psihiatrie
DESCRIPTION
psihiatrieTRANSCRIPT
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 1
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 2
Educatia sanitara pentru prevenirea bolilor psihice
- igiena sarcinii o a se evita traumele psihice
o stari tensionale o alcoolul
o tutunul - asigurarea unui climat familial cald
- abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente - asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la
locul de munca - informarea tinerilor casatoriti asupra cerintelor vietii de familie
- orientarea profesionala conform aptitudinilor si dorintelor
individului - pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente in viata
o pensionarea o menopauza
- evitarea surmenajului psihic - pentru evitarea starilor depresive
- a sentimentului de inutilitate - a starii de nervozitate
- regim de viata echilibrat o alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus
o activitate reconfortanta - evitarea consumului de
o droguri, o alcool,
o condimente,
o cafea in exces - tratarea precoce a afectiunilor organice
o endocrine o metabolice
o renale o cardiace
o neurologice
Evaluarea functiilor psihice
- nivel de constienta o un pacient constient raspunde promt la intrebari si percepe
ceea ce se intimpla in jurul sau
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 3
o pe masura ce constienta se diminueaza, este mai putin
capabil de a se concentra o pentru evaluarea nivelului de constienta se poate utiliza
scara Glasgow
scara Glasgow
Semne Raspuns Scor
Ochi Deschidere spontana 4
Deschidere la comanda verbala 3
Deschidere la stimulare
dureroasa
2
Fara raspuns 1
Raspuns verbal
Orientat + conversatie 5
Dezorientat + conversatie 4
Cuvinte neadecvate 3
Sunete neinteligibile 2
Fara raspuns 1
Raspuns
motor
Raspuns la comanda 6
Raspuns la stimuli durerosi 5
Retragere la stimuli durerosi 4
Retragere de decorticare
(flexia membrului superior si hiperextensia membrului
inferior)
3
Postura de decerebrare (hiperextensia membrelor)
2
Fara raspuns 1
Scor total 3 15
Scorul normal = 14-15 Scorul 7 = stare de coma
- comportament si infatisare o se vor observa atitudinile si reactile pacientului in timpul
examenului fizic o aspectul sau reflecta modul cu care se percepe
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 4
- vorbire, limbaj
o se va cere pacientului sa numeasca obiecte care ii sunt aratate si sa citeasca cu voce tare fraza simple
- capacitatea de a intelege si rezolva probleme prin teste si convorbiri
- orientare sa redea corect locul unde se afla, de cind, data prezenta
- invatare sa demonstreze modul de efectuare a igienei cavitatii bucale
- memorie imediata, recenta, trecuta o se va cere sa repete o serie de numere, crescind progresiv
numarul cifrelor o se va cere sa isi aminteasca evenimente produse in ziua
respectiva o se va cere sa numeasca antecedente medicale sau
familiale, sa-si spuna data nasterii
- gindirea se va cere sa interpreteze fraze simple, sau sa le explice
- judecata va fi pus sa explice ce va face in anumite situatii - functia senzoriala si de perceptie
o se vor oferi diversi stimuli luminosi, auditivi, olfactivi, tactili si se va observa modul de reactie
- afectivitate prin observarea pacientului daca e trist, anxios, agresiv
FACTORI DE RISC (circumstante de aparitie)
- conditii nefavorabile ale medilului extern
- factori genetici
- afectiuni in timpul sarcinii lues, rubeola - traumatisme obstetricale
- traumatisme si infectii care produc leziuni ale creierului - stari conflictuale, tensionate in familie, la locul de munca
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 5
- evenimente pe parcursul vietii - profesii cu responsabilitate crescuta, desfasurate in zgomot si
incordare psihica - surmenaj intelectual
- perioade critice ale vietii - boli metabolice endocrine, neurologice, infectioase, intoxicatii
- ore de somn insuficiente - consum de alcool, droguri
SEMNE SI SIMPTOME
(manifestari de dependenta)
- tulburari o ale starii de constienta
nu reactioneaza la stimuli reactineaza doar prin aplicarea diversilor stimuli
asupra sa
manifesta dezinteres fata de lumea exterioara intelege cu dificultate ce se intimpla in jurul sau este dezorientat este confuz
Aceste manifestari difera in functie de gradul alterarii constientei - Somnolenta
- Obnubilare - Sopor
- Coma o de perceptie
hiperestezie - sensibilitate exagerata hipoestezie sensibilitate scazuta iluzii halucinatii
auditive
tactile olfactive
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 6
o de gindire
idei delirante legate de persoana sa sau de mediul inconjurator
fuga de idei isterie, manie idei prevalente nevroze, psihopatii idei obsesive stari de depresie, nevroze lipsa coerentei in vorbire oprire brusca in timpul expunerii
o de memorie hipoamnezia amnezia
o ale dispozitiei depresie
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 7
euforie nejustificata, cu un comportament agitat, haotic
stare de spirit schimbatoare o afective
furie
agresivitate violenta apatie labilitate emotionala
o de vointa
dificultate in luarea unor decizii activitati nefinalizate insusirea cu usurinta a convingerilor celor din jur
o de activitate
diminuarea sau accelerarea miscarilor epuizare rapida dupa activitati relativ usoare efectuarea mai multor activitati in acelasi timp agitatie psihomotorie
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 8
catatonie, catalepsie negativism
cleptomanie piromanie stereotipie
o de comunicare logoree mutism bilbiala eroare verbala utilizarea unui ton prea ridicat sau prea monoton graforee refuzul scrisului deficiente de caligrafie
o de comportament instinctual
exagerare sau diminuarea instinctului alimentar perversiuni sexuale exagerarea sau scaderea instinctului matern
o organice
abuz de alcool abuz de droguri
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 9
- diminuarea instinctului de conservare
o tentativa de autoagresiune o suicid
- tulburari organice
o creier
o cord o ficat
o rinichi
IMPORTANT - dupa aprecierea functiilor psihice , se vor culege informatii
referitoare la o habitat
o familie o loc de munca
o starea de igiena o comportament in trecut
o modul de dezvoltare a personalitatii o starea morfo-functionala a diferitelor organe si aparate
- pentru a putea obtine informatii pertinente, in timpul interviului
este necesar sa se cistige increderea pacientului prin o ascultare atenta
o examinare fara prezenta altor persoane o utilizarea unui vocabular accesibil
o evitarea comentarilor fata de pacient o neitreruperea expunerii
- examinari paraclinice o radiologice
radiografie craniana arteriografie CT mielografie
o EEG o Examen genetic
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 10
Examinari citogenetice Cariotip Testul BARR
Examinari morfologice Dermatogifele palmare
o Examinari de laborator Singe
VSH Glicemie
Uree, acid uric, creatinina Colesterol
Probe de disproteinemie VDRL
Urina Sumar
LCR o Examen psihologic
Teste de personalitate Teste de investigare a atentiei si memoriei
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea nutritiei deficit (actuala sau potentiala)
o cauze refuz de alimentatie psihoze aport insuficient fata de necesitati agitatie
psihomotorie
anorexie nervoasa tulburari nevrotice
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 11
- alterarea nutritiei exces (actuala sau potentiala) o cauze
aport excesiv fata de necesitati comportament maniacal, bulemie nervoasa
- diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene
o cauze
stare depresiva comportament psihotic comportament maniacal
- alterarea respiratiei - dispnee o cauze
anxietate tulburari nevrotice
- potential de alterare a integritatii fizice suicid, autotraumatizare
o cauze depresie stare maniacala comportament psihotic dementa
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 12
- alterarea comunicarii prezenta ideileror delirante o cauze
halucinatii agitatie psihomotorie
- alterarea somnului insomnie, nevoie redusa de somn o cauze
depresie comportament maniacal
- deficit de autoingrijire
o cauze agitatie psihomotorie dementa comportament psihotic
- anxietate o cauze
incapacitate de adaptare la mediu dificultate de exprimare a nevoilor stres excesiv
OBIECTIVE
- vizeaza o linistirea pacientului
o diminuarea manifestarilor comportamentale o asigurarea unui aport in functie de necesitati
o asigurarea unui somn corespunzator cantitativ si calitativ o prevenirea accidentarii
o prevenirea complicatiilor imobilizarii voluntare o redobindirea interesului pentru desfasurarea unor activitati
o reluarea relatiilor interpersonale
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 13
INTERVENTII
- asigurarea microclimatului corespunzator o sa se ofere siguranta
o camera linistita, saloane comune, spatioase, bine aerisite o conditie esentiala - evitarea aglomerarii
o pentru cei agresivi vor sta in camere izolate o pentru cei care nu trebuie sa stea in pat camere de zi o usile vor sta deschise deoarece cele inchise irita o incaperile anexe si colturile de coridoare vor fi bine
luminate atit ziua cit si noaptea o temperatura optima
o posibilitati de a asigura semiobscuritatea pentru cei care trebuie sa stea in liniste
o mobilierul trebuie sa fie din material greu , fara unghiuri
ascutite - ingrijiri generale
o inca de la internare adaptarea unui comportament adecvat fata de obsesile bolnavului
o predarea obiectelor taioase se va face cu mult tact o in caz de nevoie se va face sedare medicamentoasa cu
avizul medicului o cu ocazia pregatirii la internare asistenta va verifica
eventualele hematoame, lovituri sau leziuni pe tegumente , iar daca acestea exista va anunta medicul
o inainte de a fi dus in salon va mai fi inca odata controlat pentru a nu avea obiecte taioase
la narcomani trebuie sa fie controlati in rect o bolnavul trebuie ajutat sa isi satisfaca nevoile personale
o exemplu bolnavul depresiv se retrage si se izoleaza de realitate, adesea nu este in stare sa isi satisfaca nici macar masurile de igiena corporala si eventual refuza si
alimentatia o numerosi bolnavi au ginduri de sinucidere si adesea fac
tentative in aceasta directie - utilizarea comunicarii terapeutice
o mesajul verbal sa fie clar o pacientul
sa fie ascultat atent sa fie lasat sa isi exprime sentimentele sa spuna ce il preocupa sa fie incurajat pentru comunicare cu altii
o sa se mentina pacientul la subiectul discutiei
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 14
o daca nu vrea sa vorbeasca , i se va oferi alt moment
o in timpul , se va tine cont de starea pacientului - orientarea permanenta in timp si spatiu
- supravegherea atenta a pacientului pentru a observa aparitia unor modificari de comportament sau modificari fiziologice
o crearea starilor de agresiune in relatia cu ceilalti o aparitia intentiilor de agresiune sau a tentativelor de suicid
o aparitia starii de depresie o tulburari digestive, varsaturi, constipatie
- asigurarea alimentatiei o nu au nevoie de un regim special, doar daca sufera de
anumite boli o trebuie sa fie normocalorice, cu multe fructe, legume si
preparate de lapte o in functie de necesitati si preferintele pacientului
o se va stimula apetitul
o se vor oferi cantitati mici de alimente, la intervale scurte de timp
o in caz de agitatie psihomotorie , se va recurge la alimentatie prin sonda
o in caz de refuz alimentar , se utilizeaza alimentatia parenterala
o se vor corecta carentele vitaminice o depresivii sunt predispusi la constipatie, trebuie rezolvata
aceasta problema pe cale dietetica , doar in caz de esec se va recurge la clisma evacuatorie, nu se administreaza
purgative o cei cu denutritie inaintata aport caloric ridicat o cei tratati cu inhibitori de monoaminooxidaze (iproniazid,
nialamida si toloxaton) se interzice consumul de carne,
drojdie, peste afumat, vinat, iar la externare sa nu
consume vin rosu si bere o cei care refuza alimentatia sau cei inapetenti alimentarea
se va face prin alimentatie pasiva, eventual cu lingurita in unele cazuri se administreaza inainte 6-8-10 ui de
insulina care prin hipoglicemia provocata declanseaza actul alimentatiei plus perfuzie
intravenoasa daca nici acestea nu dau rezultate se recurge la
alimentatie artificiala pe sonda, aceasta va fi scoasa dupa fiecare masa si reintrodusa la urmatoarea
- supravegherea somnului in vederea asigurarii perioadelor de repaus neconfortanat
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 15
o nu va fi lasat in timpul zilei sa se odihneasca prea mult
timp o la nevoie , i se va administra medicamentele prescrise de
medic si se va urmari efectul terapeutic al acestora o se vor afla de la pacient motivele nelinistii din timpul noptii
o vor fi inlaturati factorii iritanti - asigurarea ingrijirilor igienice
o se va stimula pacientul sa se spele, sa se imbrace, acordindu-se timp suficient
o va fi indrumat in efectuarea ingrijirilor igienice, la nevoie va fi ajutat
o se va schimba lenjeria de pat si de corp ori de cite ori este nevoie
- in caz de agitatie psihomotorie o imobilizarea pacientului manuala, cu cearceafuri, chingi o montarea de aparatori sau plase pe lateralele patului
o protejarea impotriva lezarii prin asezarea de paturi, perne in jurul bolnavului
o hidratarea pacientului tinind cont de pierderile de lichide prin transpiratie, tahipnee
- stimularea pacientului pacientului in efectuarea unor activitati o se va stabili un program de activitati agreate de pacient,
pentru a preveni plictiseala o activitatea va fi dozata conform cu posibilitatile pacientului
o se vor evita elementele competitionale in activitate o se va incepe cu activitati individuale, apoi treptat se va
trece la activitati in grup o pacientul va fi recompensat cu laude
- prevenirea izolarii prin stimularea relatilor interpersonale o organizarea de activitati recreative in grup
o sa se intervina atunci cind pacientul are senzatia ca nu
este acceptat de ceilalti pacienti - in caz de agresivitate, cind pacientul devine periculos pentru el
si pentru ceilalti pacienti o Identitatea cauzei care a determinat schimbarea
comportamentului o Au tendinte de a comite agresiuni
o Linistirea pacientului o Izolarea temporara, daca situatia devine amenintatoare
o Asistenta nu poate parasi salonul doar daca supravegherea e preluata de alta asistenta
- Urmarirea functiilor vitale si vegetative o Puls, T.A., temperatura, respiratie
o Pierderile de lichide prin diureza, transpiratii, tahipnee
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 16
o Tranzitul intestinal combaterea constipatiei - Aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii
voluntare escare, hipotensiune ortostatica, constipatie, tromboflebite
- Participarea la masurile terapeutice aplicate
o Insulinoterapie o Soc electric
o Somnoterapie o Psihoterapie individuala, in grup, meloterapie, ergoterapie
- Administrarea tratamentului medicamentos neuroleptice, antidepresive, tranchilizante, hipnotice
o Se va explica pacientului necesitatea tratamentului si cooperarii
o Se va manifesta rabdare si blindete o Se va urmari daca pacientul ia tratamentul oral pot stoca
medicamente in scop suicidar
- Mentinerea legaturii cu familia o Incurajerea familiei pentru a se implica in suportul
emotional de a vizita pacientul
ATENTIE!!!!!!
Ingrijirile vor fi diferentiate in functie de comportamentul pacientului anxios, depresiv, maniacal, psihotic
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT
ANXIOS
- masuri generale o calm
o control
o nu se lasa pacientul singur o comunicarea cu pacientul anxios trebuie sa fie
scurta concisa pe ton calm
o se indeparteaza factorii ce determina anxietatea
medicatie observarea efectelor secundare cauza care provoaca anxietatea incercarea indepartarii cauzei
o sa invatam pacientul sa isi exprime emotiile o sa aratam pacientului ca il intelegem\observatiile
anxiosului se fac personal si direct , nu in public
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 17
o se evita sa se intre in controverse
o se incearca cistigarea increderii pacientului o stimularea pacientului sa intre in activitatile sectiei
o observatiile legate de pacient sa discuta in grup o asistentele nu au voie sa aibe antipatii
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU
DEPRESIE PSIHICA
- se manifesta o indiferenta afectiva
o izolare de anturaj o tristete profunda
o anxietate, astenie, adinamie, akinezie o vorbeste lent
o atentia e dispersata
o prezinta aspectul unui om descurajat o poate avea tentative de sinucidere
- ingrijiri acordate o asistenta
sa se manifeste cu obiectivitate si compasiune sa supravegheze durata somnului si sa anunte
medicul daca o considera insuficienta sa ajute bolnavul la efectuarea toaletei de dimineata
si la mentinerea igienei corporale daca la mesele obisnuite nu consuma cantitati
suficiente de alimente , trebuie sa l incurajeze la consumul caloriilor necesare intre mese
trebuie sa il ajute la alcatuirea unui plan de viitor, prin aceasta il impiedica la retragerea in singuratate
orice activitate , cit de minimala , pe care o observa la bolnav sa o aprecieze pozitiv
sa caute sa petreaca cit mai mult timp cu bolnavul si sa-l incurajeze pentru concretizarea si formularea temerilor si obsesiilor care il framinta
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU
CONFUZIE MINTALA
- se manifesta o prin deficit de atentie si memorie
o dezorientare in timp si spatiu
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 18
o imagini si idei estompate
o somnolenta, dar cu perioade de agitatie psihomotrica - ingrijiri acordate de asistenta
o sa informeze bolnavul frevent si in mod regulat despre realitatiile din jurul lui, unde se afla, in ce localitate, ce zi
este, cit este ora, etc o sa fie atenta la halucinatiile bolnavului
o sa atentioneze si sa ajute bolnavul la intervale obisnuite sa iasa la toaleta
o sa il ajute la asigurarea igienei corporale o sa supravegheze obiceiurile alimentare, sa insiste la
consumul cantitatilor necesare de alimente si lichide o sa incurajeze si sa ajute la panificarea activitatilor zilnice
o sa ajute la gimnastica sau plimbari pe coridor o daca starea se amelioreaza sa-l incurajeze la activitati mai
multe
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU HIPERACTIVITATE
- se manifesta adesea sub forma accesului maniacal
o este bine dispus o alearga
o danseaza o este preocupat in permanenta de o activitate ineficienta
o in cadrul acestei stari pot apare perioade de furie, cind devine agresiv, refuza mincarea si nu doarme
- ingrijiri acordate de asistenta o intrucit accesul de furie poate fi declansat de excitanti
externi in momente si imprejurari imprevizibile asistenta
trebuie sa asigure un anturaj ferit de excitatii inutile o sa evite orice activitate fata de care el nu manifesta
dorinta de cooperare o sa fie atenta la semnele de oboseala fizica si sa-i propuna
scurte pauze de odihna o sa evite activitatiile care pretind concetrare durabila
o sa il indemne la consumul cantitatilor mai mari de alimente si lichide
o sa supravegheze ritmicitatea normala evacuarilor o sa indemne la repausuri repetate in cursul zilei
o sa supravegheze somnul de noapte
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 19
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU
PARANOIA
- se manifesta printr-o gindire nerealista o cu idei fixe de persecutie sau de grandoare
o apare de obicei la indivizi care au tendinta de
autoapreciere exagerata o sunt neincrezatori, egocentrici
o au comportament imprevizibil cu atitudini de ostilitate si
agresiune - ingrijirile asistentei
o asistenta trebuie sa impiedice autoizolarea o sa fie consecventa la indeplinirea programului activitatii
zilnice o sa fie constienta de faptul ca bolnavul considera
majoritatea celorlalti bolnavi ca dusmanii lui personali o sa evite orice situatie care ar putea da nastere la suspiciuni
inutile din partea bolnavului o cu persoanele din jur sa discute cu voce obisnuita , sa fie
auzita si de bolnav o sa evite comunicarile soptite cu o terta persoana
o sa manifeste o atutudine intelegatoare daca bolnavul utilizeaza un limbaj neadecvat
o sa nu forteze consumarea alimentelor refuzate de bolnavi
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU DELIR ALCOOLIC
- este o manifestare psihotica a alcoolismului cronic
o forma acuta apare in cursul consumului de alcool sub forma unor idei da persecutie, suspiciuni, gelozie, sub
influienta carora bolnavul poate comite crime sau automutilari
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 20
o forma acuta apare la revocarea brusca a consumului de
alcool, de obicei noaptea
o bolnavul devine nelinistit o prezinta agitatie psihomotorie, tremuraturi, halucinatii
o se poate intimpla ca sa aibe un comportament normal la
inceput si abia dupa o abstinenta de 2-3 zile sa se manifeste semnele delirului alcoolic
o se trezeste noaptea cu manifestari psihice
- MANIFESTARILE DELIRUM TREMENS
o Tremor generalizat o Transpiratii profunze
o Greata, varsaturi incoercibile
o Oscilatii tensionale colaps o Semne de deshidratare
o Dezechilibru hidroelectrolitic si acidobazic o Febra de tip central sau complicatii infectioase
(bronhopneumonie) o Psihic cu stare de confuzie
o Specific halucinatii vizuale, tactile
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 21
o Continutul halucinatilor vizuale e mai ales de tip animalier
care ataca pacientul o Starea se accentueaza vesperal, nocturn, dureaza 24 ore
1 saptamina, apoi revine la starea de constienta - ingrijirile asistentei
o asistenta trebuie sa recunoasca semnele precoce ale abstinentei de alcool
o ingrijirea acestor bolnavi nu gaseste in totdeauna destula intelegere de la apartinatori si prieteni
o asistenta trebuie sa lamureasca vizitatorii sa nu introduca bauturi alcolice in spital
o pachetele trimise vor fi controlate si bolnavul va fi instiitat de aceasta
o in cazul in care ajung in delirum tremens , trebuie evitata traumatizarea, sau tentativele de sinucidere
o imobilizarea cu forta a bolnavului se va face numai
temporar si aceasta cu aprobarea medicului
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU ISTERIE
- esteo nevroza care se manifesta prin crize emotive exagerate
o tendinta la dramatizare o care imita functional, artificial, uneori grotesc o boala
organica crize convulsive, pareze, paralizii, anestezii locale, surditate, cecitate
o diagnosticul la bolnavii cunoscuti este usor, mai greu e la cei care nu sunt cunocuti, diferentierea e greu de facut,
dar odata diagnosticati, trebuie izolati - ingrijiri acordate
o in timpul crizei se adopta o atitudine autoritara
o este un bolnav slab, care pe orice cale vrea sa obtina atentie, caldura
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU
DEMENTA
- este reducerea progresiva a capacitatii intelectuale a memoriei, a capacitatii de gindire abstracta
o dezorientare in timp si spatiu o confuzia persoanelor cunoscute si apropiate
- ingrijiri acordate o in functie de gradul de inaintare al dementei
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 22
o se poate ajunge pina la imbracarea, dezbracarea si
alimentarea bolnavului o se iau masuri de linistire si ameliorare a starii lor
o o atitidine ostila sau de indiferenta fata de bolnav manifestata prin desconsiderarea afirmatiilor sau
pretentiilor bolnavului, prin dezacordul fata de acuzele si modul de gindire al celor ingrijiti, prin frinarea lor de asi
exprima ideile in cursul convorbirilor , prin inundarea lor cu sfaturi, prin dorinta de a-i lamuri cu orice pret asupra
ideilor proprii privind modul cum ar trebui sa se comporte , intrerupe orice relatie cu bolnavul care se retrage si nu mai
poate fi influientat nici dupa schimbarea atitudinii personalului fata de el
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU PACIENTII CU UN
COMPORTAMENT DEPRESIV
PROBLEMA DE
INGRIJIRE
SCOPURILE
INGRIJIRII
ACTIUNEA DE
INGRIJIRE
1. consuma pacientul
suficient lichid si
hrana sau deloc? Ceea ce ar putea
duce la pericolul de slabire a organismului
sau de pierdere in greutate
Pacientul trebuie sa
consume destul
lichid si hrana, greutatea corpului
este stabila, prevenindu-se
slabirea corpului
Sa se ofere
pacientului cantitati
mici de mai multe ori pe zi
Sa servesti pe cit posibil mesele
impreuna cu pacientul
Sa menti pe cit posibil echilibru la
mincare si bautura Sa inventariezi
dorintele pacientului Sa controlezi
saptaminal greutatea corpului
Sa se apeleze la
nevoie la dietetician Totul sa se
organizeze intr-un program structurat
zilnic
2. pacientul este
constipat
Pacientul are un
model de defecare
Sa intrebi pacientul
de urina si scaun Sa menti o lista a
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 23
defecarii
Nu trebuie lasat sa stea toata ziua in
pat Sa se ofere
suficienta miscare Sa se ofere laxativ la
nevoie
3. pacientul are o gura uscata si
senzatie de sete
Pacientul bea suficient si-si
clateste gura regulat, ceea ce
face sa nu mai aiba gura uscata si
senzatie de sete
Sa se creeze conditii ca pacientul sa
poata sa- si clateasca gura si sa
bea Sa se ofere
pacientullui in mod regulat de baut si sa
fie stimulat sa bea
4. pacientul nu este de loc sau aproape
de loc in stare sa se ingrijeasca
igienic
Pacientul este in stare sa se
ingrijeasca igienic, adica sa se spele
zilnic, sa se imbrace cu haine
curate
Pacientul sa fie stimulat zilnic sa se
spele/imbrace Sa se foloseasca
timp suficient pentru aceasta
Preintimpina tensiunile
5. pacientul are
probleme cu somnul, adoarme
greu, doarme agitat, se scoala
devreme, pentru ca sta mult in pat in
timpul zilei sau este prizonierul
propriilor stari depresive
Pacientul are un
astfel de ritm de zi/noapte incit este
vorba de un echilibru intre
activitate si odihna
Nu il lasa sa stea
prea mult in pat Apeleaza la nevoie si
la alte terapii Pacientul primeste
deseori somnifere , ai grija sa le ia si
observa si efectul
6. pacientul este
agitat pentru ca este hartuit de
ginduri si sentimente
depresive
Pacientul se poate
concentra asupra activitatilor sale si
este in stare sa isi manifeste
sentimentele si ideile depresive
Sa se indrume
pacientul in mod structurat in
activitatile sale zilnice
Sa se stabileasca un contact cu pacientul
prin intreprindeea
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 24
activitatilorimpreuna
cu pacientul Sa se lege nefortat o
discutie cu pacientul, doar daca
acesta simte nevoia Sa se aprecieze care
este efectul discutiei desre idei /
sentimente, daca pacientul se
ingroapa mai mult in
urma discutiei , se opreste
7. pacientul are idei de sinucidere
spunind ca vrea sa isi ia viata. Nu este
nevoie ca pacientul sa exprime aceasta
intentie
intotdeauna
Pacientul este in stare sa exprime
idei/sentimente suicidale
Pacientul se afla intr-o situatie incit
nu ar putea face o
incercare de sinucidere
Sa se faca ideile si sentimentele
suicidale ale pacientului
discutabile asa incit sa se poata aprecia
in ce masura acestea
joaca un rol In cazul pericolului
acut da sinucidere sa se ia masurile
adecvate , ingrjire in sectie inchisa, sa se
informeze regulat despre starea
pacientului Se controleaza daca
se iau medicamentele
Sa se consulte medicul daca se dau
sedative
Sa se observe efectul acestora
Sa se discute sinuciderea cu
pacientul, sa nu existe nimic secret
despre asta Daca pacientul nu se
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 25
exprima despre
sinucidere sa se urmareasca
activitatea sa non-verbala, de exemplu
tendinta de a se izola
Sa se tina contact regulat cu pacientul,
sa nu fie evitat Deca se
administreaza
antidepresivesa se tina pacientul sub
observatie pantru ca atunci cind
activitatea pacientului se
intensifica , dar dispozitia este inca
sumbra pericolul de sinucidere este mare
8. pacientul nu este
in stare sa lege sa u sa intretina
relatii, pentru ca nu se mai simte
valoros si nu vrea sa fie o povara
pentru altul
Pacientul este in
stare sa lege si sa intretina relatii si
contacte ci altii si-si considera
contributia ca fiind valoroasa
Preintimpina ca
pacientul sa se izoleze complet de
activitati Sa se indrume
vizitele familiei Sa se urmareasca
reactiile pacientului si a familiei
Sa se raspunda la intrebarile familiei
Familia sa fie implicata pe cit
posibil la ingrijirea
directa Sa nu se confirme
sentimentele pacientului prin a-l
evita, chiar prezenta poate fi un semnal
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 26
Calitatea vietii si managementul psihiatric in schizofrenie
Schizofrenia reprezinta o tulburare psihica majora cu evolutie
cronica, care necesita o abordare complexa, ce depaseste sfera medicala, extinzandu-se spre sfera sociala si cea existentiala.
In acest sens, o strategie terapeutica urmareste readaptarea
la viata comunitara prin masuri de reabilitare psiho-sociala, precum si
aplicarea unor modele de calitate a vietii, care urmaresc atat satisfacerea nevoilor, cat si a dorintelor bolnavului.
Asistenta unui bolnav de schizofrenie se face conform unui
plan de management psihiatric, adaptat individual si care tine cont de factorul evolutiv, factorul economic, factorul etic si de indicatorii
calitatii vietii.
Deciziile de orientare terapeutica si sociala au un caracter
interactiv si sunt adaptate nu numai nevoilor, ci si preferintelor pacientului.
Cuvinte cheie:
reabilitare psiho-sociala,
calitatea vietii,
asistenta comunitara,
management psihiatric.
Schizofrenia este o tulburare psihica majora cu evolutie
cronica, care influenteaza in mod decisiv viata pacientului sub toate aspectele sale.
Caracteristicile psihologice si comportamentale ale schizofreniei sunt asociate cu deficiente si disfunctionalitati sociale si
ocupationale, incluzand autoingrijirea si relatiile interpersonale. Aceasta tulburare mintala se remarca de fapt, printr-o heterogenitate
de manifestare in randul bolnavilor si printr-o mare variabilitate in cadrul evolutiei individuale, care se reflecta si in modalitatea de
sistematizare a simptomatologiei.
Se cunoaste faptul ca schizofrenia este o afectiune cu un
debut cel mai adesea la varste tinere si o evolutie cronica.
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 27
Ea este marcata de perioade de acutizare a simptomatologiei,
de descrestere a intensitatii simptomelor si stabilizare in curs, care poate dura pana la 6 luni dupa un debut acut sau episod acut al bolii si
faza stabila propriu-zisa.
Aceasta din urma, poate imbraca aspecte foarte variabile si se caracterizeaza in general, fie printr-o simptomatologie psihotica mult
atenuata si partial prezenta fata de faza acuta anterioara, fie printr-o simptomatologie non-psihotica, cum ar fi anxietatea, depresia,
insomnia.
Mentinerea unei perioade stabile cat mai lungi si mai sarace
simptomatologic, reprezinta dezideratul oricarei forme de terapie in schizofrenie, precum si un indice de prognostic favorabil.
Pe de alta parte, exista o serie de factori care pot intuneca
prognosticul si care nu intotdeauna pot fi influentati de o strategie terapeutica adecvata.
Modul in care este tratat un episod acut si cum este mentinuta faza stabila a bolii prin mijloace terapeutice si sociale, poate
reprezenta subiectul unei strategii de management psihiatric cu coordonate generale, dar si cu considerarea unor variabile individuale.
Terapia in schizofrenie se aplica in mod diferentiat functie de
etapa de evolutie, dupa algoritmi diferiti si urmarind anumite obiective.
Realizarea unui plan terapeutic individual ia in considerare
mai multi factori care depind atat de starea prezenta, cat si de istoricul si antecedentele bolnavului.
De asemeni, adaptarea planului se face si in functie de locul,
spatiul, in care se initiaza terapia.
Acesta poate fi spitalul de psihiatrie, de preferat in fazele
acute ale bolii, sau spitalizarea de zi, ambulatorul, mediul familial, precum si modalitatile comunitare de asistenta psihiatrica, cum sunt
locuintele protejate, la care bolnavul schizofren poate apela in perioadele de stabilizare ale bolii.
Dupa cum am mentionat deja, diferentierea unei terapii se face si in functie de scopul urmarit.
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 28
Astfel in fazele acute ale bolii, trebuie prevenit raul pe care
bolnavul si-l poate cauza lui insusi sau celor din jur.
In acelasi timp se urmareste scaderea in intensitate a fenomenelor psihotice si restabilirea cat mai rapid a unui nivel
satisfacator al functionalitatii.
In aceste situatii este recomandabila instituirea unei medicatii
antipsihotice, conventionala sau atipica, a carei alegere sau dezaj se face in urma considerarii modului cum a raspuns bolnavul la
tratamentele anterioare, a efectelor secundare probabile si a caii de administrare ce urmeaza a fi abordata.
Complianta pacientului schizofren la terapie reprezinta in
general o problema de care trebuie sa se tina seama chiar si in conditii de spitalizare.
Tratamentul neuroleptic in cursul unui episod acut de schizofrenie necesita a fi individualizat, evitandu-se standardizarea din
cura neuroleptica traditionala.
Adaptarea tratamentului se realizeaza atat in functie de profilul simptomatologic predominant, cat si functie de unii indicatori
biologici sau de personalitate premorbida .
In timpul perioadei stabile, scopul alegerii unei anumite
strategii terapeutice urmareste asigurarea unui cadru suportiv pacientului, reducerea continua a simptomatologiei, consolidarea
remisiei, adaptarea la viata in comunitate, mentinerea sau imbunatatirea unui anumit nivel de functionalitate si imbunatatirea
calitatii vietii.
Trebuie reamintit faptul ca, in ambele etape se realizeaza o
monitorizare continua a efectelor secundare.
Datorita faptului ca in parcursul perioadei stabile pacientul schizofren devine relativ asimptomatic si mult mai motivat, se
recomanda introducerea unor strategii terapeutice specifice psiho-sociale.
Alaturi de o medicatie psihotropa adecvata, preferabil in doza zilnica unica sau depot, se pot adopta diverse metode care apartin
reabilitarii psiho-sociale.
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 29
Acestea vor include reeducarea unor abilitati de baza pentru
activitatile cotidiene, a unor abilitati sociale, reabilitarea cognitiva si initierea unei reabilitari vocationale.
Se apeleaza la psihoterapie individuala sau de grup,
angajarea familiei in suportul terapeutic, interventii suportive comunitare si la o serie de interventii bio-psiho-sociale care urmaresc
recapatarea abilitatilor mentionate anterior. In ceea ce priveste diversitatea infrastructurilor implicate in aceste intentii de reabilitare,
au aparut o serie de alternative ale spitalizarii care se refera la spitalul de zi, spitalul de noapte, caminul protejat cu supraveghere pe toata
durata zilei), locuintele protejate (cu supraveghere zilnica, dar mai
redusa), apartamentele satelit (cu supraveghere lunara), presiuni pentru grupuri de pacienti, pensiunile de familie in regim protejat sau
familii surogat si locuintele de criza (cu supraveghere timp de cateva zile, in perioada de vulnerabilitate crescuta).
La acestea se mai pot adauga recent infiintatele grupuri self-help sub forma unor cluburi psiho-sociale, initiate de pacienti si familiile lor. Scopul acestora din urma insa, se centreaza mai mult pe
evidentierea drepturilor pacientilor schizofreni de a-si alege tratamentul, inclusiv eludarea lui si se bazeaza pe un model
educational si cognitiv .
Notiunea de calitate a vietii este destul de recent abordata in domeniul sanatatii si implicit in cel al sanatatii mintale. In afara de sensul sau teoretic si principal, considerarea calitatii vietii implica si
evaluarea serviciilor medicale si sociale de care poate beneficia bolnavul.
De asemeni, calitatea vietii reprezinta subiectul a numeroase cercetari, in incercarea de extindere a preocuparii fata de bolnav,
dincolo de sfera serviciilor de ingrijire, sustinere si stimulare a creativitatii.
Se poate vorbi de aplicarea unor modele de calitate a vietii.
Acestea conduc de fapt, de la o intentie de diversificare si complexitate a asistentei bolnavului psihic, la unele tendinte non-convergente.
Aplicarea simultana a unui model sociologic, psihologic, economic si de promovare a sanatatii fizice, in timp ce experienta personala a
individului este satisfacatoare in termeni subiectivi, reprezinta un
obiectiv greu de realizat.
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 30
Multitudinea de semnificatii implicate in conceptul de calitate
a vietii se reflecta in numeroasele definitii lansate in numai cativa ani, din care ar fi destul de greu sa selectam ceea ce am putea considera
noi ca este mai relevant.
De asemeni, putem remarca o serie de termeni utilizati preferential, cu intentia de a deveni indicatori de evaluare, cum ar fi:
multumire, satisfactie, fericire, dorinte si necesitati de baza sau comune, capacitati, aptitudini sau posibilitati.
La acestea putem adauga si o notiune mai controversata, cea de utilitate, preferata insa in domeniul socio-economic.
Aceasta din urma se refera la modul in care mijloacele de
care dispune individul devin folositoare si de capacitatea acestuia de a le utiliza.
Putem observa ca termenul de capacitate este adaugat nu numai pentru a defini nivelul de functionalitate a persoanei respective,
ci si pentru a indica existenta libertatii de alegere intre diferite modalitati de a trai.
O masura a calitatii vietii poate fi corespunzatoare accesului
persoanei in cauza, la o situatie dorita de acea persoana .
Pentru a nu se ramane totusi cu ideea ca aceasta calitate a
vietii nu reuseste sa fie decat un concept destul de difuz, trebuie sa mentionam faptul ca exista metode acceptate de evaluare a vietii
bazate pe criterii de operativitate.
Observatiile externe si auto-evaluarile trebuie sa se intalneasca pe un teritoriu comun, care poate fi sectorizat pentru mai
multa operativitate.
Putem remarca urmatoarele domenii de observatii si de
interventie :
1. Bunastarea fizica include sanatatea, tonusul, mobilitatea.
2. Bunastarea materiala se refera la venituri, calitatea locuintei, alimentatie, posibilitatile de transport.
3. Bunastarea sociala include raporturile personale cu familia, prietenii si alte persoane apropiate, precum si implicarea in
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 31
viata sociala prin activitati, participari la evenimente sau acceptarea
unei sustineri din partea societatii.
4. Productivitatea se refera la competenta si posibilitatile de prestare a unei activitati, la alegere sau sub supraveghere, in vederea
obtinerii unui grad de autonomie, astfel incat pacientul sa poata avea un servici, sa fie capabil sa se autogospodareasca, sa desfasoare
activitati placute sau hobby-uri, sau sa participe la o forma de invatamant.
5. Starea de bine afectiva se reflecta in dispozitie si sentimente pozitive, respectul fata de propria persoana, lipsa stress-
ului si in sentimentul de realizare si incredere in fortele proprii.
Privind aceste obiective tinta in cadrul carora se regaseste ceea ce se doreste de la calitatea vietii, ne punem intrebarea, care de
altfel persista in randul psihiatrilor, daca se poate obtine o cuantificare clara.
Atentia pentru om in totalitatea sa, biologica, psihologica, sociala dar si existentiala, printr-o abordare holistica.
Considerarea sferei de actiune asupra bolnavului psihic
dincolo de parametrii de ingrjire medicala catre toate aspectele vietii conditii de locuit, de munca, activitati placute, relatii interpersonale. In
masura in care este posibil, trebuie incercata satisfacerea atat a
nevoilor, dar si a dorintelor bolnavului.
Reglementarea drepturilor bolnavilor cu afectiuni psihice.
Integrarea bolnavului psihic intr-un sistem modern de prestare a serviciilor medicale, renuntandu-se la cele de tip azilar, el putand deveni un client. De fapt, aceasta noua notiune nu urmareste un interes economic, ci de destigmatizare, de renuntare la eticheta de bolnav psihic.
Obtinerea unei noi competente pentru toata echipa care
asigura asistenta bolnavului psihic. Personalul trebuie sa aloce mai mult timp si mai mult interes pentru a cunoaste istoria fiecarui bolnav,
sa-l determine sa-si exprime dprintele si in general, trebuie sa depuna un efort de observatie riguroasa si participanta.
Abordarea problemei unui nou concept de organizare a asistentei psihiatrice la nivel decizional, de finantare, pentru obtinerea
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 32
unei noi strategii de management a bolnavilor psihici cu evolutie
prelungita. Se poate demonstra si din punct de vedere economic-financiar faptul ca, o buna organizare in acest sens atat la nivel
institutional, dar mai ales comunitar, poate oferi, la un plafon investitional rezonabil, o mai buna siguranta pentru societate, dar si o
mai mare satisfactie in viata bolnavului psihic.
Tratamentul unui pacient schizofren implica o atitudine comprehensiva fata de necesitatile si scopurile sale, de conflictele
intrapsihice, de atitudinile sale de aparare, si modalitatile de a se descurca.
1. Stabilirea si mentinerea unei colaborari terapeutice
Natura suportiva a acestei colaborari contribuie la stabilirea unei relatii de incredere intre terapeut si pacient, primul putand afla pe
parcurs cat mai multe informatii care personalizeaza pacientul, fiind favorizata in acelasi timp o urmarire prospectiva a evolutiei bolii.
2. Monitorizarea status-ului psihiatric al pacientului
Colaborarea psihiatrului trebuie sa se extinda si in sfera familiei, aceasta fiind in masura sa semnaleze orice eventuala
schimbare in comportamentul, dispozitia, sau gandirea pacientului, care nu are intotdeauna constiinta tulburarilor sale.
3. Efectuarea unei educatii minime privind schizofrenia ca boala si tratamentul sau
Observatiile privind evolutia bolii pot fi facilitate de
acumularea unor cunostinte de catre membrii familiei referitoare la semnele prodromale ce anunta instalarea unui episod acut. i pacientul
poate fi educat in sensul posibilitatii de a semnala orice modificare a
starii sale, in termenii experientei pe care o traieste si pe care o poate lega eventual de modificari ale tratamentului sau de aparitia unor
efecte secundare. Pentru o mai buna complianta la tratament, pacientul este sfatuit sa nu intrerupa sau sa modifice un tratament,
pana nu se sfatuieste cu medicul sau curant.
4. Realizarea unui plan terapeutic general
Pacientii schizofreni pot beneficia de mai multe metode
terapeutice, incluzand atat terapia medicamentoasa, cat si interventiile speciale psihosociale. Fiind o boala cronica, necesitatile terapeutice pot
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 33
fi variabile nu numai individual, ci si in timp. Planificarea tratamentului
pentru pacientul schizofren reprezinta un proces interactiv, cu implementari si modificari de-a lungul timpului, considerandu-se
permanent atat responsivitatea pacientului, cat si preferintele sale.
5. Asigurarea compliantei la planul terapeutic
Avand in vedere caracteristicile clinice ale schizofreniei, poate
fi previzibil faptul ca un pacient, la un moment dat, sa nu mai urmeze tratamentul, sa nu se mai prezinte la consultatiile periodice, sau sa nu
furnizeze informatii relevante referitoare la starea sa. Cele mai frecvente cauze ale noncompliantei sunt legate de negarea bolii, de
stigmatizarea asociata cu schizofrenia, de credinte si modele culturale, de obligativitatea zilnica de a lua medicatia chiar si intr-o faza stabila
si de efectele secundare neplacute determinate de neuroleptice. Se recomanda incurajarea de catre psihiatru a discutiilor deschise, in care
bolnavul sa-si impartaseasca toate experientele, urmand daca este necesar, sa se reevalueze schema terapeutica in functie de necesitatile
si preferintele bolnavului. De asemeni, lucratorii sociali pot avea o mare contributie la rezolvarea acestor situatii, prin vizite la domiciliu si
apeluri telefonice mai frecvente (Van Putten, 1974).
6. Intelegerea efectelor de natura psiho-sociala cauzate de
boala
Instalarea acestei boli cu o evolutie trenanta si de cele mai multe ori la varste tinere, ridica o serie intreaga de probleme care
depasesc sfera medicala si se refera la efectele pe plan social, familial, academic, ocupational si financiar. Bolnavul are nevoie de o atitudine
suportiva din partea medicului, cu care trebuie sa se sfatuiasca in ceea
ce priveste planurile pe termen scurt sau mai lung si relatiile interpersonale atat in cadrul familiei, cat si in afara ei. El trebuie ajutat
sa nu se instraineze de problemele curente sau generale sociale, mai mult decat il incapaciteaza boala sa. Atitudinea de sprijin si sfatuire
este cu atat mai importanta cu cat pacientul schizofren poate fi cap de familie, cu responsabilitati de ingrijire a unor copii.
7. Educarea si suportul acordat familiei
Membrii familiei unui bolnav schizofren parcurg adesea experiente neplacute ca urmare a comportamentului bizar, agresiv si a
inversiunii afective a acestuia.
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 34
Ei trebuie sa primeasca toate informatiile referitoare la boala
si la modalitatea sa de evolutie, sa inteleaga vulnerabilitatea la orice fel de stres a bolnavului, sa recunoasca semnele prodromale ale unei
faze de acutizare si sa stie ce atitudine sa adopte atunci cand apar tulburari mai grave de comportament.
Mai mult, familia trebuie sa inteleaga ca ea joaca un rol activ
co-terapeutic, alaturi de echipa medicala, sau ca uneori este necesar sa participe la sedinte psihoterapeutice comune.
8. Facilitarea accesului la servicii psihiatrice de reabilitare, servicii medicale generale si alte servicii sociale
Bolnavul schizofren are nevoie de un sistem intreg de
asistenta medicala si sociala, mai ales in perioadele stabile ale bolii.
Relatia pe care psihiatrul o stabileste cu pacientul sau
schizofren, nu este numai o relatie profesionala, ea extinzandu-se ca timp si implicare dincolo de limitele unei consultatii sau a unei durate
limitate de spitalizare.
Ea devine o relatie interpersonala, cu implicarea a numeroase coordonate individuale ce sunt legate de particularitati ale bolii si ale
situatiilor diverse de viata.
Existenta pe care urmeaza sa o duca bolnavul schizofren din
momentul diagnosticarii, depinde de abilitatea profesionala a medicului curant psihiatru de a adopta si reevalua periodic un tratament
psihofarmacologic, dar si de modul acestuia de implicare in asigurarea interventiilor specifice psiho-sociale.
-
AS PRINC TAMAS SIMONA 35
BIBLIOGRAFIE
1. Titirc Lucreia Ghid de nursing, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996
2. Titirc Lucreia Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,
Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996