Universitatea Spiru Haret - Bucureşti Universitatea Spiru Haret - Bucureşti Facultatea de Socilogie – PsihologieFacultatea de Socilogie – PsihologieMaster Master - - Psihologie JudiciarPsihologie Judiciarăă şi Victimologie, Anul Işi Victimologie, Anul I

AcAcţţiunile iunile şşi interaci interacţţiunile online, ale tinerilor din Europa Centraliunile online, ale tinerilor din Europa Centralăă şşi de Esti de EstPosibilitPosibilităţăţi i şşi emancipare,i emancipare,

Riscuri Riscuri şşi victimizarei victimizare

Director proiect: Director proiect: Prof. Dr. Maria Roth Prof. Dr. Maria Roth

Membrii echipei de cercetare: Membrii echipei de cercetare: Lect. Cristina Baciu Lect. Cristina Baciu

Lect. Bela SzaboLect. Bela Szabo

Lect. Imola AntalLect. Imola Antal

Prof. asist. Maria DiaconescuProf. asist. Maria Diaconescu

Studenti doctoranzi : Mihai Bogdan IovuStudenti doctoranzi : Mihai Bogdan Iovu

Diana DameanDiana Damean

Monica BarbovschiMonica Barbovschi

StudenţiStudenţi Masteranzi Masteranzi : :

ConduruConduruţă ţă Nicoleta Nicoleta ElisaElisabeta Dohotaru Cristian beta Dohotaru Cristian Stanciu PuşaStanciu Puşa

Dobrinescu Cristina CazanDobrinescu Cristina Cazan ((SimaSima)) Simona Simona Maria Maria Tudose Pompilia Tudose Pompilia

"Riscuri şi efecte de utilizare a internetului în rândul copiilor şi "Riscuri şi efecte de utilizare a internetului în rândul copiilor şi adolescenţilor.adolescenţilor. Perspectiva evoluţiei în Societatea Ştiinţifică "Perspectiva evoluţiei în Societatea Ştiinţifică "

este un proiect de cercetare finanţat de către Ministerul Educaţiei din România, în este un proiect de cercetare finanţat de către Ministerul Educaţiei din România, în cadrul CNCSIS (Consiliul Naţional al Cercetării Științifice din Invățământul Superior), cadrul CNCSIS (Consiliul Naţional al Cercetării Științifice din Invățământul Superior), (2007-2008), fiind realizat în colaborare cu (2007-2008), fiind realizat în colaborare cu Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, România Socială a Universităţii Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, România şi cuşi cu Centrul pentru mass- Centrul pentru mass-media şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Centralmedia şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Central E Europeanuropeanăă, Budapesta , Budapesta ,, UngariaUngaria

propune un inventar al tipurilor de utilizpropune un inventar al tipurilor de utilizăări, recompense ri, recompense şşi efecte , generate de utilizarea i efecte , generate de utilizarea internetului internetului îîn Romn Romââniania

are ca are ca ţţintintăă , copiii , copiii şşi adolesceni adolescenţţiii i (categorii puternic reprezentate printre utilizatorii (categorii puternic reprezentate printre utilizatorii internetului internetului şşi care prezinti care prezintăă probleme probleme şşi riscuri specifice)i riscuri specifice)

I communicate, so I existI communicate, so I exist

• Ghost - poziţie exclusivistă de receptor, caracterizată doar de o expunere la mesajele formulate de către alţii, fară a genera nici un feed-back sau implicarea în interacţiuni

• Regular - implicarea selectivă în comunicaţiiSe limitează doar la persoane cunoscute

• Talkative - expeditorul , a cărui poziţie expansivă este caracterizată de generarea unui volum extins de mesaje ample, fară direcţionarea lui către un receptor sau spre un feed-back

Alpha – este o variabilă predictor

Cronbach’s alpha (Cronbach 1951)

– determină coerenţa internă sau corelarea medie de elemente intr-un instrument de studiu pentru a evalua fiabilitatea sa.

Concluzii : 32,9% navighează pe internet cu scopul de a afla mai multe despre distracţiile preferate28,5% se uită la ceea ce au filmat alţii19,7% navighează pentru a afla mai multe informaţii despre celebrităţile preferate15,1% interesaţi de modă şi îmbrăcăminte22,7% utilizează internetul pentru a afla informaţii despre şi pentru scoală10,2% utilizează internetul pentru a afla cum sa-şi îmbunătăţească abilităţile lor de învățare, pentru a

obţine rezultate mai bune

o 9% - dintre respondenţi, folosesc email-ul, pentru a vorbi despre temele şi proiectele şcolare

o 70,1% - folosesc rețeaua metropolitană (hub), din care 96,9%, o utilizează ca furnizor de divertisment (pentru a descărca filme, muzică sau jocuri), în timp ce 27,8%, o folosesc pentru înteracţiunea socială

o 82,5% - folosesc messenger-ul, pentru a vorbi cu prietenii loro 31,3% - păstreaza legătura cu românii care s-au mutat în străinătate, prin

messo 15,9% - vorbesc cu cei din Româniao 14,9% - vorbesc cu persoanele de altă cetăţenie, care locuiesc în străinătate o Dintre persoanele care s-au întâlnit pe internet şi niciodată în mod direct –

20,5% comunică cu persoane din Cluj, iar 9% vorbesc cu persoane de altă naţionalitate

o 29,4% - folosesc chat-ul pentru a vorbi cu prietenii şi colegii lor

DiferenDiferenţţele dintele dintrre fete e fete şşi baiei baieţţi , ca utilizatori ai internetuluii , ca utilizatori ai internetului

Modificarea modelelor sociale şi creşterea Modificarea modelelor sociale şi creşterea violenţeiviolenţei

Conform studiilor efectuate în Bulgaria de către Centrul Naţional pentru Studiul Opinie Publice (2006) , pe tema Copiii şi riscurile în comunicarea online , au rezultat următoarele concluzii :

Pentru adolescenţii secolului 21 Internetul nu mai este doar un spaţiu virtual, ci aproape real, comunicarea, dobândirea cunoştinţelor şi în cele din urmă socializarea, realizându-se acum on-line

Violenţa şi hărţuirea sunt printre fenomene sociale în creştere, atât online, cât şi offline, iar anonimatul invocat de web la nivel mondial accentuează e-violenţa, cazurile de sinucidere în rândul adolescenţilor din cauza e-agresiunii online demonstrând acest fapt

Nemulţumirea de la şcoală, deficienţele în relaţiile familiale, dependenţa de Internet, tendinţa de

introvertire -sunt factori de risc definiţi de către diferite studii şi pot duce la acte de e-violenţă şi e-agresiune printre adolescenţi

Implicarea cadrelor didactice, a experţilor în psihologie, a diferitelor ONG-URI, precum şi a părinţilor în educaţia copiilor şi adolescenţilor, ar trebui să se concentreze pe recunoaşterea violenţei în comunicarea on-line, învăţându-i etica socială şi principiile de comunicare non-violentă.

Violenţa Violenţa de de la egal la egal şi mass-media electronică -la egal la egal şi mass-media electronică -Cercetare şi campanii socialeCercetare şi campanii sociale

În luna octombrie 2004 şi ianuarie 2006, în Polonia, Fundaţia “Copilul Nimănui”, în cadrul campaniei sociale “Copiii de pe Web” a analizat o serie de aspecte privind interacţiunile şi experienţele online periculoase în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 12-17 ani şi părinţii lor. Scopul studiului a fost de a determina relevanţa şi caracteristicile de hărţuire cibernetică în rândul copiilor şi tinerilor din Polonia.

Abuzul verbal în convorbirile online - studiul a fost realizat pe un eşantion de 790 de persoane cu vârste cuprinse între 12-17 ani, rezultând faptul că cei ce s-au angajat în discuţii online au folosit un limbaj inadecvat după cum urmează:

Jigniri - 47% Umiliri/ Ridiculizări - 21% Intimidare/Şantaj - 16% Altele - 48%

Rezultatele au arătat un nivel ridicat al hărţuirii cibernetice, în rândul Rezultatele au arătat un nivel ridicat al hărţuirii cibernetice, în rândul copiilor în Poloniacopiilor în Polonia

fiecare al doilea utilizator tânăr de Internet (52%) a avut un anumit contact cuabuzul verbal pe Web sau prin intermediul telefoanelor mobile

21% dintre copii au fost umiliţi sau batjocoriţi; 16% au fost intimidaţi şi şantajaţi.

(57%) dintre respondenţii din grupa de vârstă 12-17 au raportat faptul că, de cel puţin o dată au fost fotografiaţi ori înregistraţi video împotriva voinţei lor

14% dintre copii au declarat că au fost victimele unor situaţii umilitoare sau jenante

Actele de hărţuire cibernetică, cauzează adesea sentimente de iritare , anxietate şi ruşine în rândul victimelor

Aptitudinile tinerilor legate de folosirea internetuluiAptitudinile tinerilor legate de folosirea internetului

Raportul privind dezvoltarea umană în România (The United(The United

Nations Development Program Report) cNations Development Program Report) conturează o creştere impresionantă a utilizării internetului în România ( 2007); conform acestuia consumatorul tipic de Internet în România este cel mai probabil sub 25 de ani

Copiii şi adolescenţii sunt cei care utilizează mai frecvent internetul, acesta fiind privit ca o modalitate de divertisment şi socializare

Utilizarea necontrolată, patologică a Internetului poate avea un impact negativ asupra performanţelor şcolare, a relaţiilor de familie şi asupra stării emoţionale a adolescenţilor, fiind un comportament cu semne şi simptome similare cu cele ale oricărei alte dependenţe, generând stări de depresie

Social şi antisocial online. Explorarea Adolescenţei. Social şi antisocial online. Explorarea Adolescenţei. Intimidarea incipientă onlineIntimidarea incipientă online . . Utilizarea internetului în RomâniaUtilizarea internetului în România

studiul propune o explorare a problemei incipiente de cyber-bullying (sau hărţuire pe internet) în rândul adolescenţilor români, cu accent pe diferite tipuri de comportament agresiv în ceea ce priveşte utilizarea frecventă a instrumentelor de reţele sociale

utilizarea tehnologiilor de comunicare sunt într-o continuă schimbare, noi forme de comunicare fiind create într-un ritm rapid, schimbând în mod dramatic felul în care copiii şi adolescenţii interacţionează unii cu alţii

A face publică o informaţie privată este cea mai comună formă de hărţuirea cibernetică

Aţi, experimentat personal, vreodatăoricare din următoarele lucruri on-line ?

Da Nu

Cineva ţi-a luat un e-mail privat, IM, sau ţi-a trimis un mesaj de tip text al altcuiva

15% 85%

Cineva a răspandit un zvon despre tine online

13% 87%

Cineva îţi trimite un e-mail de amenințare sau agresiv, IM

13% 87%

Cineva a postat o imagine jenantă despre tine on-line, fără a-ţi cere permisiunea

6% 94%

Aţi răspuns "da" la oricare dintre cele patru întrebări precedente

32% 68%

Cyber-bullying poate fi pur şi simplu definit ca agresiunea care implică utilizarea de CMC (Comunicarea Mediată de Calculator) în mod deliberat şi

repetat

Willard (2005) a identificat următoarele 7 forme a hărţuirii cibernetice :

a) trimiterea de mesaje agresive, nepoliticoase sau vulgare îndreptate către o persoană privată sau către un grup on-line

b) trimiterea de mesaje ofensatoare în mod repetat unei persoane

c) denigrare - trimiterea sau postarea de declaraţii dăunătoare, false sau crude despre o persoană

d) cyberstalking - care include ameninţări de prejudiciu sau forme extreme de intimidare

e) mascarada – când cineva pretinde a fi altcineva şi trimite sau postează materiale care pot prejudicia o altă persoană

f) şmecheria - implica folosirea unor trucuri pentru a solicita informaţii jenante despre o persoană, urmând a fi făcute publice

g) excluderea - reprezintă acţiunile care exclud în mod intenţionat o persoană dintr-un grup on-line

Conţinuturi pedofile în reţele P2P (peer-to-peer) Conţinuturi pedofile în reţele P2P (peer-to-peer) Modele de utilizare a internetului în rândul tinerilor şi conţinut dăunător Modele de utilizare a internetului în rândul tinerilor şi conţinut dăunător

on-lineon-line

Sondajele au dovedit că 25% dintre copiii care utilizează Internetul în mod regulat au cel puţin o experienţă referitoare la expunerea nedorită pe internet

Cele mai multe cazuri s-au înregistrat la domiciliu dar procentul de 15% din cazurile de expunere nedorită la şcoală , este semnificativ. 32% dintre imagini conţineau nuditate şi referiri explicite la actul sexual, iar 7% arătau și conţinut violent

Conform sondajului realizat de Fundatia Copilul Nimănui şi de Agenţia de Cercetare Gemius în septembrie 2006, 71% (N = 2559) dintre tineri, persoane cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani au experienţe în ceea ce privește contactul on-line cu conţinut erotic sau pornografic.

Contactul nedorit cu caracter pornografic sau material erotic este raportat de 74% dintre fete si 46% din băieţi.

43% din băieţi şi 37% din fete vizitează site-urile erotice în mod intenţionat

Victimizarea sexuală Victimizarea sexuală

Internetul este o cale pentru dobândirea de noi cunoştinţe şi divertisment. Totuşi, lipsa de control, de filtre, care ar putea asigura calitatea şi corectitudinea informaţiilor spaţiul cibernetic, poate duce la agresiuni îndreptate asupra copiilor, inclusiv la abuz sexual şi a altor infracţiuni sexuale

Victimizarea sexuală legată de Internet are următoarele clasificări :

Solicitări sexuale şi abordări

Solicitări sexuale agresive: solicitări sexuale care implică contactul deconectatcu făptuitorul, prin poştă, prin telefon sau în persoană ori tentative sau cereri de contact deconectat

Expunerea nedorită la materiale cu conţinut sexual

Hărţuire: amenințări sau alte comportamente ofensive

Pornografia infantilă: se referă la orice înregistrare ( fotografie, video sauaudio ) , cu conţinut sexual , care implică o persoană minoră

Expunerea nedorită la materiale cu conţinut sexual Procentajul persoanelor expuse la materiale cu conţinut pornografic ( dupa gen)

S-a întâmplat să deschizi site-uri cu continut pornografic ?

băieti fete Total

Da 57678,8%

47047,0%

104660,5%

Nu 15521,2%

52953,0%

68439,5%

Total 731100%

999100%

1730100%

Cum v-au afectat aceste conţinuturi ?

baieti fete Total

indiferenţă 33256,1%

29362,3%

62558,9%

repulsie 7713,0%

14931,7%

22621,3%

interesant 18330,9%

286,0%

21119,9%

Total 592100%

470100%

1062100%

Comportament riscant onlineComportament riscant online

14% 3%

48%

17%

4% 14%

Ponderea persoanelor care au postat informaţii personale

Doar prietenii au acces la profilul meuAm inclus numărul de telefon în profilAm inclus orașul în care locuiescAm inclus email-ulAm inclus adresa în profilAm inclus numele meu în profil

ConcluziiConcluzii

Datele statistice arată că mai mult de 60% dintre adolescenţi utilizează e-mail-ul numai de 2-3 ori pe lună, pentru a contacta prieteni, colegi sau rude. Cu toate acestea 90% folosesc mesajele instant: 67% vorbesc zilnic sau aproape zilnic pe chat cu prietenii lor; 47% cu colegii lor; 25% cu persoane pe care le-a întâlnit pentru prima dată pe internet, iar apoi faţă în faţă; 31% vorbesc cu românii care trăiesc în străinătate şi pe care i-au întâlnit înainte de a coresponda pe chat.

Când vine vorba de auto-protecţie online, datele arată semne de îngrijorare moderată. Mai mult de 90% nu trimit (sau trimit foarte rar) e-mail-uri cu scopul de a întâlni străini pe internet. 8% dintre băieţi şi 3% dintre fete caută online, des şi foarte des, persoane pe care să le întâlnească ( pe site-urile speciale).

Atât băieţii cât şi fetele, sunt conştienţi de pericolele publicării datelor personale în profiluri (H5, Facebook). 70% (1200) au astfel de profile, din care 95% nu au făcut publice nici numărul lor de telefon, nici adresa lor de domiciliu (94%), şi nici pe deplin numele lor (78,4%) – băieţii au tendinţa de a divulga numele complet mai des. (pag. 264)