psihologia - curs schematic.[conspecte.md]

67
Psihologia: psyche-suflet(psihic)~logos- studiu=studierea psihicului. Psihologia- stiinta care studiaza psihicul (procese, insusiri, stari, conditii, mecanisme psihice), utilizand un ansamblu de metode obiective, in vederea desprinderii legitatii lui de functionare, in scopul descrierii, explicarii, integrarii, optimizarii si ameliorarii existentei umane. Etapele aparitiei psihologiei

Upload: corneliu-rarancean

Post on 28-Dec-2015

397 views

Category:

Documents


37 download

TRANSCRIPT

Page 1: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Psihologia: psyche-suflet(psihic)~logos-studiu=studierea psihicului.

Psihologia-stiinta care studiaza psihicul (procese, insusiri, stari, conditii, mecanisme psihice), utilizand un ansamblu de metode obiective, in vederea desprinderii legitatii lui de functionare, in scopul descrierii, explicarii,

integrarii, optimizarii si ameliorarii existentei umane.

Etapele aparitiei psihologiei

Prestiintifica

Filosofica Stiintifica

Page 2: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Behaviorismul

Neobehaviorimul

FreudismulGestaltismulGenetismulPsihologia

umanistaPsihologia

activitatii

Ramurile psihologiei

Orientarile contemporane ale

psihologiei

Page 3: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Metodele de baza in psihologie:

AutotrainingulTraininguri de grupInterventiile psihoterapeutice

Cantitative(statistice)Calitative(analiza)

Observatia si autoobservatiaExperimentulMet.psihodiagnosticeAnaliza prod.activitatiiMetodele biografice

Metoda comparativaMetoda longitudinalaMetoda complexa

Metode organizationale

Metode empirice

Metodele de corectie

Met.de prelucrare a datelor

Criterii de clasificare a metodelor:

o grad de generalitate

o grad de puritate

o grad de adecvare la fenomenul abordat

Page 4: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Tipuri de experimente

Experimentul constă în „observarea şi măsurarea efectelor manipulării unei variabile independente asupra variabilei dependente într-o situaţie în care acţiunea altor factori (prezenţi efectiv dar străini studiului) este redusă la

Natural si artificial

Simultan si succesiv

Explorator si de

confirmare

Functional si factorial

Provocat sau

invocat

„Observaţia ca metodă de cercetare constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului (sau ale grupului) ca şi a contextului situaţional al

„Metodele psihometrice vizează măsurarea capacităţilor psihice ale individului, în vederea stabilirii prezenţei sau absenţei lor şi mai ales a nivelului (gradului) lor de dezvoltare” (Zlate, 2000, p.141)

Metodele psihologiei au caracter:

o instrumental,

o de intervenţie,

o de informare,

o de interpretare

,,Metodologia este teoria ştiinţifică a metodelor de cercetare şi interpretare, cuprinzând concepţia şi principiile călăuzitoare ale unei discipline” (Zlate,

2000, p.152)

Metodele psihologiei au caracter:o instrumental, o de intervenţie, o de informare, o de interpretareo acţiune (Zlate, 2000)

Page 5: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Principiile de baza in psihologie

Principiul relationarii neuropsihice Principiul determinismului extern Principiul reflectarii si al modelarii

informationale Principiul actiunii si al unitatii constiinta-

activitate Principiul genetic si al istorismului Principiul sistemicitatii

Reprezentarile

Senzatia Gindirea

Reprezentarile Memoria

Procesul cognitiv-senzorial de semnalizare a insusirilor concrete si

caracteristice ale obiectelor si fenomenelor,in absenta actiunii

directe a acestora asupra

Page 6: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Perceptia Imaginatia

Functiile reprezentarilor

CLASIFICAREA REPREZENTARILOR

Functia de prezentare

Punct de plecare in evolutia gindirii

Functia de concretizare

Functia cathartica

Permite gindirii sa prelucreze o multitudine de date ale experientei anterioare.

Pregateste si usureaza generalizarile din

gindire.Reprezinta suportul intuitiv pentru desfasurarea sirului de rationamente in

vederea rezolvarii unei probleme.

Descrierea starilor complexe cu ajutorul metaforelor.

Catharsis-purificare.Il utilizam in situatiile cind isi asuma

rolul de a diminua o stare de tensiune,disconfort.

Dupa analizatorul dominant

Dupa tipul de activitate

Dupa gradul de generalitate

Procesul psihic

implicat

Prezenta\absenta actului

voluntar

Dupa provenienta

Auditive, vizuale…

Literare,tehnice,matematice..

Generale si

individuale

Ale memoriei

si ale imaginati

ei.

Voluntare si

involuntare

Pe baza senzatiilor

si preceptiilo

r

Page 7: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

SENZATIILE

SENZATIILE INTERIORECEPTIVE(CHINESTETICE)

SENZATIILE EXTERIORECEPTIVE

Procesul psihic cognitiv care consta in reflectarea insusirilor

separate ale obiectelor,fenomenelor lumii inconjuratoare,atunci cind acestea actioneaza asupra

organelor de simt.

In legatura cu trebuintele:foame,sete.

Provocate de boli,durere.

Functionarea organelo interne:bataile inimii,respiratia.

Provocate de excese:greutate in stomac,greata.

Page 8: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

SENZATIILE PROPRIORECEPTIVE

Somatostoezia

Chinestezia Senzatii statice

Vizuale

Cromatice

Acromatice

Gustative

Sarat,amar

Acru,dulce

Olfactive

Placute,aromatice

Neplacute,respingatoa

re

Cutanate

Termice

Tactile

Zgomotele

De durere

Pozitia membrelor

si a corpului

Page 9: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Functiile:

Sunt prima sursa a cunostintelor despre lumea inconjuratoare si cea interioara a omului.Pe baza lor apar si celelalte procese psihice cognitive.

Au functia de orientare si protectie in viata unui om,sau a unui animal.

Mentin echilibrul informational intre organism si mediu.Regleaza informatia ce vine de la creier,pastrind-o la nivelul adecvat organismului.

Legile,legitatile si neregularitatile senzatiilor

Prag minimal absolutPrag absolut maxim

Legea pragurilor absolute si diferentiale

Contrast succesiv-cresterea sensibilitatii pentru excitantContrast simultan

Legea contrastului

senzorial

Legea adaptarii-modificarea sensibilitatii analizatorilor in functie

de intensitatea si repetarea stimulilor.

Legea interactiunilor analizatorilor-o

senzatie ce se produce in analizator influenteaza

producerea senzatiilor pe alti analizatori

intensificindu-le sau diminuindu-le.

Legea semnificatiei-semnificatia mai mare a unui stimul inseamna ca

are loc cresterea sensibilitatii fata de el.

Page 10: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

PROPRIETATILE Calitate

Intensitate Durata senzatiei

Topognozia Tonul afectiv

MEMORIA

Functiile memoriei

Este un process psihic care consta in intiparirea,cunoasterea si reproducerea

senzatiilor,sentimentelor,miscarilor,cunoasterilor din trecut.

Page 11: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Caracteristicile memoriei

Are functia cognitiva

Este un proces de

cunoastere,avind rolul de a

oferi continuturi proceselor cognitive

superioare

Are functia adaptiva

reglatorie,jucind un rol important

in echilibrul vietii psihice a

omului.

Fara memorie nu ar fi posibil fenomenul de

cunoastere

Realizeaza ancorarea omului in

trecut,capacitatea de a rezolva

situatiile prezente,resurs

e pentru anticiparea

celor viitoare.

Page 12: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

ceea ce inseamna ca pentru a tine minte mai bine si pentru a reproduce mai usor, omul se serveste de o serie de instrumente care au rol de autentice mijloace de memorare. “Primele memorari constau in memorarea lucrurilor cu ajutorul lucrurilor” (P. Janet, 1928).

Memoria este mijlocita

deoarece presupune intelegerea celor memorate si reactualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Unele laturi ale ei implica judecata, sistematizarea, clasificarea, fapt care asigura nu doar legatura memoriei cu gandirea, ci si caracterul ei logic, rational, constient, inteligibil.

Memoria are un caracter

inteligibil

Page 13: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Procesele memoriei:

I. MEMORAREA INFORMATIILOR: Memorarea mecanica Memorarea logica Memorarea involuntara Memorarea voluntara

Factorii facilitatori sau inhibitori ai memorarii

materialul care se stocheaza in memorie provine din contactul organelor de simt cu realitatea, evidentiind relatia memoriei cu procesele senzoriale; memoria nu inseamna doar acumularea si stocarea informatiilor, ci si prelucrarea si interpretarea lor ceea ce inseamna ca ea face apel la gandire, la operatiile ei specifice; nu se retine si nu se reactualizeaza orice, ci ceea ce produce placere, corespunde unor dorinte, aspiratii, fapt care evidentiaza relatia dintre memorie si mecanismele afectiv –motivationale

Memoria umana este in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice

sudeaza elementele anteriaore de cele care vor urma, da posibilitatea reactualizarii unor date anterioare ale cunoasterii, supunerii acestora unui examen critic, decelarii a ceea ce este nou de ceea ce este perimat, impingand cunoasterea mai departe.

asigura continuitatea, consistenta,

stabilitatea si finalitatea vietii

psihice a individului.

Page 14: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Dupa particularitatile materialului de memorat:

Natura materialului Organizarea materialului Omogenitatea sau heterogenitatea

materialului Volumul materialului Alte particularitati (familiaritatea,

semnificatia, caracterul agreabil sau dezabreabil)

Dupa particularitatile subiectului care memoreaza

Gradul de implicare in activitate Gradul de semnificatie a materialului pentru

subiect Modul de invatare Nivelul reactivitatii sistemului nervos Repetitia(de detaliat in cadrul seminariilor)

II. STOCAREA, PASTRAREA INFORMATIILOR SI FENOMENUL UITARII uitarea se refera la pierderile produse in pastrare si care fac imposibile procesele de reactualizare. Uitarea poate fi:

Totala Partiala,lacunara Reproducerile eronate, inadecvate care

au la baza greseli de decodare informationala

Page 15: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

III. REACTUALIZAREA: fixarea si conservarea informatiilor, a experientei de viata, creeaza posibilitatea recunoasterii si a reproducerii lor ulterioare.

Formele memorieiMemoria senzoriala:vizuala,auditiva….Memoria cognitiva, afectiva si motorieMemoria senzorio –motorie, sociala si

autistica:

Memoria senzorio –motorie sau biologicaMemoria socialaMemoria autistica

Memoria in functie de durata stocajului:o Memoria de foarte scurta duratao Memoria de scurta duratao Memoria de lunga durata

Mecanismele memoriei

Codarea Pastrarea Extragerea

Perceptia

Este o reflectare subiectivă plus o

Page 16: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

FUNCTIILE

Informationala Adaptiv reglatrie

Scrisul

Cititul

Manipularea unui vehicul

Instalatii complexe

Tipuri de perceptie

Dupa analizator:

Este o reflectare subiectivă plus o

Page 17: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

perceptii gustativeperceptii vizualeperceptii tactileperceptii auditive

Dupa forma existentei materiei:

perceptia timpului:obiectiva,subiectiva perceptia spatiului:corecta si egocentric

GÎNDIREA Caracteristici

Leg

itatt

ile p

erc

ep

tiei principiul fon-figura sau

principiul selectivitatii

principiul similaritatii si proximitatii (apropiere) tendinta de grupare a

elementelor identice sau asemanatoare de catre

agentul perceptiv

principiul integralitatii,creierul stie sa continue,sa

umple golurile

Este un proces psihic cognitiv superior,trasatura distinctive cea mai

importanta a psihicului uman,definitorie pentru om ca subiect

al cunoasterii logice,rationale.

Page 18: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Informational-operationala

Mijlocita Generalizat-

abstracta Actionala

Indeplineste un rol central in sistemul psihic uman

Are un caracter social-cultural

Dispune de cea mai inalta forma posibila de autoorganizare si autoreglare

OPERATIILE GINDIRII

TIPURI DE GINDIRE

ANALIZA SINTEZA

GENERALIZAREA

ABSTRACTIZAREA

CONCRETIZAREA LOGICA

COMPARATIA

Page 19: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

DUPA ORIENTARE:

Directionata: 1.sistemica si logica 2.deliberata si intentionata 3.ghidata de scop

Nedirectionata:1.miscarea libera 2.spontana a gindurilor 3. fara scop plan

DUPA TIPUL OPERATIILOR PRESUPUSE: Algoritmica Euristica

DUPA FINALITATE:

Reproductiva Productiva

DUPA SENSUL DE EVOLUTIE: Divergenta Convergenta

DUPA DEMERSURILE LOGICE: Inductiva Deductiva Analogica

DUPA CARACTERUL LEGATURII CU MATERIALUL: Concreta Abstracta

DUPA VALOARE: Pozitiva Negative

DUPA NUMARUL PARTICIPANTILOR LA GINDIRE: Individuala Colecttiva

NOTIUNEA

Model informational care integreaza selectiv informatii despre insusirile esentiale,comune si

generale ale unei clase de obiecte,fenomene,relatii.

Page 20: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Concrete Abstracte Empirice Stiintifice

JUDECATILE

Individuale Particulare Generale Veridice False

CALITATILE GINDIRII

Reflectare a legaturilor dintre obiectele si fenomenele realitatii sau dintre insusirile si

semnele lor caracteristice.

Page 21: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Vastietatea

Activismul

Elasticitatea

Rapiditatea

Flexibilitatea

Mobilitatea

Independenta

Spiritul critic

Originalitatea

Evidentierea esentialului

Page 22: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

IMAGINATIA

Page 23: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

I. DEFINIREA IMAGINATIEI. ACCEPTIUNI

 

Activitatea umana nu se limiteaza la prelucrarea, inregistrarea si prelucrarea informatiilor prezente. Pentru a fi eficienta, activitatea psihica trebuie sa anticipeze, sa prevada viitorul existential. Acest lucru este posibil datorita intrarii in functiune, pe langa celelalte procese psihici, a imaginatiei care are rolul de a transforma, a modifica informatiile actuale si trecute, si mai mult de a crea noi informatii.

Studiile intreprinse in domeniul cercetarii imaginatiei, au impus cateva acceptiuni ale termenului avut in vedere:

Ø      Imaginatia ca formare sau producere de imagini: imaginatia este capacitatea omului de a produce imagini, ea insemnand fie simpla reproducere a senzatiilor in lipsa obiectelor care le-au provocat, fie creatia libera a fanteziei umane: "Termenul de imaginatie desemneaza, in limba franceza, o activitate mintala de productie de imagini, reprezentari sensibile, care se disting atat de perceptiile exterioare, cat si de conceptualizarea ideilor abstracte." (Wunenburger, 1995, p.3) In aceasta acceptiune, imaginatia este redusa la simpla senzatie sau la transpunerea informatiilor intr-o realitate care nu provine din simturi, dar conserva raporturile de situatie si de calitate.

Ø      Imaginatia ca mobilitate a spiritului: Gaston Bachelard in lucrarea "Aerul si visele", referindu-se la imaginatie spunea: ".cercetarile asupra imaginatiei sunt tulburate de falsele lumini ale etimologiei. Vrem totdeauna ca imaginatia sa fie facultatea de a forma imagini. Or, ea este mai curand facultatea de a deforma imaginile oferite de perceptie, ea este 656h71g mai ales facultatea de a ne elibera de primele imagini, cea de a

Page 24: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

schimba imaginile. Daca nu exista schimbare de imagini, unire neasteptata de imagini, nu exista imaginatie, nu exista actiune imaginanta." (Bachelard, 1997, p. 5) Ceea ce exista, sustine autorul, este perceptie, amintirea unei perceptii, memoria familiara, obisnuinta. Imaginatia estemobilitatea spiritului si nu doar simpla construire de imagini, deoarece imaginile, o data constituite, se fixeaza, se stabilizeaza, se incheaga, inlaturand posibilitatea imaginatiei de a actiona. "Pentru o psihologie completa, imaginatia este , inainte de toate, un tip de mobilitate spirituala, tipul celei mai mari mobilitati spirituale, al celei mai vivace, al celei mai vii (Bachelard, 1997, p. 6)

Ø      Imaginatia ca experimentare mintala: Jeanne Bernis considera ca imaginea trebuie interpretata in dublu sens: pe de o parte, sub forma ei cea mai simpla, saracacioasa, debarasata de calitatile obiective, in cadrul perceptiei individuale, caz in care este lipsita de originalitate, iar pe de alta parte, sub forma ei complexa, implicata in momentul creatiei mintale si practice sub forma intelegerii, actiunii si inventiei. "Imaginatia este experimentarea mintala, spiritul orientat catre previziunea apropierilor sau a excluderilor pe care el are puterea sa le prezinte inainte de a le justifica." (Bernis, 1958, p. 97)

Ø      Imaginatia ca o combinatorica mintala: Paul Popescu - Neveanu considera ca abordarea imaginatiei trebuie sa porneasca de la "dinamismul ei, potentialul combinatoric si transformativ ce duce la aparitia de noi imagini" (Popescu - Neveanu, 1977, p. 359) Una din functiile importante ale combinatoricii imaginative o reprezinta functia analitico - sintetica. Astfel, imaginatia reuneste stimulii dispersati, coreleaza diferite laturi ale vietii psihice umane si proiecteaza noi dimensiuni ale acesteia. Prin caracteristicile ei (depasirea necunoscutului si a limitelor posibilului, construirea anticipata a viitorului etc), imaginatia "se instituie ca o

Page 25: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

zona a libertatii si disponibilitatilor, ca o latura constructiva inovatoare, creatoare a sistemului psihic uman, ca un mod de a fi al personalitatii umane. " (Popescu -Neveanu, 1977, p. 382)

Sintetizand cercetarile realizate in spatiul psihologiei romanesti privind imaginatia, M. Zlate arata ca trei definitii ale imaginatiei se detaseaza:

Prima definitie apartine lui P. Popescu- Neveanu dupa care: "Imaginatia este procesul psihic de operare cu imagini mintale, de combinare sau constructie imagistica tinzand spre producerea noului in forma unor reconstructii imagistice, a unor tablouri mintale, planuri iconice sau proiecte." (Popescu -Neveanu, Dictionar de psihologie, p. 324). Celelalte doua definitii apartin cercetatorilor de la universitatea din Bucuresti, si anume: imaginatia este procesul de combinare si recombinare a datelor din experienta anterioara in vederea dobandirii unor imagini noi fara un corespondent in realitate sau in experienta noastra personala sau imaginatia este procesul de creare a noului in forma ideala.

Sintetizand, cele trei definitii fac referire la: tipul de actiune psihica implicat de imaginatie( acesta fiind constituit din combinarea, recombinarea, crearea informatiilor, spre deosebire de gandire, unde actiunile psihice sunt reprezentate de operatiile ei, sau de memorie, unde actiunile psihice sunt reprezentate de memorarea, stocarea si reactualizarea informatiilor ),  forma rezultata ( obtinerea noului, spre deosebire de memorie unde forma rezultata este de ordin reproductiv), sensul formei rezultate (noul obtinut poate fi nou atat pentru individ cat si pentru societate; de aici avem -imaginatia reproductiva si imaginatia creatoare). Definitiile formulate depasesc modul de concepere a imaginatiei in psihologia traditionala, care o leaga direct de actul elementar al reprezentarii reproductive, si unde

Page 26: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

imaginatia aparea doar ca fixare si evocare vie a unei experiente in forma imaginilor.

II. CARACTERISTICILE IMAGINATIEI

 Desi exista unii cercetatori care afirma ca imaginatia este un proces psihic intalnit si la unele specii animale (vezi A. Cosmovici, 1996!), marea majoritate a psihologilor afirma caracterul profund uman al imaginatiei aratand ca:

-         Ea este trasatura distinctiva a reflectarii constiente, intalnita numai la om, indeosebi a laturii proiective si creatoare a constiintei;

-         Se realizeaza cu instrumente specific umane (gandirea si limbajul). Ribot considera imaginatia creatoare si gandirea ca fiind procese solidare si analoage, iar pana la un anumit punct, chiar identice. Wallon nu putea concepe imaginatia in afara unor operatori verbali. Exemple convingatoare despre imposibilitatea conceperii imaginatiei in afara limbajului sunt aduse de Vigotski. El arata ca acei copii la care dezvoltarea limbajului este intarziata sunt inapoiati si in ceea ce priveste imaginatia. La fel, copiii la care dezvoltarea limbajului urmeaza o cale anormala (este vorba de surzi, care din aceasta cauza sunt si muti, incapabili de a comunica prin limbaj) manifesta o pronuntata saracie, limitare, iar uneori un caracter rudimentar al imaginatiei. Concluzia lui Vigotski este aceea ca imaginatia este legata nu numai de aparitia propriu -zisa a limbajului, ci si de momentele de dezvoltare ale acestuia.

-         Imaginatia este un mecanism psihic absolut necesar pentru viata, cunoasterea si activitatea omului;

-         Prin imaginatie omul proiecteaza, anticipa produsul activitatii inainte de realizarea lui efectiva, concreta, fapt care elimina sau diminueaza incercarile si erorile, prescurtand procesul activitatii;

Page 27: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

-         Imaginatia permite elaborarea unor planuri sau ipoteze in mersul rezolvarii problemelor; fara asemenea ipoteze activitatea subiectului ar fi la intamplare. Prin ipotezele sale realizabile individul se apropie de nemarginirea cunoasterii, se adapteaza anticipativ la ceea ce va urma, creandu-si posibilitatea de a primi confirmarea din partea practicii sociale;

-         Prin intermediul imaginatiei omul isi proiecteaza in viitor traiectoria propriei sale vieti, isi stabileste in legatura cu ea o imagine care capata valente mobilizatoare si stimulatoare pentru activitatea practica;

-         Imaginatia adauga o noua dimensiune vietii psihice -reflectarea viitorului, a posibilului -contribuind in felul acesta la desavarsirea contituitatii ei; daca procesele senzoriale reflecta prezentul, cele mnezice trecutul, imaginatia, prin reflectarea viitorului, inchide ciclul temporal. (De stabilit relatia dintre imaginatie ca proces psihic si conceptia lui C. G. Jung privind functia psihica a intuitiei!!! )

-         Imaginatia, prin toate functiile ei ne adapteaza la realitate. John Dewey considera ca imaginatia nu se preocupa de ireal, de fictiv, ci ea serveste la extinderea si completarea realului. Permitandu-i individului elaborarea de solutii noi, dandu-i posibilitatea de a se incadra in contexte noi, imaginatia contribuie la dezvoltarea capacitatilor adaptative ale personalitatii umane. Astfel, prin imaginatie, omul se poate adapta nu numai la realitatea actuala, prezenta, ci si la realitatea posibila, viitoare, nu numai la modificarile produse deja, ci si la cele care urmeaza a se produce intr-un viitor apropiat. In acest context, merita a aminti trasaturile adaptative stabilite de Jeanne Bernis:

¨      Compensarea -instinctele si tendintele care nu pot fi realizate in viata reala se descarca in starile de vis si reverie aflate la marginea vietii constiente;

Page 28: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

¨      Autismul -prin refuzul de a comunica, de a-si schimba opiniile, visatorul inchis in propriile sale vise devine un caracter dificil si atipic; totusi, refugiul gasit in reverie procura placerea naturala care se ataseaza jocului de imagini. Daca viata fictiva ramane subordonata vietii reale, ea serveste ca aparare si eliberare a efortului cotidian al psihismului ramas normal;

¨      Iluzia dorintelor zadarnice -dand o anumita forma obiectelor dorintelor, prin imaginatie putem anticipa dificultatea lor, si totodata, posibilitatea de depasire a lor;

¨      Inventia morala -imaginatia il detaseaza pe individ de restrictiile cu caracter moral, il orienteaza spre o viziune superioara celei pe care morala pozitiva o declara ca fiind cea mai buna;

¨      Intentia -este o forma de imaginatie care presupune iesirea din sine a eului si amplasarea in fata lui ca obiect; pentru artist, proiectul este izvorat din propria sa inspiratie si se impune ca opera ce trebuie realizata;

¨      Arta posibilului -imaginatia ii pune subiectului problema valorii, fiind conditia esentiala a succesului; cei care au o imaginatie slaba sunt defavorizati deoarece au sentimentul de a fi inchisi in propriile lor limite, pierzand gustul de a-si incerca aptitudinile sau de a le cultiva;

¨      Epurarea pasiunilor -un asemenea proces are loc mai ales prin arta: pasiunile inceteaza a mai fi virulente, purificandu-se de elementele perverse si plasandu -se sub semnul eternitatii;

¨      Sursa de bunatate -viata imaginativa intensa il face pe om mai bun, ii ofera posibilitatea de a se raporta la altul cu simpatie, de a empatiza;

Page 29: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

¨      Influentarea personalitatii -imaginatia exercita o puternica influenta asupra formarii diferitelor componente ale personalitatii, si chiar asupra personalitatii ca intreg.

III. FUNCTIILE IMAGINATIEI

 In analiza functiilor imaginatiei vom apela la trei criterii care sintetizeaza punctele de vedere ale psihologiei traditionale, ale pespectivei psihanalitice si ale psihologiei contemporane:

1.      Din perspectiva psihologiei traditionale, Meyerson (in G. Dumas, Nouveau traté de psychologie, 1932) traseaza functiile imaginatiei, tinand cont de dublul aspect al imaginii: concret si semnificativ:

Ø      Functia de ilustrare -imaginatia ilustreaza continuturile constiintei care prin natura lor pretind figurarea concreta, intuitiva;

Ø      Functia de realizare -consta in materializarea abstractului, astfel, imaginatia intoarce gandirea spre concretul pe care conceptul il indeparteaza;

Ø      Functia de indicare -imaginatia marcheaza un continut, il delimiteaza, il asociaza cu altele, il opune unuia sau altuia;

Ø      Functia de semnificare -imaginatia explica, rezuma, precizeaza, serveste gandirii care generalizeaza, marcheaza fluiditatea gandirii, continuitatea experientei personale, evoca, anticipa si retine ceea ce este semnificativ

2.      Din perspectiva psihanalitica, Blazer (1964) identifica urmatoarele functii ale imaginatiei:

Ø      Descarcare tensionala

Ø      Proiectare

Ø      Substituire

Page 30: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Ø      Compensare

3.      Din perspectiva psihologiei contemporane sunt evidentiate urmatoarele trei functii:

Ø      De expresie a realului, simtit sau gandit;

Ø      De deformare a realului, fie pentru a-l stimula, fie pentru a-i explora posibilitatile,

Ø      De relevare a unui real ascuns.

IV. PROCESELE IMAGINATIEI

 In combinarea si recombinarea informatiilor, impresiilor, ideilor din experienta anterioara, imaginatia utilizeaza o serie de procedee, cum ar fi:

·        Aglutinarea -contopirea intr-un intreg a diverselor elemente disparate. Acest procedeu este intalnit in mitologie unde intalnim figuri precum: Sirena, Centaurul, Ianus cu doua fete etc;

·        Amplificarea sau diminuarea unor trasaturi fizice sau morale. Procedeul este intalnit in basme si literatura romantica in figuri reprezentative ca: Fat -Frumos, Zmeul cel rau, Ileana Cozanzeana, pitici etc;

·        Diviziunea sau rearanjarea -impartirea in elemente a unor obiecte, procese sau schimbarea ordinii lor (asa cum se intalnesc acestea in arta);

·        Adaptarea unui obiect sau principiu functional la situatiile concrete (de exemplu, in domeniul instrumentelor electro -casnice);

·        Modificarea unor insusiri -forma , marime, culoare;

·        Substitutia -inlocuirea unor obiecte cu altele (in domeniul constructiilor);

·        Schematizarea din domeniul stiintelor exacte sau din domeniul artei -de exemplu caricaturile;

Page 31: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

·        Analogia -tranpunerea solutiei gasite intr-un domeniu de activitate, in alt domeniu; (Gordon a descris urmatoare le forme de analogie: personala   -identificarea creatorului cu obiectul de studiu, proiectarea lui in datele problemei;directa -raportarea obiectului cercetat la un altul, dintr-un domeniu invecinat; simbolica   -considerarea problemei sub forma de imagini globale; fantastica -inlocuirea realului cu fantasticul, magicul);

·        Multiplicarea si omisiunea elementelor componente (balaurul cu sapte capete, trenurile suprapuse);

·        Tipizarea -redarea generalului prin intermediul individualului (se intalneste in literatura, unde se propun personaje -tip).

V. FORMELE IMAGINATIEI.

 

In clasificarea imaginatiei sunt utilizate mai multe criterii. Dintre acestea enumeram:

1. Dupa prezenta sau absenta intentiei, a efortului voluntar in actul imaginativ avem: imaginatia voluntara, cu scop si imaginatia involuntara, fara scop. Imaginatia voluntara este superioara celui involuntare, este mai productiva deoarece determina focalizarea si concentrearea constiintei intr-o directie prestabilita. Dar, in acelasi timp, imaginatia voluntara este mai saracacioasa, mai schematizata deoarece tinde sa urmareasca modelele cognitive standardizate (apeleaza mai ales la procedeele algoritmice ale gandirii). Din aceasta cauza este mai putin originala fiind constransa in respectarea regulilor, normelor impuse de gandire si de domeniul de activitate in care ea se manifesta. Imaginatia involuntara se caracterizeaza prin spontaneitate, aplelarea la resursele inconstientului, are un grad mai mare de flexibilitate si libertate.

Page 32: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

In imaginatia voluntara avem urmatoarele forme: imaginatia reproductiva (in care produsul obtinut este nou doar in raport cu experienta individului); imaginatia creatoare (produsul creat este nou pentru societate); visul de perspectiva (visare activa cu ochii deschisi, dirijata prin proiecte realizabile, in acord cu puterile subiectului si cu cerintele societatii).

In imaginatia involuntara avem: visul din timpul somnului   (bazat pe slabirea reglajelor constiente si pe asociatii care au la baza structura inconstientului personal) si reveria   (visarea pasiva cu ochii deschisi, relaxarea gandirii, proiectarea fantezista in viitor).

2. In functie de calitatea produsului imaginativ, Osborn (1959) stabileste trei forme principale , si anume:

·        Formele absurde sau imaginatia deviata : halucinatiile, delirul, complexul de inferioritate, complexul de martir, visul din timpul somnului, reveria, frica anxioasa.

·        Formele abia constructive: imaginea vizuala (imaginea mentala a dorintelor), imaginatia speculativa (sau intuitiva), imaginatia reproductiva (reconstruirea spontana a unor imagini din trecut), vizualizarea structurala (constituirea unei imagini cu sens pornind de la un desen), imaginatia substitutiva (transpunerea in locul sau in rolul altora, avand la baza relatia simpatetica).

·        Formele foarte constructive: imaginatia anticipativa (incearca sa prevada ceea ce se va intampla in viitor, pe baza datelor de care dispune), imaginatia expectativ -creatoare (anticipatia realizata tinde de a fi pusa in aplicare), imaginatia creatoare propriu -zisa ( inventia).

3. In functie de domeniul de activitate in care este implicata putem delimita urmatoarele forme

Page 33: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

imaginative:imaginatia artistica, literara, stiintifica, tehnica, muzicala etc.

ATENTIA

CARACTERISTICILE:

Orientarea precisa Selectivitatea Concentrarea

se definește ca funcție sau mecanism de orientare, focalizare și fixare a

conștiinței asupra unui obiect, sarcini, întrebări, probleme, etc.

Page 34: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

FORMELE ATENTIEI

Volumul

Stabilitatea

Insusirile atentiei Concentrarea

Mobilitatea(flexibilitatea)

Distributivitatea

Atentia voluntaraAtentia involuntaraAtentia habituala sau postvoluntara

Dupa natura reglajului

Atentia externaAtentia interioaraDupa locul

obiectului aflat in centrul atentiei

Page 35: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Limbajul

FUNCTIILE LIMBAJULUI

Functia de comunicare Functia cognitiva de integrare,conceptualizare si

elaborare Functia expresiva Functia persuasiva sau de convingere

colocviu

dialog

monolog

solilocviu

scris

oral

intern

extern

paraverbal

nonverbal

verbal

Limbaj

Page 36: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Functia reglatorie Functia ludica Functia dialectica Functia factica(factuala)

MONOLOGUL:

Primar sau superior elaborate Comunicativ sau pentru sine Normal sau pathologic

Limbajul scris mesaje,semne grafice,cuvinte,fraze.

CO

MU

NIC

AR

EA

Prin gesturi

Afectiv-expresiva

Practic -operativa

Atitudinala

Limbajul oral

Prin scris

Prin simboluri logice

Limbajul este mijlocul de vehiculare al limbii, el presupune transformarea

elementelor limbii in elemente proprii, ori pentru aceasta este necesara

constientizarea laturii fonetice, grafice si semantice a cuvintelor, trecerea de la

structuri semantice simple (cuvinte izolate) la structuri semantice complexe

Page 37: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Limbajul intern Forma automatizata:deprinderi

Forma pasiva:ascultare,intelegere

Forma anticipative:se planifica

Vorbirea interna

AFECTIVITATEA

Procese afective

Dispozitii afective Afecte Emotii Sentimente Pasiuni

D. buna Frica Teama Intelectuale Pozitive

Se refera la acele trairi specifice datorate raportului dintre starile interne ale subiectului vizavi de

factorii exerni cu care interactioneaza.

Procese afective-fenomene psihice complexe caracterizate prin

modificari fiziologice,printr-un

comportament marcat de expreii emotionale si trairi

subiective.

Page 38: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

D. proasta Groaza Surpriza Morale Negative

D.organica Furie Tristetea Estetice Extra-

Disperare Dezgustul profesionale

Veselie Furia

Mirare… Anticiparea

Acceptul

Bucuria

Page 39: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]
Page 40: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Proprietatile proceselor afective

Placut-neplacutStenic-astenicPolaritatea

Forta,tariaProfunzimeaIntensitatea

Emoţii anticipative Emoţii curente Emoţii reziduale

Durata stării afective

Trecerea în interiorul aceleiaşi trăiri emoţionale de la o fază la alta, fie trecerea de la o stare afectivă la una complet diferită

Mobilitatea

MimicaPantomimicaSchimbarea vociiModificarile de natura vegetativa

Expresivitatea

Funcţia acestora este de a semnaliza evenimentele relevante pentru preocupările individului, de a declanşa şi susţine comportamente specifice menite a ajuta în rezolvarea diverselor probleme

Utilitatea

Page 41: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Rolul expresiilor emotionale

rolul de comunicare rolul de influenţare a conduitei altora  în vederea

săvârşirii unor acte rolul de autoreglare  rolul de contagiune rolul de catharsis(de accentuare sau de

diminuare a însăşi stării afective)

FUNCTIILE AFECTIVITATII

O emotie este o stare afectiva pe care o experimentam, o reactie subiectiva fata de mediu care este insotita de schimbari organice  (fiziologice si endocrine) ale unei origini innascute, influentata de experienta. Emotiile au

ofunctie de adaptare a organismului nostru fata de tot ceea ce ne inconjoara. Este o stare care vine asupra noastra

Functia timica

Functia de

echilibrare

interioara

Functia de

unificare a vietii

Functia expresiva

Functia de

reglare a conduitei

 

Functia de

anticipare

Page 42: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

deodata si brusc, sub forma unor crize mai mult sau mai putin violente si mai mult sau mai putin trecatoare.

Clasificarea proceselor afective

Primare Complexe

 

Superioare

 Include si emotiile soc (doar opinie, se

considera separat). Se caracterizeaza prin

nivel foarte scazut de constientizare sau

intelectualizare, ca si traire sunt destul de

intense, slab organizate, mai putin

elaborate cultural, tind sa scape de sub controlul constient.

Se deosebesc printr-un grad mai inalt de

constientizare si intelectualizare

Se caracterizeaza printr-un grad mai

inalt de intelectualizare,

sunt bine constientizate si au o raportare

valorica, cu referinta nu la un

obiect sau activitate, ci la

tonul afectiv al

proceselor cognitive trairile

afective de provenienta organica

 Afectele

emotiile curente

 dispozitiile

 emotiile superioare

 sentimentele  pasiunile

Page 43: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

EMOTIILE

SENTIMENTELE

Caracteristici:

Sentimentele sunt ample structuri de tendinte si aspiratii, relativ stabile, care orienteaza, organizeaza, declanseaza si regleaza conduit

Mediul social are o influenta hotarâtoare asupra aparitiei, structurii si evolutiei sentimentelor. în primul rând, societatea reglementeaza modul de manifestare a trairilor afective

Profunzimea sentimentului si intensitatea lui Tendinte de organizare si de generalizare a sentimentelor Varietatea sentimentelor este extrem de mare

TEAMA

Anticiparea unei

amenintari sau unui

pericol care produce

anxietate, incertitudin

e si insecuritate

TRISTETE

Mahnire, singuratatepesimis

m

BUCURIE

Distractie, euforie

gratificatie fericire, un sentiment

de comfort, securitate

AVERSIUNE

Neplacere, dezgust, de obicei ne

indepartam de

subiectul care

produce aversiune

in noi.

SURPRIZA

Soc, uimire,

consternare. Este foarte

trecatoare. Ar putea exista o

aproximare cognitiva pentru a sti ce se

intampla.

FURIE

Manie, iritare,

resentiment, furie,

iritabilitate

Page 44: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

PASIUNILE

Inferioare Comune Superioare

VOINTA

Vointa

se realizeaza in stransa legatura cu

activitatea umana

prin care se satisfactrebuinte, se prefigureaza si se implinesc

Sint legate cu exagerarea trebuintelor

fiziologice,sint de regula patimi cu

efecte distructive si autodistructive.

Sint concretizate in atasament

deosebit fata de persoane,actiuni extraprofesionale

de colectionar,sportive,artistice,stiinti

fice.

Se caracterizeaza printr-oinalta valoare

sociala si prin noblete spiritual.

Procesul psihic ce se manifesta prin actiuni constiente,

orientate spre realizareaunor scopuri prestabilite ce pornesc de la anumite motive, implicand invingerea unor obstacole, prin

eforturi adecvate.

Page 45: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

idealuri, se tinde catre noi aspiratii.

FAZELE VOINTEI

Actualizarea motivelor Lupta motivelor

Luarea hotaririiExecutarea hotaririi Evaluarea

CALITATILE VOINTEI

Page 46: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

1. Puterea vointei 2.Perseverenta 3.Promtitudinea 4.Independenta vointei

5.Spiritul de disciplina

CARACTERUL

VOIN TA

ACTIVITATEA UMANA

ACTIUNI

OPERATII

De natura motrica

De natura intelectuala

SIMPLE SI DE

SCURTA DURATA

COMPLEXE SI DE LUNGA DURATA

Page 47: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

FACTORII FORMARII TRASATURII DE CARACTER

Familia Mediul scolar Grupul de prieteni Mediul social Mass-media

CLASIFICAREA TRASATURILOR DE CARACTER

O totalitate de insusiri complexe ce distinge un om

de altul,conturind un portret psihologic

individual,relativ stabil.

O insusire psihica,care consta din totalitatea

calitatilor ce le poseda omul ce le exprima atitudinea lui fata de tot ce-l inconjoara si

TRASATURILE CARACTERULUI

Page 48: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]
Page 49: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Insusirile caracterului:

Buna educatie morala a caracterului Plinatatea caracterului Integralitatea caracterului Determinarea caracterului Puterea caracterului Fermitatea caracterului Echilibrul caracterului

Tipuri de caracter

Insusire Aptitudine Talent Geniu

Dupa predominarea ratiunii,vointei,emotiil

or

Dupa introversiune si extroversiune

Dupa gradul de independenta

Tipul rational Tipul emotiv Tipul volitiv

Tipul introvert(care este concentrate in sine,inchis,ginditor)

Tipul extrovert(care este

deschis,active,sociabil)

Tipul conformist(cade

de acord cu parea altcuiva)

Tipul independent(are

convingeri personale si ia

decizii independente)

Page 50: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

APTITUDINILE

Schema structurala a unei aptitudini

Aptitudinile reprezinta un complex de procese si însusiri psihice individuale, structurate

într-un mod original, care permite efectuarea cu succes a

anumitor activitati

  APTITUDINILE repezinta insusirile pe care o persoana le

poate proba in

mod constant in desfasurarea unei activitati in care obtine rezultate

apreciate drept optime.

veriga informationala veriga procesual-

operatorie

Veriga de reglare

veriga dinamogena si de autointarire

veriga executiva

 una de selectare si orientare

valorica 

alta de coordonare, optimizare si perfectionare,

reprezentata de functia evaluativ-

critica a constiintei si de

vointa 

Page 51: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Caracteristicile aptitudinilor

Tipuri de aptitudini:

Dupa sfera de manifestare: - aptitudini privind sfera publica - aptitudini privind sfera privata

Dupa aspectele psiho-fizice implicate: - senzorial perceptive- intelectuale - motorii Dupa gradul de operationalitate in aplicare: - aptitudini

generale si

aptitudinea diferenţiază indivizii între ei, elementul principal fiind

randamentul (comportamentul eficient) cantitativ şi calitativ

nu orice însuşire este aptitudine, ci numai cea care favorizează

desfăşurarea unei activităţi cu rezultate supramedii

nivelul de dezvoltare şi funcţionalitate a aptitudinilor poate fi evaluat după:

rapiditate, volum, precizie, originalitate, eficienţă

aptitudinile sunt atât premise, cât şi rezultate ale învăţării

sunt un “aliaj” între ereditar şi dobândit (exerciţiu, efort, interes,

mediu)punerea în valoare a aptitudinilor şi

obţinerea performanţelor în activitate sunt condiţionate de participarea altor

componente ale personalităţii: motive, interese, scopuri, efort voluntar,

perseverenţă.aptitudinile se deosebesc de alte

componente ale personalităţii (cunoştinţe, priceperi, deprinderi)

Page 52: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

- aptitudini speciale.

CLASIFICAREA

Aptitudini complexe Aptitudini simple

În funcţie de gradul de complexitate

În funcţie de specificul activităţii solicitante

Aptitudini speciale

Sportive Pedagogice

Tehnice

Aptitudini generale

Mnezice

Senzorial-perceptive

Intelectuale

Page 53: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Cunoasterea si dezvoltarea aptitudinilor :

Aptitudinile difera de la o persoana la alta – in conditii de

educatie similara unii oameni obtin performante mai ridicate

decat ceilalti;

Gradul inalt de dezvoltare a unei aptitudini = talentul Activitatile creatoare de insemnatate istorica = geniul Exersarea aptitudinilor si atingerea unei eficiente

deosebite prin

acumularea de experienta = formarea CAPACITATILOR

In orientarea spre o profesie trebuie sa se tina cont nu numai de

dorintele, motivatiile, aspiratiile persoanei, ci si de aptitudinile

necesare respectivei sfere de activitate.

Pentru cunoasterea aptitudinilor personale se poate apela la

diverse teste psihologice, de testare a inteligentei, aptitudinilor,

etc. in vederea unei bune orientari socio-profesionale.

ACTIVITATEA

Reprezintă modalitatea cea mai naturală şi veridică de exteriorizare şi obiectivare a organizării psihice interne a omului, de atestare a valenţelor instrumental-creative, temperamentale şi caracteriale ale profilului personalităţii sale.

Page 54: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Structura activităţii

Structura activităţii, fiind un sistem foarte complex, include şi asemenea elemente, cum ar fi:

rezultatele; controlul şi autocontrolul; aprecierea şi autoaprecierea; determinarea liniilor de perspectivă

(planurilor de viitor)

Cunoaste lumea inconjuratoare

Creaza conditii materiale

Creaza produsele stiintei,literaturii,muzicii..

Il formeaza si transforma pe om

Omul transforma lumea din jurul sau.

Page 55: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

-

imaginea conştientă a rezultatuluiceea pentru ce omul acţioneazăSCOPUL

accentul stimulator(idei,gânduri)mobilul, care declanşează, susţine energetic şi orientează acţiunea

MOTIVUL

ceea ce trebuie făcut, întreprinsinterne, subiective şi externe, obiectiveacceptabile sau licite şi inacceptabile sau ilicite

MIJLOCUL

actele de răspuns la influenţele mediului, funcţia fiziologică a organismelor vii.funcţiile psihofiziologice-asigurarea fiziologică aproceselor psihice

MISCARILE

procesul, orientat spre realizarea scopuluiinterne,externe,obiective,voluntare,involuntare,congenitale,dobindite,simple,complexe

ACTIUNILE

caracterizează partea tehnică de îndeplinire a acţiunii

OPERATIILE

sunt elemente constitutive ale activităţii, întotdeauna orientate asupra unei sau altei activităţi practice şi sunt strâns corelate cu acţiunile

CUNOSTINTELE

sunt elementele activităţii, ce-i permit omului să realizeze ceva de calitate superioară, de exemplu să efectueze nişte acţiuni, operaţii exact şi corect

PRICEPERILE

componentele total automatizate,realizate la nivelul controlului inconstient.

OBISNUINTELE

sunt un element al activităţii, însuşite în procesul practicii vitale, acţiuni, ce devin necesitate

DEPRINDERILE

Page 56: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Etapele activitatii

Determinarea scopului Etapa planificarii Etapa realizarii activitatii Verificarea Evaluarea

FORMELE ACTIVITATII

FELURILE ACTIVITATII

Dupa natura

produsului

Materiala

Spirituala

Dupa procesul

psihic implicat

Cognitiva

Afectiva

Volitiva

Dupa locul ocupat

Principala

Secundara

Dupa evolutia

ontogenetica

Joc

Invatare didactica

Creatie

Munca productiva

Dupa gradul de

constientizare

In intregime constienta

Cu comportamente automatizate

Functional,Sportiv,Didactic,De azart,Constructiv ,Intelectual,Colectiv,Pe roluri...JoculTrecerea unui sistem instruibil de la o stare de neinstruire la una de pregatire , care permite realizarea unor obiective specifice de reglareInvatarea

Este o activitate de bază, cu scop bine determinat a omului, orientată spre schimbarea şi modificarea mediul extern pentru a-şi satisface necesităţile sale materiale şispirituale

Munca

este angrenarea componentelor psihice şi psihofizice ale creativităţii în vederea realizării proiectului mental şi obţinerii produsului nou.

Creatia

Page 57: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

CREATIVITATEA

Calitati:

Productivitatea Utilitatea Eficienta Valoarea Ingeniozitatea Noutatea

Originalitatea

Caracteristicile persoanelor creative:

Niveluri ale creativitatii: 1.Creatia expresiva

2.Creatia productiva

3.Creatia inventiva

4.Creatia inovatoare

5.Creatia emergenta

Coeficient intelectual (IQ)

deasupra mediei

Imaginatie creatoare, in care un rol important il

au procesele afectiv-emotionale

Aptitudini speciale in domeniul in care creeaza

Gandirea creatorului este

caracterizata prin productie divergenta

Motivatie intrinseca.

Caracter perseverent in

munca, chiar preferinta

pentru complex si dificil

Prin creativitate se intelege capacitatea sau aptitudinea de a

realiza ceva original. Actulcreator este insa un proces de elaborare prin inventie sau

descoperire,cu ajutorul imaginatieicreatoare, a unor

idei sau produse noi, originale de mare valoare si aplicabile in diferite domeniide activitate.

Page 58: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

Factorii creativitatii

Factori nonintelectuali

Factori exterior-conjucturali

particularităţile sociale, istorice, clasa socială, grupul de care aparţine individul,condiţiile materiale

Factori interiori-structurali

IntelectualiAfectiv-emotionaliFactori de personalitate

Factori psiho-sociali

Ambianţa relaţionalăClimatul psihosocial al individului

Factori socio-educaţionali

Nivelul educaţionalInfluenţele educative ale familiei, instituţiilor de învăţământ, colectivelor de muncă

Motivatia

nevoia de ordonare a complexităţii,de senzaţii tarinevoia de a excelatendinţa de asumare a riscului

Caracterul

puterea de muncăperseverenţarăbdareaconştiinciozitateainiţiativacurajulindependenţanonconformismul

Afectivitatea

asigură energizarea şi valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale

Temperamentul

influenţează mai ales stilul activităţii creatoare, continuu sau în salturi, care poate influenţa productivitatea şi eficienţa

Rezonanta intima

modul în care experienţele trăite se reflectă la nivel individualtipulcentripetal,orientat spre propria interioritate, şi tipul centrifugal, orientat spre mediul exterior

Factori intelectuali

Inteligenta Spiritul perceptivStilul cognitivAptitudinil

e creativeImaginatia

Page 59: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

FACTORI BIOLOGICI

FACTORI SOCIALI

Indică nivelul superior până la care se pot dezvolta potenţele creative înnăscute, dar fără a garanta, în mod obligatoriu,atingerea acestora.Ereditatea

Creativitatea are un parcurs invers proporţional cu vârsta,datorită creşterii puterii de judecată, dezinteresul sistemului şcolar faţăde creativitate, diminuarea plasticităţii, diminuarea motivaţiei,scăderea puterii şi rezistenţei fizice, a acuităţii vizuale şi a stării de sănătate, în general.

Virsta

Productivitatea de tip creativ presupune o îmbinare a caracteristicilor femeilor cu cele ale bărbaţilor,sensibilitate şi deschidere, dar şi independenţă în gândire, deci şi o divergenţă a gândirii.

SexulCreaţia are o valoare autoterapeutică,întrucât creatorul înţelegând că poate găsi frumuseţea chiar în suferinţă,îşi găseşte argumente pentru a-şi forma o viziune pozitivă asupra lumii.Astfel, suferinţa sau boala îl pot determina pe individ să facă restructurări, reorientări,deschideri către alte perspective,supracompensări, posibilităţi de cunoaştere noi.

Sanatatea mentala

Condiţii socio-economice şi culturale

Condiţii educative

Orice personalitate

creatoare este influenţată de epoca, clasa, familia, grupurile

cu care

vine in contact şi din care face parte. Astfel, putem vorbi de

situaţie

creativă şi de climatul creativ care cuprinde totalitatea

particularităţilor ambientale, materiale şi psihosociale, ce pot

In această subcategorie sunt incluse

influenţele exercitate de două instituţii

principale, familia şi şcoala

Page 60: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

STADIILE CREATIVITATII

Stadiul pregatitor Stadiul incubatieiStadiul iluminariiStadiul verificarii

Page 61: Psihologia - Curs Schematic.[Conspecte.md]

PERSONALITATEA