
efectuarea acestor comunicaţii, în specificaţiile Bluetooth există două tipuri de conexiuni
fizice:
ACL(Asynchronous ConnectionLess) – pentru comunicaţii de date.
Aceste conexiuni lucrează până la 650 Kbps., iar între două dispozitive poate exista doar o
singură conexiune ACL. Conexiunile ACL asigură transmisii fără erori, ceea ce înseamnă
că pachetele de date pierdute sau eronate sunt retransmise.
SCO(Synchronous Connection Oriented) – pentru comunicaţii vocale.
Aceste conexiuni lucrează la 64 Kbps şi pot stabilii 3 legături vocale simultane duplex sau
se poate combina transmisia vocală cu una de date.. Datorită ratei de transfer mici,
conexiunile SCO nu sunt recomandate pentru transferuri audio de calitate sau transfeuri de
date deoarece pachetele de date pierdute sau eronate nu sunt retransmise.
Pentru realizarea comunicaţiilor între două dispozitive Bluetooth (un laptop şi un
telefon mobil) se parcurg următoarele etape:
A. Descoperirea dispozitivelor (Inquiry) – este procedura prin care un dispozitiv
Bluetooth A (laptop) sondează vecinătatea cu un alt dispozitiv Bluetooth B
(telefon mobil) din zonă şi cere adresa Bluetooth şi ceasul acestui dispozitiv în
vederea sincronizării cu acesta:
1. Dispozitivul Bluetooth A transmite o serie de pachete de interogare
(inquiry) către dispozitivul Bluetooth B.
2. Dispozitivul Bluetooth B răspunde cu un pachet FHS(Frequency Hop
Synchronisation) care conţine informaţiile necesare pentru crearea legăturii între cele două
dispozitive.
B. Stabilirea legăturii (pairing) – este procedura prin care două dispozitive Bluetooth
se autentifică între ele prin intermediul unei chei de autentificare:
1. Generarea unei chei de iniţializare, care este un număr personal de
identificare (PIN) sau o parolă şi poate avea până la 128 biţi. Cheia de iniţializare criptează
schimbul de date dintre cele două dispozitive Bluetooth până la crearea cheii de
autentificare.
31
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
2. Generarea unei chei de autentificare, care este bazată pe numere aleatoare
şi pe adresele Bluetooth ale ambelor dispozitive. După generarea cheii de autentificare,
cheia de iniţializare este distrusă.
3. Autentificarea reciprocă a celor două dispozitive Bluetooth. După
stabilirea legăturii dispozitivele împart aceeaşi cheie de autentificare care este păstrată
pentru utilizări viitoare.
C. Conectarea la o bază de date Service Discovery:
1. Setarea conexiunii pentru comunicaţii de date.
2. Setarea conexiunii pentru transferul de date.
3. Setarea conexiunii pentru descoperirea şi aflarea informaţiilor despre
serviciile şi caracteristicile celor două diapozitive Bluetooth.
4. Clientul Service Discovery din laptop solicită serverului Service Discovery
din telefonul celular să-i trimită toate informaţiile pe care le posedă referitoare la profilul
Dial-Up Networking (DUN).
5. Serverul Service Discovery din telefonul celular caută prin baza sa de date
şi returnează caracteristicile referitoare la profilul Dial-Up Networking.
6. Închiderea conexiunii.
D. Conectarea la un serviciu Bluetooth:
1. Setarea conexiunii pentru comunicaţii de date.
2. Configurarea legăturilor logice şi fizice pentru transferul de date.
3. Setarea conexiunii pentru transferul de date.
4. Multiplexarea serviciilor şi protocoalelor într-o singură conexiune.
5. Atribuirea fiecărui serviciu sau protocol a unui număr propriu de canal. În
urma acestei proceduri laptop-ul ştie ce număr de canal (Dial-Up Networking) să utilizeze
de la telefonul mobil.
Setarea conexiunii Dial-Up Networking dintre cele două dispozitive Bluetooth prin
intermediul unui port serial virtual. Laptop-ul începe explorarea serviciilor Dial-Up
Networking oferite de telefonul celular.
32
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 3.2.4. Secvenţele de conectare a două dispozitive Bluetooth
33
CONECTAREA LA UN SERVICIU BLUETOOTH
CONECTAREA LA O BAZĂ DE DATE SERVICE DISCOVERY
Setare conexiune Transfer de date
Setare conexiune Comunicaţii de date1
Setare conexiune Comunicaţii de date1
4 Solicitare informaţii DUN
6 Deconectare
5 Returnare informaţii DUN
3 Setare conexiune Descoperire servicii
2 Setare conexiune Transfer de date
3
2
1
AUTENTIFICARE
Generare CHEIE DE AUTENTIFICARE
Generare CHEIE DE INIŢIALIZARE
2 SINCRONIZARE (FHS)
1 INTEROGARE (INQUIRY)
1 INTEROGARE (INQUIRY)
1 INTEROGARE (INQUIRY)
STABILIREA LEGĂTURII
DESCOPERIREA
DISPO
44 MULTIPLEXAREA
6 Setare conexiune DUN
5 Atribuire canale de comunicaţii
3
2 Configurare conexiuni logice şi fizice
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
CAPITOLUL IV. BLUETOOTH
34
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Bluetooth-ul este un standard care:
Elimină firele şi cablurile între dispozitive atât staţionare cât şi mobile;
Facilitează atât comunicaţiile de date cât şi pe cele vocale;
feră posibilitatea implementării unor reţele ad-hoc şi a sincronizării între
diverse dispozitive.
Tehnologia wireless Bluetooth implică cerinţe hard, soft şi de interoperabilitate.
Aceasta a fost adoptată sau este studiată nu numai de majoritatea actorilor de pe scena
telecomunicaţiilor, computerelor şi a industriei de entertainment casnic, dar şi din diverse
domenii precum cel bancar, cel al industriei auto-moto şi de îngrijire a sănătăţii sau cel al
automatizării şi jucăriilor, etc. – pe plan extern, aproape de toate sectoarele economice.
4.1. Începutul
Ideea ce a dat naştere tehnologiei wireless Bluetooth a apărut în 1994 când
compania Ericsson Mobile Communications a decis investigarea fezabilităţii unei interfeţe
radio de mică putere şi cost redus între telefoanele mobile şi accesoriile acestora. Ideea a
fost ca un dispozitiv radio de dimensiuni reduse, introdus atât în telefon cât şi în laptop să
poată înlocui cablurile stânjenitoare utilizate pentru a conecta cele două dispozitive.
Un an mai târziu a început munca inginerească şi adevăratul potenţial al acestei
tehnologii a început să se cristalizeze. Pe de altă parte, prin ruperea lanţului de dispozitive
prin înlocuirea cablurilor, tehnologia radio a scos în evidenţă posibilitatea de a deveni o
punte universală către reţele de date deja existente, către interfeţe periferice, şi un
mecanism de formare ad-hoc a unor mici grupuri private de dispozitive conectate departe
de infrastructuri fixe de reţele.
4.2. SIG
În februarie 1998 a luat fiinţă Grupul de Interes Special (SIG). Astăzi Bluetooth
SIG include companiile promotoare 3Com, Ericsson, IBM, Intel, Lucent, Microsoft,
Motorola, Nokia şi Toshiba, şi mii de companii – membri asociaţi sau adoptori.
Iniţial misiunea SIG a fost de a monitoriza dezvoltarea tehnologiei radio pentru
domenii restrânse şi de a crea un standard global deschis, prevenind astfel devenirea
acestei tehnologii proprietatea unei singure companii. Acest lucru a avut ca rezultat apariţia
primelor Specificaţii Bluetooth în Iulie 1999. Dezvoltarea ulterioară a Specificţiilor este
35
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
încă scopul principal al SIG, alături de asigurarea cerinţelor de interoperabilitate,
armonizarea benzii de frecvenţă şi promoţia tehnologiei [Blu].
4.3. Ce este Bluetooth?
Tehnologia Blutooth este unul dintre cele mai larg aplicate tehnologii wireless,cu
mai mult de noua miliarde de dispositive livrate pana in 2012.In mare parte aceste produse
sunt de consum ,dar caracteristicile sale fac ca acesta sa se diferentieze pentru aplicatii
industriale cu cerinte ridicate pe fiabilitate si robustete.
Scopul essential al acestei tehnologi este de a inlocui cablurile de conectare cu un
cost efienta medota de comunicare wireless.Inginerii care au lucrat la dezvoltarea
Bluetooth-ului ,au plecat de la fundametul automatizari industrial asa ca perincipalele
caracteristici ce au fost urmarite au fost ca tehnologia sa fie robusta si fiabila pentri
aplicatii intusriale .
Bluetooth oferă caracteristici optime pentru a satisface cerintele industriale de
robusteţe, fiabilitate şi fără cusur, coexistent cu funcţionarea reţelelor LAN Wireless. În
plus faţă de consumul redus de energie, wireless Bluetooth permite pentru mai multe
legaturi, oferă conexiuni rapide, şi a mai uşoară configurare şi configurare decât multe alte
tehnologii wireless.
Fnctioneaza in aceeasi fregbenta ,2,4GHz banda ISM ca si majoritatea tehnologiilor
wireless si ofera caracteristici optime pentru a satisface cerintele si fara cusur coexistent
si co-situat in frectionarea cu retele LAN-Wireless.
Un avantaj fata de multe alte tehnologi wireless il prezinta ,pe langa consumul
redus de energie permiterea mai multor legarturi printr-o conexiune rapida si cu o mai
usoara posibilitatea de a muta dispozitivele libere fara cabluri
4.4. Versiuni Bluetooth
Bluetooth este un set de specificații pentru o rețea personală (personal area
network, PAN) fără fir (wireless), bazată pe unde radio.
Bluetooth funcţionează în la nivel global 2,4 GHz nelicenţiată industriale, ştiinţifice
şi medicale (ISM). Acum majoritatea produselor adera la Bluetooth v2.1+EDR, care a fost
adoptat de către Bluetooth SIG în 2007. EDR este acronimul pentru"rată de transfer de date
îmbunătăţită" şi permite pentru creşterea debit de date. Bluetooth v4.0 a fost adoptata de
SIG în anul 2010.
Tabel 4.4.
36
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Clasa
Puterea maximă permisă Raza
(aproximativă)
(mW) (dBm)
Clasa 1 100 mW 20 dBm ~100 metri
Clasa 2 2,5 mW 4 dBm ~10 metri
Clasa 3 1 mW 0 dBm ~1 metru
Aparatele care dispun de Bluetooth comunică între ele atunci când se află în aceeași
rază de acțiune. Ele folosesc un sistem de comunicații radio, așa că nu este nevoie să fie
poziționate față în față pentru a transmite; dacă transmisia este suficient de puternică, ele
pot fi chiar și în camere diferite.
Bluetooth 1.0 și 1.0B - Versiunile 1.0 și 1.0B au avut multe probleme tehnice.
Bluetooth 1.1 - Multe din erorile găsite la versiunea 1.0B au fost reparate. Suport
pentru canale necriptate. A fost adăugat un indicator al puterii semnalului de transmisie
Bluetooth 1.2 - Aceasta versiune este compatibilă cu 1.1. Viteza practică a
transmisiei de date a fost mărită la 721 kbps, la fel ca la versiunea 1.1
Bluetooth 2.0 - Această versiune este compatibilă înapoi cu versiunile 1.x.
Principala îmbunătățire este introducerea unei viteze de transmisie mai mari numite
Enhanced Data Rate, care permite o viteză de 3,2 mbps. Îmbunătățirea a creat următoarele
efecte:viteza de transmisie de 3 ori mai mare, consum de energie mai mic, rata erorilor de
transmisie (BER - bit error rate) mai scăzută.
Bluetooth v3.0 - Versiunea 3.0 a fost adoptată de către Bluetooth SIG în data de 21
Aprilie 2009. Bluetooth 3.0 îmbunătățește viteza de transfer teoretică până la 24 Mb/s.
Saltul vitezei a fost posibil datorită introducerii unei legături 802.11. Vitezele îmbunătățite
nu pot fi prezente și în cadrul unei conexiuni cu un standard mai vechi datorită lipsei
legăturii 802.11 în dispozitivele de generație mai veche.
Bluetooth v4.0 - Versiunea Bluetooth v4.0 este mai bună decât versiunea Bluetooth
v3.0. Aduce multe noutăți care fac viața oamenilor mai ușoară prin simpla apăsare a
butonului ”Închide/Deschide Bluetooth” pentru a partaja împreună cu cei dragi fotografiile
și aplicațiile dorite.
37
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Profilurile utilizate în aplicaţiile industriale de Classic Bluetooth includ
următoarele:
Serial Port Profile (SPP) emulează o serie completă cu interfaţă hardware negociere
prin Bluetooth. O mentiune traditionala interfaţă serială (UART, RS232, RS422, sau
RS485) poate fi înlocuit cu un wireless punct-la-punct, intersecţie calculat înspre-
multipunct, sau multi-drop legătura. SPP este utilizat în timpul schimbului de date între
calculatoare, sisteme de control şi alte dispozitive, cu o interfaţă serial.
Personal Area Network (PAN) poate fi folosit pentru a transmite IPv4 şi IPv6
protocoale transparent.
Sunt acceptate atât ad-hoc şi punct de acces operaţii. PAN este ideal pentru
Ethernet-dispozitive compatibile cu cantităţi mici de date. În plus, TAVA poate furniza de
asemenea accesul local la maşină şi reţeaua de sistem în timpul configurare şi întreţinere.
Bluetooth cu consum redus de energie tehnologie profilurile sunt diferite de cele
utilizate in Classic Bluetooth şi sunt bazate pe Atributul Generic Profil (GATT).
4.5. Aplicatii Bluetooth pentru Android
Pe platform Android include support pentru Bluetooth care permite unui dispozitiv
wireless schimbul de date cu un alt dispozitiv Bluetooth .Accesul la functionalitatea
Bluetooth este posibila prin BluetoothAPIs.
Cele patru mari sarcini necesare pentru a comunica cu ajutorul Bluetooth-ului pe
care Android Bluetooth api trebuie sa le efectueze sunt :setarea Bluetooth ,diagnosticarea
dispositive care sunt fie cuplate sau dispositive in zona locala ,dispositive de conectare,si
transferul de date intre dispositive .
Toate BluetoothAPI sunt disponibile in android acestea sunt :
BluetoothAdapter: reprezinta Bluetooth radio.Cu ajutorul acestuia se pot descoperi
alte dispositive si se face comunicarea intre dispositive
Bluetooth Device reprezinta un dispozitiv Bluetooth la distant .Folosirea acestuia se
face pentru a putea face o coneziune cu un dispozitiv la distant printr-o informare despre
dispozitiv cum ar fi numele acestuia ,adresa , si clasa acestuia .
Bluetooth Socket reprezinta interfata Bluetooth pentru o conectare .Acesta permite
o cerere pentru a face schimb de date cu un alt dispozitiv.
38
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Bluetooth Class descrie carecteristicile generale si capacitatile unui dispozitiv
Bluetooth
Bluetooth Profile este o interfata care reprezinta un profil Bluetooth
Bluetooth Headset ofera suport pentru casti Bluetooth pentru a fi utilizat de
telefoane mobile .Acesta include atat casca Bluetooth cat si setarea maini libere.
BluetoothA2dp este definit de modul audio de inalta calitate a sunetului .
4.6. Configurare Bluetooth
Dacă Bluetooth nu este acceptat, atunci ar trebui să dezactivat orice dispozitit
Bluetooth instalat .Dacă Bluetooth este acceptată, dar dezactivat, apoi puteţi solicita ca
utilizator de activare Bluetooth, fără părăsirea aplicaţiei . Această configurare este realizat
în două etape, cu ajutorul Bluetooth adapter
Fig 4.6.1. Bluetooth adapter
BluetoothAdapter De este necesar pentru toate aplicatiile Bluetooth. Pentru a obţine
BluetoothAdapter, se poate achizitiona de pel getDefaultAdapter() . Aceasta revine
dispozitivului BluetoothAdapter care reprezintă propria functie Bluetooth (Bluetooth
radio). Există un adaptor Bluetooth pentru întregul sistem, existand o aplicatie care poate
interacţiona cu el cu ajutorul acestui obiect. Dacă getDefaultAdapter() returnează null, apoi
dispozitivul nu acceptă Bluetooth.
De exemplu:
BluetoothAdapter mBluetoothAdapter = BluetoothAdapter.getDefaultAdapter();
if (mBluetoothAdapter == null) {
// Device does not support Bluetooth
39
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
4.7. Utilizarea Bluetooth
4.7.1. Stiva de protocoale
O caracteristică cheie a Bluetooth este aceea de a permite dispozitivelor realizate de
diverşi producători să lucreze împreună. Pentru acest scop, Bluetooth nu defineşte doar un
sistem Radio, ci şi o stivă de protocoale pentru ca aplicaţiile respective să poată sesiza
prezenţa altor dispozitive Bluetooth, să descopere ce servicii pot acestea oferi şi să
utilizeze aceste servicii.
Stiva de protocoale este definită ca o serie de straturi, deşi unele caracteristici nu
pot fi delimitate ca aparţinând unui anumit strat. În figura 4.7.1. este evidenţiat acest
aspect.
4.7.2. Nivelul radio
Nivelul radio opereaza pe banda libera ISM2.4GHz. Acesta permite alegerea intre
79 de canale de comunicatie,fiecare avand o latime de 1MHz (identice cu cele ale
standardului 802.11),cu schimbarea lor de pana la 600 ori pe secunda.Acesta este prevazut
cu tehnici de corectare a erorilor precum FEC(forward error correction)sau ARQ(automatic
repeat request)Configuratua de baza foloseste o modulatie GFSK(GaussianFrequency-Shift
Keying)Acest sistem este prevazut si cu un control automat al puterii de emisie /receptive
Fig.4.7.2. Stiva de protocoale ,Nivelul radio
40
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 4.7.1. Stiva de protocoale
4.7.3. Nivelul de baza
Permite crearea unui piconet(o retea dispersatam ce ofera posibilitatea partajarii
unui canal fizic mai multor dispositive). Acest nivel permite conectarea a 7 dispozitive la
un singur master.
Fig.4.7.3. Stiva de protocoale ,Nivelul de baza
41
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
4.7.4. Nivelul LMP(Link Manager Protocol)
Este responsabil cu initializarea legaturii intre dispositive si ofera elemente de
securitate precum:
Autentificare
Criptare
Tot in catrul acestui nivel se negociaza dimensiunea pachetelor benzii de baza,se
controleaza starea conexiunii si se gestioneaza diferite moduri de putere a trasmisiei.
Fig. 4.7.4. Stiva de protocoale nivelul LMP
4.7.5. Nivelul HCI(Host/Controller Interface)
Asigura o comunicatie standard intre softul gazda (de pe calculator, telefon mobil)
si controller (circuitul integral Bluetooth). Acest standard permite softului gazda sau
controller-ului integrat sa fie schimbat cu modificari minore .
Asigura o interfata unica de comunicatie cu controller-ul bluetooth si nu este folosit
pentru comunicatia intre dispositive.
Fig. 4.7.5. Stiva de protocoale Nivelul HCI
4.7.6. Nivelul Logic Link Control andAdaptation
Accepta pachete de pana la 64KB de la nivelurile superioare si le sparge in cadre
pentru trasmisie .La final ,cadrele sunt reambalate in pachete.
Multiplexeaza si demultiplexeaza pachete provenite de la diverse surse .Cand un
pachet se reamplat ,nivelul L2CAP determina carui protocol superior ii este adresat
42
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Garanteaza calitatea servicilor cerute matat in timpul realizarii coneziunii cat si in
timupul operatiilor obisnuite .De asemenea ,la configurare ,este negociata si cantitatea
maxima de informative utila permisa (pentru a putea fi gestionata de catre ambele
dispositive).
Fig 4.7.6. Stiva de protocoalre Nivelul Logic Link Control and Adaption
4.7.7. Service DiscoveryProtocol(SDP)
Permite dispozitivelor sa descopere ce servicii suporta fiecare dintre ele ,precum si
ce parametrii sa foloseasca la interconectare.Are o baza de date in care se regseste fiecare
serviciu cu parametrii lui .
Este responsabil de interactiune client-server si cu stabilirea profilului folosit.
Fig. 4.7.7. Stiva de protocol Service DiscoveryProtocol(SDP)
4.7.8. Cable replacement and telephony
RFCOMM:
este un protocol de inlocuirea cablului
Creaza o cale serial virtual pentru comunicatie
Emuleaza o conexiune RS-232(EIA_232) atat in materie de control ,cat si in
materie de semnale,peste banda de baza .
Acesta pune la dispozitia nivelurilor superioare o medota de transport a datelor .
43
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig 4.7.8 Stiva de protocol Cable replacement and telephony
4.7.9 Protocoale adaptate
Pont-to-point protocol(functioneaza peste RFCOMM)
TCP/UDP/IP permite comunicarea cu or ice alt dispozitiv conectat la internet
OBEX permite schimbarea de obiecte intr-o maniera simpla si spontana (dezvoltata
de catre IrDA)
WAP permite crearea de porti (gateways) pentru aplicatii
Fig 4.7.9. Stiva de protocol .Protocoale adaptate
Modelul de referinţă OSI
Figura 4.7.1. arată familiarul model de referinţă standard Open Systems
Interconnect
(OSI) pentru stiva de protocoale de comunicaţii. Deşi corelaţia nu este exactă, s-a
încercat realizarea unei corespondenţe între modelul OSI şi stiva de protocoale Bluetooth.
De vreme ce oricum modelul este o idealizare cu partiţii ale stivei cu graniţe bine definite,
comparaţia are ca scop evidenţierea divizării responsabilităţilor în stiva Bluetooth.
Stratul Fizic esteresponsabil de interfaţaelectrică cu mediul de comunicaţie,
incluzând modulaţia şi codarea de canal. Este inclusă deci partea de operaţii radio şi din
banda de bază.
44
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
4.8. Stratul Fizic.
Dispozitivele Bluetooth operează la 2.4GHz, în banda global disponibilă ISM, a
cărei utilizare nu solicită licenţiere. Această bandă este rezervată pentru uzul aplicaţiilor
industriale, ştiinţifice şi medicale (ISM), care respectă un set de specificaţii de putere,
emisii spectrale şi interferenţă. Acest lucru presupune necesitatea ca Bluetooth să fie o
tehnologie foarte robustă, într-un mediu spectral cu atâţi utilizatori şi surse de poluare.
Banda operată este divizată în canale spaţiate la 1MHz, fiecare semnalând date la 1
Megasimbol pe secundă pentru a se obţine lăţimea de bandă a canalului maximă. Cu
schema de modulaţie aleasă, GFSK (Gaussian Frequency Shift Keying), aceasta
echivalează cu 1Mb/s. Utilizând GFSK, un 1 binar determină un salt pozitiv de la frecvenţa
purtătoare nominală, pe când un 0 binar determină un salt negativ în frecvenţă.
După fiecare pachet, ambele dispozitive reacordează unda radio pe alte frecvenţe,
efectiv sărind de la un canal radio la altul (FHSS – Frequency Hopping Spread Spectrum).
În acest fel dispozitivele Bluetooth utilizează întreaga bandă ISM disponibilă şi dacă o
transmisie este compromisă de interferenţe pe un canal, retransmisia se va face întotdeauna
pe un alt canal. Fiecare fantă temporală (time slot) durează 625ms şi de obicei dispozitivele
utilizează un salt pe pachet, adică la fiecare slot, la fiecare 3 slot-uri sau la fiecare 5 slot-
uri.
Cum dispozitivele sunt proiectate pentru aplicaţii low-power, puterea radio emisă
trebuie să fie minimă. Sunt definite trei clase de putere, care oferă, în ordine crescătoare a
puterii, acţiune pe domenii de 10m, 20m sau 100m.
4.9. Legăturile vocale şi de date.
Bluetooth permite atât comunicaţii de date critice în timp, precum cele vocale şi
audio, cât şi comunicaţii de înaltă viteză, de pachete de date, insensibile la factorul timp.
Pentru a transporta astfel de date, între orice două dispozitive se pot stabili două tipuri de
legături şi anume, legături SCO (Synchronous Connection Oriented) pentru comunicaţii
vocale şi legături ACL (Asynchronous Connectionless) pentru comunicaţii de date.
Pachetele de date pentru legături ACL sunt construite dintr-un cod de acces de 72
biţi, un pachet antet (header) de 54 biţi şi un cod CRC, în adiţia încărcăturii informaţionale
utile (payload data). Există o varietate de tipuri de date permiţând transmiterea unor
cantităţi diferite de informaţie. Pachetul cu cea mai mare încărcătură informaţională este
45
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
DH5, care se întinde în 5 slot-uri temporale. Un pachet DH5 poate transporta 339 bytes sau
2712 biţi de date. Aşadar, sunt transmişi 2858 biţi pentru 2712 biţi de informaţie.
Un pachet DH5 utilizează până la 5 slot-uri şi lungimea minimă replicată este 1
slot. Astfel, rata maximă în banda de bază într-un sens este 723.2kb/s. În acest caz,
cupachete de 5 slot-uri transmise într-un sens, pachetele de un slot trimise în sens invers
vor transporta numai 57.6kb/s, astfel că aceasta va fi o legătură asimetrică cu mai multă
informaţie transmisă în sensul trimiterii pachetelor de 5 slot-uri. Dacă ar fi transmise
pachete de 5 slot-uri în ambele sensuri, atunci rata obţinută a datelor ar fi 433.9kb/s, ceea
ce ar fi o reducere prea mare de la rata de transmisie prin aer de 1Mb/s.
Atât aceste supraîncărcări la codarea datelor, cât şi salturile în frecvenţă sunt
necesare în principal pentru a oferi robusteţe legăturii Bluetooth, de vreme ce banda. ISM
este o resursă comună pentru multe dispozitive şi alte standarde de comunicaţii şi chiar
surse de zgomot. În plus, pentru reducerea problemelor de interferenţe viitoare în spectru,
se au în vedere reglementări de limitare a puterii emise pe unitatea de timp în banda ISM,
determinând necesitatea unei scheme de salturi în frecvenţă pentru împrăştierea
transmisiilor în spectru şi în timp.
Straturile superioare ale stivei de protocoale mai necesită şi ele o parte a lăţimii de
bandă, astfel că la nivelul aplicaţiilor, rata maximă a datelor poate fi în jurul a 650kb/s.
Legăturile SCO lucrează la 64kb/s şi este posibilă coexistenţa a trei legături vocale
duplex simultane sau combinarea transmisiei vocale cu una de date. Aceste canale vocale
redau o comunicaţie de o calitate ce se aşteaptă şi de la sistemele moderne de telefonie
mobilă, precum GSM-ul. În fapt, legăturile SCO nu prea sunt potrivite pentru transferuri
audio de calitatea semnalului muzical.
O alternativă pentru suportul transmisiilor muzicale este utilizarea unui canal ACL.
Calitatea semnalului audio CD brut necesită 1411.2kb/s, dar cu o compresie adecvată,
precum MP3, care poate reduce rata de bit la aproximativ 128kb/s, se poate transmite şi
semnal audio de calitate apropiată de cea CD, menţinându-se succesiunea temporală a
informaţiei.
4.10. Protocoale utilizate de Bluetooth
Asemeni modelului OSI, specificaţiile Bluetooth fac uz de soluţia ierarhizării pe
nivele a arhitecturii de protocoale. Şi tot asemeni OSI, scopul final al specificaţiilor
Bluetooth este de a permite interoperabilitatea aplicaţiilor realizate conform acestor
46
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
specificaţii. Acest lucru se realizează atunci când aplicaţiile din dispozitivele conectate
rulează utilizând protocoale identice. Stive diferite de protocoale sunt utilizate pentru
aplicaţii diferite. Independent de aplicaţie, stiva de protocoale utilizate foloseşte un nivel
Bluetooth fizic şi legătură de date comun,
Fig. 4.10.1. Stiva de protocol
O aplicaţie nu utilizează toate protocoalele din stivă; în schimb, urmează una dintre
căile verticale, conform necesităţilor serviciului corespunzător aplicaţiei.
Stiva completă de protocoale conţine atât protocoale ce sunt specifice tehnologiei
wireless Bluetooth, precum LMP şi L2CAP, şi acele protocoale, precum OBEX (Object
Exchange Protocol), UDP (User Datagram Protocol) şi WAP (Wireless Application
Protocol), care pot fi folosite pentru comunicaţii cu alte platforme. În proiectarea
protocoalelor Bluetooth s-a preferat reutilizarea unor protocoale déjà existente pentru
scopuri diferite, la nivele mai înalte.
Deschiderea specificaţiilor Bluetooth permite multor aplicaţii deja dezvoltate de
producători să profite de sistemele hard şi soft compatibile cu aceste specificaţii. De
asemenea, producătorii pot implementa protocoale pentru aplicaţiile lor proprii
(proprietare) sau de uz comun, având la bază specificaţiile referitoare la protocoalele
tehnologiei wireless Bluetooth.
Specificaţiile Bluetooth definesc de asemenea o interfaţă HCI (Host Controller
Interface), care oferă interfaţare cu controller-ul BB şi cu LM şi accesează starea
hardware-ului şi a registrelor de control. În figura 3.1, HCI este poziţionată sub L2CAP,
dar ea poate la fel de bine exista şi deasupra acestuia.
47
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Împreună, nivelul de Înlocuire a Cablurilor, nivelul de Control Telefonic şi nivelul
Protocoale Adoptate formează protocoalele orientate aplicaţie, care permit aplicaţiilor să
ruleze peste protocoalele nucleului Bluetooth. Ţinând cont că specificaţiile Bluetooth sun
nişte specificaţii deschise, protocoale adiţionale precum HTTP (HyperText Transfer
Protocol) ş FTP (File Transfer Protocol) pot fi adăugate într-o manieră interoperabilă
deasupra protocoalelor de transport Bluetooth sau deasupra protocoalelor orientate
aplicaţie.
4.10.1. Protocoale ale Nucleului Bluetooth
Aceste protocoale sunt specifice tehnologiei wireless Bluetooth, dezvoltate de
Bluetooth SIG. RFCOMM şi TCS BIN au fost dezvoltate tot de către Bluetooth SIG, dar
acestea se bazează pe standarde deja existente: ETSI TS 07.10 şi Recomandarea ITU-T
Q.931. Protocoalele nucleului Bluetooth plus nivelul radio sunt cerute de aproape toate
dispozitivele Bluetooth, în timp ce restul protocoalelor sunt utilizate doar la nevoie.
4.10.2. Baseband (BB)
Nivelul benzii de bază (baseband - BB) permite legătura fizică RF între unităţi
Bluetooth ale unei pico-reţele. De vreme ce sistemele RF Bluetooth utilizează tehnologia
cu spectru extins şi salt în frecvenţă, în care pachetele sunt transmise în fante temporale pe
anumite frecvenţe, acest nivel utilizează proceduri Inquiry şi Page pentru sincronizarea
transmisiei cu salturi în frecvenţă şi a clock-urilor diferitelor dispozitive Bluetooth.
Există două tipuri de legături fizice, cărora le corespund două tipuri de pachete în
BB: SCO (Synchronous Connection Oriented) şi ACL (Asynchronous Connectionless),
care pot fi transmise, multiplexat prin aceeaşi legătură RF. Pachetele ACL sunt utilizate
doar pentru transmisii de date, pe când pachetele SCO pot avea doar conţinut audio
(transmisii vocale) sau combinaţii de date şi audio. Toate pachetele, de date şi audio, pot
avea diferite nivele de corecţie a erorilor şi pot fi criptate pentru a li se asigura securitatea.
În plus, comunicaţiile referitoare la managementul legăturii şi mesajele de control se fac
fiecare pe canale separate.
Pachetele conţinând informaţii audio pot fi transferate între dispositive Bluetooth,
conform unor modele de utilizare. Informaţiile audio din pachetele SCOsunt rutate direct la
şi din banda de bază, fără a mai trece prin L2CAP. Modelul audio este o componentă
relativ simplă a specificaţiilor Bluetooth: orice două dispositive Bluetooth pot transmite şi
primi informaţii audio de la unul la altul doar prin deschiderea unei legături audio.
48
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
49
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
CAPITOLUL V. BLUETOOTH MARKETING
50
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
5.1. Ce este bluetooth marketing?
Bluetooth marketing reprezintă una dintre cele mai avansate tehnologii de
comunicatie fără fir operând cu frecvente din domeniul microundelor. Aducand o
schimbare in domeniul transmiteri si distribuiri mesajelor si reclamelor publicitare
Prin intermediul acestui dispozitiv se pot trimite mesaje publicitare si promotionale,
carti de vizita imagini, text, oferte speciale, pliante, cupoane de discount, fisiere
multimedia jocuri java catre utilizatori unui telefon mobil si toate celelate dispositive
activate Bluetooth.
5.2. Functionalitatea bluetooth marketing:
cauta utilizatorii bluetooth automat ( circa 30 metri)
stabileste un link cu clientul bluetooth si trimite fisierul automat
trimite la 7 clienti care utilizeaza bluetooth-ul simultan
toate formatele sunt acceptate, text, imagine (jpg, gif, png.) mp3,mp4, 3gp.
Mai repede de 100 Kb/s depinde de clasa blututului
Distanta pe care functioneaza este circa 30 de metri in spatiu deschis
Cautare non-stop
Are o baza de date care poate fi partajata cu alte dispositive in aceasi retea
Poate fi monitorizat la distanta pe internet prin cablu LAN sau Wireless
(Wifi sau GPRS)
Livreaza o gama larga de informatii: txt, gif,jpg,mp3,mp4,3gp,jocuri java
Arata functionalitatea sistemului folosind leduri
Poate descarca simultan de la 28 dispozitive bluetooth
Transmite mesaje programate la un anumit timp
Se actualizeaza la un anumit timp
Distanta de transmitere pana la 500 metri
Transmite continut diferit la o anumita perioada
Utilizatori primesc acelasi mesaj o singura data nu conteaza ce versiune
folosesc
Sistemul poate salva automat toate conexiunile si sa primeasca informatii
detaliate de la toti utilizatorii.
Suporta retele LAN, WAN, Wifi, GPRS si cabluri USB.
51
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 5.2.1. Bluetooth marketing – mod de funcționare
Destinatii pentru utilizarea acestui dispozitiv sunt: restaurante, hoteluri, magazine, mall-
uri, sali de asteptare, cinema, sali de recreere.
5.3. Continutul Pachetelor
Fig.5.3.1. Dispozitiv Bluetooth Marketing
52
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 5.3.2. Adaptor și încărcător
Fig. 5.3.3. Specificatiile Bluetooth Marketing
5.4. Memoria dispozitivului
Bluetooth marketing are pe discul local functiile de administrare iar pentru a
actualiza sistemul modificati fisierul continut.lista neagra si descarcati fisierul jurnal.txt.
Fig. 5.4.1. Exemplu de ajutor
Dublu click pentru a deschide BtspConfig si va aparea o fereastra noua dupa care
click pe “new config” pentru a adauga un nou proiect.
53
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 5.4.2. Meniu de configurare
Dupa adaugarea noului proiect acesta ne va afisa toate dispozitivele conectate intr-o
anumita ordine.
Avantaje:
Acest sistem de comunicare se bucura in primul rand de caracterul informativ
inedit;
Adaptabilitatea functiilor device-ului la nevoile de comunicare si targetul fiecarui
brand, permite amplasarea lui pe diverse alte suporturi, TV Screen-uri, mobilier stradal, panouri
publicitare in diferite locatii (cluburi, galerii comerciale etc.);
Rezistenta la nou a consumatorilor este combatuta prin intermediul vizualurilor-
suport ale device-ului, ceea ce-i confera un grad ridicat de credibilitate si mai mult, incita
curiozitatea acestora;
54
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 5.4.3. Proiect și dispozitive conectate
Fig. 5.4.4. Configurare Bluetooth marketing
Cu siguranta, cel mai mare beneficiu obtinut prin acest canal de comunicare este
dat de rata de retransmitere a spotului, ceea ce conduce la un cost/hit foarte mic;
Un spot bine realizat care ajunge chiar si la un procent mic din targetul campaniei,
asigura - prin prisma ratei mari de retransmitere - atingerea unei plaje largi din intregul target;
Canal de comunicare directionata, care atinge targetul intr-un interval de
timp redus.
55
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Fig. 5.4.5. Panou bublicitar
56
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
CAPITOLUL VI. CONCLUZII
57
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Inca de la inceputul acestui proiect am mentionat dorinta de a veni in ajutorul mass
mediei si de a face cunoscuta o noua metoda de transmisie a mesajului cat mai ieftin si
intr-un timp foarte scurt, si prin aceasta sa incercam sa ne protejam atat pe noi cat si natura
din jurul nostru. Avand in vedere contextul actual in care nevoia de mobilitate si de
disponibilitate este tot mai accentuata, in care telefoanele mobile sunt tot mai raspandite,
iar dispozitivul bluetooth este la indemana tuturor utilizatorilor unui telefon, iar timpul de
transmitere a mesajului este unul foarte scurt tind sa cred tot mai mult ca Publicitate prin
transmisie de date prin bluetooth va castiga teren in randul consumatorilor romani.
58
Publicitate prin sistem de transmisie de date prin Bluetooth
Bibliografie
1. Alexandru Nicolae Dumitru şi Cotae Paul, „Tehnica Modernă a Comunicaţiilor” –
Institutul Politehnic Iaşi, 1979
2. Bluetooth Special Interest Group (SIG), “BLUETOOTH SPECIFICATION Version 2.0
+ EDR [vol 0]: Specification of the Bluetooth System”,2004
3. Bluetooth Special Interest Group (SIG), “Volume 4_SPEC”, 2006
4. Bluetooth Web Site www.bluetooth.com, www.bluetooth.org
5. Bogdan Ion, „Sisteme Celulare pentru Comunicaţii Mobile” – MatrixRom, Bucureşti,
1998
6. Bray Jennifer şi Sturman, Charles F., „Bluetooth – Connect without Cables” –
Prentice Hall PTR, 2001
7. Bruce Hopkins, Ranjith Antony , “Bluetooth for Java”, Apress , 2003
8. Cotae Paul, „Sisteme Avansate de Comunicaţii Digitale” – Note de curs, Facultatea de
Electronică şi Telecomunicaţii Iaşi, 2000-2001
9. Ericsson Mobile Communications AB, „Users Manual – Bluetooth PC Reference
Stack by Ericsson”, 2000
10. Ericsson Web Site www.ericsson.com/bluetooth
11. Georgescu Ioana, ”Sisteme de operare”, Craiova: Editura Arve, 2006
12. Green James Harry, „The Irwin Handbook of Telecomunications” – Fourth Edition –
McGraw-Hill, 2000
13. Ionescu Dan, ”Retele de calculatoare”, Alba Iulia: Editura All, 2007
14. Muller Nathan J., „Bluetooth Demistified” – McGraw-Hill Telecom, 2001
15. Nokia Web Site www.nokia.com/bluetooth
59