psihoterapie regulament de atestare acreditare si certificare

Atestare, Acreditare si Certificare

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA

COMISIA DE PSIHOLOGIE CLINICA SI PSIHOTERAPIE

PROCEDURI DE ATESTARE ACREDITARE SI CERTIFICARE

I. PREZENTARE GENERALA

Art. 1. Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie (Comisia Profesionala) a Colegiului

Psihologilor din Romania (CPR) stabileste procedurile de atestare pentru urmatoarele competente

profesionale:

in psihologie clinica (psiholog clinician)

in consiliere psihologica (consilier psihologic)

in psihoterapie (psihoterapeut)

Exercitarea acestor competente profesionale se desfasoara in sectorul privat, in regim

salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit legii nr. 213 din 27.05.2004,

publicata in Monitorul Oficial din 1 iunie 2004.

In cadrul specific al consilierii psihologice si psihoterapiei si in acord cu regulamentele

internetionale in domeniu, competentele pot fi dobandite si de absolventi ai facultatilor de

medicina, pedagogie si asistenta sociala in conditiile completarii studiilor universitare de

psihologie (un pachet de discipline de specialitate specificat) si a formarii conform cerintelor

stipulate in prezentul regulament.

II. PSIHOLOGIE CLINICA-PSIHOLOG CLINICIAN

Art. 2. Se recunosc trei trepte de specializare in psihologia clinica:

Psiholog clinician

Psiholog clinician specialist

Psiholog clinician primar

Art. 3. Fiecare treapta de specializare este definita printr-o serie de competente care se cer

intrunite astfel incat un profesionist sa fie atestat la acel nivel. Intrunind aceste competente,

psihologul clinican poate sa-si desfasoare la parametrii performanti activitatile in clinici si spitale,

cabinete individuale pe baza de libera practica, alte institutii si organizatii guvernamentale si non-

guvernamentale care necesita, pentru buna lor functionare, competentele psihologului clinician.

1


Art 4. Psihologul clinican are urmatoarele competente:

I. Diagnostic si evaluare clinica

(a) investigarea si diagnosticul tulburarilor psihice si a altor conditii de patologie care

implica in etiopatogeneza mecanisme psihologice

(b) evaluarea starii de sanatate psihica ca preconditie pentru desfasurarea unor

activitati care presupun examinare psihologica in scopul stabilirii starii de sanatate

psihica (ex. testarea profesorilor, a functionarilor publici etc.)

(c) evaluare cognitiva si neuropsihologica

(d) evaluare comportamentala

(e) evaluare bio-fiziologica (ex. prin proceduri de bio-feedback)

(f) evaluare subiectiv-emotionala

(g) evaluarea personalitatii si a mecanismelor de coping/adaptare/defensive

(h) evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri

(i) evaluarea contextului familial, profesional, social, economic, cultural in care se

manifesta problemele psihologice

(j) evaluarea gradului de discernamant al persoanelor

(k) evaluarea dezvoltarii psihologice

(l) alte evaluari in situatii care implica componente psihologice (ex. chestionare de

interes in consilierea vocationala etc.)

Probele psihologice utilizate si interviurile structurate (ex. SCID) si semistructurate

trebuie sa indeplineasca criteriile psihometrice standard (asa cum sunt ele stabilite de

catre Comisia de Metodologie, cu exceptiiile stabilite de Comisia Profesionala - vezi

Codul Deontologic). Utilizarea tuturor tehnicilor psihologice (ex. proiective sau de al tip)

cere dovedirea competenţei dobândite prin cursuri formative specifice, organizate la nivel

universitar (nivel licenta, masterat) sau prin Asociatii profesionale acreditate de catre

Comisia Profesionala a CPR.

II. Interventie psihologica

(a) educatie pentru sanatate, promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos

(ex. prin preventie primara si secundara)

(b) intervenţii specifice pentru persoanele cu nevoi speciale (aria psihopedagogiei

speciale, ex. logopedie)

2


(c) consiliere si terapie suportiva

(d) consilierea in situatii de criza si asistenta bolnavilor terminali

(e) optimizare si dezvoltare personala, autocunoastere

(f) terapii de scurta durata focalizate pe problema, preventie tertiara, recuperare si

reeducare (individuale, de grup, cuplu si familie)

(g) terapii standard de relaxare si sugestive

(h) consiliere (ex. prin tehnici comportamentale) specifica obiectivelor medicale

(ex. cresterea aderentei la tratament, modificarea stilului de viata, pregatire

preoperatorie, preventie tertiara in cadrul bolilor cronice etc.)

(i) managementul conflictului si negociere

Utilizarea tehnicilor de intervenţie psihologică de la punctele e,f,g cere dovedirea

competenţei dobândite prin cursuri formative specifice organizate la nivel universitar

(nivel licenta, masterat) sau prin Asociatii profesionale acreditate de catre Comisia

Profesionala a CPR.

III. Cercetare

(a) poate participa la sau initia activitati de cercetare in cadrul definit de

competentele sale

IV. Educatie si training (formare profesionala)

(a) poate organiza workshop-uri si cursuri in cadrul definit de competentele sale.

Art. 5. Aceste competente se obtin prin programe universitare la nivel de Master acreditate de

CPR şi cursuri formative de specializare în metodologii complexe organizate de Asociatii

profesionale acreditate de CPR sau certificate direct de catre Comisia Profesionala a CPR. La

cererea programelor de master, Comisia Profesionala va verifica curricula acestora si va decide

daca acesta acopera competentele stabilite pentru nivelul de psiholog clinician, asa cum sunt ele

mai sus specificate. Fiecare Institutie organizatoare de programe de Master cu scopul formarii de

psihologi clinicieni va inainta Comisiei Profesionale (1) o cerere de acreditare a programului de

Master si (2) un plan de invatamant detaliat. Competentele stabilite mai sus pentru nivelul de

psiholog clinician pot fi acoperite de urmatorul pachet de cursuri obligatorii:

Diagnostic si evaluare clinica

Psihologie clinica si/sau medicala

Consiliere si psihoterapie

3


Psihiatrie si/sau psihopatologie

Psihologia sanatatii si/sau psihosomatica

Psihologia dezvoltarii

Unele din aceste cursuri pot fi parcurse in cadrul programului de licenta in psihologie.

Practica clinica pentru dobandirea competentelor de psiholog clinician la nivel de Master este

obligatorie, acoperind un numar minim de 150 de ore.

Art. 6. Atestatul de liberă practică se eliberează de catre CPR in maximum 3 luni, în urma

analizei dosarului solicitantului care să cuprindă: cerere-tip, copie după diploma de licenţă, copie

după diploma de absolvire a unui program de Masterat acreditat de către CPR, curriculum vitae,

dovada achitării taxei administrative, cazier juridic, adeverinţă medicală care să certifice starea de

sănătate fizică şi psihică.”

Art. 7. Asociatiile de psihologie clinica, consiliere si/sau psihoterapie, acreditate de catre CPR

pot oferi programe de pregatire profesionala suplimentara, avizate in prealabil de Comisia

Profesionala si creditate cu un anumit numar de credite in functie de durata si continutul acestora,

pentru:

(a) utilizarea instrumentarului psihologic (in conditiile stabilite de Asociatia

respectiva, coroborate cu reglementarilile Comisie de Metodologie a CPR si a

dreptului de copyright);

(b) dezvoltarea abilitatilor de interventie psihologica (prin workshop-uri si

programe formative focalizate pe competentele mai sus mentionate).

Art. 8. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog clinician (valabila pana in 2009).

Psihologii care doresc sa obtina atestatul de psiholog clinician trebuie:

(1) sa fie angajati ca psihologi debutanti intr-o institutie a Ministerului Sanatatii (sau

asimilat). In acest caz ei obtin automat atestarea de psiholog clinician prin CPR pe

baza unei cereri si a dovezii anjagarii sub numele de psiholog debutant.

(2) sa fie angajati sau asociati ca psihologi in orice alta institutie, desfasurand activitati

profesionale care acopera competentele de psiholog clinician specificate in prezentul

regulament. Ei obtin automat atestarea de psiholog clinician pe baza unei cereri, a

4


dovezii anjagarii sub numele de psiholog si a prezentarii fisei de post in care trebuie sa

se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician descrise in

prezentul regulament.

(3) sa fie absolventii unui program de Master (1-2 ani), organizat intre (2005-2009) si

acreditat de Comisia Profesionala a CPR pentru a forma psihologi clinicieni.

Art. 9. Psihologul clinician specialist are toate competentele psihologului clinician, imbogatite

si rafinate ca urmarea a practicii si formarii profesionale continue. El poate superviza activitatile

psihologilor clinicieni daca acestia o cer. Trecerea de la nivelul de psiholog clinician la cel de

psiholog clinician specialist se face dupa minimum cinci ani:

(a) prin prezentarea Comisiei Profesionale a unui dosar care sa contina:

a. o cerere de atestare

b. un curriculum vitae si lista activitatilor profesionale/stiintifice

c. dovada a 25 de credite din activitati de publicare, participarea la cursuri de

perfectionare si specializare organizate direct de CPR sau prin intermediul

institutiilor (ex. programe de Master universitare) si a Asociatiilor profesionale

acreditate de CPR.

d. doua recomandari de la psihologi clinicieni specialisti sau primari. Recomadarile

se vor focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale

candidatului.

(b) un examen scris, organizat de Comisia Profesionala, care sa verifice cunostinte de:

a. corelate biologice ale comportamentului

b. corelate emotionale ale comportamentului

c. corelate sociale si culturale ale comportamentului

d. psihologie clinica-medicala si psihopatologie

e. psihologia dezvolarii

f. evaluare si diagnostic

g. tratament si tehnici de interventie psihologica

h. metodologia cercetarii

i. aspecte de etica si deontologie profesionala (cu includerea deontologie practicii

consilierii psihologice)

5


Examinarea constă într-un set de 200 de întrebări cu răspunsuri la alegere. Există 4

variante de răspuns, dintre care doar unul este corect. Membrii Comisiei de Evaluare (5)

elaborează 500 de întrebări din care se vor trage la sorţi seturile de 200 de întrebări ce

reprezintă o evaluare. Membrii Comisiei de Evaluare (5) sunt alesi adhoc din cei 16

membri ai Comisiei Profesionale. Selectarea comisiei de Evaluare se face prin propuneri

şi vot de către plenul Comisiei Profesionale. Durata examinării este de 4 ore şi 30 de

minute. Scorul obţinut se încadrează între 200 puncte (scorul cel mai mic) şi 800 puncte

(scorul cel mai ridicat). Nu se acordă penalităţi pentru răspunsurile greşite. Fiecare

candidat trebuie să aleagă un singur răspuns dintre cele 4 oferite. Nu se iau în considerare

răspunsurile multiple, chiar dacă unul dintre răspunsurile alese este cel corect. Pentru

obţinerea atestatului de psiholog clinician specialist este necesar un punctaj de minim 500

puncte. Tipul examinarea poate fi modificat de Comisie.

Art. 10. Procedura de grandparenting (procedura de atestare tranzitorie) pentru nivelul de

psiholog clinician specialist (valabila pana in 2009). Psihologii principali din sistemul de sanatate

(sau asimilat) devin automat psihologi specialisti. In acest caz ei obtin automat atestarea de

psiholog clinician specialist prin CPR pe baza unei cereri si a dovezii anjagarii sub numele de

psiholog principal. Psihologii, cu o vechime de minimum cinci ani sau care au o vechime de trei

ani si o formare la nivel de Master, angajati in orice institutie in care desfasoara activitati

profesionale care acopera competentele de psiholog clinician specificate in prezentul regulament

devin psihologi specialisti. Ei obtin atestarea de psiholog clinician specialist prin CPR pe baza

prezentarii unei cereri, a dovezii anjagarii pe o pozitie de psiholog, a probarii vechimii si a

prezentarii fisei de post in care trebuie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de

psiholog clinician descrise in prezentul regulament.

Art. 11. Psihologul clinician primar are toate competentele psihologului specialist, rafinate ca

urmare a practicii si formarii profesionale profesionale continue. El poate superviza activitatile

psihologilor clinicieni si a psihologilor clinicieni specialisti daca acestia o cer. Trecerea de la

statutul de psiholog clinician specialist la cel de psiholog clinician primar se face dupa minimum

cinci ani:

(c) prin prezentarea Comisiei Profesionale a unui dosar care sa contina:

6


a. o cerere de atestare

b. un curriculum vitae si lista activitatilor profesionale/stiintifice

c. dovada obtinerii a 50 de credite din activitati de publicare, participarea la cursuri

de perfectionare si specializare organizate direct de CPR sau prin intermediul

institutiilor (ex. programe de Master universitare) si a Asociatiilor profesionale

acreditate de CPR.

d. doua recomandari de la doi psihologi primari. Recomadarile se vor focaliza pe

evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale candidatului.

(b) un exam oral care va consta in prezentarea unui caz clinic in fata unei comisii de trei

membri aleşi adhoc ai Comisiei Profesionale. Selectarea comisiei se va face prin propuneri si

vot de catre plenul Comisiei Profesionale a CPR.

Art. 12. Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog clinician primar (valabila

pana in 2009). Psihologii care doresc sa obtina atestarea de psiholog clinician primar trebuie sa

demonstreze ca in activitatea desfasurata exprima aceste competentele mai sus mentionate.

Demonstrarea se face prin prezentarea Comisiei Profesionale a unui dosar care sa contina:

(a) o cerere de atestare ca psiholog clinician primar

(b) CV si lista de publicatii/activitati profesionale

(c) o vechime de 15 ani in domeniul clinic

(d) 5 recomandari de la colegi cu experienta si vechime profesionala similara

Psihologii (sau alti profesionisti licentiati) care au un doctorat in psihologie, pe o tema cu

relevanta clinica devin automat psihologi primari. Doctoratul trebuie sa implice elemente de

evaluare si diagnostic clinic si interventii psihologice cu relevanta clinica. Se va prezenta

Comisiei Profesionale un dosar care sa contina:

(e) o cerere de atestare ca psiholog clinician primar

(f) CV si lista de activitati profesionale

(g) descrierea doctoratului si a relevantei lui clinice (se anexeza o copie a lucrarii de

doctorat), facute de catre candidat

(h) recomandarea conducatorului de doctorat (sau al sefului de catedra unde

candidatul si-a obtinut doctorat in cazul in care conducatorul nu mai traieste).

7


II. CONSILIERE PSIHOLOGICA - CONSILIER PSIHOLOGIC

Art. 13. Introducere: Consilierea psihologica este o specializare accesibila doar psihologilor (si

celor asimilati psihologilor).

Art. 14. Definitie: Consiliera psihologica este interventie psihologica (a) in scopul optimizarii,

autocunoasterii si dezvoltarii personale si/sau (b) in scopul remiterii problemelor emotionale,

cognitive si de comportament. Consilierea psihologica se deosebeste de consilierea

educationala/scolara. In timp ce consilierea educational/scolara este focalizata pe probleme de

educatie si cariera putand fi practicata de profesionisti cu pregatire non-psihologica (ex.

sociologici, pedagogi etc.), consilierea psihologica implica interventia specialistului psiholog (sau

asimilat) in optimizare personala si in ameliorarea problemelor psiho-emotionale si de

comportament. Consilierea psihologica se deosebeste de psihoterapie. Numai psihoterapeutul

poate face inteventie psihologica pentru psihopatologie, in timp ce consiliereul psihologic se

focalizeaza pe optimizare si dezvoltare personala, probleme subclinice sau patologie somatica in

care sunt implicati factori psihologici. Psihoterapeutul-psiholog are toate competentele

consilierului psihologic. Consilierea psihologica se poate realiza in regim:

individual

in grup

de grup (ex. cuplu, familie)

Art. 15. Descriere: Componentele unui proces de consiliere psihologica sunt:

evaluarea cerintelor/problemelor clientului

conceptualizarea psihologica a problemelor clientului

relatia de consiliere

interventii psihologice individuale si de grup

evaluarea procesului de consiliere psihologica si a rezultatelor acestuia

8


Art. 16. Competentele consilierului psihologic deriva din componentele procesului de consiliere

si acestea sunt:

diagnostic si evaluare psihologica în care pot utiliza :

o interviuri structurate, semistructurate si libere

o scale psihologice scurte

interventie psihologica in

o optimizare, dezvoltare si autocunoastere

o probleme psihologice subclinice

o in sanatate (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si boala (ex.

preventie secundara, tertiara, recuperare etc.)

o cuplu si familie

cercetare

o in limita competentelor sale

educatie si training

o poate organiza workshop-uri si cursuri in limita competentelor sale

Art. 17. Atestare: Procedura de atestare in consilierea psihologica (cf. European Association for

Counseling)

Nivel de consilier psihologic-sub supervizare

Atetsarea la nivel de consilier psiholog sub supervizare presupune ca prerechizite: 450 de ore de cursuri teoretice si/sau aplicative

o 200 de ore sunt recunoscute in baza licentei in psihologie acoperind

urmatoarele cursuri:

Diagnostic si evaluare clinica

Psihologie clinica si/sau medicala

Consiliere si psihoterapie

Psihitatrie si/sau psihopatologie

Psihologia sanatatii si/sau psihosomatica

Psihologia dezvoltarii

9


o 250 de ore pot fi obtinute in cadrul unui program de Master acreditat de

Comisia Profesionala a CPR sau direct prin formare in cadrul unor Asociatii

profesionale acreditate de Comisia Profesionala a CPR

50 de ore de autocunoastere si/sau dezvoltare personala

o in cadrul unor Asociatii profesionale acreditate de Comisia Profesionala a

CPR

Nivel de consilier psihologic-practicant

Atestarea la nivel de consilier psihologic-practicant presupune ca prerechizite: Prerechizite: consilier psihologic sub supervizare

Training profesional (prin asociatii profesionale acreditate de CPR)

450 de ore de practica supervizata

Durata training-ului: minim 3 ani maximum 6 ani (depinde de orientarea

teoretica a formarii in consiliere psihologica)

Adera la Codul Deontological al Comisiei Profesionale si al European Association for

Counseling

Accepta programul de pregatire profesionala continua (25 de credite anual prin

participari la cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.).

Nivel de consilier psihologic-practicat si formator

Atestarea la nivel de consilier psihologic-practicat si formator presupune ca prerechizite :

Prerechizite: consilier psihologic-practicant

Supervizor (psiholog) acreditat in psihoterapie si sau training la nivel de formator in

consiliere psihologica exprimat in:

o 12 ore de cursuri teoretice si/sau aplicative in domeniul supervizarii

o 12 ore de co-supervizare (cu un supervizor deja acreditat)

o activitati profesionale performante exprimate in cursuri, publicatii etc.

Training-ul are loc in cadrul unor Asociatii profesionale acreditate de Comisia

Profesionala a CPR

Atestarea in consilierea psihologica, asa cum este ea precizata in prezentul Regulament, a luat in

calcul criterii minime stabilite de European Counselling Association. In functie de modalitatea

specifica de consiliere psihologica in care are loc formarea, numarul de ore de formare poate fi

mai mare.

10


III. PSIHOTERAPIE – PSIHOTERAPEUT

Art. 18. Definitie: Psihoterapia este interventie psihologica (a) in scopul optimizarii,

autocunoasterii si dezvoltarii personale si (b) in scopul modificarii factorilor psihologici implicati

in tulburarile psihice, psihosomatice si in tulburarile somatice, si in situatii de risc.

Art. 19: Psihoterapia se poate realiza in regim:

individual

in grup

de grup (ex. cuplu, familie)

Art. 20. Descriere: Componentele unui proces de psihoterapie:

diagnostic si evaluare clinica

conceptualizarea clinica

relatia psihoterapeutica

interventii psihologice individuale si de grup

evaluarea procesului de psihoterapie si a rezultatelor acestuia

Art. 21. Competentele psihoterapeututlui sunt:

diagnostic si evaluare psihologica

o interviuri clinice structurate, semistructurate si libere

o scale clinice scurte

interventie psihologica in

o optimizare, dezvoltare si autocunoastere

o probleme psihologice subclinice psihopatologie (ex. conform DSM si ICD) si

situatii de risc

11


o in sanatate (ex. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si boala (ex.

tratament, preventie secundara, tertiara, recuperare etc.)

o cuplu si familie

cercetare

o in cadrul competentelor sale

educatie si training

o poate organiza cursuri si workshop-uri in limitele competentelor sale

Art. 22. Modalitatile de psihoterapie recunoscute sunt cele stabilite de catre World Council of

Psychotherapy si ele pot fi grupate in urmatoarele categorii, fiecare categorie incluzand mai

multe scoli (care vor fi acreditate de Comisia Profesionala a Colegiului Psihologilor din

Romania):

Psihoterapii cognitiv-comportamentale (ex. psihoterapie rational-emotiva si

comportamentala, psihoterapie cognitiva, psihoterapie comportamentala etc.)

Psihoterapii dinamic-psihanalitice (ex. psihanaliza, psihoterapia analitică, terapii

dinamice de scurta durata etc.)

Psihoterapii ericksoniene (ex. psihoterapie ericksoniana, hipnoza ericksoniana etc.)

Psihoterapii scurte (ex.terapia scurtă focalizată pe soluţie, orientarea pe soluţie,

abordările constructivist-colaborative şi narative, etc)

Psihoterapii umanist-existentiale-experientiale si sistemice (ex. gestalterapie,

logoterapie, psihodrama, psihoterapie experientiala etc.)

Nota: Hipnoza, hipnoterapia si sugestia nu sunt forme specifice de psihoterapie. Ele sunt

modalitati de interventie care se regasesc in diverse forme de psihoterapie (e.g.,

hipnoanaliza, hipnoza cognitiv-comportamentala, hipnoza ericksoniana etc.)

Comisa Profesionala poate propune recunoastrea si altor orientari psihoterapeutice (prin votului

majoritar simplu) pe baza reprezentarii lor in literatura si practica psihologica de specialitate.

Art. 23 Atestare: Prezentare generala

Procedura de atestare in psihoterapie [cf. European Association for Psychotherapy; pentru

modalitatile care nu se regasesc in EAP se utilizeaza criteriile asociatiilor europene de profil (ex.

12


pentru terapiile cognitive si comportamentale se utilizeaza criteriile European Association for

Behavioral and Cognitive Therapies)].

Nivel de psihoterapeut sub supervizare

Atestarea la nivel de psihoterapeut sub supervizare presupune ca prerechizite :

1800 de ore (cursuri, seminarii, practica plus studiul asociat acestora) obtinute in baza licentei in psihologie sau asimilata care sa includa in mod obligatoriu

Diagnostic si evaluare clinica Psihologie clinica si/sau medicala Consiliere si psihoterapie Psihiatrie si/sau psihopatologie Psihologia sanatatii si/sau psihosomatica Psihologia dezvoltarii Profesionistii licentiati in alt domeniu decat psihologia pot urma aceste cursuri in regim cu taxa.150 de ore de autocunoastere si dezvoltare personala, individuală sau de grup500-800 de ore de pregatire teoretica intr-o forma specifica de psihoterapie, la nivel de

Master sau prin Asociatii profesionale, acreditate de CPR

Nivel de psihoterapeut-practicant ( total ore 3200, care includ pe cele 1800 rezultate din

formarea universitară în psihologie )

Atestarea la nivel de psihoterapeut-practicant presupune ca prerechizite :

Prerechizite: psihoterapeut sub supervizare

Training profesional (prin asociatii profesionale acreditate de Colegiul Psihologilor din

Romania):

o Realizarea a minimum 100 de ore de autocunoastere si dezvoltare personale,

individuala sau de grup

o 300 -600 de ore de practica clinică cu clienţi / pacienţi supervizata, practică organizata prin Asociatii profesionale acreditate de catre CPR în cadrul unei instituţii medicale, cabinete individuale pe baza de libera practica, alte institutii si organizatii guvernamentale si non-guvernamentale care desfasoara activitati de psihoterapie si consiliere psihologica;

o 150 de ore de supervizare de practică clinică efectivă organizate prin Asociatii profesionale acreditate de catre CPR.

Durata training-ului: minim 3-4 ani maximum 6-8 ani (depinde de orientarea teoretica) si evolutia candidatului.

Adera la Codul Deontological al Comisiei Profesionale si al European Association for

Psychotherapy

Accepta programul de pregatire profesionala continua (25 de credite prin participari la

cursuri, workshop-uri, conferinte, publicatii etc.).

13


Nivel de psihoterapeut-practicant si formator/supervizor

Atestarea la nivel de psihoterapeut-practicant si formator/supervizor presupune ca prerechizite :

Prerechizite: psihoterapeut-practicant

Supervizor acreditat in psihoterapie exprimat in:

o 24 ore de cursuri teoretice si/sau aplicative in domeniul supervizarii

o 50 ore de co-supervizare (cu un supervizor deja acreditat)

o activitati profesionale performante exprimate in cursuri, publicatii etc.

Training-ul are loc in cadrul unor Asociatii profesionale acreditate de Comisia

Profesionala a CPR

Atestarea in psihoterapie, asa cum este ea precizata in prezentul Regulament, a luat in calcul

criterii minime stabilite de European Association for Psychotherapy. In functie de modalitatea

specifica de psihoterapie in care are loc formarea, numarul de ore de formare poate fi mai mare.

Art. 23. Atestare: Metodologia detaliata a procesului de evaluare în vederea atestarii

individuale (valabila si pentru consilierea psihologica). Aceasta procedura este valabila doar in

cazul in care nu exista o Asociatie profesionala de specialitate acreditata de catre Comisia

Profesional a CPR. In cazul in care exista o Asociatie profesionala acreditarea se face prin

intermediul acestei Asociatii profesionale.

Procesul de evaluare a unui candidat individual va consta din:

(a) Candidatul va prezenta Comisiei urmãtoarele documente:

· Cerere de evaluare.

· C.V. personal.

· Copii legalizate si traduse, în cazul existentei acestora în limbi strãine, dupã

diplomele de studii si certificari.

· Orice documente (legalizate si traduse în limba românã) doveditoare ale procesului sãu de

formare si certificare în metoda de psihoterapie în care doreste atestarea.

b) In termen de maximum 30 de zile de la intrunirea Comisiei Profesionale, aceasta va examina

documentele candidatului si, în cazul acceptãrii lui, va stabili data prezentãrii acestuia pentru un

interviu cu membrii Comisiei.

c) In situatia în care Comisia Profesionala va refuza cererea de evaluare a candidatului, acesta va

fi înstiintat, de asemenea în limita unui interval de 30 de zile, asupra motivelor respingerii si

asupra actiunilor pe care este necesar sã le întreprindã, pentru a putea fi acceptat în vederea

14


evaluarii.

d) Interviul de evaluare va consta dintr-o discutie a candidatului cu membrii Comisiei

Profesionale, pe marginea procesului sãu de formare si a activitãtii clinice psihoterapeutice pe

care acesta a desfãsurat-o si intentioneazã sã continue sã o desfãsoare, prin modalitatea

psihoterapeuticã în care doreste atestarea.

e) In cazul acordãrii atestarii CPR va emite atestatul si va înscrie numele psihoterapeutului în

Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practica din România.

Tipurile de atestare individualã acordate de catre CPR sunt:

a) Atestarea prin procedeul de "grandparent clause" ("dreptul bunicului"). Va fi acordata de

cãtre Comisia Profesionala a CPR unor persoane care au putut dovedi, prin mãrturia scrisã a

cel putin 5 colegi cu reputatie în domeniu, cã au practicat cu succes psihoterapia, pentru o

perioadã de cel putin 10 ani, în România sau în orice altã tarã, în care nu a existat, în perioada

respectivã, un sistem oficial, legal, de certificare a psihoterapeutilor. Vor fi recunoscuti de

catre Comisia Profesionala prin aceasta procedura doar bunicii acreditati de Federatia

Romana de Psihoterapie pana în aprilie 2005

b) Atestarea în calitatea de psihoterapeut ca urmare a unui training care indeplineste criteriile

Comisiei Profesionale.

c) Atestarea pentru practicã sub supervizare, respectand criteriile descrise in prezentul

Regulament.

La fiecare 5 ani, psihoteraputul acreditat va inainta Comisiei Profesionale o cerere de re-

confirmare a atestarii la care va atasa dovezi referitoare la continuitatea activitatii sale de

psihoterapeut si a formarii continue (20 de credite anual) prin participari la conferinte,

publicatii, workshop-uri etc.

d) Vor fi recunoscute atestările individuale obţinute în cadrul FRP. până în aprilie 2005

Retragerea atestarii unui psihoterapeut:

In situatii speciale, Comisia Profesionala a CPR poate lua în dezbatere si decide retragerea

atestari unei persoane pentru practica psihoterapeuticã. Conditiile si procedurile de retragere

temporarã sau definitivã a atestarii unui psihoterapeut vor fi stipulate în Codul Deontologic al

Comisiei Profesionale, precum si în codurile deontologice ale diferitelor asociatii profesionale

acreditate de Colegiul Psihologilor din Romania

15


Art. 24. Acreditarea asociatiilor profesionale în vederea desfãsurãrii activitãtii de selectie,

formare, evaluare si certificare a psihoterapeutilor (valabila si pentru consilierea

psihologica).

Standardele minime de acreditare a unei asociatii / organizatii formatoare in

psihoterapie. Pentru a fi luatã în consideratie, în vederea acreditãrii, o asociatie trebuie sã

îndeplineascã urmãtoarele conditii:

a) Sã aibã în componenta sa cel putin 4 membrii certificati în metoda de psihoterapie pentru care

solicitã acreditarea. Acestia vor avea, în cadrul asociatiei respective, calitatea de psihoterapeuti

formatori/supervizori.

b) Sã continã o structurã profesionalã (comitet, comisie profesionalã,etc), alcãtuitã din membrii

formatori (certificati), care sã se ocupe de selectia, formarea, evaluarea si certificarea

candidatilor.

c) Sã aibã înscrise în statut, sau în regulamentul interior al comisiei sale profesionale:

· Programa de studiu teoretic specificã modalitãtii de psihoterapie pe care o practicã.

· Conditiile precise de desfãsurare a activitãtii de cunoastere personalã (psihoterapie de

formare) a candidatilor.

· Modalitatea de supervizare a activitãtii clinice a candidatilor.

· Criteriile de evaluare si certificare a candidatilor.

· Tipurile de cursuri/workshop-uri de scurta durata pentru formare si dezvoltare

profesionala (creditarea lor se face cu avizul Comisiei Profesionale a CPR).

e) Sã se angajeze în respectarea standardelor minime de certificare stabilite de cãtre Comisia

Profesinala a Colegiului Psihologilor din Romania.

f) In situatia în care, unele asociatii nu dispun, în prezent, de numãrul mentionat de psihoterapeuti

certificati si atestati, acele asociatii pot primi o acreditare temporarã, cu avizul special al Comisiei

Profesionale. Pentru a obtine acreditarea temporarã, o asociatie trebuie sã aibã cel putin 1

membru certificat, cu statutul de formator, pentru acel procedeu psihoterapeutic în care asociatia

solicita acreditarea. Acreditarea unei asociatii cu un numãr mai mic de 4 membrii formatori va

avea o duratã limitatã la cel mult 7 ani. La expirarea termenului, acreditarea va fi retrasã, fãrã

posibilitatea de redobândire, atâta timp cât asociatia nu va avea, în rândul membrilor sãi, cel putin

4 psihoterapeuti formatori (certificati si atestati) în respectiva metodã terapeuticã.

16


Metodologia procesului de evaluare, aplicatã de cãtre Comisia Profesinala a CPR, în

vederea acreditãrii asociatiilor componente. Acreditarea unei asociatii componente se va

desfãsura dupã urmãtorul procedeu:

a) Asociatia va înainta Comisiei Profesionale un dosar cu urmãtoarele acte:

· Cerere de acreditare, în care va fi specificatã si modalitatea psihoterapeuticã pentru care

doreste acreditarea.

· Lista membrilor.

· C.V.-urile membrilor formatori si copii dupã diplomele lor de certificare

· Copii dupã statutul asociatiei, dupã codul etic si dupã regulamentul intern al comisiei sale

profesionale. Acesta din urmã trebuie sã cuprindã criteriile si modalitãtile de selectie, formare,

evaluare si certificare a membrilor asociatiilor.

· Angajamentul de a respecta permanent standardele minime proprii, aprobate de cãtre

Comisia Profesionala a CPR , referitoare la selectia, formarea si certificarea psihoterapeutilor.

Acest angajament trebuie semnat de cãtre toti membrii formatori ai asociatiei.

b) Secretarul Comisiei Profesionale nu va primi decât dosare complete (cu toate actele

mentionate).

c) In termen de maximum 30 de zile de la intrunirea Comisiei Profesionale, aceasta va comunica

direct asociatiei aplicante decizia de acceptare sau de respingere a cererii de acreditare.

d) In cazul unei decizii de respingere, Comisia Profesionala va comunica în detaliu motivele

acesteia, precum si mãsurile pe care asociatia respectivã le poate întreprinde în vederea acceptãrii

acreditãrii sale.

e) Asociatia, cãreia Comisia Profesionala i-a refuzat acreditarea si doreste sã conteste acest refuz,

poate înainta, în termen de 60 de zile, o contestatie la Comitetul Director al CPR.

f) Comisia Profsionala va utiliza urmãtorul procedeu în procesul de evaluare a dosarului de

acreditare a unei asociatii:

· Secretarul va transmite fiecãrui membru al Comisiei, inclusiv preşedintelui şi

vicepreşedintelui, câte o copie a dosarului de acreditare.

· In prima sa sedintã de lucru, Comisia va lua în discutie evaluarea dosarului primit.

Decizia finalã de acceptare sau de respingere va fi luatã prin vot, conform procedurilor de lucru

ale Comisiei.

· Secretarul va comunica asociatiei aplicante decizia Comisiei, iar în cazul acreditãrii

17


acesteia, va emite certificatul de acreditare si va înscrie numele asociatiei în Registrul Unic al

Psihologilor cu Drept de Liberă Practica din România, la capitolul "Asociatii Formatoare în

Psihoterapie si Consiliere Psihologica". Membrii Asociatie acreditate, pe baza unei cereri si a

dovezii apartenentei la Asociatia acreditata, vor fi atestati conform nivelului lor de pregatire

(psihoterapeut formator/supervizor; psihoterapeut practicant, psihoterapeut practicant

subsupervizare) si vor fi inscrisi in Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practica din

România.

Retragerea acreditãrii unei asociatii. Acreditarea unei asociatii poate fi retrasã de cãtre

Comisia Profesionala a CPR în urmãtoarele situatii:

a. Atunci când, în cazul acreditãrii temporare, dupã expirarea termenului acordat (nu mai mult de

7 ani), asociatia nu are în rândul membrilor sãi cel putin 4 psihoterapeuti formatori /certificati,

pentru metoda de psihoterapie în care a fost acordatã acreditarea.

b. Dacã se constatã cã standardele de acreditare nu mai sunt mentinute la nivelul minim, necesar

pentru acreditare.

c. In situatia în care, unul sau mai multi dintre psihoterapeutii unei asociatii au încãlcat grav

codul deontologic al acelei asociatii, precum si codul etic al Colegiului Psihologilor din Romania,

iar comisia de eticã a asociatiei respective refuzã sã ia mãsurile necesare, în vederea sanctionãrii

celor vinovati si a prevenirii repetãrii unor noi încãlcãri ale normelor de eticã si deontologie

profesionalã.

Art. 25. Acreditarea programelor masterale universitare de formare în psihoterapie, consiliere

psihologică sau psihologie clinică de catre Comisia Profesionala a CPR se face dupa metodologia

descrisa in prezentul Regulament in cadrul fiecarui tip de atestare.

Art. 26. Certificarea formarii prin cursuri de scurtă durată dedicate formării în metodologii de

evaluare sau intervenţie specifice (tehnici proiective, tehnici de hipnoză, tehnici de relaxare etc.)

se face:

(1) prin intermediul institutiilor (ex. programe de Master) si Asociatiilor profesionale

acreditate. Numarul de credite propus pentru fiecare curs va fi avizat de Comisia

Profesionala a CPR.

18


(2) prin cursuri organizate direct de Comisia Profesionala a CPR prin membrii ei sau prin

invitati. Decizia de a organiza un astfel de curs si modalitate lui de organizare si creditare

(nr. de credite) vor fi aprobate printr-un vot cu majoritate simpla a membrilor Comisiei

Profesionale.

19

psihoterapie regulament de atestare acreditare si certificare

Documents