psihoterapie comportamentala

6
Curs 6 – Psihoterapii comportamentale - Popa 01.04.2015 PENTRU PORTOFOLIU SEMINAR - Cele 4 instante in care acceleram sau deceleram un comportament Portofoliu- trebuie dat cate un exemplu de situatie care sa se raporteze la un anumit tip de intarire a comportamentului – accelerare a comportamentului prin intarire pozitiva sau negative, respectiv recompense sau situatii in care se folosesc tehnicile de decelare a comportamentului – pedeapsa si penalizarea, recurgand la toate tehnicile invatate de noi. I. Tehnici de accelerare a comportamentului 1. tehnica modificarii consecintelor – cum modif consecintele? – prin recompensa si prin scoaterea din situatia respeciva; 2. tehnica primara care se refera la recompensarea unei persoane prin oferirea unui lucru mai des utilizat; 3. tehnica contractului – intelegere scrisa intre cele doua parti in care se stabilesc comportamentele tinta, consecintele executarii sau neexecutarii comportamentelor, etapele comp si cum este intarita fiecare etapa – este imp deoarece se fol acordul pacientului si acest fapt il sustine in a incerca sa dezvolte motivatie pt a primi recompensa – se fol recompensa pe care el si-o da; 4. tehnica intaririi – intarirea comp prin intariri positive sau respectarea regulilor sau prin intariri negative; 5. manipularea antecedentelor prin tehnica amorsajului accelerarea comp facandu-i cunoscut copilului ce consecinte neg poate avea un comp realizat; 6. tehnica amorsarii directe – aratat persoanei cum se face un lucru si astfel e tentat sa il mentina; II. Tehnici de decelerare : 3 categorii de decelerare:

Upload: florian-flo

Post on 27-Sep-2015

27 views

Category:

Documents


11 download

DESCRIPTION

pc

TRANSCRIPT

Curs 6 Psihoterapii comportamentale - Popa 01.04.2015

PENTRU PORTOFOLIU SEMINAR - Cele 4 instante in care acceleram sau deceleram un comportamentPortofoliu- trebuie dat cate un exemplu de situatie care sa se raporteze la un anumit tip de intarire a comportamentului accelerare a comportamentului prin intarire pozitiva sau negative, respectiv recompense sau situatii in care se folosesc tehnicile de decelare a comportamentului pedeapsa si penalizarea, recurgand la toate tehnicile invatate de noi. I. Tehnici de accelerare a comportamentului 1. tehnica modificarii consecintelor cum modif consecintele? prin recompensa si prin scoaterea din situatia respeciva; 2. tehnica primara care se refera la recompensarea unei persoane prin oferirea unui lucru mai des utilizat; 3. tehnica contractului intelegere scrisa intre cele doua parti in care se stabilesc comportamentele tinta, consecintele executarii sau neexecutarii comportamentelor, etapele comp si cum este intarita fiecare etapa este imp deoarece se fol acordul pacientului si acest fapt il sustine in a incerca sa dezvolte motivatie pt a primi recompensa se fol recompensa pe care el si-o da;4. tehnica intaririi intarirea comp prin intariri positive sau respectarea regulilor sau prin intariri negative; 5. manipularea antecedentelor prin tehnica amorsajului accelerarea comp facandu-i cunoscut copilului ce consecinte neg poate avea un comp realizat; 6. tehnica amorsarii directe aratat persoanei cum se face un lucru si astfel e tentat sa il mentina; II. Tehnici de decelerare : 3 categorii de decelerare: Prima categorie contine tehnici de terapie consecventiala in acest caz stimulul care duce la scaderea frecventei apare imediat dupa comp realizat:1. Tehnica satierii un comp dezadaptativ se reduce daca exageram comp inadecvat

2. Tehica extinctiei inlaturarea intaririlor comp dezadaptativ mizand pe faptul ca acesta isi va micsora frecventa are loc o schimbare lenta a comp si nu are effect la toate persoanele (tigari alt comportament aceleasi intariri laude)

3. Tehnica time-out sau a izolarii a-l scoate pe copil din situatia negativa si a-l duce intr-o zona de izolare (pedeapsa)

4. Tehnica penalizarii a ii retrage niste drepturi ca o consecinta a unui comp neacceptat social sau defavorabil

5. Tehnica corectarii excesive 2 faze inlocuirea comp in exces si pedepsirea cop pt comp dezadaptiv (ex: va da inapoi ob furat si va da si ob lui copilului respectiv)

6. Tehnica paradoxala i se cere clientului sa amplifice frecventa comp dezadaptaiv se fol in cazul adultilor mai ales si mai ales cand e vb de o anxietate de performanta ma tem ca nu o sa fac bine ce o sa fac mecanisme: cerandu-I pacientului sa amplifice comp resp, pacientul va vedea ca indura consecinte negative mai dure deorece comp e mai des si mai constientizeaza ca este stapan pe acel comportament daca ii poate creste frecventa => ii si poate scade frecventa.

7. Tehnica pedepsei care se bazeaza pe asocierea unor consecinte fizice (morale, sociale etc) neplacute comportamentului dezadaptativ.

A doua categorie: Tehnici de terapie aversive se bazeaza pe conditionarea clasica, comp dezadaptativ devenind stimul neconditionat pt comp dez, actionand concomitent realizarii comportamentului. Sunt fol la adultii cu o motivatie mare pt schimbare:1. Tehnica stimularii aversive directe in timp ce adultul real comp dezadaptativ in cazul alcolicilor punandu-i ceva care sa aiba un gust prost poate chiar vomitive

2. Tehnica stimularii aversive simbolice - se rel cu ajutorul filmarii persoana cand vede filmarea e posibil sa nu isi mai doreasca sa relizeze comportamentul

3. Tehnica in imaginar isi imagineaza conscintele comp negative cu ajutorul terapeutului

4. Tehnica stop thinking sau tehnica blocajului utilizata in cazul gandurilor obsessive mai multe etape: identificare ganduri, neutralizare prin desensibilizare progresiva si tehnica propriu-zisa care se real in mom cand pacientul isi identifica ganduile, terapeutul ii spune STOP. Se poate realiza si individual pana ce ajunge sa devina automata.

A treia categorie de tehnici sunt:

1. Tehnica de control a stimuluilor putem decelera cum putem sa il si accelera, prin controlul stimulilor care il amorseaza (ex: comp alimentar grasuta nu mananc decat la bucatarie, ore fixe etc; controlez stimuli care imi declanseaza apetitul)

Desensibilizare in imaginar la cursul de data trecuta, azi: Desensibilizare in plan real

Este cea mai eficienta in tratatrea fobiilor, este precedata de cateva sedinte de psihoterap in plan imaginativ pt ca sub sa poata face fata cu confruntarea reala, cu situatiile anxiogene. In cazul fobilor s-a ajuns la concl ca nici o alta tehnica nu este la fel de buna ca si confruntarea directa, desigur realizata in pasi mici. Este preferata aceasta tehica cae se adreseaza fobiilor pt ca durata este relativ mica in comparatie cu alte tehnici (ex psihanaliza, unde dureaza mult mai mult). In toata aceste cazuri desensibilizarea se asociaza cu desensibilizare in plan imaginativ, aceasta precedand-o si pregatind sub pt confruntarea cu stimuli anxiogeni.

Etape:

In prima sedinta, sub si psihoterap discuta obiectivele pe care subiectul doreste sa le atinga prin psihoterapie. De asemenea psihoterap va indruma pacientul sa spuna ce doreste sa realizeze. Pentru ca subiectul sa se elibereze de orice restrictive, va fi inrdrumat sa secventieze obiectivele in etape pentru ca procedura sa se refere la atingerea succesiva a obiectivelor mai usor de atins, ca acestea sa devina trepte in sustinerea eforturilor pt obiectivele mai difcile. Apoi se procedeaza la producerea de ierarhii de situatii anxiogene intre 8-20 pasi si se cunoaste faptul ca pt desensibilizare in plan real sunt necesare un numar mai mare de pasi fata de desensibilizare in plan imaginative. Daca sub intampina dificultati in parcurgerea unei trepte se va trece si reveni la treapta inferioara pana cand sub se simte sufficient de relaxat si motivat pt a ataca acea treapta superioara. Specialistii spun ca expunerea in plan real in situati anxiogene se face dupa expunerea in plan imaginative, dupa aprx 2 sapt.Procedura de aplicare:1. Pe o structura de relaxare si incredere I se sugereaza sub sa intre in sit anxiogena, cu gravitatea cea mai mica si sa ramana acolo pana cand anxietatea ajunge la limita tolerabilitatii.2. Cand anxietatea creste, sub trebuie sa iasa din situatie si sa revina cand se va simti mai bine (ex: dup ace face cativa pasi etc.)3. Se recomanda reintrarea in sit anxiogena si sa ramana pana cand anxietatea creste din nou. Daca aceasta performanta a fost mai slaba decat prima se recomanda subiectului sa nu se descurajeze si se va repeta de mai multe ori acea expunere, la interval de aprx 2 h. Se recomanda o sg expunere pe zi.

Specialistii ne spun ca pt optimizrea procesului de desensibilizare sunt necesare urmatoarele: asumarea riscului (psihoterap presupune ca sub sa isi assume un risc, nu lasam totul pe terapeut), acceptarea disconfortului (deplasarea de acasa, expunerea la stimuli anxiogeni etc), evitarea expunerii excesive la stimulii psihogeni (retragerea sub nu trebuie privita ca o lasitate ci ca o limita a rezistentei), elaborarea unor planuri pt eventualele surprize neplacute, adoptarea unei atitudini calme si relaxate, utilizarea unor strategii de contracarare a atacurilor de panica, autocontrolul recaderilor, acceptarea unor trairi affective mai puternice.Formule pt a face fata unor situatii fobice: de fiecare data fac un pas important, tot ceea ce se intampla este bine, am reusit sa fac fata si o sa reusesc si acum, astazi fac doar ce pot, nu trebuie sa fiu perfecta, ma voi retrage din situatie daca voi simti, ma voi lasa in voia senzatiilor, pot tine sub control aceste simptome, sunt doar gandurile mele, sunt capabil sa merg inainte.Aspecte care contribuie la succesul psihoterapiei: alianta buna intre terapeut si client, o cooperare buna cu un partener de viata, disponibilitatea de a tolera un anumit discomfort, se acorda in doze mici recompense, uneori este nevoie de cooperare cu un medit neuropsihiatru care eventual ne va recomanda medicamente, capacitatea de a face fata simptomelor panicii, disponibilitatea de a se retrage din situatie.Factorii care franeaza psihoterap: depresia, tristetea, sentimental de inutilitate, reprosurile, subaprecierea, tulb de somn, ideile cu continut suicidar, scaderea apetitului, alcoolismul, unele medicamente luate in exces.Fobii frecvente: acrofobia, agorafobia, claustrofobia, fobia de medici, fobia de sange si de traumatisme, fobia de boala.