A. Proiectarea tricoturilor din bătătură

B. Proiectarea tricoturilor din urzeală

Să se proiecteze un pulover care să aibă structura : patent 2x2 , cu ochiuri duble.

CAP.1 Elemente inițiale:1.1 Caracterizarea domeniului de utilizare .Proprietăți

potrivit destinației;1.2 Alegerea materiei prime.CAP.2 Proiectarea funcțională a tricoturilor:2.1 Alegerea variantelor de structură;2.2 Algoritmul de calcul pentru parametrii de structură ai tricotului fără desen;2.3Algoritmul de calcul pentru parametrii de structură ai tricotului cu desen.CAP.3 Realizarea și reproiectarea variantelor de tricot: 3.1Realizarea mostrelor cu desen și fără desen;3.2 Reproiectarea mostrelor ,compararea valorilor teoretice și practice. CAP.4 Concluzii

Cap.1 Elemente initiale

1.1 Caracterizarea domeniului de utilizare,proproietati potrivit destinatiei.

Produsul ales este destinat pentru imbracamintea persoanelor si prezinta o constructie simpla.Imbracamintea este un produs vestimentar,necesara omului

pentru protejarea impotriva intemperiilor,sau ca mijloc de podoaba si imfrumusetare a corpului sau.

1.2 Alegerea materiei prime.

Materia prima:PAN 100% voluminos

Finetea:3x64 tex

Firul PAN se utilizeaza des in industria de tricotaje deoarece in amestec cu bumbac,celofibra,vascoza confera produselor proprietati buna.Este rezistenta la actiunea luminii si a radiatiilor solare, la microorganisme si la actiunea unor acizi slabi si baze.Se poate aplica o torsiune pana la 300 ras/metru pentru a nu influenta aspectul tricotului prin prezenta carceilor.Acest fir are o mare alungire la rupere 22% si sarcina la rupere de 450 gf.Fibrele acrilice sunt in general substante copolimere datorita proprietatilor sale specifice,asemenea cu lana ca aspect si tuseu,costul scazut.Fibra acrilica si-a raspandit productia in fiecare an cuprinzand intreaga lume.

Materia prima conditioneaza,prin caracteristicile sale,caracteristicile de structura ale tricotului obtinut.Astfel,un fir cu un modul de elasticitate mai scazut va inmagazina forte mai mari in el si va avea ca efect diminuarea dimensiunilor tricotului prin relaxare,mai pronuntate fata de un tricot obtinut dintr-un fir cu elasticitate mai mare.Modificarile de structura par ca urmare a tendintei elementelor structurii de a se dipune sub forme caracterizate de energii de deformare minime.Valorile modificarilor sunt determinate de proprietatile fizici-mecanice ale firelor,parametrii de structura,nivelurile solicitarii firului in procesul de tricotare si finisare.

Cap.2 Proiectarea functionala a structurii tricoturilor

2.1 Alegerea variantelor de structura

Tricotul patent este format din sirul de ochiuri cu aspect fata si siruri cu aspect spate,intr-o succesiune oarecare,ceea ce determina raportul legaturii patent.

Datorita prezentei in structura a ochiurilor cu aspect fata si spate,realizarea tricoturilor patent nu este posibila decat pe masini cu doua fonturi.Pozitia acelor celor doua fonturi,caracteristica obtinerii tricoturilor patent este cea

intercalata.Tricotul patent este format din sirul de ochiuri cu aspect fata si siruri cu aspect spate,intr-o succesiune oarecare,ceea ce determina raportul legaturii patent.

Datorita prezentei in structura a ochiurilor cu aspect fata si spate,realizarea tricoturilor patent nu este posibila decat pe masini cu doua fonturi.Pozitia acelor celor doua fonturi,caracteristica obtinerii tricoturilor patent este cea intercalata.

Patent 2x2 - V1

Reprezentarea structurală

X X O OX X O OX X O OX X O O

Reprezentare prin semne convenționale

Reprezentare în secțiune a rândurilor de ochiuri

Patent 2x2 cu ochiuri duble – V2

Reprezentare structurală

O OX X O O

Reprezentare convențională

Reprezentare in secțiune

2.2 Algoritmul de calcul pentru parametrii de structură ai tricotului fără desen

In marea lor majoritate, calculele de proiectare a tricoturilor au ca prima etapa determinare diametrului firelor. Firul analizat este 100% PNA, avand 3 fire cu Ttex 64.

a . Calculul diametrului firului .

Diametrul firului in stare libera este diametrul sectiunii firului considerat ca un corp cilindric, neuniform, omogen de densitate , [g/cm3].

Valorile diametrelor firului sunt determinate de un complex de factori ce privesc natura si proprietatile fibrelor, procedeele de filare si finisare in filatura precum si de prelucrabilitate a firului in tricotaje. Acest din urma factor impune anumite conditii firelor pentru tricotaje(rigiditatea la flexiune, modul de elasticitate, porozitate, etc.) cu influente directe asupra diametrelor.

F= c1√Ttex / 31,6 (mm)

F – diametrul firului (mm)

Ttex – finetea firului ( densitate de lungime) (g/km)

C1 – coeficientul determinat in functie de natura materiei prime, de masa specifica a firului si de densitatea de volum a substantei fibroase.

C1=1,7 (pentru PNA).

F =1.7√3 ∙6431.6

= 0.75 (mm)

b. Calculul desimilor

Calculul desimii pe orizontala pe cele doua parti ale tricotului :DO’, DO’’

Desimea pe orizontala, Do,este definita ca fiind numarul de siruri de ochiuri cuprins in 50 mm.

Relatia generala de calcul pentru calculul desimilor pe orizontala:

Do = 50A [s/mm]

Datorita faptului ca nu lucreaza toate acele, desimea pe orizontala calculata cu relatia de mai sus nu se regaseste in tricot, de aceea trebuie stabilite relatii de legatura intre acestea.

Deoarece raportul legaturii este 2:2, rezulta ca desimile pe cele doua parti sunt egale, deci este valabila relatia :DO’ = DO’’.

Daca se admite ca pe distanta A se dispun doua ochiuri patent, latimea raportului se poate scrie sub forma: bR–bA- A(b-1) , unde bR este latimea raportului (mm); b- latimea raportului in numar de siruri de ochiuri, A- pasul ochiului.

In mod similar se poate scrie o relatie care sa exprime o latime de tricot egala cu 50 mm, tinand seama de numarul de rapoarte care se cuprind in 50 mm:

50 = Ns/50 ∙ A− 50A(b−1)

∙ A

Ns/50 – numarul de siruri de ochiuri care se cuprind in 50 mm si este dat de suma desimilor pe cele doua parti (DO’ + DO’’)

Daca se impart ambii membri la A si se inlocuieste 50/A= Do, se obtine:

DO’ + DO’’ = bb−1

∙Do

Do conventional se calculeaza cu relatia :

Doc = (DO’ + DO’’) (1−1b )

Pentru structura patent 2:2 analizata :

b= 4; DO’ = 19 siruri/5 cm; DO’’= 19 siruri/5 cm

=> Doc = (19+19)(1−14 ) => Doc =28.5 siruri/ 5cm

Desimea pe verticala, Dv,

Desimea pe vertical este definita ca fiind numarul de ochiuri cuprins in 50 mm.Se calculeaza in functie de inaltimea ochiurilor cu relatia:

Dv= 50B [r/50mm] = 27randuri/ 50 mm

c. CalculuI pasului și înălțimii ochiului

Pasul ochiului : Ac =5028.5

=¿ 1.75 [siruri/50mm]

Înaltimea ochiului : B =5027 = 1.85 [randuri/50mm]

d.Calculul coeficientului desimilor

Coeficientul desimilor,C,este definit ca raportul desimilor pe orizontala, Do, si pe verticalaDv.Se calculeaza cu relatia :

C¿ DoDv

= BAc

=1.851.75

=¿1.06

e.Calculul lungimii de fir din ochi

Lungimea firului dintr-un ochi, l ,este lungimea de fir consumata de diferitele evolutii ale elementelor de structura in dispunerea libera a tricotului finisat.Se calculeaza pe tipuri de elemente de structura.

Ac =1.75 mm, B= 1.85mm , F= 0.75mm

Valori calculate dupa mai multe modele :

Legătura Modelul Lungimea firului din ochi

Glat Dalidovici l = 1,57A + 2B + πF

Patent Dalidovici l = 1,57A + 2√B2+2 F2 + πF

Hagiu l = 1,57A + 2√B2+2 F2 + 3,39F

Model\lungimi lg lp

GlatDalidovici 8.8 xPatent Dalidovici X 9.37Patent Hagiu X 9.56

Toate modelele sunt apropiate valorilor reale, cel mai apropiat fiind Dalidovici (Glat) si Hagiu (Patent) ,deci lungimea medie calculata este 9.18 mm.

f. Calculul lungimii raportului ,LR= 2lg + 2lp = 17.6 + 19.12 = 36.72 mm

g. Calculul masei unitatii de suprafata

Masa tricotului ,M, se calculeaza cu relatia generala:

M=L∙Ttex∙10-6=No∙l(m)∙Ttex∙10-6 [g/m2]

LR-lungimea de fir pe raport [mm];

No-numarul de ochiuri din raport;

l(m)-lungimea firului din ochi.

Daca in relatia generala se particularizeazanumarul de ochiuri cuprinse in unitatea de suprafata, se ajunge la urmatoarea formula de calcul:

M=0.4∙Do∙Dv∙ lm∙Ttex∙10-3= 0.4 x 28.5 x 27 x 9.18 x 192 x 10-3= 542.52 g/m2

M =542.52 g/m 2

Masa tricotului patent 2:2 cu ochiuri normale - suprafatamasurata are 4.63 g =>M= 739.14 g/m2

Prin regula de trei simpla rezulta :

4.63 g......................................6264

M.............................................106 mm2

M= 4.63 *10 6 / 6264 = 739.14 g /m 2

Parametri Parametri calculați Param. determinațiLungimea medie a firului din ochi

GD+PD GD+PH9,559,1 9,18

M/m2 542,52 739,14

2.3Algoritmul de calcul pentru parametrii de structură ai tricotului cu desen.

Ochiul dublu este definit ca fiind un ansamblu constituit dintr-un ochi retinut si una sau mai multe bucle netransformate in ochiuri,care se dispun in paralel cu bucla de ac a ochiului reținut.

Masa tricotului pentru varianta 2, cu ochiuri duble, i=1

- Suprafata masurata s= 86x94 mm2= 8084 mm2

- suprafata masurata are 5,45g =>M= 674,17g/m2

Prin regula de trei simpla rezulta :

5,45 g......................................8084 mm2

M.............................................106 mm2

M= 5,45 x 106 / 8084 = 674,17 g/m2

a) Inaltimea ochiului se calculeaza cu formula:

Br = (i+1) Bn= 2*1,85 = 3,7 mm

b) Desimea pe verticalaPentru varianta 2 cu OR i= 1

Dvrfata= 50B [r/50mm] = 27 r/5cm

Dvrspate= 50Br [r/50mm] = 13,5 r/cm

c) Lungimea firului dintr-un ochiFormula lui Dalidovici: lgr=1.57Ac+2Br+πF = 12.5 mmFormula lui Hagiu: lpr=1.57Ac+2√Br2+2 F2+3.39 F = 12.99 mmFormula lui Dalidovici: lpr= 12.8 mmLR1=lgr+ lpr+ lg + lp=43.85 mmLR2=2B + 2A + lg + lp= 25,56 mm

CAP.3 Realizarea și reproiectarea variantelor de tricot: 3.1.Realizarea mostrelor cu desen și fărădesen;

Mostrele au fost realizate pe o mașină VKTM ,de finețe 5E, folosind fire din PNA ,de finețe 3x64 tex . Programarea mașinii s-a făcut conform rapoartelor de desen.

3.2. Reproiectarea mostrelor

S-au realizat patru variante de tricot cu structuri diferite, după cum urmează:

varianta 1 (de referinţă): patent 2:2

varianta 2: patent 2:2 , cu ochiuri duble de indice 1

Producerea variantelor de tricoturi care au în structură ochiuri duble a necesitat selectarea acelor de tricotat care au format ochiurile duble, fiind necesară staţionarea lor un ciclu de tricotare .

Pentru determinarea lungimii medii de fir din ochi s-a procedat la deșirarea a 20 de ochiuri de pe fața mostrei și s-a măsurat lungimea firului rezultat ,după care s-a împărțit valoarea obținută la 20 , rezultănd o lungime. S-a repetat procedeul de 5 ori și s-a calculate astfel o valoare medie a lungimii firului din ochi . S-a repetat operațiunea și pentru spatele mostrei .

Parametri Mostra fără desen Mostră cu desenD’

0 = D’’o(ș/5cm) 19 22Dv( r/5cm ) 27 18lm (mm) 9,55 l1 = 10,35 mm

l2 = 9,4 mmM/m2 (gr) 739,14 674,17

CAP.4 Concluzii

Diferența dintre valoarea lungimii medii a firului din ochi calculat nu diferă cu mult față de cea a lungimii medii măsurate , în cazul structurii patent 2x2 .

Intre masa calculata si cea masurata apar diferente importante, care pot fi explicate prin erori de masurare ale suprafetei mostrei.De asemenea,se observă un consum mai mare de fir în cazul tricotului cu desen.

CAPITOLUL 2

Tricoturi din urzeala

1 Elemente initiale

1.1 Analiza si reproiectarea tricoturilor din urzeala

Structura

Materia

prima

Do[s/50mm]

Dv[r/50mm]

l[mm]

M[g/m2]

Lantisor-tricot PA 100 250 1.7

43

Tricotul din urzeala  prezinta elemente care il deosebesc de tricotul din batatura si anume:

       -un rind de ochiuri se obtine prin buclarea simultana a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeala ,alimentate masinilor de tricotat;

       -directia de evolutie a firelor este cea longitudinala ;

       -un fir de urzeala realizeaza ochiuri succesiv in diferite randuri ,asfel incat corpurile lor sunt unite prin segmente de legatura;

       -toate firele care apartin unui acelas sistem au evolutii identice.

     Aceste particularitati confera tricotului din urzeala o capacitate de desirare redusa si o elasticitate mai mare in directia sirurilor de ochiuri ,comparativ cu tricoturile din batatura.

      Tricoturile din urzeala ,indiferent de tipul lor (cu sau fara desene) se caracterizeaza cel putin printr-o legatura,ceea ce constituie baza (fondul) din punct de veder structural. Legaturile initiale , de la care se pleaca la realizarea structurilor din urzela sunt legaturi fundamentale , care se regasesc  in structura oricarui tricot din urzeala.

      Avand in vedere constructia de baza diferita a masinilor de tricotat din urzeala cu o fontura si cu doua fonturi , rezulta ca si legaturile realizate pe aceste tipuri de masini prezinta caracteristici diferite.

      Pe masinile de tricotat din urzeala cu o fontura se pot realiza legaturi de baza , legaturi derivate si legaturi Koper.Tricotul prezinta pe o parte ochiuri cu aspect fata (flancuri in prim plan), iar pe partea cealalta, ochiuri cu apect spate (segmente de legatura si bucle de ac, in prim plan).

     Legaturile de baza ale tricoturilor din urzeala sunt formate din ochiuri normale cu segmente de legatura de amplitudine 0 sau1.Se realizeaza cu un singur sistem de fire navadire plina, ca urmare toate ochiurile sunt formate dintr-un singur fir.

     In functie de modul de evolutie a firelor de sistem, se disting 3 legaturi de baza: lantisor, tricot si atlaz.

Legatura lantisor se caracterizeaza prin evolutia in unul si acelasi sir de ochiuri, ca urmare a depunerii firului mereu pe acelasi ac.

Legarea ochiurilor se face numai pe verticala, segmentele de legatura sunt orientate in directia sirurilor si au amplitudinea, a=0. Legatura lantisor poate fi:

-cu ochiuri deschise, caz in care segmentele de legatura intrare-iesire se deplaseaza de o pare si de alta a axei ochiurilor;

-cu ochiuri inchise, segmentele de legatura sunt deplasate mereu de aceeasi parte a axei ochiurilor sau,

-combinatii de ochiuri inchise si deschise

Lantisor cu ochiuri deschise

Pentru realizarea legaturii lantisor cu ochiuri deschise depunerea pe ac se face in sensuri diferite.

Legatura tricot se caracterizeaza prin evolutia firului in doua siruri vecine (alaturate). Ca urmare, amplitudinea segmentelor de legatura este de un pas de ochi, a = 1, si toate ochiurile sunt cu segmente de legatura unilaterale.

     Inaltimea raportului legaturii tricot este de doua randuri, iar latimea, de doua siruri de ochiuri.

     Legatura tricot poate fi cu ochiuri inchise (fig. 1), deschise sau combinatii de ochiuri inchise si deschise (mai rar).

     In dispunerea tricotului in stare libera, ochiurile legaturii tricot se inclina si se rotesc fata de planul tricotului (fig. 1 – b,d).

     Tricotul din urzeala cu legatura tricot reprezinta o structura elastica in ambele directii, dar cu o stabilitate dimensionala redusa.    

    

LANTISOR-TRICOT

Fig. 1 – Legatura tricot cu ochiuri inchise

Repr. structurala

 

Schema grafica si numerica

1.3 Caracterizarea domeniuliu de utilizare.Proprietati privind destinatia.

In domeniul producerii tricoturilor din urzeala, pe plan mondial se remarca realizari deosebite privind conceptia mecanica si introducerea electronicii in functionarea masinii si programarea desenelor, ceea ce a permis pe langa o crestere importanta a vitezei de lucru si o diversitate nebanuita a structurilor.

     Tricoturile din urzeala au cunoscut o dezvoltare exploziva si s-au impus mai ales in domeniul produselor “inteligente”, inregistrand tendinte de crestere, comparativ cu celelalte materiale textile.

     Pe langa aplicatiile de uz general (articole de imbracaminte exterioara si lenjerie – ciorapi pentru femei, camasi, dantele, costume de baie, ciorapi supraelastici pentru barbati), specifice materialelor textile, tricoturile din urzeala detin o pondere insemnata si pentru urmatoarele destinatii: perdele, articole de corsetarie; ambalaje; plase de protectie; plase pentru activitati productive, sport, timp liber; geotextile; articole medicale;

Produsul este realizat dintr-un tricot in structura lantisor-tricot-tricot.

Materie prima: PA

     Finete: 6.6 tex

      In general, fibrele poliamidice se intretin usor prin spalari cu apa calda si nu necesita in mod obligatoriu calcatul produselor.

     Proprietati potrivit destinatiei:

- capacitate de drapaj buna;- unifomitate a suprafetei;- intretinere usoara;- capacitate de spalare si uscare rapide;- compactitate redusa a tricotului;- o buna capacitate de revenire elastica;- proprietati igienice bune;- permeabilitate la aer ridicata;- rezistenta la intindere mare, datorita participarii la efort a unui

numar sporit de elemente (segmentele de legatura mai numeroase datorita celor doua sisteme de fire);

- desirabilitate mult redusa datorita existentei a doua legaturi constituente.

     Poliamida poseda o mare capacitate de solvire, precum si o rezistenta la tractiune mica si o mare capacitate de deformatie.

     Densitatea poliamidei variaza intre 1,14 ÷ 1,17 g/cm3, iar higroscopicitatea are valori cuprinse in intervalul 4 ÷ 5 %.

     Sensibilitatea fata de radiatii si lumina solara este ridicata.

     Proprietatile mecanice si elastice sunt foarte bune.

     In mediul umed rezistenta scade putin, conservand intre 85 ÷ 91 % din valoarea in stare uscata.

     Poseda de asemenea o foarte buna capacitate de revenire elastica, astfel, pentru o deformatie de 10% revenirea elastica este de 90%.

     Fibrele poliamidice se dizolva in acizi organici concentrate precum acidul formic si fenolul, si prezinta sensibilitatea la actiunea acizilor minerali de concentratie sub medie.

II  Calculul de proiectare

2.1 Calculul diametrelor firelor

Avand in vedere ca navadirea este plina, se impune sa calculam diametrul sumar al firelor.

    , unde: Fs – diametrul sumar al firelor, [mm]

                                          c1 = 1,5

Deci: F = 0.12 mm

2.2  Calculul pasului si inaltimii ochiurilor

   

 Ka≥2

      B=0.36

             C = 0,5

             A = 0,72 mm

2.3 – Calculul desimilor

       [siruri/50mm]

       [randuri/50mm

2.4 – Calculul lungimii de fir dintr-un ochi

     Lungimea firului din ochi, l, se calculeaza pentru fiecare sistem de fire, consumul de fir fiind diferit.

     Relatia de calcul a lungimii firului din ochi are la baza urmatoarele ipoteze:

- flancurile sunt segmente de dreapta, cu proiectiile B, Fs; pentru tricoturile de compactitate redusa se poate neglija proiectia pe directia grosimii tricotului;

- bucla de ac este un semicerc cu diam etrul 3s;- cele doua racordari ale flancurilor cu segmentele de legatura de

intrare si respectiv de iesire se dispun sub forma unor arce de cerc de diametru 3Fssi un unghi de 22˚30’;

- segmentele de legatura sunt segmente de dreapta in plan, cu proiectii pe cele doua directii principale, (A) si respectiv (B);

     Deoarece proiectia pe directia orizontala nu cuprinde un numar intreg de pasi de ochi, fiind dependenta de tipul ochiurilor, mai exact de pozitia punctelor de legare fata de axele ochiurilor, se impune aplicarea

unei corectii prin intermediul termenului x, termen care poate lua urmatoarele valori:

   x = 0, pentru segmente de legatura cu puncte de legare situate de aceeasi parte a axelor de simetrie

   x = + 2F, pentru segmente de legatura cu puncte de legare situate in afara axelor de simetrie ale sirurilor de ochiuri

   x = - 2F, pentru segmente de legatura cu puncte de legare situate in interiorul axelor de simetrie ale sirurilor de ochiuri.

Pentru lantisor cu ochiuri deschise:

lod=l1-2+l2-3+l3-4+l4-5=3∏F/2+3B

lod=4.71F+3B

lod=4.71F+3 =1.68mm

Pentru tricot cu ochiuri inchise:

l1-2=l3-4=l4-5=

l=4.71F+3

l=1.33mm

2.5 Calculul masei unitatii de suprafata

 Masa unitatii de suprafata de 1 m2 se calculeaza cu relatia:

   M/m2=

   M [g/m2] = 42.72[g/m2].

2.6 Calculul coeficientului intrarii in urzeala

 Intrarea in urzeala, Iu, se calculeaza pentru fiecare sistem de fire cu relatia de definitie:

               

                      Iu/B1 = 4.66

                    Iu/B2 =3.69

CONCLUZII

     Tricoturile din urzeala cu doua sisteme de fire cu evolutie lantisor-tricot prezinta un aspect estetic placut datorita dispunerii uniforme a segmentelor de legatura tricot, cele doua legaturi avand dispunere complementara.

Compactitatea buna a acestor structuri, data de desimea ochiurilor,  si natura firului (PA) confera capacitate marita de revenire din sifonare

Valorile minime ale pasului si inaltimii ochiurilor, care asigura presiuni mari de contact in punctele de legare si deci diminuarea sau chiar eliminarea posibilitatilor de migrare a unor cantitati de fir dintr-un element in altul al structurii, sunt justificate de necesitatea obtinerii unor tricoturi cu o buna stabilitate dimensionala.

Dintre toate aplicatiile tricoturilor din urzeala, de mare viitor se preconizeaza a fi domeniul tehnic – medical, considerat a fi cel al produselor “inteligente”, care presupun multa creativitate si inventivitate.

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Facultatea de Textile Pielarie si Management Industrial

PROIECT

PROIECTAREA STRUCTURILOR TRICOTATE

Indrumator: Student:

Conf. dr.ing.Luminita Ciobanu Ursachi Dan