psihologie interculturală

26
Psihologie interculturală Alin Gavreliuc Universitatea de Vest din Timișoara

Upload: makoto

Post on 30-Jan-2016

29 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Psihologie interculturală. Alin Gavreliuc Universitatea de Vest din Timișoara. Individualism-colectivismul și variabilele conexe. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Psihologie interculturală

Psihologie interculturală

Alin Gavreliuc

Universitatea de Vest din Timișoara

Page 2: Psihologie interculturală

Individualism-colectivismul și variabilele conexe Şi dintr-o perspectivă organizaţională mai largă

(şcoala reprezentînd numai unul din mediile organizaţionale posibile), culturile colectiviste şi individualiste prezintă diferenţe ce se cuvin luate în seamă.

Studiile au indicat diferenţe semnificative în ce priveşte: satisfacţia în muncă şi stresului profesional (Chiu,

Kosinski, 1999; Spector et al., 2001a), motivaţia pentru muncă (Triandis, Suh, 2002), distribuirea

resurselor (Leung et al., 1997; Triandis, Suh, 2002), comportamentul în cadrul organizaţiei (Triandis, Suh,

2002), munca în echipă, compoziţia, procesele de grup şi rezultatele grupului (Cocs, Lobel, McLeod, 1991; Earley, 1991; Watson, Kuman, Michaelsen, 1993; Sosik, Jung, 2002; Sosik et al., 2005).

Page 3: Psihologie interculturală

DFP, M/F, EI, PTS/L DFP - Domeniile principale în care se manifestă inegalitatea

sunt: normele sociale, statutul social şi prestigiul, posesiunea materială, putere, legile, regulile şi drepturile.

În şcoală, efectele DFP (Hofstede, 1986) se observă în ceea ce priveste: distanţa în relaţia profesor – elev, felul comunicării, tipul de educaţie, stilul de învăţare, persoana care are de obicei iniţiativa în clasă şi critica profesorului.

M/F - în societăţile masculine normele sociale sunt orientate spre sine, banii şi valorile materiale sunt mai importante, iar omul „trăieşte pentru a munci”, pe cînd în cele feminine, normele sociale sunt orientate spre relaţii, calitatea vieţii şi oamenii sunt mai importanţi, iar omul „munceşte pentru a trăi” (Yamamura, Satoh, Stedham, 2003).

În şcoală, efectele dimensiunii masculinitate - feminitate se observă în legătură cu următoarele elemente (Hofstede, 1986): tipul de comportament, alegerea materiilor de studiu, reperul pentru evaluarea elevului, modul in care este lăudat elevul, modul in care se face aprecierea calităţilor elevului, eşecului şi modul de aplicare a pedeapselor.

Page 4: Psihologie interculturală

DFP, M/F, EI, PTS/L EI - societăţile care au un scor ridicat la EI preferă

mai mult situaţiile structurate decît cele nestructurate, cele în care au direcţii precise de orientare a comportamentului (Smith, Dugan, 1996, p. 232) şi încearcă să reducă nesiguranţa prin adoptarea unor reguli stricte şi numeroase, precum şi prin implementarea unor ritualuri specifice (de exemplu, planificarea detaliată).

În şcoală, efectele dimensiunii evitarea incertitudinii (EI) se exercită, după G. Hofstede (1986), asupra următoarelor registre: stilul de învăţare, limbajul profesorilor, recunoaşterea propriilor limite, modul de exprimare al emoţiilor şi al dezacordului cu profesorul, implicarea părinţilor.

PTS/L - imensiunea PTS/L se referă la modul în care subiecţii îşi distribuie angajamentul pe termen lung şi se raportează la tradiţie.

Page 5: Psihologie interculturală

Sinteză paradigme explicative disciplinare diverse:

antropologie culturală (tipare relaționale, A. Fiske; culturi dependente de context, E. T. Hall),

psihologie socială (grila valorică a lui S. Schwartz, studiul Chinese Culture Connection coordonat de M. H. Bond, modelul lui H. Trompenaars),

sociologie culturală (cercetarea World Values Survey și indicatorii post-materialismului, elaborați de R. Inglehart), psiho-sociologia organizațională (modelul GLOBE).

Page 6: Psihologie interculturală

Modelul Schwartz S. Schwartz a propus organizarea celor zece

tipuri de valori în două perechi opuse de categorii de nivel de generalitate mai crescut.

În prima opoziţie: unele valori reflectă motivaţia pentru întărirea

<afirmarea> de sine (putere şi realizare), pe de-o parte,

şi valori care reflectă motivaţia spre transcenderea sinelui (universalism sau bunăvoinţă), pe de altă parte.

În a doua pereche întîlnim: la un pol valori care reflectă motivaţia pentru

conservatorism (tradiţie, conformitate şi securitate), iar la polul opus valori care reflectă motivaţia pentru

deschiderea spre nou (auto-direcţionare şi stimulare).

Page 7: Psihologie interculturală

Modelul Schwartz

Page 8: Psihologie interculturală

Modelul Schwartz – global / România

Page 9: Psihologie interculturală

Modelul Schwartz - România(apud Voicu, 2010, p. 19)

Page 10: Psihologie interculturală

Patternuri relaționale, culturi dependente de context și orientări temporale E. T. Hall, toate “tranzacţiile informaţionale” pot

fi caracterizate ca fiind dependente puternic, moderat sau modest de context. “Tranzacţiile informaţionale puternic dependente de context au ca trăsătură principală existența informației pre-programate, care se află în receptor şi în “decor”, în mesajul transmis infiltrîndu-se doar informaţiile minimale. Tranzacțiile slab dependente de context sunt articulate într-un mod opus. Cele mai multe dintre informaţii trebuie să existe în mesajul transmis, pentru a compensa ceea ce lipseşte în context.” (Hall, 1976/2009, p.101)

Page 11: Psihologie interculturală

Culturi dependente de context și orientări temporale

Page 12: Psihologie interculturală

Culturi monocronologice vs. policronologice (E. T. Hall)

Registru Cultura monocronologică Cultura policronologică

Relații interpersonale Relațiile interpersonale sunt subordonate

programului prezent.

Programul prezent este subordonat

relațiilor interpersonale.

Coordonare activă Programul coordonează activitatea, timpul de

întîlnire este rigid.

Relațiile interpersonale coordonează

activitatea, timpul de întîlnire este

flexibil.

Managementul sarcinilor Sarcinile sunt luate pe rînd. Mai multe sarcini sunt efectuate

simultan.

Pauze și timp personal Pauzele și timpul personal sunt ”sacre”,

indiferent de legăturile personale.

Pauzele și timpul personal sunt

subordonate legăturilor personale.

Structura temporală Timpul este inflexibil, rigid. Timpul este flexibil, fluid.

Separarea timpului de

lucru/personal

Timpul de lucru este clar separat de cel

personal.

Timpul de lucru nu este clar separat de

cel personal.

Percepție organizatorică Activitățile sunt izolate de organizarea ca

întreg, sarcinile sunt măsurate prin durata în

timp (activitate / oră sau minut)

Activitățile sunt integrate în organizarea

ca întreg, sarcinile sunt măsurate ca

parte a scopului organizatoric final.

Page 13: Psihologie interculturală

Dimensiuni culturale și leadership – modelul GLOBE Robert J. House (2004), profesor la Wharton School of

University of Penssylvania Leadership = ”abilitate a unui individ de a influența,

motiva și de a îngădui altora să contribuie la eficacitatea și succesul organizației din care fac parte” (House et al., 2004, p. 15) - examinat intercultural prin intermediul a 170 de co-investigatori din 62 de culturi naționale.

GLOBE – un acronim care combină inițialele ”Global Leadership and Organizational Behavior Effectiveness” –, proiectul de amploare a reunit o echipă interdisciplinară care a combinat o metodologie cantitativă cu una calitativă, colectînd date de la 17300 de subiecți de la nivelul middle-management, din 951 de organizații.

Page 14: Psihologie interculturală

Modelul GLOBE

Clustere societale și compoziția acestora:

A n g lo -sa x o n - 7 E u ro p a la tin ă - 6

E u ro p a Nordică - 3 E u ro p a G e rm a n ic ă - 5

E u ro p a E s tic ă - 8 A m e ric a L a tin ă - 1 0

A fric a S u b -S a h a ria n ă - 5 Orientul Mijlociu - 5

A sia d e S u d -E s t - 6 A sia C o n fu c ia n is tă - 6

Dimensiuni culturale în modelul GLOBE

Orientare către

performanță

Evitarea incertitudinii Orientare către oameni

Colectivism instituțional Colectivism in-grup Asertivitate

Egalitarism de gen Orientare către viitor Distanță față de putere

Page 15: Psihologie interculturală

Modelul GLOBEDimensiuni primare ale leadership-ului – modelul GLOBE

Competent administrativ Decisiv Non-participativ

Autocratic Diplomatic Orientat către performanță

Autonom Capabil de

compromisuri

Procedural

Charismatic/vizionar Orientat către oameni Centrat pe sine

Charismatic/inspirațional Integru Conștiința statutului

Charismatic/capabil de

sacrificiu de sine

Răuvoitor Realizează colaborarea în

echipă

Inductor de conflicte Modest Integrator al echipei

Ex:

- ”competent administrativ” echivalează cu favorizarea a patru atribute: ordonat, abilități administrative,

organizat, bun administrator.

- ”integrator al echipei” cuprinde patru atribute: comunicativ, creator de echipe, informat, integrator.

Page 16: Psihologie interculturală

Modelul GLOBE Dimensiuni globale ale leadership-ului

Charismatic/bazat pe valori

- Charismatic/vizionar

- Carismatic/inspirațional

- Charismatic/capabil de

sacrificiu de sine

- Integru

- Decisiv

- Orientat către performanță

Orientat către echipă

- Realizează

colaborarea în echipă

- Integrator al echipei

- Diplomatic

- Răuvoitor**

- Administrativ

competent

Auto-protectiv

- Centrat pe sine

- Conștiința

statutului

- Inductor de

conflicte

- Capabil de

compromisuri

- Procedural

Participativ

- Autocratic**

- Non-participativ**

Orientat către oameni

- Modest

- Orientat către oameni

Autonom

- Autonom

Obs. ** = scoruri inversate

Page 17: Psihologie interculturală

Modelul GLOBE În cadrul celor 10 clustere formate din arii

culturale distincte, cele nouă dimensiuni culturale (precum ”orientarea către performanță”, ”asertivitate”, ”distanță față de putere” etc), luate ca variabile independente, se află în relație cu cele șase dimensiuni globale ale leadership-ului (de tipul ”charismatic/bazat pe valori” sau ”orientat către echipă”), considerate variabile dependente, iar asocierea este realizată în egală măsură în termeni de practici (realitate) și valori (dezirabilitate), atît la nivel organizațional, cît și societal.

Page 18: Psihologie interculturală

Modelul GLOBE – scoruri medii (”realitatea”)

Page 19: Psihologie interculturală

Modelul dimensiunilor culturale rezultat din proiectul World Values Surveys (WVS) Harta cea mai cuprinzătoare a unor dimensiuni culturale

specifice elaborate în urma unor studii la nivel structural-societal, cu o metodologie precumpănitor sociologică, a fost realizată de către echipa coordonată de către profesorul Roland Inglehart (1997) și colaboratorii săi (Inglehart, Norris, 2004; Inglehart, Welzel, 2005; Welzel, Inglehart, 2010), în cadrul celui mai amplu proiect de cercetare a valorilor culturale la nivel mondial: World Values Surveys.

Profilul patternurilor atitudinale și valorice fundamentale – prin intermediul unor indicatori agregați în scoruri factoriale – se poate concentra, în registrul maximei sinteze, în două dimensiuni polare: valorile rațional-seculare vs. valorile tradiției, precum și valorile exprimării de sine vs. valorile supraviețuirii, ce ilustrează

puterea implicită a contextelor sociale și istorice de a impune actorilor sociali (indivizi, grupuri) precumpănitor registrul contrîngerilor (însoțite de frustrare și dezangajare publică) sau cel al alegerilor (însoțite de oportunități și angajare comunitară).

Page 20: Psihologie interculturală

WVS - sinteză

Page 21: Psihologie interculturală

WVSRelații între indicatori psiho-sociali și favorizarea contrîngerilor vs. alegerilor umane în modelul WVS

Page 22: Psihologie interculturală

WVS Relații dintre variabile psiho-sociale agregate și valorile rațional-seculare

Page 23: Psihologie interculturală

WVS Relații dintre variabile psiho-sociale agregate și valorile exprimării de sine

Page 24: Psihologie interculturală

WVSDistribuirea culturilor naționale pe harta WVS, în raport cu asocierea dintre valorile exprimării de sine și valorile rațional-seculare

Page 25: Psihologie interculturală

WVS Cohorte generaționale, opțiuni axiologice și arii culturale specifice în WVS

Page 26: Psihologie interculturală

WVS - Concluzii Se poate, de asemenea, observa cum societățile care au depășit

impasul sărăciei și al lipsei de speranță socială favorizează starea de bine subiectivă, calitatea vieții, autodeterminarea, trăirea de experiențe noi, intense, auto-gratificante, toate reunite în alegerea implicită a ceea ce R. Inglehart califică drept valori post-materialiste, depășind căutarea specifică societăților precedente pentru valori materialiste. O asemenea mutație este cu atît mai pregnantă cu cît noile generații au crescut în condiții economico-politice și de securitate socială fără precedent, care au generat politici publice convingătoare ce au încurajat acceptarea diversității, protecția mediului, angajarea mai activă a cetățenilor la luarea deciziilor în comunitate. Aceste noi valori reflectă, totodată, împărtășirea, la scară largă, a toleranței față de toate formele alterității, incluzînd în aceste categorii străinii, minoritățile sexuale sau cele confesionale, favorizînd egalitatea simbolică de gen. Schimbarea dinspre valorile supraviețuirii înspre cele ale exprimării de sine include, în același timp o mutație semnificativă în practicile de creștere a copiilor, de la accentuarea muncii intense la favorizarea imaginației și a toleranței, ca valori esențiale care trebuie transmise intergenerațional.