psihoterapiaexperientialaedaiia iolandamitrofan text

178
 Sub redacjia: Prof. dr. IOLANDA MITROFAN PSIHOTERAPiA EXPERIENTIAL* o paradigma a autorestructurArii Si dezvoltArii personale editia a Il-a .-«•< : mt ,ymfi>~ 'lih*r. * UL.. ->

Upload: crisonuta

Post on 13-Jul-2015

310 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Sub

redacjia:

Prof. dr.

IOLANDA MITROFAN

PSIHOTERAPiA EXPERIENTIAL*o paradigma a autorestructurArii Si dezvoltArii personaleeditia a Il-a

:

.-~ 'lih*r.

*

UL..

->

Descriersa

CIP

a Bibliotecii

NaUonale-

MITROFAN IOLANDAMitrc-fen. Psihoterapie exMrle|ll*/llanda

Ed.

a

2-a

Bucure$ti: Infomcdica, 1999

360

p.:

il.;

26

cm.

Bibliogr.

ISBN 973-9394-20-5615.S5I

1

999 by

INFOMEDICA s.r.l.cSularea unei alte De aceea voi urma propriul meu drum - nu in abandona caci stiu ca ea nu existd, ci pentru a sau mai bum doctrine,toate doctrinele si

PSIHOTERAPIA EXPERIENjIALA O PARADIGMAA AUTORESTRUCTURARH PERSONALE SI DEZVOLTARMSubMitrofan redac(ia Prof. dr. lolanda

pe

to(i

maestri, ca sa-mi ating singur pnta.

Herman Hesse (Siddarlha)ISBN: 973-9394-20-5

Toate drepturile rezervate Editurii nijpoatt,R cop.ata Nici o parte din aces, volum INFOMEDICA, permisiunea scria a Editurii

INFOMEDICA

m

Drepmrile de distribute in strSinatateediturii. apariin in exclusivitate

Copyright

1999 by

INFOMEDICA s.r.l.

All rights reserved.-

Edilia

I

1997

Aparut 1999

Editura

INFOMEDICA

Bucuresti

^ ^ ^ ^ ^ ^ Ap

J4

781.42.98 Tel.: 781.34.28;

Fax:781-34.28Coli tipar: 45. Format 2 Hartie offset 61x86/70gm Tiparal executat la

8/61x86.

INFOMEDICA s.r.l.

Mitrofan Redactor: Prof. dr. lolanda Tehnoredactor: Liliana Pricop

*ty

,/m.

*>*'****

.._-_, -*}

AUTORI1.

Prof. dr. Iolanda Mitrofan - Faculiaiea de Sociologie, Psihologie Pedagogic, Catedra de Psihologie, Studii aprofundate in Psihoterapie disciplined. (Master), Universitatea Bucuresti. Susjine transPsihoterapie experientiala, crcotiv-exprestva' ;i personaia (Master - in psihoterapie, Univ. Bucuresti). - Catedra de Psihologie 51 anul Terapii de familie (Master

MembruRom*na.

al SocietStii

de Psihoterapie Experiential*.

- Alitor al

volumului

SIDA

-

-

Ed. t. si Tehnica 1997 si coautor la volumul C. o Societate centrata pe Copil" )sub coordonarea Zamfir), Ed. Alternative, 1997.

Confluente psihosociale, Pentru

tyj[puIntroduceCap.1

-

4. Victor

Badeadestudii

.

.

-

-

HI Sectia Asistenja Socials, Universiiatea Bucuresti. Psihoterapie s,i Consiliere i terapii de familie - Sectia anul 111 Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu, Asistent* Sociaia, Universitatea Bucuresti. de Psihoterapia copiluloi si adolescentului 51 Consiliere familie (Master in consiliere, Sectia Pedagogie).Psihologia familiei s.i psihosexologie, an IV Universitatea Bucuresti. Psihoterapeut practician cu specializSri in: terapii creterapii de ative, NLP, dramaterapie, gestalt terapie 51Psihologie,

- Psiholog (in curs

aprofundate

-

master in psi-

hodiagnostic

i

psihoterapie).

- Asistent universitar (Universitatea Titu

Maiorescu, fain psihotcrapiilc

experience

-

paradigm* a restructurariila

5i

dezvoltirii personalesi

9

cultatea de Psihologie).-

Membru fondator SPER,siliere si

-

- practician speciahzat in concadrul psihoterapie experientiala de grup (in Programului in parteneriat dintre Universitatea Bucupeer-counseling. precum ;t in resti si Fundatia Soros),

Geslalt-terapia

-

de la constientiwre* de sine

adaptarea creativ*

^

intcgrarea holistS

Iolanda Mitrofan

-

5.

Adrian Luca-

Cap. 2

Analiza bioencrgetic*

-

croporaia terapie centrata pe coniunicare

cuplu-

51

de familie.I

Cercetatorijt. gr.

Institutul

National de Expertiza

Me-

dicals-

;i

Recupcrarea Capacit5tii de Munca.

Presedinta Societitii de Psihoterapie Experientiala Coordonator al unor programe de formare inul consilierii51

Romans. domeni-

probleme ale coAsistent social, consilier practician in HIV\SIDA, in pilului si familiei afectati de mfecria (ARAS),Spitaiul cadrul Asociatiei RomSne AntiSIDA Clinic de Boli Infectioase si Tropicale dr. V. Babes;Profesivicepre$edinte al Asociatiei Asistenrilor Social!onisti

Carmen BeyerCap. 3persoan* sau experienta Cre 5 terii afective" Psihoterapia reogcrsian* central! pe

Adrian Luca

-

Cap. 4

psihoterapiei expericntiale de grup, cu-

(AASP).fondator

cSutarii sensului. Psihoterapia existential* sau experienja de sine la regSsire de sine"

De

la

pierdere

m^

sprijinul Fundatiei Soros.-

Membru

SPER.Cap. 5

de editare a $i director al programului Acurn' Revistei de Psihoterapie Experientiala Aici 51 Revistei de Expcrtizi Medisi redactor sef-adjunct al

Coordonator

practician speConsilier de orientare rogersiana si (in cadrul ciahzat in psihoterapie experientiala de grup BucuProgramului cu parteneriat dintre Universitatearesti si

Manda

Mitrofan, Doru Buzducea

Tcrapia realitate spre schimbare

-

transparentS,

umor

i

responsabiiitate

-

primul pas

..........tatcrpretarea mesajelor

cal^-

s.i

Recuperare

a CapacitStii dc

Munca.

Fundatia Soros).

Doru BuzduceaCap. 6deconspirarea Analiza tranzactionala, decodificarea,si

Autor 51 Coautor a peste 100 de studii, articole stnnlifice precum si al carhlor: ..Cupiul conSi teme de cercetare, Famiha jugal - armonie si dezarmonie", Ed. St. 1989; Z" Ed. St. 1991; Elemente de psihologia de la A psihologia cuplului", Ed. Sansa, 1994; Elemcnte de. .

6. kaurenfju-

Mitrofan

^

cuplului; cdhje revizuita $i sexe. Mutatu editia 1997; ..Psihologia rciatitlor dintre alternative, Ed. Alternative, 1997.

adflugitS, Ed.

Sansa 1996

51 1

Student an IV psihologie. Membru fondator SPER. personals Publicatii si preocupari in dezvoltare transpersonala si in psihodiagnozS.

ascunse

Doru Buzduceas'

Cap 7

metode experiential-expresive Psihoterapia copilului centrat* pe Iolanda Mitrofan, Elena Otilia VladislavPsihoterapia experientiala de familie

7.

Anca Nicolae-

2.

Carmen Beyer-

_

-

Psiholog (cu studii aprofundate master Bucuresti). pie sj psihodiagnostic Universitatea UniverAsistent universitar (Facultatea de Psihologie, Titu Maiorescu, sustme seminarit la disciplmesitateale;

in psihotera-

Psiholog clinician, consilier si psihoterapeut centnil cadrul Fundatiei Roumanian Angel Appeal, de Boh Inde zi Floarea Soarelui" - Spitalul Clinic fectioase Colentina.

m

Cap. 8

Iolanda Mitrofan

Cap. 9

-

MembruSi

fondator

SPER.in Peer Counseling

gestalt-crea.iv Psihoterapia experientiala de grup Stoica Iolanda Mitrofan, Denisa Cristina

-

provocare

la crestere

,

- Practician specializari

51

ConsiUere

Psihoterapie, Consiliere

si

Terapii de familie, Psi_,

hodiagnozS proiectiva).-

.

ale FunPsihoterapie experientiala de grup (Programe Universitatea Bucuresti). datiei Soros in parteneriat cu

Cap. 10

Grapul experiential central pe psihodramia disponibilitatilor pentru contactVictor

-

un modul de optimizare

uman

^

Psihoterapeut practician si formator, speciahzat in Psiin partehoterapie Experiential de Grup (programe Soros). neriat - Universitatea Bucuresti sj Fundatia -MembnifondatorsjconsiliercoordonatorsttiinificalSo-

Badeaterapie

8.

Denisa Cristina Stoica-

Cap. 11

Asistent social.

Romana (SPER). cietayi dc Psihoterapie Experientiala Coordonator al programului de editare a Revistei dePsihoterapie Experientiala Aici ;i i redactor-ef al revistei. de

Membru

fondator

SPER.Cap. 12

Umorul ca formS de Anca Nicolae

-

a transform* suferinta prin ras"

expePractician speciahzat in consiliere si psihoterapie al Universirientiala de gnip (Program in parteneriatCatedrei de Specializare in terapii creative - program al Hogeschool Smart, Asistenta Socials in colaborare cutarii

De

la dezvoltare

personal* la dezvoltare transpersonali

Acum", fmantat-

laurentiu MitrofanBibliografie

Bucuresti cu Fundatia Soros.

FDSC

3S?

3.

Doru Buzducea-

Olanda.in poli-

Tabele

Asistent social cu studii aprofundate (Master)tic! sociale.

-

doctorand;

9. Elena Otilia Vladislav.

- Consilier clinician in

probleme

ale copilutui 51 familiei

-

afectari-

-

de mfecria\Sl DA, nian Angel Appeal. Coordonator al Departamentului de Servicn sociale Colentina, din Spitalul Clinic de Boli Infectioase Sectia de zi Floarea Soarelui", Bucureti. SocialS, Asistent universitar asociat, catedra de Asistent* Psihoterapie Universitatea Bucuresti (sustine seminarii de, .

in cadrul Fundatiei

Rouma-

-

,,.,.. de Pohchmca A . Psiholog, clinician si psihoterapeut la Copii nr. 1 Bucuresti. psihoStudii aprofundate (Master) in psihoterapie 51. .

gestaltist diagnostic cu dizertatia Demers expresiv in psihoterapia Copilului..

-

Membru

sj

Asistent* Sociaia apersoanelorcu

SIDAsi

bolicrorace).

SPtK. fondator $i coordonator managerial psihoterapia exPractician i formator speciahzat in parteneriat mtre perientiala de grup (program in Soros). Universitatea Bucuresti si Fundatia

[PUfSOHNfiTOMA

=

p>/dMdfi>0(lM&

1.

Cui

if

este adresata carteaeste adresata insi

i

unele explicajii necesarein psihologie, asistenia

Aceastd cartein

primal rand studenplor

sodald,

pedagogie, psihopedagogie

domeniul

psihosociologie, mteresafi, oriental sau in curs de speaalizare specialistilor care profeseaza // consilierii si psihoterapiei, precum si tuturor

cadrul

serviciilorsi

de sandtate mintald (profilaxie

si

recuperare primard, secundara

si

celor din sfera educaponald. implicafi direct sau indirect in In al dottea rand, ea este adresata tuturor specialistilor, afamiliei, at at in cadru mstisi psihoterapie - individuals, in grup sau munca de consilieretertiara), ca

sociald din instituiii tutionalizat (servicii medicate, psihologice side asistenia cat si in cadru privat. tale si organizap neguvernamentale),

guvernamen-

pe dezvoltare umana,

apartinand unor autori consacrap, In al treilea rand, prin studiile de caz exemplificative ob\inute de grupul nostru, ca parte components a ca si prin rezultatele clinice si formative (SPER), incercdm sa oferim informal Societdiii de Psihoterapie Experientjald Romane posibilitdple ofertei de serunui public mai larg, care sa familiarizeze actuala societate cu experienliale individuate, de grup sifamiliale, centrate vicii psihologice si psihoterapeutice si a adoconsiderandu-le metode utile, atat in asistenia adultulw, catlescentului si copilutui.si de a mod mai sanatos de Psihoterapiile experienpale deschid o poartd cdtre un bulversarilor sociale, economice, psihoumane ofate in diflcultate, supusev

ap

.

actiona alfiinlei

logice, existenpale, ale sfirsitului

facd auziti", dar

eficienp si bundstarea psihologica, spre tential ca si ale celor care doresc sa-si sporeascd din ce in ce mat multsa se consiliere si psihoterapie, care incep si in Romania, specialism in incdpupn in{elese in esenfa lor. Adesea, ale cdror oferte de servicii sunt

Speram caprin aceastd

de mileniu, peste tot in lume si la noi, deopotriva. impas^ exiscarte sa sensibilizdm si sa orientam nevoile celor

m

potentialii beneficiari ai acestor servicii sunt

manap de asteptdri nerealiste sau

confuze,

can

umana sifnalitdplor specifice acestor forme de asistenia tin de o scazutd culturd a practicii psihoterapeuticd sunt in mod superficial si eronat substitute, complexa Consilierea si cura medical (de wide si atitudinile de depenasimilate sau confundate fie cu tratamentul strict Jndicat" sau Jacut dents si asteptare pasiva a ceva obiectiv, care safe oferit", sfaturtlor experte explorarilor funcponale cat mai sofsticate sau al echivaientul tabletelor, sunt identificate cu o mterbazatepe interdicpi, contraidicaiii sau indicaiii terapeutice) , fie ventie strict educaponald.

Incercam sa conlribuim prin infonnaliile si cercetarile incluse in acest volum, la schimbarea unor mentalitdp inca reticente, rezistente sau nerealiste in raport cupsihoterapia, care fie o supraevalueaza acordindu-i un halou magic, fie o subevalueaza, o contests sau pur sisimplu, o ignorS.

Incercam sa eompiementdm pupnele surse informaponale romdnesti in acest domeniu, precum si numarul incS redus al traducerilor care s-aufacut dupd 1990, care sunt dominate de lucrarile fundamentale ale psihanalizei. In completarea acestora, avand in vedereunele izvoare psihanaliticetotodata dealist),si

parteneriat Exprim multumiri speciale profesorilor coordonatori ai acestui program in precum si profesorilor Josefien si Laurence prof. dr. Corry Ehlen si prof. dr. Elena Zamfir, van Stralen, France Alders, Lou Wanten s.a. Laboratorului Experienp mea clinicS s-a format pe parcursul a peste 20 de ani, in cadrul neuro-psiho-senzorial (pe care l-am condus in perioada 1990de cercetare in domeniul Capacitdtii de Munca, 1997), din Institutul National de Expertizd Medicaid si Recuperare a existentei mele) de a practice, Aid am avut sansa (fundamentals pentru cursulBucuresti.

analitice prepoase, in special cele identificate in operele lui

evalua

i

valida

module de

Jung si Reich, (pe care orientarea

experienp'ald le recunoaste, asimilindu-ie

si

detasandu-se

complexe, cu pacien(i

psihiatrici,

psihoterapie intensiva, in contextul unor programe recuperator^ lucrat in special cu de o mare diversitate nozologicS.

Am

ele, prin infuzia gindirii fenomenologice si prin fundamentul umanist- existentilucrarea noastrS vine sa umple o lacuna" information aid, referitoare la un domeniusi exploatat.dr.

inca incomplet cunoscut

grupuri de schizofreni in stadii bolnavi p'sihogeni, din registrul tulburdrilor nevrotice, dar si cu mei. remisional-reziduale, precum si cu familiile unora dintre pacienpi defectuale si formats din Integrdndu-ma si invafind sd lucrez in echipS recuperatorie multidisciplinara, si asisexpertizd si recuperarea capacitdtii de munca, psiholog, sociologpsihiatru,

De

aceea, adresam multumiri speciale domnului",

Sorin Paveliu

-

directorul Edituriitratat, d-lul

medic de

INFOMEDICAlui,

pentru receptivitatea

si sprijinul

acordat in publicarea acestui

tent social, iar

dupd

conf. dr.

editarea

LB. Iamandescu - pentru suportul moral ff atitudinea incurajatoare in legdturd cu precum si d-nei Liliana Pricop, pentru efortul intensiv si daruirea cu care s-a

cum ar

fi

kinetoterapetul,

alp speaahsti, caz, slabilind colaborari fructuoase cu neurologul sau am pulut practica psihoterapie experienp'alS, individuals si de

investit in laborioasa tehnoredactare.

Sistemul studiilor aprofundate (master) inpsihoterapie, care functioneazd la Universitatea din Bucuresti, (de pe lingd catedra de Psihologie a FacultSpi de Sociologie, Psihologie

tratamentului recuperator. grup, ca o components complementara si uneori alternated a la specificul psihologie Orientarea mea experiential-existenpala s-a structurat plecand de deosebit - eel legat de trauma al cazuisticii 'aflatS intr-un context existentialsi

situational

Pedagogic) oferd, in sfirsit, un cadru deformare academics in acest sens, tar multiplele contacte prqfesionale cu psihoterapeup recunoscuti din Franta, Olanda, S.U.A., Anglia, Australia, Elvepa si Germania, precum si unele programe de specializare in diverse metode si tehnici psihoterapeutice, aparpnand dominant orientarii experientiale, au contribuit semsi

stigmatului "social al invaliditdtii psihice "adversd recuperSrii (v. beneficiul secundar,

de cea a marginalizarii sociale, de motivatia nu numai financiar, dar si emotional), decon",

duitele si atitudinile demisionare in fata vietiicei

si

a

activitdtii organizate, in general.

Pentru

pa ".

deblocarea instruirii siformSrii specialistilor in psihoterapie i consiliere. In peisajul pestri't al orientarilor psihoterapeutice din Romania ultimilor 7 anis-au structurat si afirmat, pornind de la activit&ti anterioare care concentreazd mici nuclee opponale traditionale, preocupari si contributii semniflcative in: domeniul hipnozei si sugestologiei, cunificativ la

sau in cea a anormalitdtii psihice si sociale, cu tot cortegiul de sentide la teama de sine mente negative, de la ostilitate si frustrate, la teama de rejeciie sociald, in sine la neincrederea in mediul neincrederea la teama de altii si de relapa cu lumea, de la suferd de un complex al abdicaru social i in Dumnezeu. i invariabil, totisau aproape top,invalizii psihici

mai multi dintre Cei mai mulp dintreei,-

am putut constata ca a murit speranta ",si

dar a supraviepdt decep-^ pragul invalidSrii, penduleaza intre doua

lumi

cea a normalitaiii

accent pe

terpiile ericksoniene (prof dr. Irina Holdevici,

conf

dr.

Ion Dafmoiu, s.a.formapin

de

deprof

dr.

Vladimir Gheorghiu

-

sugestologde reputape internaponald);Gavriliu, Vera

domeniul psi-

hanalizei (V.

Dem. Zamfirescu, Leonardsi colaboratorii,

Sandor

s.a.) si al

somatoanalizei

de pierdere a sensului devenirii. mea de a suspne psihoteMarturisesc, reevaluand retrospectiv lucrurile, ca incercarea deloc resursele latente ", intr-un asemenea context cazuistic nu a fost rapeuticsi de a activasine,

formati de dr. Richard Meyer); in domeniul psihoterapiei cognitive (scoala de la Cluj), in domeniul psihodramei (grupul de la Timisoara, ca si cele de la Sibiu si Bucuresti) etc. La acestea se adaugd propriile noastre preocupari de orientare experienpala, orientate dominant gestalt-terapeutic si creativ-expresiv, precum i de(dr.Cornelia Vulpeterapie a cuplului si afamiliei.

usoard,

si nici lipsita

de un gust amar, pe caretrecut ami,

cei care lucreazd in psihiatrie

il

experimentperse-^

teazd adesea..foarte

Dar pe mdsura ce au mare mdsura o permanenta restructurare

munca mea ca

psihoterapeut a insemnat in

interioara, o resursa

de incredere,

Formapa mea de psihoterapeut a

beneficiat dein

mai multe

stagii

de perfecponare, dintre

domeniul terapiilor creative, dramaterapiei, caredoudin Olanda, la metodei Goldstein cu suport audio-vizual si programdrii neuro-lingvistice, pefundalul orientdrii umanist -experienpale, cu profesori de psihoterapie, cdrora le sunt extrem de

Hogeschool Sittard,

recunoscdtoare: John Ramakaers, Joey Arends, Margaret van Roof s.a. Completarea studiului documentor si practic in domeniul vast al terapiilor umaniste mi -a fast facilitatd cu amabilitate si sprijin efectiv de cipva specialist'! cu care am avut un prepos contact stiintific, in cadrul Programului Tempus, 1993-1996 al catedrei de Asistenta Sociald (al FacultSpiS.P.P., Universitatea Bucuresti).

ajunge sa se exptoreze i sd verenta si sens, o bucurie impartasita cu pacientul ori de cate ori i dintr-o alta perspectiva si sd-si gdseascS solutii proprii. se ac'cepte, sd se constientizeze incetat sd mai fie bunS recompensS" a eforturilor mele, (care de la un timp au cea mai in relap'e) a constituil-o redobandirea eforturi, ci doar un mod natural de a fi prezenta" solujii, curajul de al clientului de a se experimenta pe sine si propriile-i imboldului spontan ". ales de a continua sa incerce le asuma si suporta consecintele, dar mai a si constituit simultan o scoala a devenirii mele ca experientjale aPractica psihoterapie!profesionist si casi aspirapersoana ", in care am invatat sa-mi vindec orgoliile, nerdbdarea si a capasd inteleg pacien{ii din perspectiva dramelor lor' personate, dar astfel avea blocate, din interiorul unic al fiintei fiecdruia. Am pututlor, la

pile nerealiste,

citaplor lor nebanuiie, comportamentelor acces la motivapile autentice ale actiunilor sila

emopile

si

sentimentele pe care le

experimenteaza fata de

ei insisi si

credm{e!e lor intime, fata de alpi.

12

de nractica formativd din care

am

lucrarea prezentd selectat unele rezultate si in

Progra-

Am invafat sa nu-i judec din perspectiva mea, sd-i accept pur si simplu pentru ca sunt, saascult, sd-i astept si sa tac, respectindu-le nevoile, sd-i

provoc

la

autocunoastere

si

autoex-

durerea si sufennprimare, sa rdd cu ei si sd dramatized'cu ei, sdsimt cu ei, sa infelegem cunoastere superioard, pina cand isereveleazd^ \a pdnd se transformd intr-o experien{d de niciodata sa sper si sa sensul si puterea transformativd pozitivd. In mod firesc, n-am incetat gdseascd ei inisi capdtul ficred in sansele si resursele lor autocompensatorii, sd-i ajut sd-i cand totul pare pierdut si rului ", sd-$i redescopere i o alia fa\&, nebdnuita, chiar si atuncifdraiesire.

lunide piactica specialisti), pe parcursul a 10 deore oentru fiecare terapeut format (24 de grupun de studenp beneficiari - membri celor 24 250 de cu sup^ZTAcluzld cea. Pt

Explordnd tmpreund redescoperirea de

sine, autorevelarea,

am

avut acces

la sursele

depdsirea impasuspontaneitapi si autenticitdpi in contactul terapeutic, am experimental revenirea " si cresterea ", intr-o experienfa comund, impdrtdsitd. lui ", mereu Nu mi-am propus niciodata sd-i ajut impunandu-te ce si cum sa faca, ci am cautat deopotrivd cdtposibil, ei inii. Acest mod deafi m-a ajutat calea de a-i ajuta sa se ajute, pe de a cauta p mine insdmi, stimulindu-mi creativitatea in dialogul terapeutic si bucuna

experienpala de grup.o parte dintre eicu la ai Societddi de Psihoterapie darcu topi, membrii gmpumi impreund (cu ei si cu'ceilalp membn a, pentru ca rienti m-au devenit colegi, terapie experienpala, practical i?FR am desfdluZ cercetdri am constituit grupuri si am pentru a putea lucra cu ce, scop optimizator si formativ , terapeuti in formare. mpreuna in paralel cu noi, ca grup dein consiliere S i psihoterapie

'cSZ!rii acestui volum sunt

in ma/oritate tineri psihologi si

^^^f ^^ ,^^^'^Xi^"TnufaSsi

,

SdmmTa^SietnSfnrtSds&tocrL,Tunnrlui

'^vaZTnrpZsd gindim % sa acfionM in lumina unor oppuni Pf?'^*"* umamst- experienpala. In cadiuigiupum-eferintesi convingeri comune, de

pe

sjm mult de la pacienpi gdsi noi mijloace de exprimare. Se poate spune ca am ima\at ceeaxe priveste natura, semniflcapa si creativitatea relapilor dinceea ce ma priveste, si in nu este deloc mtimpldtoare, ci singura care tre noi. Asa incat, orientarea mea experienpala profesional i personal. ^ mi se putea Jntimpla""in destinul meu " interior, oferindu-mi nu doar suportul, ci i masura celor'.

mm

SPER a,Txpr mental si continudm sa convingerea iZeund- pTcespe careil continudm, avdnd

CdaZwZxZntei noastre profesionale,de

factum terapeuti experimentdm cresterea " noaslra ca ca nu doar atestarea script, a De aceea lucrarea ci mai curand cea fapticd.proprute

^MwtoteJuritice siexperimentePre

actuate fyoZlud^Zi marilescoli ale orientdrii experience uneiasau ^.a dmrjco^ in spiritul tehnice,

noase

de psihoterapie practicate au fost de cele mai multe on lupa profesionald,, a mat mulevaluate dinamic de intreaga echipd de specialisti, puse sub intrepnut medicate, ceea ce a constituit un avantaj enorm si mi-a tor ochi si specialitdpinfdptuite; rezultatele programelor

Lucrul in

echipd m-a Jorjat

pentru utihzaiea disponibilitdpie personate si aptuudinale lileTestctive, darsi in functiede

aulri

ti l^nTlT^atunt coZlrXfolosindpe

preluatedin dintre cazurite cu valoare didacticd,

speranta ca puterea modelelor cat posibil sursele originate, in

increderea in ceea ce practic. Recuperare, ca si Multumesc colegilor din Institutul National de Expertizd Medicaid si m-au sprijinit in top acesti am tuturor mediator din re\eaua nappnald de EMRCM, carepsihoterapeuticd, precum si tuturor prin selectarea si indrumarea dJ'cazuri cu indicate in egala cooperat sau au manifestat rezistenfa in contactul terapMic, pacieniilor care auspirituale prin confluentd cu practicite constitute pe terenul primelor, doua axe. experienpale s-a facut avand in vedere scolilor psihoterapeutice restiuctuiaie, demersului psihoterapeutic de focalizarea

ouentale. Ordonaiea

masura important pentru clarificarea si structurarea stilului meu terapeutic. institutulm, penSunt extrem de recunoscatoare d-lui prof, dr Nicolae Sirjii&', directorul de munca mea in top si increderea constantdpe care a manifestat-o fata sprijinul generostru

-ariXhJwca dominanta in

Pri

aceiani.

^Za7^n%iduald

(familie, (adult, copil); interpersonal

grup de opH-

.,

Omagiezrapeut- dr.

spiritul celui care

mi-a

fost

maestru

in primii

mei

am

oamenii si Experienp meain

Armand Borcea, de la care am deprins un anume pentru oameni, cu pacienpi si pentru pacienp.

mod deaafi

de formare ca psinotesi acpona cu

persoZl"^psinic,

relativ indelungata in sfera recuperdrii terpare

a bolnavului

tulburdrilor psihice si alimentat in timp dorinfa de a interveni mai mult in profilaxia si spirituale ale viitorilor practiaeniin psihologice

mi-a mat ales

la la 1

formarea conditiei si disponibilitdplor dezyoltare experienpala, centrate doconsiliere si psihoterapie. Ideea formdrii grupurilor de abordare rogersiana, minant gestalt-creativ, darpreludndflexibilelemente din psihodramd, apdrut ca un rezultat al reflexulorpe marginea existenpald, aterapii expresive si analizdintregii

transconstiente, dupa cum urmeaza: saltul calitativ in experientete cu scop .tafceaclioneald dominant in sfera psihocorporald,

experiential al comtuntei de la extinderea campului cea a auiorealizdrii transpersonale,

relatjilor dintre corp si mental, a Eu-lui,de armonizare a si analiza bioeiwgetica); (eestalt-terapia n f rtiva " (terapia P emotionala sau cre a ea afectiva . terapii centrate dominant pe maturizarea

pan con t,ent,Zarea de

*

^Zi K;

toarnrP

de dupd 1990, cu studenpi masterului de psihoterapie, a constifacultdplor de psihologie, asisten(d sociala si in cadrul aplicare. Pe linga cursurite si seminariite formative tuit un cadru propice punerii ei in si coordonat, organizat cu curente un Program de training extensiv pe care l-am conceput Deschisd, a constituit o expenen{a sprijinul financiar al Fundapei Soros pentru o societate

mete experien\e clinice,Jar

activitatea

mea

didacticd,

rogersiana centratd pepersoana); ,inr ;rX fiemul ptosojic al (sensul filosofic maturizarea caractenal -valonca . terapii centrate dominant pe si terapia reahtate); x personate- psihoterapiile existenpaledeveniriiin sfera centrate dominant pe maturizarea Goldstein); metoda ceilalp (analiza tranzacponala,

"Zap, i

comumcani

f,

, f!n Hi a relaponaru cu

14

copilului, familiei si grupurilor aplicapile psiho/erapiilor experienpale in tratamentul grupul de intilnire rogersian). (grupul gestalt-creativ, grupul centrat pe psihodramd,

-ca forma de temconsiderat necesar sd includem un capitol despre umor personald, atat a clientulut, in aulovindecare, cresterea si maturizarea ple si impli'capile lui Capitolut final este dedicat tranzipei de cat si a terapeutului, precum si in rela{iile de grup. " la scoala dezvoltdrii transpersonale, in speranp cavom la ,scoala dezvoltdrii personate patra for(d in psihologie"), pe cat de de'schide drum celei mai noi direcpi de cercetare (a incitante, cu aplicalii in sfera expertputin cunoscute in tara noastrd, pe atat de moderne si

In

sflr.pt,

am

pe om. Omul, a constant intamplare sau din necesitate l-a fdcut a don sa propria sa umanitate. A fi om inseamna premeditate, ca finSefdsi capTbild de tm arata Imutele inteligenp DaedfucLse pe Ldunlru liberialea mea posibild, fii " este de pdrere Jaquard Albert (1988).Natura'din

ulterior

lS.

ei

sine si a relajiiior accesul la natura transformdrilor de Psihoterapia experienpald, prin explordn, s, asistam funtei i^mlnTorinvalorileei positive care stau la baza intelegerii, ca o cale de si dezvoltdrii persoanei, a reslructurdrii ahenaru. In somato-psiho-sociale, de prevemre a a sdndtdtii propnile resurse deblocheazd, folose.sle creativ si dezvoltd

uZ^SS^pZdlimareZ^TTpastrareZtsuraTJreversoanaisi

entelor excepponal'e, spirituale si transcognitive.

yStai^urilor f

2. Principiile psihoterapiei experien^iale

Obi$nuim sa spunematie

"sauafi

mod natural, cunoasterea incepe cu experien(a. A fi in lumea atitudinea prin care ne dezvoltdm, vedem si percepem prezent " esteca, in

situsi

vorbi e pe asumarea responsabilitdiu, putem interpersonal - somatopsihic, soao-moral alltZcVe'atM adicd de sdndtate in sens larg prorointr-un proces de aulovindecare, stsJZa A atapresupune angajarea persoanei acestora pan regasuea area ZTpttivarea resurselor ei compensator* naturale, poten t

si

a^SSfSpesemnificapilorsi

de evolutie provocdrilor exisie, H ei, printr-un proces

consent

Ibertatea alegeriior si

ceilalp si cu lumea. Aceasta atitumijlocul o'biectiv prin care stabilim relapa personald cu poluaid" de o mulpme de prejudedine naturald, spontand, de a experimenta realul este obqnuinte socio-culturale, supozipi si cdti scheme aperceptive invd(ate, stereotipii si afectivdasoin primul rand este perceppa realului si trdirea dor'inle, dar ceea ce conteazd i a atitudmilor ce Reflexia si evaluarea, raponalizarea si pastrarea cunostinielor ciatd e'i. de o mare diversitate, (in funcpe de dinamica fenomenelor cons-

sensurilor reale ale exisientei.sine o

cereTa^Lrelepropriispontane

experienfialist - o redescopcrire de Procesul de insdndtosire este pentru experientei si pozitive, o reintegrare a

remtoar

ZoatdZaJaZntrtilrTo ^cadrulVai

cunoasterii

si

pe unsi

clanficL define

o armomzare a tendmteo, s, de a invdprea strategiei de a lucra asupra sies,alt nivel al constiin(ei,

'^' *^'

ne definesc, dupd criterii ent- inconstiente, de nevoite) - toate

si

acestea devin

i

neputinde posibilitdp, de interese i de speran{e, de frici si de de a expenmense construiesc pe sistemul nostru natural, direct,

luiTlZareTonsabilitate a

Testes este indestructibil legal de coevolutia spirituals, a relational de ^reambn^in igienei psihologicepdstrdriisi

ji pacientuterapeutului

si cea externa. 'ta lumea, atat cea interna, cat cat si comportamenAcpunea este principal de baza al dezvoltdrii, atat la nivel mental, si con(actionem in plan intern) on de cate ori proiectam (gandim tal. Noi experimentam elabordm solupi generalizdm, cepem strategii, operam,analizdm si comparam, abstragem si visdm si cre&m). Apoi transpunem prowctul nos$i rezolvdm, imagindm, ne reprezentdm, restructurdm ceea ce am proiectat, m contact tru mental" in realitate, verifleam, modificdm, Proiectul nostru relapile sau strategiile rezultate sau puse in aplicare. direct cu obiectui, autoperceput, real sau ideal, mental se referd si la propria imagine, la Eul sau Sinele nostru, ceea ce dorim sau respingem la noi insine. Devemm la ceea ce stim sau nu stim edsuntem, la continuu really Sinele, dupd expresia lui Maslow, restructurdnd persoane si ne actualizdm noastra launtnea si raporturile dintre fiin{a tatea externa si simultan pe noi insine, precum si

Zi proces de devenire, cre tere

si

implinire mutuald, bazat

pe respectul hbertapi

p^etrtn7alist,cea a

sdnatatea individual nu poateeste holista.

fi

meZu

ritmurilor si natural, adicd de respectarea

ruptd de sdnatatea sociald side legilor naturale ale

cosm^

anceTasmodaliatm de abordare Jcuumea, Ziectivul este autodezvoltarea,pu'ne accent pe trdirea

armomzareacu sine, cu ap, amcreuna, or autotransf marea sanogena j,Galeaestesi

fartintaeJe inaintarea intru cunoastere, PshoTapTexperientiald are rdddcini"in

transcunoastere

transpersonahzare.

filosofia existentiald si in

gmdireafemmeeste libera,si

nlotTdTaVeeaea

si

devenirea

fiintei

umane, care

^^^eTp'er^^IZptc^autocreapeSTometomicitah sa'. TespoZZest ea mai sigurd gara,Hie in

realitatea externa.

.

ca parte a acesteia $i Invdtam astfel, intreaga viapi sa participdm la marea creape, transformativa se privilegiul creativitdpi si al transformdrii. Puterea bucurandu-ne de Creativitatea, ca i distructiviexprimd insd in egald masurd, in creape, ca si in destrucpe. exteriorului (mediului), ci si asupra mtenorului tatea noastrd se rdsfring nu doar asupranostru Astfel, ne

care omul trebuie sd se notice care trebmep.oconsiderd ca lucrul eel mai important constientTerapeutii experientialisti un potenpal latent ce se cere valonficat. Fiecare dispune dein

lupta cu alienarea, cuautenticitdtii si

f^TpSderea sauBoalapsihicd poatetenpaluluifi

putem autocrea, pastrandu-nesi fizic,

si

sporindu-ne sdnatatea, intrand intr-un

uman

blocarea spontaneity, o expresie a considered, din aceasta perspectivd, drept posibilitdtilor de manifestos a eu-lui. prin blocarea

Jnstrdmarea omului capacitanlorcreau^

scadem po-

acord

flresc

cu mediul psihosocial

truge, fie din ignoran\d, fie pervertirea sau rdtdcirea valorilor moral-spirituale.

cu ecosistemul, sau ne-o din iresponsabilitate, fie din uitare de Sine,

putem submmafie

jz

dis-

dm

pierderea,

exm marec experientei prezente. ceTcei perilesubiectului con 9ientizareai

emotieij prim-planul preocuparilor sale trdirea Psihoterapeutul experienpalist pune in de baza este experienta a,c< s, acum Principal sau,

propriilor perceptii, ematti,

gandun

si

train.

ne indepartam de a natura cat suntem mai pupn constienp de noi insine, cu atat resurse aproape nelimitate in cu noastrd sdndtoasa, pozitivd, deschisd, potenpal creatoare,

Cu

DobdnJmdXLa propiului eu, persoana vasi capile lumii sale interne si externe

sd se puna in acord cu semn.fifi capabild perfecponeze prin autorestructwwe. sa se

a se adapta, evolua, transforma.

17

16 " valorizdrii omului ca entitate activd, autoRelatia terapeutica poarta si ea amprenta a-i crea nu este acela de a-l modified pe patient, a de afirmativd. Astfel, rolul terapeuiului disponibihta{i, pe care, devina constient de propriile situapi experientiale prin care acesta sa propriei personalitap. apoi sa le puna' in acfiune in scopul dezvoltdrii pentru o relape manifests ca o fiinfd omeneasca disponibila Terapeutul experientialist se procesul terapeutic. Accepdoi sunt parteneri in echilibratd de la adult- la adult in care cei sinceritatea clieniului, incdredtura afectiva, tarea neconditionata a experien{ei si valorilor caractenstiale comunicarea verbald si non-verbald, sunt cateva dintre si deschiderea cdtre.

. Asociafia. Aceasta este o etapd a procesului modalitap: informapi, senza{u elementelor experientiale in diferite

autocreativ care

st

*^^^emopi.toate

eXremae

putea relevaneon oameni le este temd de ceea ce le-ar catd la nivel inconstient. Multor o mare dificultate. A jocul asociativ rcprezinta sTnulcuprivire la ei insist Pentru acestia,"'fi

P m ffi^iUM **uni^ek^*m^^* SZaZiapeilimitalte

de Cr

f>

de baza in aceasta orientare terapeutica. obtina autonomia, apeland initial a un Scopul procesului terapeutic este ca pacientul sa noi noi informal atunci cand ,si stabileste sprijin. Terapeutul il ajuta pe patient sa obtina urcusuri si coborasun pe care relaiateratrepte, scopuri. In acest demers complex, exista cu cadrul noilor experiente cu sine, cu ceilalp si 'peulicd le face sa fie depasite mai usor. In sine ma, clarsi de abepatient de a se vedea pe terapeutul, apar noi posibilitap pentru devin castile trdieste in timpul terapiei. Acestea neficia de avantajeie insight-urilor pe care'

constd in realizarea de persoane, de a-si explora gan dezvoltarea depinde de posibilitdple in mod evident. Asadar, dintre ele. descoperi relapile .,,.., nWv ,w durile si emotiile trdite, astfel putind exista limite pnvind ilpStatea. Atat la nivel constient, cat si la nivel inconstient este un f^foarie ia tradiponala expresZlTuti persoane. Schutz considerd cd educat txista expresivitatea unei persoane. TZZZntcare actionand la nivel constient, limiteazd interpretata ca de la aceste norme putandfi

TLctate

nT^^e^^lerespectatefdevUrea

ZomaZulite

ZorTZio-culturaliactioneazdartistice

insd si la nivel inconstient.

De exemplu

a^ZrLlfestMun

cu comportamente exhibitive,-

in autoacceptare. euri experientiale ale pacientului, ajutandu-l si autentmtatea, mr de baza in terapiile experientiale sunt spontaneitatea Conceptele ca o fiinid omeneasca autentica si frmarea instruments preferat este autodezvaluirea in terapia individual, mice in confruntarea cu altii, cu familia, cu grupul. Mat

inconstient factor care blocheazd constient si

expresivitatea

^*""Z%at umana. Un pas pecalea

t^Pefifdcutprin

identitatii

experiterapeutul pmmoveaza comunicarea libera cat si in cea de grup sau de familie, spontan centrate pe stimularea comportamentului mental interactiunii, interesele lui fund preocupat de cum se comportd pacientul in cadrul fami-_ si pe trdirea sentimenteior. El este sau contact comunitar, de relapile sale cu ceiapropiap jj liei in situatiile legate de serviciu precump interogatjile de tip de ce ,_ mai Putin de cauiele acestui comportment, evitand psihanahsti, cat si de se diferenpazd atat de interpretarile. In felul acesta experienpaiistii determinist, precum si abordarea manicomportamentalisti, dezavuand punctul de vedere

explorare reciproca a laturii pentru o unui anumit comportament *Fvaluarea Acest aspect se referd la relevanta rejltat in urma asocierii evaluarea reala. Blocajele emotjonale impiedica fie nu numai creativ, ci si util.

a unei aimosfere de crearea in cadrul grupului experienpal, fiecdrui membra al grupulm. expresive a

sU^trdm^taZntul

ZhZ

tlTaTZSpe W*

'" competentd sau un P erfect ionism tendinfelc competmv , parte, donnta de a te impune, a propriilor rezultate. Pe de altd corectd a rezultatelor altora. reorezintd piedici in evaluarea t inn tn nu sunt de a,uns pentru o autotTJeverenta Ideile creative si comportamentul creativ

^^ ^^'^^ ^f ""^S^^^^a nu se

^^.^ZSZre^

autode^m^ nesi^anp

pulated a omului.

, , ? rt ,^ c ^ personate si interpersonal^ m stransa Experienta permite manifestarea creativitdpi umane. Procesul autocreapei implica, lemtura cu functionarea optima a. personality achizi\ia, asociapa, expresia, evaludupd Schutz (1969) 5 etape sau condipi psihologice: en a,e punct de plecare existenta elementelor AcMzitia procesul autocreativ presupune ca cdtre noi experiente, capacitatea de a. .

TfSL * "*- *ii sensului De la plerderea de sine la regfisirea de sine

fiinfef

129

128Terapeutul:

Te

potj gandi

sj

la alte situa^ii in

In timpul

vie|ii

de

zi

cu

zi a

incercat sa se

care te simtj moartS?este determiAs,a cum se observa, clienta la o pe parcursul dialogului existential,

nate

de viaja sj la experimentarea evaluare clienta sentimentului mortji. In cele din urma punct de faptul cS este moart5" din admite sentimentului vedere spiritual. ConsUentizareaa stilului

sa evalueze autoobserve in diferite ipostaze, solulja le are sj sa selecteze posibilitatjle pe care faptul ci de optima. Cu timpul, consjientizand propriile nevoi cele mai multe ori Ti neglijeazS altera, a tables a le satisface pe ale pentru face conmodul to care alegerile pe care le

sale

In copilSrie, marturisesje clientul, relatjile cu pSrintji nu au fost afectuoase. TatSl erasj

Cazul Walt sau pentru ce sg traieti?" (adaptare dupa Corey, G. 1991, pag. 111-117).Clientul nostra este de saptezeciani%\

rigid

cu tending impulsive, brutale uneori. de armonie. Caren^a afectivS s-a evidentjat sj in dinamicaRelatiile dintre pSrimj erau lipsite

sj

patru de

in

urma

mortii soiiei sale i-a schimbat

sexualitatji sale.

Nu a fost capabilnici

sa

aM senti-

mente profunde pentru

o

fata. Biologic,

In cele tribute la cresjerca anxietStji.a inteles rolul pozitiv

dm urma

pe care

il

poate cSpata

mortji este conditja renasjerii. imagina Terapeutul: Crezi cS tj-ai putea la propria faptul ca ai murit sj ca participi Ce-ar spune oare persoanele

anxietatea in declanarea

Noua

identitatese

si

anumitor schimban. noul stil de viata pe care-1in jurul familiei.

manifests nu

mai centreazisj

parea perfect normal, dar emotional rSmanea rece sj distant. La douazect de ani s-a casStorit cu o femeie cu aisprezece ani mai mare decat el, mariaj care mai tarziu a capStat trasaturi sadomasochiste. Dupa distrugerea acestei relatji, impulsul de a omori orice femeie carese afla in prezenta lui s-a acutizat.

comunitatea emigrand intr-o altS ^ara. De patru ani de zile de cand a murit so^ia sa sj-a petrecut foarte mult timp intr-un laborator de igiena mentals din cauza perioadelor de depresie,

dezorientare

tempo ro-spa^iala

%\

tendintelor

suicidare. Sediniele terapeutice s-au desfas,urat

bisSptamanal timp de cateva luni de zile. Doresje sS moarS pentru a nu se mai simtjsj nefericit.' A fost extrem de dependent emotional de so^ie. Pierderea suferita este mult prea mare pentru el. Are nevoie sa fie ascultat, sS vorbeasca liber despre problemele lui. li face plScere sa experimenteze sentimentele de vina,

inmormantare?care participS

Astfel ajunge sa accepte faptulexista garantji

ca in viata nu

singur

la

inmormantare despre tine.

ca trebuie sa-sj asume con-

Estereflecta,

coredgandi

orientat temporo-spatfal, poatesj

inchisi, va In stare de relaxare, cu ochii tot ce ar spune relata cu voce tare absolut

secin^ele propriilor alegeri.

raspunde cored

la intrebSri.

Testele de inteligerttS aplicate indica

un

nivel

surorile 1 despre ea sotul, pSrintii, fratji, sustjne elogiul propnu. sai. Dupa aceasta va provoca sS reflecteze asupra

copn

(s

Alte studii de caz exe malfficatiieacestei scurte cazuistici este

intelectual mediu. In schimb, starea sa emotjo-

Pentru a o modului de viat.Sintrebari:

i

se pot

pune urmatoarele

Scopul completa viziunea

de a

nalS este anormala (discomfort, agitatie, impulsul de a ucide diverse femei proiectate in planimaginativ). La inceput a fost suspectat de hebefrenie dar, diagnosticul pus este de psihopatie

regret, suferiniS sj separare.

Procesul terapeutic s-a axat pe experimentarea modalitStji prin care coala a contribuit la

cititorului asupra practicn

terapeutice existentjale.

CeCe

ai facut

cu via|a ta?eel

p

1

Cine te-a influenzalai ISsat in

mai mult?care nu

Morse,

St. sj

du P a unui Pprvers sadic ( ada P tare Watson jr., J.R., 1977, pag. 188-197)\\

schizoida, perversiune sexuala compulsivS. venit singur (din propia vointa) la psi-

A

construirea sentimentelor sale fajS de oameni. fost un profesor de liceu foarte bun, agreat sj

A

simpatizat de cStre elevii

sai.

urma

ta?la via^a\i

comereiant Clientul nostra are 25 de ani,este internat in clinica

hoterapie. Analiza

existentiala s-a desfasurat

Care sunt asteptarile de indeplinit niciodata? s-au

medicului ca a fostla viat.a?

de psihiatrie. Relateaza o la un pas de a comite

Ce regretj eel mai mult de Ce proiecte existentjale ai lasat neterminate?

crima.

Ce altceva ai fi dorit de la viata? Daca ai avea posibilitatea sS-tj re faci anume ai schimba in felul tSu de trai? viata, ceExperimentarea imaginativS a ceremonialutehnicS larg utilizatS in lui mort" Proprii, este o prijeluiesje o meditate terapiile experientlale. Ea intamasupra rosturilor, semnificatjilor, fertilaplarilorsj

Cu cateva zile in urma a invitat o fata la cateva plimbare pentru a discuta impreuna pe afaceri. Seara tarziu se plimbau probleme de un impuls marginea unui rau, cand a simt.it ambele maim, puternic sa sugrume fata cuneavand insa putereaacestsa faca acest lucru.

timp de opt luni de zile (doua sedin^e pe sSptamana), chiar daca dupa ase luni de zile tulburSrile emotjonale in contextul personalitatii sale au fost depasjte. La inceput s-a folosit ca sj tehnica asocia^ia liberS, dar cand a inteles roiul acestei tehnici a rSmas indiferent, iar mul^umirea sa politicoasa dela sfar5itul

Terapeutul a abordat cazul pornind deintrebarile:

la

CeCe

sjtiu

despre client?el sS

Unde

dorete

ajunga?

dores,te el

de

la

mine?folos?

edintelor

Cum pot sS-i fiu deai

Dupa

terapeutice era evident simulata. Cauza viselor repetate era una singurS: separarea de amantS. Atitudinea obedientS fa{S de terapeut era simulata tdc-mai pentru a putea fi eliberat din spital. Aceasta atitudine obedientSera aceeasj de ani de zile fata de toata lumea, mascS in spatele careia isj ascunde atitudinile meschine %\ compulsiunile de a ucide orice

El a dezvoltat o atmosfera suportivS pentru se comunica ce inseamnS pentru clientul

moment

a fugit, ISsSnd-o singura.

sau existenta in aceasta lume. Treptat clientul afost incurajat sa-sj

evidential Investigand familia clientului s-a cazuri de patologie existent mai multorindividuals:

schimbe optica fatS de pro-

blemele

sale.esji

Tu nu

neimplinirilor

propriei

fiinte,

schimban provocand insight-uri benefice pentru comportament fatS de sine. de atitudine sjEvaluareasi

m3tua maternS sufera de schizofrenie; tentative o altS matus,S esle depresivg sj cubunica

gandesti la o

lists

victims nefericitS. Vreau sa te cu aspectele din viat,a ta pe

interpretarea efectelor terapeutice:

de suicid;

matema

a murit intr-un

azil psihi-

femeie. Pe parcursul evolutiei procesului terapeutic a contientizat blocajul in care se afla, radacinile sadismului fiind descoperite intotalitate iar compulsiile s-au

care doreti sS le schimbi."

Este preocupat Walt de

un

suicid adevarat

intr-o In cadrul edintelor terapeutice, incurajata atmosfera de sigurantji, clienta a fost comportamente 51 noi sa experimenteze noi manifesto dimensiuni ale existentei sale. S-a deschis direct, uneori exprimandu-sj in mod

atrie.

diminuat mult in

sau doar de unui imaginativ? Are un plan stasumbre bilit in detaliu sau asemenea ganduriizvorasc din anxietate?- iatS

om rece 1 Tatal, un librar, da impresia unui sj mai pe sine. Mama era mai afectuoasS stapancomunicativS. Este al ani a mers din copii. La varsta de doisprezecepropria-i vointa la

intensitate.

cateva dintre inli

Laofata

sfarsjtul terapiei prin analiza existentiala,

terogatiile terapeutice carora

se

cauta rasi

doilea dintre cei

s,ase

clientul era

complet compensat. S-a cSsStorit cu mult mai tanarS decat el, avand o relate delargi ale

terapeut. sentimentele sj parerile fat.S de teAceasta comunicare s-a datorat relabel

puns pe parcursul terapiei. Clientului se ofera un suport emojional i social chiar daeS nu sestie

un Seminar

Caiolic.sj

A

reu-

dragoste in limitele

normalului, relate

cand,

cum

sj

unde

se vor sfari 5edinZele

de

rapeutice caracterizatS de respectreciproca.

sj

incredere

doi ani sjt sS termine s,coala in note foarte bune.

jumatate, cu

care a dat na^tere unui baie|el.

terapie.

Capttolul 4

130

Psihoterapla exlstenjiata sau experien|a cSutarii sensului De la pierderea de sine la regSsirea de sine

fiin|el

131

Hinca sau ..ratacirLexistentiaie"tntr-un pro(D. Buzducea - cazul a fost Indus de aulor sub gram tempeutic de sase tuni, desfasurat tempi* coordonarea Dr. I. MUrofan. Veil Vahn\ek

persevereazS in a mistifica realitatea Se consiexercitiu imaginativ-demomtrativ). vede s,i simte ders tipul de persoana care agresivS sj violenta verbal atuncitotul".

(ca

un

satisfacerea propriilor interese. Pe de alta partese plange de incapacitatea de a iubi cu adevarat oamenii. In realitate structure histrionica o impiedicS sS poatS iubi, ea fiind impresionabilS

Devinese

obtine satisfacerea imediatS a acestora. Pare atrSgStoare i chiar seducStoare, exagereaza relatiile interpersonale unde imaginatia bogal^S Capricioasa, sj creativitatea ii spun cuvantul.egocentricS, impresionabila 51 uor de influentat. Extrem de increzStoare in anumite persoane. Accese de furie sj violenta verbala,deranjatS de situatiile in careatentiei.

cand

i

sugereazS sau

i

se

deveiopeaza

datoritS

sugestibilita^iii sprijin.

crescute,

cautand

asistarea mentor de natura umanist-existenpalislS in lucrare de licerqa, 1995, in impas existential"; aflatf

mai ales exagerSrile, si acest lucru se intampla anxietate. cand este deja intr-o criza decuadevarat Rareoreori se poate comunica cu abordeazS parteea, de cele mai multe ori

Devine dependents de indata ce gSsesje o persoana mai putemicS

mereu

protecjie

Universitalea din Bucuresti).

21

varsta Biografia clientei este urmatoarea: casatorita, status de ani, sex feminin,ridicat.

socioeconomic foarte

temporar" nerul de discude ca pe un obiect Nu are frane emotionamanipulat sj insdat. placut, coerent, sj nici verbale. Vorbestele"

decat ea langa care sa se cuibareascS"; in prezen^a persoanelor slabe se simte in nesiguranja de circa treii intra in anxietate existent,iala zeci de minute sau o ora", temandu-se ingrola lacrimi". Din cand in cand are momente depresive de co-

nu

este in central

Relatiile

trice i lipsitelabile.

pe care le stabilesje sunt egocende consideratie, furtunoase ifi

zitorde moarte, uneori panaloratura istericS.

Viata sa ar puteaviforsj

caracterizata prin

provocator Aparenta: uneori imbrScatS exprialteori decent. Limbaj elevat, se (sexi),

distorsioneazS realidar de cele mai multe ori intr-un actor pe tatea sj aceasta o transformsteatralizand de fapt cotidianul. scena care o inceput sa studieze actoria, pevietji,

doua cuvinte:

disperare, iar personali-

tatea ca fiind structuratS

pe model

isteric.

ma

clar

sj

coerent, vorbes,te rapid

sj

foloseste

cuvantul potrivit

la situajia potrivitS.

Atraga-

A

renunjat pentru moment la cariera teatrala pe motivul ca nu se poate afirma

A

Strategia terapeuticS

seducatoare. toare dar, raai mult decat atat, cum ar avea Afieaza o autoincredere ea sj cS poate la degetul mic". Afirfna

abandoneazS in favoarea studiilor de Teatru Dore^te sa se intoarca la Academia cand vorbesje dar, incearcS furie sj groazS"despre ttmpul petrecut acolo. personalAlirmS ca este in aten^ia multor persoane din lumea teatrului sj ca multe" itati sunt interesate de ea. din lumea artisticS curteaza pe RelateazS ca toti barbatii care o curteazS sj pe ea sau au curtat-o mama sa" o

literare.

datorita invidiei celorlaltj i mai ales a profesorilor". De notat este faptul cS mama sa este oactriti renumitS, ceea ce explica

Am

tentialiste,

incercat o aplicare a principiilor exiso intSrire a patternurilor comportacivilizate,sj

mai curand

mentale

o dezvoltare a comunicarii

toy bSrbadi poate amoricand cuceri once bSrbat sj chiar ei iscusite orisjcine, deoarece loviturile hila pelovesc

eecul real in a-sj gasi propriul

confirmare.

O

altS observa^ie

drum sj propria demna de luat in

constructive

a unei viziuni pozitive a educontrocatiei in scopul obtinerii, cat de cat, a

unde

trebuie,

iar piciorul

ei

ynteste

seamS

Vorbesje impecadirect in barbie" (Dobson).bil,

pentru exprimare i oare(pretentioasa). care ostentatie in limbaj un apetit sexual inepuizabil. Nu face Afis,eaza

cu exagerata

grijS

aceea ca poarta asupra-i fotografia tatalui sSu decedat, pe care nu-1 cunoa^te decSt din spusele altora; saruta poza in situatii posibile i declarS de nenumSrate ori ca esteeste

emotional i social. S-a accentual pe implementarea responsabilitatii sj a corectitulului

dinii in alegeri

i relatiile

interpersonale.

Amidei

incercat

sj

discutii asuprai

unor

atitudini

51

greseli

de atotcunoscatoare \\ nu accepts compromisuri, pe omnipotenta. Aceasta este prima impresie - masca care o poate face cu mare usurintSsj

nu

se face

ras in public".

Mandra,

mai intai pe ea (complex de situfumeazS cand vorbesje despre asemenea reproduced probabil comportamentulrivalitate).atii

Bea

i

indrSgostitS de acesta, ba

chiar afirma exis-

irationale

distinctive, pentru

o posibilS

fara-

propriei

mameii

fat,a

de care este ambivalenta

tenja unei comunicSri magice" cu tatal ei, vise in care acesta apare in diferite ipostaze. Relajia neclarificata sj frustrantS cu tatalabsent, rabufnesje in alegerea maritala actuaja (s-a recasStorit cu un barbat cu mult mai invarsta decat easj

(mama

este actri^a).

mitare a lor. Ascultarea atentS a clientei, a sensului sj a logisticii vietii acesteia a fost una dintre tehnicile folosite, tinand cont de structura sa extrem

Uneori

place sS treaca drept

un

copil

de vulnerabilS (imaturitate afectiva).Relatia terapeutica a fost comprehensivS i suportiva in limita posibilului iar forma de comunicare s-a axat pe dialogul deschis, clar sj adecvat situate). Uneori am apelat la latura

demonstrative'. Situajia de

via0:

students

la

litere,

locuiesje cu sohjl, este insarcinatS. Problema prezentatS: acuza crize de anxietatesj

insatisfacjie existentMa.

Momente

depresive pasagere. Scenariul existential: se crede un rnedium" sj chiar marturisete anumite experience cSrora le-a fost martor sau pro-

unul noncomformist, turbuSe teme de sinlent, neadaptat sj imposibil. sj o spene guratate ca de moarte", o deprimS singurS in casa sau pe gandul ca ar ramane compromis stradS sj de aceea, ar face oricesimpatic" alteoriposibil

careei).

seamanS ca fizionomie

sj

profesie cu tatalIstoria ei

este destul

de zbuciumata: unraporturilor sexu-

avort in adolescent inale

urma

ca sS

fie

insop'ta

sj

ocrotita".

Nu

cu primul

ei iubit" (i

singurul declarat) de

umoristicS, la capacitatea de a rade de propriile greeli i erori.

care se desparte mai apoi din cauza unui debutpsihotic al acestuia (schizofrenie). Din acest moment intra intr-un ..complex mesianic"

De asemenea am folosit joculfi

paranormale

tagonist. Preia

anumite

povestiri,

evenimente,

asimileaza sj le experience de la prieteni, le fost protapovesteste altora ca sj cand ea ar fi

opus.^ suportS neputin^a din partea sexului sprijinS^ prietenii care o accepts sj o Cu oscileazS care o inteleg sj au afmitati comune, pe de o parte intre permisivitate sj rationalizare de altS parte. Inconstan|a sasi

de rol cu accent pe retrSirea nevoii ei de a actri|S, de a-sj resocializa egocentrismul.

(ideea ca te poji salva schimband la nesfaritbarbajii).

intamplan. gonistul acestor situatii, fapte, plScutS datonta tacele mai multe ori se face ajutS sa minta lentului actoricesc nativ care o faca placuta sj acceptata. sa se

De

agresivitate pe emotionala traduce

dificultati

de acceptare a.

Eului.

Erotizeaza relatjile sociale, este energies i impulsiva. Are o singura prietenS adevaratS pe caraccare a verificat-o in zeci de situatii".terizeazS o emotionalitate excesivS, centratS egocentric, drept pentru care, cere mereu

Analiza existentiala a relevat ca solute optireintoarcerea la teatru pentru a se compensa prin arta, pentru a-i resocializa egoismul sj nevoia de recunoa^tere, deoarece structura psihica i talentul, insotite de efort o

ma

Agitarja"agresivitatei

manifestSrilor este msotita de aroganta; se pare cS acestea suntcultivate

frumos sj Totdeauna, intr-un grup de

_

indivizisj

are

intrefinute

sj

de mediuli

familial.

aprobare,

lauda,

sprijin

sj

acceptare.

In

tending

irezistibila

de

a-i

domj na

jmprfc

Mereu posedat5" deafi

dorintS

necesitatea de

miS.%1 stienta de faptul eg -jnnn V"V " se poate desfa^ura in

cat

mai spre

stanga, aa...se

dincolo de

tioneazi, iritare, enervare, criza, etc.). Toate aceste metode metaforice" sunt tot atatea cai

modrea...

similar,

mulandu-se

instructajuli

dupa

caz:

ecran... (in acest

moment

angajaza intregul

Ai patruns intr-o pe^tera

s-a blocat intra-

psihologice cu corespondent in realitate,dalitati

mo-

Ce

simti ?

Ce

gandes,ti

?...

Ce

faci?... etc.

comportamentale

proprii clientului.

Prezentamficari.

in continuare cSteva exempli-

Exemplificare

1.-

creativitate, inventivitate, pozitivitate/inhibitie, stereotipii, sterilitate, negativitate;

Lucrul cu metaforacolul

metafora ale carei valence provocative sunt relevante pentru o foarte larga categorie de persoane, indiferent de culture sj varsta. Pentru raportarea la situatii de izolare, frustrare, deprivare, noi am utilizat metafora Cubul" 51

interior

(zidul")

confruntarea cu obsta(secvente dintr-un

grup in experiment, ca modalitate de activare a resurselorempatice i suportive, dargi de contientizare i de transformare a propriilor stari prin utilizarea i preiuarea conlrolului asupra imaginilor metaforice ce exprima simbolic starile experimentate in directa cordage cu

simptome sau comportamente dezadaptative.In cazul de faja, globurile reci%i

urmarirea scopului, tenacitate/abandon, docilitate, anxietate;

seminar fonnativ experimental de noi cu studenji in asistenta sociala, martie 1995 grupde 14 persoane). Terapeut:totii

luminoase",

haotice", ce indue senzajia de discomfort(brrr...)

motivatia escaladani/motivatia renuntClientulia

exprima simbolic in limbaj senzitiv-

metafora Pesjera" (aceasta din urma flind practicatS 51 de Schutz). Clientii, individual sj in grup, sunt provocati sa-i autoexplorezesj

cunogtintS prin aceasta metodasiluatja provocativa,

Acum, daca ne-am

agezat cu

imagistic starea de anxietate, tensiunea interioara

experimental bazata pemetaforica, subtilSsj

neagresiva, pe jumatate

confortabil sa ne continuant munca de explorare in noi inine... Observati-va fiecarepozijiai

de care E. nu poate sa scape.)totii

T: fncercati cu

sa vizualizati ceea ce

developeze, aicisj

sj

joe - pe jumatate realitate,fapt,

acum,nile, in

reactiile, emotiile, gandurile

ac|iu-

confruntarea lor cu elementul-suport (zidul, cubul, etc.). Tehnica se bazeaza pe vizualizare in imaginar sj actiune corporala mini

ico-pantomimica.Instuctaj terapeutic:

de de ceea ce simte, crede, se teme, ignora sau neaga. Pe masura ce se deruleaza exerckjul, el descopera spontan sj alte moduri de a ft, de a incerca, de a se experimenta pe sine insusj intr-o maniera mai constructiva, mai avantajoas3,

ceea ce este el de

continual sa fitti foarte atenti la ceea ce se intampla in interiorul vostru chiaracum, aici... Desstarea interioara... relaxati-vai

simteea,

Ema acum. Incercaji sa simtiti ce simte cum vede ea ij:e face ea acum... Faceti unnutoji puteti sa

efort imaginativ. Inteleg cafaceji acest efort imaginativ.

pre ce

anume

din ceea ce

aji

observat doriti s3verifies pozijiai

Cei care nu putetivizualizati

vorbim?E: (se foiete in scaun,Ti

face aceasta

veji

fi

observatori ai propriilorincercati sa

voastre

stari.

Acumsj

umerilor, incearc3 sa-i intinda picioarele

aceste globuriincercati

sa le

impinge^ de pe ecran;adunati delala

Te

afli

in fata unui zid.gandeti?...

mai

pozitiva.

El se redescopera treptat

suspina uor)inca de

Descrie-1...faci?

Cesj

simti.?

...Ce

Ce

Spune

actioneaza cazidul...

sj

cum

te-ai alia

mult mai bogat dec at se credea, in resurse, devine mai flexibil sj mai TncrezStor in sine, sedeschide unei noi optici fata de viata. Exerciautoexplorare sj tiul este nu doar un pretext dede autoconsjientizare, cisj

Da, simt o tensiune interioara, acum nu pot scapa de ea... C: Aa ca un fel de nelinigte, de apasare, mi...

maisj

intai sa

le

stanga

la

ieri sj nici

dreapta sus

apoi de la dreapta

stanga

jos.sj

lndepartati-le incet, incet, catre stanga, jos,

fata in fata

cu

se

Clientul consjientizeaza propia strategie rezolutiva, asociind spontanvingeri,este elexplicatii, idei,

intampla i mie, foarte frecvent. T: Mai simte cineva la fel?Grupu):

dincolo de ecran...E.:ciaza).

A

reuxji

cineva?

Da,

am

reusjt (alte voci din

grup

se aso-

con-

o cale de autore-

murmure

de incuviintare, mijcSri

emotii semnificative pentru ceea ce in realitate, pentru imaginea sa de sine sj

programare, de restructuare personala. CLI-

ale capului aprobatoare,

mimic8

interesata...

T: i ce a ramas? E:

maifi

ales pentru

ceea ce nu

sjia

pana acum

despre sine in

situafii problematice sau care pot percepute ca un obstacol. Evident, unii pot fi incitati sj sa experimenteze diverse tipuri de solutii, altii sunt blocati sj ajutati sa con-

ENTUL INTELEGE SPONTAN CA POATE DECIDE EL INSUSJ CUM SA FIE, CUM SA ACJIONEZE POZITfV 1 EF1C1ENT, ATAT FATA DE SINE CAT 1 FATA DE ALTII. El intelege c8 schimbareatine

T: Etna, incearca, te rog, sa vizualizezi ceea

UnCe

ecran alb, ca o coala de hartie alba,simti

ce simti acum. Imagineaza-Ji un ecran mental pe care lai sa se deruleze ceea ce simti. Privete

opaca...

T:E:

acum

in fata lui?

ecranul interior

se

spune-ne ce vezi... Ias3 sa intample ceea ce se intampla i observa-tii

Ma simt linigtita,ma

relaxata, calma...sj

Dalb,

(intervine spontan):

ecranul

meu

e gol,

de

el,

ca este capabil sa o provoace, ca aresj

propriile imagini...

dar

nelini^tejte pentru

ca nu

tiu ce e in

sjientizeze cauzele blocajului sau sa-sj activezeresursele de a face fata, descoperind propriile solutii sauei

toate resursele necesare pentru a face fataa

ca

E: Da... imi tree prin fa{a ochilor globuri

spatele

lui...

insjsj

primind

sprijin efectiv

de

la

grup atunci cand sunt din nou in impas Se urmareste strategia rezoIutivS personala: activa/pasiva (ini^iativa personala versusabsenta ini|iativei, inhibitie, blocaj);

experimenta eecul nu este un fenomen anormal sj definitiv blocant, ci, dimpotrivS poate deveni o resursa de imbogatire interioa-

luminoase...

T: Ai vrea sa vezi ce e dincolo de ecran?!

D:E:brrr...

Ce

culoare au?

(mimica expresiva participativS amultrecii

lui

D)Ce

Nu tiu, sunt mai

luminoase,

...Imagineaza-ti ca devine transparent ca o

coala de celofan, ca un perete de

sticla...

independenta/dependenta (relevant pentru autonomie, maturitate afectiva versus dependenta emotionaia, imaturitate);

de credere. A te reprograma pe ansa" sau pe e^ec" este in ultima instanj3 o chestiune de optiunera,

T:

Cum se deplaseaza ele pe ecranul mental?le

este dincolo

de

el?

E: Tree din toate partile, haotic... T: Incearca sa

D:T:

UnCe

hau

gri.

grupezi in partea dreapta

simti in fata lui?

personala, de libertate de manifestare autoasu-

de sus a eerantiiuiE: T:

tau...

Ai reuit?

D:tor...

Ma

atrage

sj

in acelasj

timpi

e respinga-

mata.Exercitiul cubul" se bazeaza pe urmatorulinstructaj:

Da.

lita,

directa (agresiva, primara)/indiecta (ocosubtila, rafinata, diplomatics evitanta, etc;,

Ce

simti

acum?pot cotrola... (zambet de satis-

T: Vezi, afla ce te atrageclarifica-te....

ce te respinge,

E: Simt cainchis intr-un cub...

le

stilul

de rezolvare (catarare pe zid, incran-

Te

afli

Descrie cefi

factie).

cenare, fisurare, ocolire, erodare, topire, transformare, transparentizare, cadere, alunecare,

simli, ce gandes,ti, ce faci...

Daca

ar

sa

iei

cu

T:

Acum

incearca sa

le

impingi catre partea

interesant, dar poate

D: Imi incitS curiozitatea, e misterios, e fi sj periculos, imi poate

tine ceva sau pe cineva, ce sau pe cine ai lua in

stanga de jos a ecranului, incet, incet, cat mai

face rau, mi-a putea pierde controlul...

abandon,

retragere, solicita ajutor

-

plange,

cub? etc."

Capitolul 9

Psthoterapia experiential^ de grup gestalt-creatlv

-

o provocare

la

cretere"

-

23S

T: Alege ce vrei s3

faci.

R:haul acesta, sa vadfrica,

MS

simt incorsetat, impiedicat,

i

mi-e

D:

AmCum

sa

zbor pulin

in

pentru ca zidulfel

meu masimt$i

inconjoara dinlift

Voci din grup: E defensive, e pasiva... T: M.,haisfivorbim despre zidul tau...este el.'Spune-netrei

cum

C: T:

Eu mS

ca{ar pe

el!

CumCuCe

te cateri?^i

cum

e...

toate parjile. La este?

ma

in

sau intr-unsa fac sau

defecte ale

lui.

C:T:

mainile

cu picioarele.

T:

spatiu inchis, sau candsa

mi

se

impune

M:M:

(ezita destul de mult, rezistenta este evi-

D: E cam pustiu, nu sunt prea multe lucruri pe aici, nu e nici un pericol, totul pare cunoscut, pare ca se repetS, desj nimic

actfonez

altfel

decat simt nevoia, atunci(subiectul

denta) Pai, culoarea... T: Aa, deci ce culoare are zidul tau?Egri... Einutil... aa..

simti in contact cu zidul? C: Simt c8 mi-e greu, mai i alunec, dar

nu

cand nu sunt

liber...

developeazS

mi-e teama de contact.

nu

e prea clar,

ar trebui sS

fie

mai multa

lumina...

mS

simt cafiu sinsi

prin metafora zidului o simptomatologie particulars, marginal nevrotica de tip claustrofobic, ca rSspuns de aparare la

T: Alt defect?

atunci cand sunt singurS. fmi place s&

un

conflict nere-

M: E prost construit.T: Foarte bine! i daca e prost construit

gura de obicei, dar cred cS mS plictisesc simt neimportanta, neiubitS, cenusie...Aha!....(surade, insight) haul asta

ma

zolvat cu autoriiatea, cu constrangerea). T: Ce simti acum, fap in fata cu zidul pe

Ce simti cand aluneci? C: Nevoia de a m& ridica din nou. Nu m3 simt prost, pentru ca tiu c3 voi ajunge sus. Voci din grup: O inversuneazS alunecatu!,T:se

inseamna

ca...

ambitioneaza dupa eec... C: Nu neaparat, dar vreau sa ajung

sus.ai

seamana

care

il

vizualizezi?

M:A vreasa scap de aici.

tnseainna ca pot sa-1 daram...!!

cu starea mea. desi

AM TENDINJA

SA

R:

Ma

apasa...

STAU MAI MULT SINGURA, SA-I EV1T PE CEILALTI, DE FAPT NU-M1 PLACE DE LOC ASTA. CH1AR DACA PRETIND CA NU-MI PREA PLACE CONTACTULSOCIAL. Dar ceilarjisibilal

T: i

cum

poti scapa de acest zid, ce crezi?

R: fncerc sa tree prin el, fara s3 ma simta, difuzez.... (subiectul opereazi in plan psihologic

Fa-o chiar acum DarflmS-1... la ridica-te... (M. se ridica la sugestia terapeutului sj acjioneaza ca i cum-ar impinge zidul - exercitiul include componentaT: Desigur, e-n reguiakinestezica, pantomimicS, ca suport al restructurfirii

T: Bine, vrei sa ajungi sus... chiar sus, pe zid. Ce simti acum? C:

ajuns

o primS atotraBsfermare adaptativiteazfi sj

-

proiec-

sunt ca un zid greu acce-

pentru mine,

$i

atunci prefer haul cenusjuuzuale...

experimenteazS in imaginar o solute, dar de a ckrei semnilicajie incS nu este eontient).

in

plan mental. Terapeutul sus^inei

sj

incurajaz3, impreuna cu grupul, care

se ala-

Respir aer curat, pot vedea mai mult. T: Ce faci in continuare? C: Cred ca o sa stau aici un limp, apoi o sa cobor, ca sa pot merge mai departe... T: Bine, mergi mai departe... S., tu ce faci

Ma simt bine.

un camp

larg, pot explora

singuratatii

mele

tura spontan, acjiunea de doborare a zidului"interior.

T:

Ce simti nevoia acum? D: SS luminez putin haul, sa revin dincoacei

de ecranul transparent T: Foarte bine, Incearca sa faci asta acum (D. lucreaza mental...). D: Cu hSul am rezolvat, dar cu zidul imi e

sa escaladez zidul.

T: Ihm, injeleg, asta spune ceva despre felul in care te gandesti sa rezolvi problema ta. Treci prin ei Ur& si-sj dea seama, bland, te scurgiprin el, difuzezi...

M.

actjoneaza vadit incurajata, din ce

in ce

mai

expresiv.isj intensifies mis,c3rile, res-

pira^ia devine ampla, rade, se dezinhiba.

Gru-

cu zidul tau? S: II sap pe dedesubt! T: De ce? S: Ca sa vad ce e dincolo...stau aici singur, izolat.

Nu-mi

place sa

pulil

stimuleaza verbal

|i

mimico-gesticular,

mai greu.T: Sa

PUR

1

SIMPLU SUNT BLOCA-

R (ezitS): Da, tree prin el, pacalesc, dar... uneori fac aa 1 cand cineva mi se opune, dar efortul acesta macostA".I:

performan{a" i siguranja lui M. create simptor. ImbujoratS i zambitoare, cautS privirilecolegilorsai).

T: Deci faci asta pentru a scapa de izolare... S: Da. Fac orice pentru a ajunge dincolo, chiar sj caile ocolite, sau cele mai grele, cred ca sunt foarte perseverent cand e vorba sS nu fiusingur.

TA IN FATA

T:. Bravo! L-ai demolat.

Ce

faci

acum cu

LUI...

Este

i

modul meu de

a aborda zidul".

c3ramizile, cu gunoiui?

vedem ce fac ceilalti cu zidurile lor. Ana, imgineaza-ji un zid, zidul in faja caruia teafli

T: Asta ce inseamna?I: Diploma^. 1 POT SPUNE CA SUNT RECUNOSCUTA ca o PERSOANA diplomats IN RELATHLE CU CEILALTI.

M:

Le

transport.i

tat

incat

R: Asta inseamna ca depinzi de alpi intr-anu suporti absenja lor?S: (surprinsla asta,

T: la roabadin dreapta...

transporta-le.. Intaii

pe cele

tu, vorbeste-ne despre el

i

despre

tine...

acum

pe cele din stanga, vezit8u, in fata, aa...

A: E tin zid care se-duce ;i se intoarce. fmi creeaza incertitudine. A! este vorba de nevoia mea de a m3 autocontrola. Ori de cate ori ma

ca

mai sunt cateva

in spatele

T

(c3tre

un

alt

membru

al

grupului, care

(M. mimeazajur.

transportul). la privete

acum

in

asista rezervat la discu^ie):

M.,

cum

te simti in

CumM: ET:

este?curat, e bine.te simti, ce-ti surpriitsa

confrunt cu o problema nu mS pot decide usor, pentru ca nevoia mea de a ma controla estefoarte mare.

fa|a zidu!ui" tau?

M: Eu nuT:

acjionez, eu stau in asteptare.

CumSunt

trece prin minte?

i usprincurcat) Nu tiu, nu m-am darse prea poate sa ai dreptate... T: De ce crezi c3 R ar avea dreptate? S: Pentru c8 pentru mine intr-adevar ceilalti conteaza mai mult decfit mine... adica... vreau sS spun cS ei sunt mai importan{i, iar eu nu sunt la fel de important.

gandit

De

aceea

mS

simt nesigurS

sj

Ce

simti de fapt?

M:m-a

ca

am

putut sa fac toate

T:S:

Ce

simti cand

eti

singur?

incompetents.T:

M: MaT:

sperie zidul.te

astea, fara s&

ma

simt ridicoia...ori s3

Teama dei

ridicolfi

Ma

simt micesti

sj

incapabil sa

ma

descurc,

De

ce simtjm nevoia de a exagera auto-

Ce anume Ce

sperie?

facut de multe

renunj

cand n-ar

sS fac faja, nesigur...

controlul?

M:T:

Faptul ca nu-1 voi putea depai.crezi despre tine?stare...

trebuit.

De

fapt,

acum

inteleg

c3 este mult maifaci nimic, i ca eai

T:

Dar candsituatii,

cu ceilalti?

Voci din grup: Pentru ca ne temem de eec... Ca sa ne aparam de ceva neprevSzut...Pentru c3 nu avem incredere in noi inline, pentru ca ne subapreciem... Pentru ca avem o imagine gres,ita despre posibilitajile noastre dea face fata, pentru ca

simplu sS faci

ceva, decat sS nu

S: Ei! atunci cred c3 vorprelua ei din greul

M: Ca nu sunt inmine.

n-am incredere

in

unor

ca vor face mai bine decat mine,.

mult mai bine s2 scapi de

tensiune pe care

ma

simt protejat, dar...T: Dar...S:

decfit sS t>- reprinti nerecunoscand-o...

(M. vorii

T: i atunci ce faci?

bete pentru prima oara in grup despre ea

despre

M:

Stau, mablochez...te

ce gandeste, depa^tndcaracterul laconic

imper-

nu ne cunoastem

sufi-

T: Infeleg ca te blochezi pentru c3desti ca

gansa

sonal pe care

il

au

interventiile eii

de obicei).

cient pe noi inline.

nu

eti capabila...

C:

As.

vrea sa spunzidul...

eu ce fac in con-

T:

simtim

Va propun sa experimentam i ce putem face in fata unui

fiecare cezid.

M: Da. Eu gandesc 35a, dar s-ar putea gandesc gresjt. De fapt nu incerc.

fruntarea cu

T: Spune...

eu imi rezolv problemele, dar mai multa nevoie de aprobarea lor. i in copilarie a^teptam aprobarea p3rintilor mei ca s3 fiu sigur ca procedez bine, de altfel, mama adesea actiona in locul meu pentru ca ea facea mai bine" decat mine. Ha, ha!fapt, tot

De

acum

injeleg cS

am

236Acesta este de fapt obstacolul meu interior, frica de mine insumi, de neputinta mea presupusS. Ar trebui mai curand sS m3 sprijin de zidul acesta sj sa Tnv3t ceva de la el:fn{cles!sa

Capitolul 9

Psiholerapia experienjiaia de grup gestait-creativ

-

o provooare

la

..cre^tere"

237

Am

G: Da!T:

T: ImagineazS-ti ca te

afli

acum,

aici,

In

Stop!L:

Ce

simti

acum?

Ce

simti

cand

te afli

in competitie?

fata

unui

zid,

spune-mi,

te rog,

cum

este zidul

G:

Ma

simt mai puternica, mai sigura...

pe careL: a?

Tl ai

tu Tn minte...

pare ca a incetat sa se mijte, sa se Invarta, acum s-a fixat. Mi-e mai bine aa, dare grea, e mare...

Acum

T: Altfel?..

maT:

bizui

mai mult pe mine, saesji zidui.

fiu

eu

zidul.

G:

Altfel,

ma

indoiesc de mine, parca

nu

Acum

Cum

T: L:

Hmm... (ofteaza prelung) Spune-mi trei caracteristici

ale zidului.

T:

E

transparent, rece

sj

neted.

te

simti?

avea valoare... (pauza introspectiva) Asta In-

toata fiinia ta acolorui, clar,

Observ-o cu atentie, coiicentreaza-ji i descrie-i mental contucat

S: Solid, rezistent, semet, stabil, puternic,

seamna ca am nevoie deconfinna?!T:

ceilalji

pentru a

ma

Ce

nu

ma daram cu una cu doua... B (zambind ironic, provocativ):alt

T: Deci e transparent... sj ce se vede prin el? este dincolo? L: Apa. doar ap3. (Isj crispeazS umerii i Tsj

mai

clar...

Ai reusjt?ei sj

L: Da,greutate.

acum am

control pe forma

pe

Sj

daca Tnzid?

Tu

ce crezi?astasj

spatele zidului e

zid ?

Daca apare

alt

S: Foarte bine,

am alcatui impreuna o casa...toate zidurile care Imi

N: Ba eustau in cale.

as,

darama

G: Cred ca da. Dar timp sa depind de al\ii Nu-i aa?

ma

face Tn acelasje bine...

nu cred c8

coboara tonul) (atragem atenjia cititorului asupra semnificatiei materne a acestui element - apa, aa cum este cunoscuta din analiza simbolurilor^i din psihologia proiectiva). T: Apa... Sj ce ai de gand sa faci cu acest zid?

T:

Foarte bine.

Acum

Tnconjoara lent,

foarte lent, de la stanga la dreapta, conturul pietrei tale, micsor3nd-o cu fiecare cere peil descrii Tn mintea ta. Palma ta stangS urmeaza aceeai mijeare ca i a miniii tale. ContinuS sa-ji macini piatra dinspre exteriorul ei spre interior, sj spune-mi ce obpi... L: Am micorat-o -la jumatate, e mai supor-

care

tine,

Dar poate ca zidul acela are nevoie de de protec^ia sj de iubirea ta... N: Atunci m-as, lipi de el. T: Lipes,te-te de el! Cum este la atigere?T:

Exempiificare 2. Lucrul cu metafora zidul" intr-un caz cu tulburarc nevrotica conversivS,diagnosticat dupa

L (prompt sj fermT:

)

:

Pai

nu fac nimic. Stau.refuz) Pai, dincolo

DSM-lll ca durere somato-

Nu eti curioasa sa vezi cum e dincolo de zid?(grimasa de lehamitei

forma (307.80) sj dupa DSM-1V ca tulburare somatoforms - 300.81 sau tulburare conversiva-300.11)(I.

L

e apa...

N:

CALD.Cesimti

T: i?L: (brusc, precipitat)astae...i

tabila...

Mitrofan, 1991).

mi-e

frica

de apa,

T: Cald...

acum

fata

de zid?el,

L. S, este o tanara de 28 de ani, inginera,necasatorita. Locuies,te

Mi-e

frica sa tree.

N:e

Atrac^ie.la

Maas,

pot

sprijini

cu spatete deplacut.

Impreuna cu

mama

sj

T:

Cum

te simti in faja zidului?

Tncins

soare, e chiarbine

sj

B:zid.

Eu

totusj

cauta o

fisura, catas,

de mica in

Punctul vulnerabil.a surpa

As,a,

Tncerca s-o lar-

gesc cu o piatra, incet, meet, chiar daca m-as,

enervaflori

sj

pana

la

urma

zidul.11

cu tatSI ei vitreg, paring sai fiind divor|ati Inca de cand L. avea 12 ani. Imediat dupa divort, mama sa se recasatoresje. Orientarea sa profesionala nu Ti apartine, fund mai curand stabilita de mama sa, iar insatisfactiile legate deangajarea sa ca inginera intr-o fabrics sunt importante. De cca. 6-7 luni acuza probleme cu

O: Eu imi Tnfrumusejezgalbene.

zidul.

pictez cu

T: i ai ramane asa in fata zidului tau pictat?

N-ai Tncerca sa treci dincolo? O: Depinde. Voci din grup: Nu esji curioasa

stomacul", pentru care a solicitat de mai multe ori consulta|ii medicilor internisji, dar acedia,

Ma simt In siguranta. Nu vin in contact cu ea, doar o v3d.... La fel fac sj cu mama mea. Evit sa mai vorbesc cu ea, nu are rost, pentru cS imediat ne-am Tnfrunta, dar simt nevoia s-o vad... Ii spun doar cand ma doare stomacul. Atunci ma asculta. T: Sa inteleg ca te simti importanta pentru ea, doar cand te doare stomacul?!L: Bine. L:sa tie

T: Continua, te rog, pana la dimensiunile unui sambure de piersica $i simte caldura placuta care se^degaja Tn timp ce tu micorezi piatra... L: fncepe chiar sa-mi placa, e din ce in ce

mai cald

sj

mai

jplacut.

A 1NTENSIFICA

R1TMUL DE MACINARE...T: Fa-o daca doresd, dar ramai foarte atendimensiunile pietrei, vizuaiizeazS totui, fiecare fir care se elibereaza, haloul de pulbere,ta la

uoara, foarte usoara, pana se pierde, devine doar un abur uor, i cald, doar o'

pana

urm3

Cam

asa ceva...(zambes,te sarcastic) lasacopil,

ca are

nu?

sa vezi din-

colo?

de fiecare data au infirmat orice afectiune somatica Tn sfera gastro-intestinala, pe baza unor analize atente sj repetate. L. continua sase Tngrijoreze din cauza durerilor frecventesj

T: Altfel?L: Altfel, nu are decat soj, adica pe tatal

de abur, doaro impresie... Urmaresje cum piatra devine cat un simbure de cirea^a, cat un sambure de mar, cat un bob de grau, cat un bob de mei, cat un fir de nisip; acum un bob derou3, transparenta spala firul de nisip,II

meu

vitreg...

Tn-

O: Ba da, dar depinde de ceeapartea cealalta...T: (razand) Iar euseiji

ce se afla pe

greu suportabile in zona epigastrica,

la

care se

afla

spun ca dincolo de el inca 99.000 de ziduri, o infinitate de

adauga dispozhjate,

afectiva negativa, iritabilitasj

scSderea interesului

initiativei, nelinisje,

ziduri...

(0: basculare corporala, ezitare, mimicasurprinsa)

problematizari multiple pe tenia unei boli presupuse nedepistate, tristete sj discomfort cvasi-

t3u vitreg... L: Credeti ca sunt geloasa pe el? T: Tu ce crezi, ce simti? L: (tacere Tncordata, Ti framanta degetele) intr-un tarziu, cu voce masurata, uor taraganat3: Ei, bine, cred c3 da, sunt geloasa uneori,T:tatal

Pe

moaie,L:

Tl

disipeaza...

Acum

nu mai

e decat

putina racoare Tn

acest punct, de altfel foarte placuta,

acum nufacut

o

mai pot percepe. Chiar euastea?

am

toate

Voci din grup:

P:

Eu as, trece cu orice pret dincolo... Eu m-am concentrat puternic sj zidul meu

permanent. Dupa mai multe intahiiri centrate pe anamneza sj formularea ..problemelor" decatre pacienta, am introdus Tn cadrul unui proces terapeutic mai complex, oriental gestaltistsj

s-a transformat in sticla,

ACUM APARE 1 OEA...

FEREASTRA 1 TOCMAI TREC PRIN(exercitiu

tehnica

metaforei obstacolului

interior.

radioasa

:

spontan mimico-gesticular), apoi Gata, sj nici macar nu a fost greu, doar

Scopul

utilizarii acestei tehnici este|i

o mai buna

autocons,tientizare

practicarea unui exercitiu

m-am

concentrat asupra obstacolului.

T: G. dartu, cefaci?

de atatea ziduri, meat pentru mine orice zid e o bucurie. T: Sa inteleg ca \\\ place competitia?!

G: Eu

m-am

lovit

de autorestructurare a imaginii de sine, in baza unei clarificari a propriilorsentimente, atitudini sj ateptari fa[& de cei apropiap ?i faja desine-Tnsasj.

Redam

In continuare

un fragment

de dialog terapeutic;

acor4S prea multa aten{ie i prea supusa i asta ma macin2... T: Te macin3, te roade... Cum simti mScinarea asta, unde o simp? L: (cu vadita satsfacjie sj oarecare uurare) Uite airi o simt, chiar aici (isj apasa mana stang3 Tn zona plexului solar) E ca o piatra de moara^grea. T: Incearca sa localizezi mai clar piatra care te macina", fii foarte atenta la zona aceea, aa, te po(i folosi de palma ta, simte-o usor sub palma... pipSie atent piatra, simte-o mai clar sub podul palmei, sub degete, strange-o us,or.iiIi

nu merita,

e

T: Chiar tu faci toate astea cu tine lnsSti. tu poji decide sj controla ceea ce T(i propui sS faci, Eu doar {i-am arStat cum s3 lucrezi asupra ta, focalizandu-te i sim(ind

Numai

ceea ce turesurse.

Tnsat,i

produci, cu propriiie tale

Din secventa de dialog de mai sus rezulta metafora zidului exprima analogic simptomul de baza (durerea de stomac psihogena), precum i funcfia de autoprotec(ie,clar ca

autoaparare patologica pe care acesta o Indeplinete in sistemul perturbat al relatiilor paci-

entei cu ea Insai

i

cu familia

sa.

Capitolul 9

Psihoterapia experienJialS

de grup

gestalt-creativ

-

o provocareacest sens:

ia

crestere"

Utilizarea

provocativ

sj

metaforei zidului", ca suport restructurant-optimizator antre-

catre pacienta, rezulta din urmatoarele:

neaza transformSri in planul reprezentarii menemotional-motiva(iona!e ale simptomului echivalent. La randul sSu, simptomul este o metafora, o exprimare simbolica a sentimentelor de frustrate sj a uneitale sj al coreiatelor

ambele au o functie autoprotectivS - de evitare a unui conflict sau discomfort in raport cu ceva, respectiv cineva, fat3 de care pacienta are nevoi emotjonale. Ambele metafore conduc la developarea unei relatji ambivalente cu-

Dup3 cca. trei luni de psihoterapie, far3 suport medicamentos asociat, pacienta renunja la acest limbaj expresiv simbolic corporal sj devine mai afinnativaafectiunesj

A

lucrafel

gestaltista este

un

cu visele in maniera de atac central, chiar incit. p.

inima non-existenjei voastre" (op,retrai visul in situa|ia terapeutica

75). a

sj

mai dispusSsale.

s3 ofere

inseamna a

suport

mamai

Autoacceptan-

revela acele dimensiuni ce tin de pata neagra"

mama

(elementul simbolic matern/femininrecesj

-

revalorizandu-se de pe o noua pozitie, ea se dovedesje mai flexibila sj mai generoasasj

du-sefaja

a personalitatii.

imagini de sine negative, necontientizate. Tehnica terapeuticS experimentatS de noi isj

apa). lata corespondcn{ele: zidul, prin caracteristicile sale (..transparent,

de

tatal vitreg,

cu care

isj

normalizeaza

neted") pe

relatia, in limitele

condi(ionarilor socio-cul-

propune $& restructurezedesj

metafora patologicS

prin intermediul unei alte metafore-chcie, care

situate potential frustrantiS, exprimS echivalenta cu prima, poate fi dirijata sanogenIn procesul terapeutic.

de o parte, o separa de apa, de care se teme, sj acesta este motivul pentru care nu doresje sa treaca dincolo de zid, in cadrul exercitjului terapeutic, pe de alta parte, ii permite prin

turale specifice.2.2. Lucrul cu visul

Cu

toate c3 terapia experientiaia a integrat

Cu

alte

cuvinte,la

me-

transparent

sa, sa

vada apa", adica sa rama-

Prezentam in continuare o secvenJS de diacu visul in maniera gestaltista. Este vorba de un program de optimizare comportamentala aplicat de noi unei persoane tinere, de sex masculin, introverta, cu conduit