pte 01 01 terasamente

8/9/2019 Pte 01 01 Terasamente

1/16

Actualizarea

( Rev.)1

Cod doc PTE-01CHIRULLI ANDREA-

IMPRESA

INDIVIDUALE

PROCEDURA TEHNICA DE

EXECUTIE

TERASAMENTEPagina 1 din16

ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC

FORMULAR COD: F 4.2.1 - 1, REV.O

1.

GENERALITATI

1.1.SCOPPrezenta procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor si

materialelor necesare pentru realizarea terasamentelor rutiere .

1.2.DOMENIUL DE APLICAREPrezenta procedura se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,

constructia si reconstructia drumurilor publice. Cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie

indeplinite la executarea lucrarilor de terasamente rutiere.

1.3. DOCUMENTE DE REFERINTA- Legea 10/1995 -Privind calitatea in constructii

- Manualul Sistemului de Management al Calitatii

- ISO 9001/2000 -Sisteme de management al calitatii

- Proiectul de executie cu detaliile de executie aferente

- Caietele de sarcini ale lucrarii

1.3.DEFINITIITermenii utilizati in prezenta procedura sunt prezentati in Manualul Calitatii.

2. DESCRIEREA PROCEDURII TEHNICE DE EXECUTIE

2.1.PREVEDERI GENERALELa executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in

vigoare.

Se va asigura prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si

determinarilor rezultate din aplicarea prezentei proceduri.

Este obligatoriu sa se efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare, sa asigure

adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la realizarea, in conditii de

calitate, a lucrarilor de terasamente, sa tina eviodenta zilnica a conditiilor de executare a lucrarilor,

cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.

2.2.MATERIALE FOLOSITE

2.2.1.

STRATUL VEGETALStratul vegetal considerat ca ''bun pentru vegetatie'' va fi folosit pentru acoperirea

suprafetelor care trebuie insamantate si plantate.

2.2.2.PAMANTURI PENTRU TARASAMENTEPamanturile reprezinta materialul folosit in mod curent pentru executia terasamentelor

rutiere.

Daca pamantul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de terasamente este de calitate ,,rea

sau foarte rea acesta va fi inlocuit cu un pamant de calitate corespunzatoare sau va fi stabilizat

mecanic cu ajutorul liantilor.

Calitatea unui pamant utililat la executia terasamentelor rutiere este determinata de natura si

starea lui de umiditate.


2/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


Natura pamantului este determinata de o serie de parametri intrinseci si anume:

- compozitia granulometrica;

-plasticitatea in cazul pamanturilor coezive sau echivalentul de nisip EN in cazul celor

necoezive;

- continutul in materii organice.

Cunoasterea naturii pamantului permite inca de la inceput alegerea utilajelor, a metodelor de

executie si de control al calitatii.

Starea de umiditate are o importanta capitala la executia terasamentelor in cazul utilizarii

pamanturilor sensibile la apa. Cunoasterea starii de umiditate permite stabilirea conditiilor de

utilizare a acestor pamanturi, in functie de situatia meteorologica din timpul executiei.

Pamanturile intalnite frecvent in natura sunt un amestec de pamanturi coezive si necoezive,

caracteristicile lor geotehnice depinzand de proportia in care se gasesc cele doua componente.Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si

hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,

hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

Conditiile de admisibilitate a pamantului difera in functie de locul de utilizare, si anume:

- in corpul rambleului;

- la partea superioara a terasamentului (P.S.T.) cazul rambleurilor si debleurilor

- in stratul de forma.

In cazul utilizarii pamanturilor la executia partii superioare a terasamentelor (in cazul

debleurilor si rambleurilor) si a stratului de forma, in afara de conditii de calitate precizate mai apar

o serie de restrictii determinate de :- dimensiunea maxima a granulelor;

- compactibilitatea pamantului;

- treficabilitate;

- gelivitate.

Dimensiunea maxima a granulelor nu poate depasi 100 mm in cazul pamanturilor utilizate ca

atare sau 50 mm in cazul pamanturilor tratate, restrictia fiind conditionata de posibilitatile de

nivelare a suprafetei stratului.

Compactibilitatea pamantului trebuie sa fie corespunzatoare, pamanturile cu un coeficient de

neuniformitate mai mic de 5, fiind greu de compactat, ele putand fi utilizate la acest nivel numai

dupa imbunatatirea granulometrica care sa conduca la o compactibilitate si inclestare

corespunzatoare.Traficabilitatea stratului este impusa de circulatia de santier in conditii meteorologice

defavorabile. In aceasta situatie, pamanturile sensibile la apa, pentru a fi utilizate, trebuiesc

imbunatatite.

Gelivitatea. In general, partea superioara a terasamentelor si stratului de forma se afla la

adancimi situate in zona de inghet. In aceste situatii, pamanturile utilizate nu trebuie sa fie gelive (sa

fie sensibile la inghet).

Gelivitatea pamanturilor se stabileste conform STAS 1709/3-90.

Gelivitatea poate fi apreciata pe baza unor criterii granulometrice sau prin masurarea umflarii

unor epruvete supuse la inghet.

Un pamant este geliv cand indeplineste concomitent urmatoarele 3 conditii:

- limita de lichiditate WL>55;


3/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


- umflarea libera UL>60%;

- fractiunea argiloasa sub 0,002 mm>20%.

Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea dirigintelui cu masuri

specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera

si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina antreprenorului privesc

modalitatile de extragere si de corectii a continutului de apa fara aport de liant sau reactiv.

2.2.3.APA DE COMPACTAREApa necasara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii

organice in suspensie.

Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat

cu aprobarea beneficiarului care va preciza si modalitatile de utilizare.

2.2.4.PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIEPamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile

trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind

nisipurile si pietrisurile aluvionale. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai

mari de 100 mm.

2.2.5.VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Inainte de inceperii lucrarilor se va determina calitatea si se va estima cantitatea materialelor

din gropile de imprumut pe care le va supune aprobarii.

2.3.EXECUTAREA TERASAMENTELOR

2.3.1.PICHETAJUL LUCRARILORDe regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt materializate pe

teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori iar varfurile de unghi prin borne

de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de

reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi

reperi pe km.

In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului

proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor

de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a

reperilor de pe teren.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul trece la restabilirea si

completarea pichetajului in cazul situatiei aratate in primul paragraf sau la executarea pichetajului

complet nou in cazul situatiei prezentate in al doilea paragraf.

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung

de aceiasi reperi ca si pichetii din cadrul pichetajului initial.

Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, antreprenorul va materializa prin

tarusi si sabloane urmatoarele:

- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax;

-punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);

- inclinarea taluzelor.


4/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor, de a le

restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.

In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre antreprenor,

pe cheltuiala si raspunderea sa.

Aceasta operatie nu poate totusi sa fie efectuata decat dupa ce obtine aprobarea dirigintelui in

scris, cu cel putin 24 ore in devans.

Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,

electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau

protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber constructorului.

2.3.2.LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare inlimita zonei expropriate:

- defrisari;

- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;

- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;

- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;

- demontarea constructiilor existente.

Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa

scoata radacinile si buturugilor.

Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe

cheltuiala antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.

Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltimea mai mica de 2m precum si la deblee.

Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga

suprafata a amprizei.

Decaparea pamantului vegetal se face pe intraga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de

imprumut.

Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv.

Pamantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.

In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul

drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara

amprizei drumului.

Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelulplatformei terasamentelor.

Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform

indicatiilor precizate in caietul de sarcini sau in lipsa acestora evacuate in groapa publica cea mai

apropiata, transportul fiind in sarcina antreprenorului.

Toate golurile ca puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc.

Vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de

compactare cerut.

Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa

accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul subcapitol. Aceasta acceptare trebuie

sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.


5/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


2.3.3.

MISCAREA TERASAMENTELOR

Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profilele

cu umplutura a proiectului.

Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee

in sensul prevederilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie

inlocuite, vor fi transportate in depozite definitive.

Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provenite din gropui de imprumut.

Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire,

trebuie sa fie supusa aprobarii dirigintelui.

Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi

de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentei proceduri si ale caietului de sarcini relativla calitate si conditiile de executie a rambleurilor, antreprenorul trebuie sa informeze dirigintele si

sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura.

Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de antreprenor Tabloul miscarii

pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu

sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de Tabloul de

corespondenta a pamantului stabilit de administratie, daca acesta exista, ca si de punctele de

trecede obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini.

Acest plan este supus aprobarii dirigintelui in termen de 30 zile de la notificarea ordinului de

inceperea lucrarilor.

2.3.4.

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITEAmplasarea gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant, provizorii sau . permanente, va

fi propusa si supusa Consultantului pentru aprobare.

Propunearea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de inceperea exploatarii

gropilor de imprumut sau a depozitelor.

La exploatarea gropilor de imprumut antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

- crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a

dirigintelui, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

- sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu, cu

conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelate de asa maniera ca

evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit

taluzate;- sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al

drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de

rambleu;

- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o

panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumurilor se vor executa cu

inclinarea de 1:1,5...1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de

imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii gropii de imrumut dinspre

drum va fi de 1:3.


6/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:

- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate

conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi

nivelata la o cota cel putin egala cu cota muchiei platformei rambleului;

- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a

celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.

In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se

respecte conditiile impuse.

La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu se provoace inzapezirea

drumului.

Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita

stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diversemotive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz,

antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.

Consultantul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile

de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor.

2.3.5.EXECUTIA DEBLEELORAntreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor

de debleu precizat in caietele de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre

dirigintele lucrarii.

Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu, sa fie mentionate in registrul de santier.

Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza serealizeaza si taluzarea urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale.

Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea

situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie dirigintele lucrarii .

In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu

este de portanta dorita, dirigintele va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala

beneficiarului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de

compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleului

gradul de compactare la 97% Proctor normal.

Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv intarit. Daca acesta difera de

prevederile proiectului, antreprenorul va trebui sa aduca la cunostiinta dirigintelui care va putea

eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone

umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili

printr-un calcul de stabilitate.

Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect

aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca apare ca

stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, trebuie sa se ia de urgenta masuri de consolidari .

Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care sa fie

executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel

putin 100% Proctol normal conform prevederilor .


7/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


In terenurile stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, antreprenorul va trebui

sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de la

explozii:

- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;

- cea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor

proiectului.

Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special dupa

explozie, taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de

roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase, este lasata la

alegerea antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara apoi de a

completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactatcum este aratat mai jos.

Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la apa, dirigintele va

prescrie:

- in perioada ploioasa: extragere verticala;

- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi

superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctol normal.

In timpul executiei debleelor, antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera

ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate

de ape de poaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a

rambleelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, antreprenorul va trebui samentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole,

lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

2.3.6.EXECUTIA RAMBLEELORIn afara de lucrarile pregatitoare care sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de

rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari pregatitoare dupa cum urmeaza:

- Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% va trebui sa se execute

trepte de infratire avand inaltime de 0,20 m si distantele la maxim 1,00 m pe terenuri

obisnuite si cu inclinare de 4 % spre vale. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate

cu mijloacele agreate de diriginte.

- In completarea pregatirilor, pe terenurile remaniate in cursul acestor pregatiri sau pe terenuride slaba portanta desenate in caietul de sarcini, se va executa o compactare a terenului de la

baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare

Proctor normal conform prescriptiilor tehnice.

2.3.7.EXECUTIA PRODURA PROPRIU-ZISANu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin

prezenta procedura sau prin caietul de sarcini vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi

reluata decat dupa un timp fixat de diriginte sau reprezentantul sau.

Rambleul se executa din straturi elementare suprapusa, pe cat posibil orizontale, pe intreaga

latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.


8/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


Daca dificultatile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturile elementare pot fi

executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi

alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi

alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.

Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in

grosime optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil

paralel cu profilul definitiv.

Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari

pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini

aceste pante vor fi de minimum 5 %.

La realizarea umpluturilor cu inaltimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri

de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:- impanarea golurilor cu pamant;

- asigurarea tasarilor in timp;

- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m

grosime la partea superioara a rambleului.

La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,

laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masuri in consecinta

pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se

zvante sau sa se traseze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din

contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

2.3.8.

COMPACTAREA RAMBLEELORToate rmbleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal

prevazute in STAS 2914-84.

In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, se va analiza cate un tronson de incercare de

minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi

obtinuta, va trebui sa se realizeze o noua plansa de incercare dupa ce se vor aduce modificarile

necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie

mentionate in registrul de santier.

In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie, grosimea straturilor

succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment

si de 4 % sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10 % din numarul punctelor de verificare.

2.3.9.CONTROLUL COMPACTARIIStarea rambleului este controlata prin supravegherea pe masura executiei in urmatoarele

conditii:

a)controlul va fi strat dupa strat;

b)se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul de

mai jos care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini.


9/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE


ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


Denumirea incercarii Frecventa minimala aincercarilor Observatii

Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de pamant

Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma Pe strat

Determinarea compactitatii 3 la 250 ml de platforma Pe strat

Laboratorul va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea

Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.

Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gredele de compactare

corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu

mentionata in registrul de santier.

2.3.10.PROFILE SI TALUZE

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa

fie realizate cu tolerantele admisibile.

Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare din caietele de sarcini,

prin metoda rambleului excedentar.

Taluzul nu trebuie sa se prezinte cu scobituri si nici cu escrescente, in afara celor rezultate din

dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.

Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare

vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala

date in tabelul de mai jos.

Natura materialului in rambleu Hmaxm

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabel dar pana la 12,00 m,

inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelului din cap.4.5. socotite de la nivelul platformei

drumului in jos va fi de 1:1,5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.

In ramblee mai inalte de 12,00 m precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor

si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinareataluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de

1,3...1,5.

Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea

inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime hmaxpe verticala date in tabelul din STAS, in functie de

caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundatie.

Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului

realizat fata de proiect este de + 50 cm.

2.3.11. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELORSanturile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se

sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.


10/16


11/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE

TERASAMENTEPagina

11

din16

ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor deexecutie a terasamentelor, urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta

admisibila fiind de 0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.

2.4.1. VERIFICAREA PREGATIRII TERENULUI DE FUNDATIEInainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul

vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului

de fundatie.

Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor

ascunse specificandu-se si eventualele remedieri necesare.Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru radul de compactare este de 3

incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghii.

Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 25 m unul

dupa altul in trei puncte (dreapta, axe, stanga) de pe ampriza drumului.

La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca

deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila in

cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de

fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie.

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu

masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate

portanta scazuta.

2.4.2. VERIFICAREA CALITATII SI STARII PAMANTULUIVerificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale

pamantului conform prezentei proceduri.

In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare uscata.

2.4.3. VERIFICAREA GROSIMII STRATURILOR ASTERNUTEGrosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata, ea trebuie

sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv si

utilajele folosite la compactare.

2.4.4. VERIFICAREA GRADULUI DE COMPACTAREDeterminarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant

pus in opera.

In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la

baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va

preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min.1000 cmc conform

STAS 2914-84.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor

probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.

Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte

repartizate stanga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.


12/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE

TERASAMENTEPagina

12

din16

ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in cap.4.6.3. se vadispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

Nu se va trece la executia stratului urmator atata timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu

confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind

posibila.

Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu

deflectometrul cu parghie.

2.4.5. CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI DRUMULUI

Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei

terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmetrului si determinarea deformabilitatii

cu ajutorul deflectometrului cu paghie la nivelul platformei drumului.Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt 0,05 m fata de

prevederile proiectului. In ceea ce priveste suprafatarea platformei si nivelarea taluzelor, tolerantele

sunt cele aratate in cap.4.5. si 4.6. din prezenta procedura.

Controlul topografic al nivelmetului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.

Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu

parghie.

La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca

deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat cea

admisa conform tabelului de mai jos.

Tipul de pamant conf. STAS 1243-88Valoarea admisibila a deformatiei elastice1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos,

praf400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila

prafoasa nisipoasa, argila450

3. RECEPTIA LUCRARILORDupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii

Consultantului, inaintea asternerea stratului urmator.Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, inaintea acoperirii lor, trebuie sa stabileasca daca

acestea au fost realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.

In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la

faza urmatoare de executie.

Fazele de executie supuse receptiei sunt stabilite de Proiectant, prin Programul de Receptii pe

Faze de Executie, care insoteste Detabiile de Executie si se refera, fara

a se limita, la urmatoarele:

trasarea lucrarilor;

cota si profilul final in cazul sapaturii;

natura si compactarea terenului de fundare;


13/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE

TERASAMENTEPagina

13

din16

ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


in ramblee, pentru fiecare strat asternut, dupa compactare.

4. RESPONSABILITATI

4.1. SEFUL DE SANTIER

Controleaza inainte de inceperea executiei, indeplinirea tuturor cerintelor stabilite in

documentatii, urmarind organizarea zonei in conformitate cu prevederile acestora, in

vederea asigurarii conditiilor prealabile necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a

proceselor de productie, protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor (PSI),

protejarea mediului ambiant, realizarea racordurilor la utilitati (energie, apa, canalizare,

etc.).

Asigura redistribuirea resurselor tehnico-materiale, forta de munca la lucrarile in curs derealizare, in functie de termenele contractuale, de evolutia fronturilor de lucru si alti factori

determinanti in derularea proceselor de executie.

Asigura organizarea rationala a proceselor de productie si a locurilor de munca din cadrul

santierului, precum si aprovizionarea acestora cu materialele necesare si incadrarea cu

fortele de munca aferente .

Supravegheaza permanent desfasurarea lucrarilor de executie si raspunde de respectarea, in

intreaga activitate desfasurata de santier a reglementarilor si normelor in vigoare, precum si

a prevederilor documentatiilor tehnice si tehnologice referitoare la protectia muncii,

prevenirea si stingerea incendiilor (PSI) si protejarea mediului ambiant; asigura instruirea in

aceste domenii a personalului subordonat, precum si testarea acestuia cu privire la insusirea

cunostintelor necesare .Urmareste si asigura ca procesele de executie din cadrul santierului sa se desfasoare numai pe

baza de proceduri si instructiuni care sa defineasca precis si complet modul de lucru .

Asigura conducerea directa a activitatilor de executie a lucrarilor, in conformitate cu

prevederile documentatiilor tehnice, ale normativelor in vigoare, la nivelul de calitate si la

termenele stabilite in contractele incheiate cu clientii .

Verifica, la primirea produselor, existenta si corelatia datelor de identificare cu cele din

documentele insotitoare. Asigura manipularea corespunzatoare si depozitarea produselor

primite, conform prescriptiilor tehnice, indicatiilor comisiei de receptie si prevederilor

procedurilor tehnice aferente .

Convoaca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse la fazele

determinante ale executiei in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor;

Solutioneaza neconformitatile, defectele si neconcordantele aparute in fazele de executie

numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant, cu acordul beneficiarului;

Tine sub control echipamentele (mijloacele) de incercare si masurare;

Cere beneficiarului acceptarea si receptia lucrarilor terminate, dupa indeplinirea tuturor

obligatiilor contractuale, prezentand documente obiective aferente;

Anunta responsabilul CTC din cadrul societatii, indata ce depisteaza produse, servicii sau

lucrari care sunt neconforme, in vederea constatarii si deschiderii rapoartelor de

neconfonnitate (RNC).

Tine evidenta si asigura conservarea datelor de identificare a materialelor puse in opera,

precum si transmiterea acestora in inregistrarile de calitate aferente lucrarilor executate desantier .


14/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE

TERASAMENTEPagina

14

din16

ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


In colaborare cu functiile implicate din cadrul societatii, urmareste asigurarea tuturordocumentelor si conditiilor necesare executiei, in realizarea cerintelor de calitate:

documentatii tehnice si tehnologice de executie, gestioneaza toate documentele mentionate

aferente executiei lucrarilor contractate.

Asigura executarea lucrarilor de constructii contractate cu clientii, in conformitate cu PTE,

PCC si cu graficele de esalonare .

Urmareste si asigura consemnarea in inregistrari ale calitatii ce reprezanta indicatori de stadiu

(PV predare-primire fronturi de lucru, PV de receptie calitativa, PV receptie lucrari care

devin ascunse, PV de control, PV de probe, buletine de incercari, etc.) toate datele privind

verificarile, incercarile si inspectiile efectuate la executia lucrarilor/ produselor pe faze

intermediare determinante si in final in vederea acceptarii acestora. Asigura gestionarea

inregistrarilor calitatii conform, prevederilor din procedurile aplicabile .Asigura conditiile necesare accesului la lucrare si la inregistrarile ernise de santier, pentru

desfasurarea activitatilor de control si inspectii/ incercari pe flux si finale, de catre

responsabilii AQ, CTC, din cadrul organizatiei sau proiectanti, clienti si alte organe exteme

de control abilitate .

Aplica masurile de restrictie si izolare sau separare a produselor sau zonelor de neconformitati

ale lucrarilor si asigura rezolvarea RNC numai in baza solutionarii realizate de Directorul

tehnic - dupa caz - cu consultarea proiectantului .

Realizeaza interfete cu functiile de decizie din cadrul organizatiei pentru orice problema

legata de desfasurarea si controlul proceselor de executie, care nu poate fi rezolvata la

nivelul santierului .

Participa la evaluarea competentei personalului din subordine, formuleaza propuneri cuprivire la calificarea si dupa caz instruirea personalului din cadrul santierului si asigura

participarea acestuia la programele de calificare sau instruire aprobate de conducerea

societatii, precum si examinarea/ testarea finala a cursantilor; urmareste si asigura pastrarea

inregistrarilor privind calificarea si instruirea, transmitind copii ale acestor documente la

compartimentui Resurse umane

Raspunde la nivelul santierului de pastrarea integritatii patrimoniului societatii; participa la

organizarea si sprijina desfasurarea actiunilor de inventariere a resurselor tehnico-materiale

aflate in zona de activitate a subunitatii si la punctele de lucru .

4.2. RESPONSABIL CU CONTROLUL TEHNIC AL CALITATIIUrmareste si asigura realizarea activitatilor de inspectii si verificare a calitatii, la produsele

aprovizionate in depozitul societatii sau direct pe santier, inainte de punerea in opera,

precum si la lucrarile realizate de societate, pe tot parcursul desfasurarii proceselor de

productie, conforni procedurilor aferente in vederea confirmarii calitatii si acceptarii de catre

clienti a lucrarilor executate .

Planifica efectuarea controalelor, stabilind volumul si durata acestora, in corelare cu graficele

de executie ale lucrarilor;

Controleaza continutul si corectitudinea inregistrarilor calitatii intocmite pe parcursul

executiei lucrarilor;

Controleaza, monitorizeaza, procesele de productie si efectueaza controalele si inspectiile ce

revin responsabilului CTC in fazele de executie determinante;


15/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE

TERASAMENTEPagina

15

din16

ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


Confirma calitatea lucrarilor realizate in inregistrari de calitate pe faze sau operatii de executie(PV de receptie calitativa, PV de control);

Raspunde de controlul stadiului verificarilor si de inspectia finala a lucrarilor conform PTE;

Tine evidenta si gestioneaza documentele si inregistrarile aferente controlului calitatii

lucrarilor, emise sau primite, inclusiv cele privind pregatirea si instruirea personalului in

acest domeniu .

Urmareste ca marcajele de pe produsele furnizate societatii sa corespunda cu datele inscrise in

documentele insotitoare ale acestora, precum si cu cele din inregistrarile calitatii emise in

cadrul societatii de la depozit pina la punerea in opera a produselor respective .

Efectueaza prin laboratoare acreditate sau autorizate, determinari (incercari, analize) pentru

controlul lucrarilor/produselor procurate de la furnizori/ subcontractanti, precum si cel al

calitatii lucrarilor/ produselor executate de santier .Participa la identificarea neconformitatilor si deschide rapoarte de neconformitati (RNC)

pentru defectele grave de calitate depistate la lucrarile/ produsele fumizate de

subcontractanti sau clienti, precum si la lucrarile/ produsele executate de subunitatile

organizatiei. Proceseaza RNC conform prevederilor procedurii aferente si verifica

implementarea modului de tratarea cauzei neconformitatilor .

Gestioneaza toate documentele si inregistrarile calitatii aferente activitatii de CTC in

conformitate cu procedurile de sistem aferente .

Realizeaza interfete cu furnizorii de produse, subcontractantii de lucrari si cu clientii pentru

problemele legate de conformitatea calitatii produselor si a lucrarilor executate;

4.3. RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUTIA

verifica existenta autorizatiei de construire ;

verifica proiectul de executie sub urmatoarele aspecte :

daca este verificat de specialisti verificatori de proiecte atestati ;

daca contine planul de control pentru fazele determinante;

daca contine toti parametrii si datele ( valorile de control ) privind verificarile de calitate in

timpul executiei.

participa la intocmirea procedurilor tehnice de executie pentru lucrarea contractata si pentru

elaborarea fiselor tehnologice ;

verifica planul de control de calitate pe lucrare ;

verifica proiectul de organizare a executiei lucrarii precum si graficul de executie, graficul de

asigurare cu forta de munca si utilaje ;

verifica documentele de calitate ce insotesc materialele si prefabricatele la primirea lor in

depozitul santierului si procesul de receptie a acestora ;

verifica conditiile de depozitare pentru materialele ce se pun in opera la lucrarea respectiva ;

isi da acordul cu privire la desemnarea sefului punctului de lucru pentru lucrarea la care este

desemnat.

efectueaza verificari conform planului propriu de control asupra calitatii executarii lucrarilor

de constructii.

opreste executia lucrarilor in momentul in care constata existenta unor neconformitati ( inprodusele folosite la lucrare sau abateri de la documentatia de executie );


16/16

Actualizarea

( Rev.)1


IMPRESA

INDIVIDUALE


EXECUTIE

TERASAMENTEPagina

16

din16

ELABORAT

CC

VERIFICAT

RAC


participa la elaborarea solutiei tehnologice optime de efectuare a remedierii neconformitatiiconstante ;

analizeaza prin control calitatea lucrarilor de remediere executate si confirma aceasta prin

semnatura in raportul de neconformitate intocmit de seful punctului de lucru ;

autorizeaza continuarea lucrarilor numai dupa remedierea neconformitatilor ;

verifica intocmirea documentelor care atesta calitatea executarii lucrarilor si pastrarea

acestora in vederea predarii catre beneficiar;procese verbale de receptie calitativa ,procese

de verificare a lucrarilor ascunse ,procese verbale de receptie la terminarea lucrarilor;

intocmeste registrul de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le coordoneaza si-l

completeaza .

5.

DOCUMENTE SI INREGISTRARI DE CALITATEProces verbal de receptie calitativa a materialelor

Certificate calitate

Nota de refuz la receptia calitativa a materialelor

Evidenta materialelor neconforme

Rapoarte neconformitate;

Rapoarte actiuni corective si preventive

Registru unic de evidenta primire probe si transmitere rezultate si incercari

Registru determinari de laborator

Buletine de analiza si incercari

PV predare-primire fronturi de lucru,

PV de receptie calitativaPV receptie lucrari care devin ascunse

PV receptie la terminarea lucrarilor

pte 01 01 terasamente

Documents