Introducere in neurostiinte

PSIHODIAGNOZA APTITUDINILOR SI INTELIGENTEI

PRIMA SCALA DE EVALUARE A ABILITATILOR MENTALE : BINET-SIMON

La finele secolului XIX, odat cu introducerea invatamentului obligatoriu in Franta a aparut si nevoia depistarii copiilor care nu fac fata programei scolare nornale.

Ca urmare, ministerul educatiei i-a trasat sarcina lui Alfred Binet cel mai mare psiholog francez al vremii de a crea un instrument capabil a prezice adaptarea la programa scolara.

Scopul initial al lui A. Binet si Th. Simon a fost de a elabora o metoda psihologica de diagnostic stiintific al starilor inferioare ale inteligentei.

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligentei

Binet si Simon elaboreaza o serie de probe de dificultate crescinda, corespunzatoare nivelelor dezvoltarii intelectuale la normali, pentru a stabili astfel cu citi ani este un individ in intirziere, sau in avans

Inteligenta fiind conceputa ca un complex, probele trebuie sa fie eterogene, pentru a cuprinde cit mai multe fatete ale ei.

Binet si Simon considera ca exista dreptul de a suspecta de intirziere mintala orice copil care pina la 9 ani are doi ani de intirziere scolara, sau trei ani de intirziere scolara dupa ce a depasit aceasta virsta, daca ea nu poate fi explicata prin numarul mare de absente, sau prin alte cauze evidente.

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligentei

Binet admite ca nereusita in adaptarea la conditiile scolare este uneori determinata de un alt aspect al inteligentei decit cel masurat de el, adica decit ritmul dezvoltarii intelectuale; nereusita poate fi cauzata de faptul ca nu este dezvoltata inteligenta solicitata in scoala, adica inteligenta verbal-abstracta, dar si de particularitati ale caracterului, de conditiile de mediu in care se dezvolta copilul

Astfel, reusita scolara cere pe linga inteligenta atentie, caracter, motivatie si anumite deprinderi. Ultimele aspecte nu pot fi puse in evidenta intr-un examen al inteligentei, a carui durata nu e bine sa depaseasca 30-40 de minute; in plus, copilul nu-si manifesta deficientele de atentie, de motivatie, in toata amploarea lor.

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligentei

ETATEA MENTALA SI ETATEA CRONOLOGICA

Unicul indice psihometric folosit de Binet este etatea mintala (EM). El stabileste avansul (accelerarea) sau intirzierea (retardarea) in dezvoltarea intelectuala, fata de dezvoltarea normala, prin diferenta dintre etatea cronologica (Ec) si EM.

Astfel, daca copilul cu EM=6 ani are EC=9 ani, inseamna ca el prezinta o intirziere mintala de 3 ani (EC-EM)

Daca se obtine un nivel mental global (EM) de 9 ani mintali, aceasta inseamna ca dezvoltarea sa mentala corespunde nivelului atins de copilul cu etatea cronologica (EC) de 9 ani si e normal dezvoltat din punct de vedere intelectual.

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligenteiIn pofida indicatiilor lui Binet, in practica psihodiagnostica s-a ajuns deseori la asimilarea copilului intirziat mintal cu cel normal de aceeasi EM, desi EM identica poate sa ascunda diferente structural-functionale importante

Aceeasi diferenta (EC-EM) de trei ani, de exemplu, are semnificatii diagnostice variabile, in functie de virsta reala a copilului examinat: ea denota o intirziere mentala cu atit mai grava, cu cit EC este mai mica.

Binet arata ca in diagnosticarea intirzierii mentale, trebuie sa se ia in considerare atit nivelul mental (EM) cit si virsta copilului (EC). Dar el n-a reusit sa depaseasca indicele diferentei lor : EC - EM

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligenteiCOEFICIENTUL DE INTELIGENTA

Stern in 1912 propune ca EM sa fie impartita la EC si obtine astfel coeficientul de inteligenta: CI = EM/EC

Coeficientul de inteligenta ar reflecta ritmul dezvoltarii intelectuale

Terman in 1916 inmulteste citul dintre EM si EC cu 100 (pentru a nu se opera cu numere zecimale), formula coeficientului de inteligenta devenind: CI = EM/EC x 100

CI este un indice de virsta care consta in raportul dintre doua performante: performanta reala a subiectului (exprimata prin EM) si cea asteptata, in functie de etatea sa cronologica. Un copil cu EC = 10 ani si EM = 8 ani, de exemplu, parcurge in 10 ani drumul pe care copilul normal il parcurge in 8 ani.

Raportul dintre drumul parcurs in mod real (EM) si timpul necesar parcurgerii lui (EC), deci CI exprima viteza dezvoltarii intelectuale

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligentei

PREZENTAREA SCALEI BINET-SIMON (B-S)

Procesul unitar al construirii Scalei B-S cunoaste trei etape succesive 1905, 1908 si 1911 de-a lungul carora se observa transformari fundamentale ale ei, atit in privinta scopului urmarit cit si in finetea realizarii instrumentului Versiunea cea mai folosita este cea dezvoltata de catre Terman la universitatea Stanford in 1916, de aici si numele scalei Stanford-Binet

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligentei

Binet si Simon alcatuiesc in 1905 o lista de 30 de probe (teste) pe care o aplica unei populatii spitalizate de intirziati mintal, nu atit in scopul validarii ei, ci pentru a verifica gradele intirzierii mintale, cunoscute a priori: idiotul este intirziatul mintal care nu ajunge la insusirea limbajului oral, imbecilul nu poate insusi limbajul scris, iar debilul mintal, care invata scris-cititul, este incapabil de abstractizari

Scala B-S 1908 este primul test de dezvoltare care permite clasificarea ierarhica a copiilor normali dupa criteriul reusitei. Nivelele mintale examinate prin intermediul scalelor de la 3 la 13 ani sint definite nu prin imaginile statice ale idiotului, imbecilului si debilului mintal ci prin virstele copilariei. Testele sint grupate in nivele, etati mintale, dar numarul testelor variaza inca de la o virsta la alta (de exemplu, in timp ce la 7 ani sint cuprinse 5 teste, la 13 ani sint doar 2).

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligenteiScala definitiva BS din 1911 cuprinde 54 de teste, grupate in 11 nivele mintale (8 nivele mintale de la 3 la 10 ani inclusiv, 12 ani, 15 ani si nivelul adult), diagnosticate cu cite 5 teste, exceptie facind EM de 4 ani ( 4 teste). Aceste imbunatatiri permit calcularea mai precisa a EM. Etatea mentala de baza este nivelul la care subiectul rezolva toate probele. Pentru rezolvarea corecta a fiecarui test, situat la nivele superioare etatii mintale de baza, se adauga 1/5 de an. De exemplu, daca un copil rezolva toate probele de la 7 ani ani, 4 de la 8 ani si 2 de la 9 ani, etatea sa mintala va fi de 8 ani si 1/5, adica aproximativ 8 ani si 2 luni mintale

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligenteiIata seturile de probe ale scalei, impreuna cu functiile si operatiile mintale pe care Binet si Simon le considerau implicate in rezolvarea lor :

Numirea zilelor.gradul de insusire a unor notiuni de timpCopierea a 2 desene..memorie intuitiva imediataOrdine verbale.functie reglatoare a limbajuluiData zilei..gradul de insusire a unor notiuni de timpLunile anuluiidemRepetarea a 6 cifre.stabilitatea atentiei atentiei; capacitatea de memorare mecanicaRepetarea unei propozitii.memorie verbala imediataFormarea unei propozitii..gindire asociativa, inventivitateAsezarea de greutati..comparatie la nivelul actiunilor concreteRepetarea a 3 cifre in mod inversstabilirea atentiei, memorie mecanica imediata, capacitate de restructurareNotiuni opuse..operativitatea notiunilor

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligenteiProbleme de calcul mintal II..deprinderi intelectualeFapte diverseexperienta cotidianaProbleme de calcul mintal I deprinderi intelectualeLacune in desene ..spirit de observatie, reprezentariCritica frazelor absurde.criticismul gindirii verbaleJoc de combinare..gindire concret-intuitivaAsemanari din amintirecapacitate de comparatieCombinatii spatialeimaginarea mintala a actiuniiRepetarea a 4 cifre in ordine inversa.stabilitatea atentiei, memorie mecanica imediata, capacitate de restructurareAratarea asemanarilor..capacitate de comparatieIntrebari grelecapacitate de intelegere verbalaFigurile lui Abelson.functia reglatoare a limbajuluiPoveste in imagini..spirit de observatie, gindire cauzalaCautarea mingii..capacitate de anticipare, de planificare mintala a activitatii

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligenteiReproducerea de cuvinte in ordine inversastabilitatea atentiei, memorie mecanica imediata, capacitate de restructurare a unei serii de informatiiProbleme de calcul mintal IIImobilitatea gindirii, deprinderi intelectualeCuvinte fara legaturacapacitate de combinare verbala; gindire logicaRepetarea unei propozitii..memorie verbal-logica

Caracterul compozit al Scalei B-S nu se datoreaza neglijentei, ci in primul rind conceptiei globaliste alui Binet despre inteligenta. Scala B-S este un test predominant verbal de inteligenta globala

Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligenteiLimitele scalei Binet-Simon

fiind predominant verbala ii defavorizeaza pe copiii cu tulburari de limbajreusita la probe este determinata in mare masura de factorii social-educativi. Scala B-S ea masoara inteligenta prin evaluarea cunostintelorpina la 13 ani notiunea de virsta mintala are o acoperire in realitate deoarece la copii virsta mintala constituie unitatea de masura a avansului sau a intirzierii in dezvoltarea intelectuala. Ulterior insa, diferentele intre indivizii de o anumita virsta pot fi mult mai pronuntate decit cele dintre doua virste succesive. a existat un dezacord in ceea ce priveste fixarea virstei mintale presupusa maxima pentru adultnici pentru perioada copilariei exprimarea nivelului intelectual in termeni de virsta mintala nu este pe deplin adecvata Psihodiagnoza aptitudinilor si inteligentei