TEHNOLOGIA PRODUCERII SEMINŢELOR HIBRIDE DE PORUMB

Producerea seminţei pentru formele parentale ce compun hibrizii plantelor alogame

Speciile alogame la care se cultivă hibrizi comerciali ce manifestă efect heterozis în F1 şi pentru care există o bogată activitate în producerea seminţelor formelor parentale necesare loturilor de hibridare sunt: porumbul, sorgul, floarea soarelui, sfecla, gramineele şi leguminoasele furajere perene etc.

Pentru aceste specii, producerea seminţelor cuprinde două faze distincte (Cristea şi colab., citat de Păcurar I. 2007):

A. Producerea de sămânţă din categoria biologică bază (LC sau HS forme parentale);B. Producerea de sămânţă hibridă certificată

Este ştiut că un nou hibrid omologat, deşi este zonat pe areale mari, acesta nu poate fi cultivat din lipsa cantităţilor mari de seminţe. Acesta înseamnă că PRODUCEREA CATEGORIILOR BIOLOGICE SUPERIOARE (SĂMÂNŢA FORMELOR PARENTALE), începe cu suprafaţa pe care se va cultiva hibridul respectiv. De exemplu: suprafaţa de cultivare pentru un HS este de 100.000 hectare şi că MULTIPLICATORII (agenţii economici specializaţi) obţin, pe loturile de hibridare o producţie medie egală cu 3.000 kg/ha sămânţă comercială F0 (se are în vedere un randament de 60% boabe STAS).

Rezultă că suprafaţa loturilor de hibridare este de 667 hectare (100.000 ha x 20 kg/ha sămânţă = 2.000 tone : 3.000 kg/ha = 667 ha). Pentru cele 667 ha loturi de hibridare sunt necesare 4,5 tone sămânţă forma paternă şi aproape 9,0 tone forma maternă (raportul M:T = 2:1).

Obţinerea cantităţilor de sămânţă menţionate mai sus pentru formele parentale ce compun un hibrid (ex. 9 t – mamă; 4,5 t tată) reprezintă obiectivul activităţilor de producere a seminţelor.

Hibrizii de porumb se clasifică în funcţie de mai multe criterii:a) Durata perioadei de vegetaţie, în mai multe grupe de maturitate:- foarte timpurii: grupa FAO 100-200 - timpurii: grupa FAO 200-300 - semitimpurii: grupa FAO 300-400 - semitardivi: grupa FAO 400-500 - tardivi: grupa FAO 500-650 b) Numărul formelor parentale:- simpli- dubli- trilinialic) Destinaţie:- pentru boabe- pentru floricele (pop corn) - pentru fiert (zaharat)

A. Producerea seminţelor formelor parentale ce compun hibrizii de porumbAceastă etapă în producerea seminţei la liniile consangvinizate de porumb se realizează numai

în Staţiunile de Cercetări Agricole, Laboratoarele de Genetică şi Ameliorare ale Universităţilor Agronomice sau firmele de profil.

Principalele obiective ale producerii liniilor consangvinizate sunt:- menţinerea purităţii genetice a liniilor consangvinizate;- menţinerea vitalităţii liniilor consangvinizate, la un nivel superior;- menţinerea unor însuşiri genetice valoroase: capacitate combinativă specifică ridicată,

capacitate de fixare a sterilităţii sau a restaurării de fertilitate etc.;

- înmulţirea mai rapidă a seminţelor pentru a satisface toate cerinţele pentru linia respectivă în producerea de sămânţă hibridă.

Schema folosită în producerea de sămânţă şi în menţinerea purităţii genetice la liniile consangvinizate de porumb se diversifică astfel:

-Schema standard de menţinere şi înmulţire a liniilor consangvinizate androfertile;-Schema perfecţionată de menţinere şi înmulţire a liniilor consangvinizate androsterile.B. Producerea seminţelor hibride certificate de porumbDiferă, în funcţie de tipul formelor parentale:a. Cu forme parentale androfertile, cu castrarea formei materne;b. Cu formă maternă androsterilă şi formă paternă restauratoare de fertilitate, fără castrarea

formei materne;c. Cu formă maternă androsterilă (fără castrare) semănată alternativ cu forma maternă

androfertilă (cu castrare) şi formă paternă nerestauratoare de fertilitate.

Tehnologia loturilor de hibridare la porumb

1. AMPLASAREA LOTULUI DE HIBRIDAREAmplasamentul loturilor de hibridare va ţine seama de două aspecte esenţiale, respectiv

îndeplinirea condiţiilor optime din punct de vedere climatic şi pedologic, precum şi asigurarea necesarului de apă (aport natural sau irigare). Ca atare, amplasarea loturilor de hibridare va trebui să îndeplinească condiţiile legate de:

- zonarea producerii de sămânţă;- alegerea terenului;- asigurarea spaţiilor de izolare;1.1. Zonarea producerii de sămânţă la hibrizii de porumb, fie că este vorba de

înmulţirea seminţei de bază (LC- forme parentale) sau de sămânţa hibridă certificată (HS, HD, HT), trebuie să ţină seama de necesitatea obţinerii de producţii mari, cu o valoare culturală superioară (în sensul satisfacerii indicilor calitativi ai seminţelor). Ca atare, aceste loturi se vor amplasa în zonele cele mai favorabile, spre deosebire de loturile pentru consum, care pot fi amplasate şi în zone mai puţin favorabile. Condiţia esenţială este ca în aceste zone să se realizeze suma minimă de temperaturi utile (> 100C), pentru fiecare categorie de maturitate a hibrizilor

1.2. Alegerea terenului. Pentru obţinerea unei producţii economice de sămânţă de recomandă ca lotul de hibridare să se amplaseze pe terenuri plane, fertile şi curate de buruieni. Formele parentale reacţionează puternic la secetă şi arşiţă şi ca urmare este recomandabila amplasarea pe terenuri irigabile. Se vor evita terenurile cu exces de umiditate sau cu pericol de inundare, ca şi solurile acide sau saturate. De asemenea se vor evita terenurile infestate cu dăunători ca Tanymecus, Agriotes sau Anoxia.

1.3. Asigurarea spaţiilor de izolare. Distanţa minimă de izolare faţă de alte culturi de porumb, în cazul în care nu există o protecţie suficientă faţă de polenizări străine, conform legislaţiei din domeniu, este de min. 200 m.

De asemenea, se impune curăţarea zonelor de izolare de samulastra de porumb rezultată din culturile din anii anteriori, înainte de înflorire.

2. ROTAŢIA. În rotaţie porumbul pentru sămânţă (din orice categorie biologică), poate reveni pe aceeaşi parcelă după minimim 2 ani. Bune plante premergătoare sunt leguminoasele, cerealele păioase, gramineele anuale şi perene, inul, sfecla pentru zahăr, cartoful, floarea- soarelui.

3. FERTILIZAREA. Se va avea în vedere realizarea unui raport optim între principalele macroelemente- N, P, K- care trebuie să fie 1,5: 1: 1. În caz contrar, fertilizarea unilaterală are efecte negative mai ales asupra calităţii seminţelor. O serie de factori determină aplicarea diferenţiată a îngrăşămintelor chimice. Astfel îngrăşămintele cu azot se vor administrativa

în funcţie de planta premergătoare şi de gradul de aprovizionare cu apă, în doză de 60- 120 Kg N/ ha. Îngrăşămintele cu fosfor se aplică în doză de 60- 90 Kg P2O5/ ha, iar cele cu potasiu în doză de 40- 80 Kg K2O/ ha.

Îngrăşămintele se vor administra uniform, cele cu fosfor şi potasiu se încorporează sub arătură iar cele cu azot şi cele complexe se aplică la pregătirea patului germinativ.

În cazul carenţelor determinate de lipsa unuia sau mai multor microelemente, se pot face tratamente la sol pe vegetaţie cu îngrăşăminte lichide complexe (ex. Folifag, 1,5%, prin 1-3 stropiri: I – faza de 3-5 frunze; II – la 12-14 zile după primul tratament; III – max. până la formarea ştiuleţilor).

4. LUCRĂRILE SOLULUI. Arătura de toamnă se execută la adâncimea de 20-22 cm pe soluri uşoare, 22- 25 cm pe soluri mijlocii şi 25- 30 cm pe soluri grele. La desprimăvărare solul se prelucrează cu grapa cu colţi reglabili. În preziua semănatului se pregăteşte patul germinativ cu combinatorul. Se recomandă efectuarea concomitentă a mai multor lucrări (administrare îngrăşăminte chimice, pesticide).

Trebuie avut în vedere că seminţele liniilor consangvinizate au în general vigoare şi putere de străbatere mai redusă. De asemenea atât patul germinativ cât şi lucrările de întreţinere sunt factori determinanţi în realizarea unui lot de hibridare cu o creştere normală şi uniformă a plantelor. Într-un astfel de lot plantele netipice şi heterozigote se vor identifica uşor înainte de înflorit, forma maternă se va castra printr-un număr mai redus de treceri, se va asigura coincidenţa la înflorit între formele parentale iar seminţele se vor matura uniform.

5. TRATAMENTUL SEMINŢELOR PENTRU COMBATEREA DĂUNĂTORILOR.

Porumbul este o cultură de primăvară cu cea mai mare pondere în structura culturilor din România. Este atacat de numeroase boli şi dăunători cu transmitere prin sol sau sămânţă şi care produc pagube încă din faza de germinare. Numeroase rezultate ale cercetărilor în acest domeniu indică necesitatea aplicării unui sistem complex de măsuri, o componentă esenţială a acestuia fiind reprezentataă de tratarea seminţelor cu insecto-fungicide înainte de semănat.

În primele faze de vegetaţie ritmul de creştere al plantelor de porumb este mai scăzut şi ca urmare trebuie asigurată o protecţie împotriva unor dăunători ai porumbului ca Tanymecus dilaticollis (gărgăriţa sau răţişoara porumbului), Agriotes sp. (viermii sârmă),, Agrotis segetum, Melolontha melolontha, Anoxia villosa (viermii albi), Opatrum sabulosum (falşii viermi sârmă). Pentru aceasta seminţele se vor trata cu unul din produsele Cruiser 350 FS (tiamethoxam)- 9 l/ t, Gaucho 600 FS (imidacloprid)– 8,0 l/t, Victenon 50 WP (bensultap 50%) – 25,0 Kg/t ş.a.

Putrezirea seminţelor (Fusarium sp.) şi putrezirea plantulelor (Pythium spp.) în cursul germinării şi răsăririi se previn prin tratarea seminţeor cu diverse produse antifungice, pe bază de tiram în diferite concentraţii ca: Altiram 80 PUS (3,0 Kg/t), Flowsam FS (3,0 l/t), Semnal 500 FS (3,5 l/t), Tiradin 500 SC (3,5 l/t) ş.a.

Efectuarea tratamentelor asupra seminţelor şi manipularea lor trebuie să respecte câteva reguli :

- aplicarea tratamentelor la sămânţa diferitelor tipuri de material biologic (forme parentale LC, HS etc) necesită o testare prealabilă a influenţei produselor asupra germinaţie;

- tratamentele cu insecticide din grupele I şi II de toxicitate se realizează numai centralizat, de către unităţi autorizate;

- ambalarea seminţei tratate se face numai în saci din material ţesut (cânepă, iută), etichetaţi corespunzător;

- depozitarea sacilor se va face în locuri curate, uscate, bine ventilate şi cu acces restricţionat;

- semănatul seminţelor tratate se va face doar mecanizat, de către personal autorizat.

6. SEMĂNATUL6.1. Epoca semănatului se stabileşte când temperatura solului la 10 cm adâncime la ora

8 dimineaţă, a atins 120 C şi prezintă tendinţa de creştere.Dacă valoarea cold- test a seminţei este sub 85% se recomandă semănatul la 14 0 C. Se

va asigura astfel o răsărire uniformă cu influenţă pozitivă asupra creşterii şi dezvoltării plantelor şi a coincidenţei la înflorire a formelor parentale.

Prin semănatul decalat al formelor parentale se urmăreşte obţinerea coincidenţei la înflorit.

Nici o plantă de pe rândurile formei mamă nu trebuie să mătăsească înainte ca plantele de pe primul tată semănat să-şi scuture polenul.

De asemenea nici o plantă de pe rândurile formei mamă nu trebuie să mai mătăsească după ce plantele formei tată şi-au scuturat polenul.

Un aspect aparte de menţionat este cel legat de epocile de însămânţare ale celor două forme parentale, care diferă în funcţie de tipurile de hibrizi existenţi:

- cu însămânţare concomitentă a formelor parentale;- cu însămânţare decalată, în care forma tată este mai timpurie (cu 4-6 zile), caz în care

se seamănă întâi forma mamă şi ½ din forma tată , iar când forma mamă începe să răsară, se seamănă a doua jumătate a formei tată;

- cu însămânţare decalată, în care forma tată este mai timpurie(cu 8-11 zile), când se seamănă întâi forma mamă şi după răsărirea acesteia se seamănă forma tată;

- cu însămânţare decalată, cu forma tată mai tardivă cu 8-11 zile, cănd forma mamă se seamană după ce 80-90% din plantele formei tată au răsărit.

6.2. Desimea de semănat- prezintă valori diferite pentru forma mamă şi forma tată, cu valori cuprinse între 45 şi 70 mii pl./ha, în funcţie de tipul formelor parentale (LC sau HS forme parentale), de perioada de vegetaţie a acestora, de aprovizionarea solului cu elemente nutritive şi cu apă. Ca reguli generale, menţionăm că densitatea este mai mare cu aproximativ 10% pentru:

- LC faţă faţă de HS-forme parentale - forma tată faţă de forma mamă;- loturile irigate faţă de cele neirigate.6.3. Adâncimea de semănat: Valoarea optimă este de 4- 6 cm, în funcţie de textura

solului şi gradul de aprovizionare cu apă în momentul semănatului; aceasta fiind mai mică cu 1-2 cm dacă indicele cold- test (germinaţia la rece) al seminţei este scăzut şi mai mare cu 1-2 cm în cazul formelor parentale HS (pentru obţinerea HT sau HD).

6.4. Distanţa între rânduri: este de 70 cm, obişnuit cu semănătorile SPC-6 sau SPC-8.6.5. Modul de semănat: Schemele de semănat diferă în funcţie de tipul formelor

parentale utilizate, de tipul de androsterilitate al formelor materne, de capacitatea de polenizare a formei paterne, paritatea între formele parentale putând fi de 2:1, 3:1, 4:2, 6:2, 12:4 (M:T).

Rândurile celor două forme parentale vor fi distincte; nu se admite o intersectare între rândurile de tată cu cele de mamă.

Se va adopta o schemă de semănat în funcţie de sistema de maşini aflată în dotare astfel ca lotul de hibridare să fie mărginit pe ambele laturi de acelaşi număr de rânduri tată şi în acelaşi mod decalate la semănat ca şi în interiorul lotului de hibridare.

Ambalajele (sacii) cu sămânţă androsterilă va fi marcat cu dungă roşie şi litera S de culoare verde, plus etichetă cu denumirea formei parentale şi simbolurile LC sau HS, sterilă. Forma androfertilă va avea pe sac o dungă roşie şi litera F, cu etichetă cu denumirea, simbolurile LC sau HS.

Cutiile secţiilor de semănat ce distribuie sămânţa formei tată vor fi distinct marcate pentru a se evita amestecul cu forma mamă.

Rândurile formei tată vor fi marcate cu ţăruşi mai ales în cazul când cele două forme parentale se seamănă decalat.

6.6. Viteza la semănat nu va depăşi 3,5 Km/ h (viteza I înceată la U 650 M).După încheierea semănatului se întocmeşte o schiţă a lotului de hibridare.

7. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE7.1. Spargerea crustei. Crusta formată după semănat se sparge cu grapa cu colţi

reglabili, cu colţii reglaţi înapoi, pe direcţia rândurilor semănate. Lucrarea este deosebit de importantă în loturile de hibridare cu LC, ele căror seminţe au o energie germinativă mai slabă faţă de seminţele hibride.

7.2. Combaterea buruienilor. Este imperios necesară, deoarece prezenţa buruienilor în lotul de hibridare determină o creştere neuniformă a formelor parentale ce se va reflecta prin decalaje la înflorit şi o polenizare defectuoasă.

a. Combaterea prin 1-3 praşile mecanice repetate, efectuate cu cultivatorul bine reglat, în sensul respectării distanţei dintre rânduri şi dislocării sau tăierii tuturor buruienilor

b. Combaterea chimică completează praşilele mecanice şi asigură condiţii optime de dezvoltare a plantelor în primele faze de vegetaţie, când ritmul de creştere al plantelor este mai mic. Se recomandă, în generaş, erbicide preemergente, ca: Guardian Extra -360 g/l (acetoclor + 180 g/ l atrazin + antidot), în doză de 5 l/ ha, cu încorporare superficială sub combinator (3- 5 cm) sau alte produse omologate (Gardoprim Plus Gold, Merlin Mix).

În perioada de vegetaţie (când plantele de porumb au 4-5 frunze) se poate face un al doilea tratament pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu Cambio (2,0 l/ha), Buctril (1,0 l/ha) etc.

Deoarece liniile consangvinizate pot fi mai sensibile la efectele fitotoxice ale unor erbicide, se recomandă ca alegerea tipurilor şi dozelor de erbicide, precum şi a epocii optime de aplicare, să se realizeze după consultarea specialiştilor, îndeosebi a autorilor hibrizilor.

7.3. Irigarea-se face în funcţie de fazele critice şi consumul de apă al porumbului, urmărind să asigure o umiditate a solului la 70- 75% din capacitatea de câmp. Norma de udare este de 500- 600 mc/ ha, în funcţie de condiţiile climatice.Irigarea începe cu circa 10 zile înainte de apariţia paniculului şi continuă până la umplerea bobului. Astfel prima udare se aplică cu circa 10 zile înaintea apariţiei panicului pentru a stimula emiterea polenului pentru a stimula şi apariţia stigmatelor. Următoarele udări se aplică la interval de 10- 15 zile până la începutul coacerii în lapte.

În timpul înfloritului, mai ales în perioada deschiderii anterelor, se va evita irigarea prin aspersiune pentru a nu se stânjeni procesul de polenizare şi fecundare.

8. LUCRĂRI SPECIALE8.1. Purificarea biologică- urmăreşte asigurarea purităţii genetice a formelor parentale

(minimum 99,9%) încă înainte de înflorit. Ca urmare se vor elimina plantele heterozigote, cele netipice şi cele bolnave, operaţie ce începe când plantele de porumb sunt în faza de 6-7 frunze, se repetă de câte ori este nevoie (3-4 ori) şi trebuie încheiată înaintea înfloritului, când se face ultimul control.

O atentie sporită se acordă eliminării plantelor netipice sau hibride de pe rândurile tată polenizatoare. Pe aceste rânduri purificatul se va încheia până la începutul apariţiei stigmatelor la forma mamă.

În cazul utilizării formelor materne androsterile (fără castrare), purificarea biologică vizează şi eliminarea plantelor androfertile din cadrul acestora, obligatoriu înainte de înflorire.

8.2. Copilitul formei materne - se efectuează înaintea înspicatului, prin înlăturarea copililor de la suprafaţa solului, fenomen ce poate reprezenta o însuşire genetică la unele LC sau poate apărea în cazul excesului de îngrăşăminte azotate. Lucrarea se efectuează înaintea înspicării copililor. Pe rândurile formei tată nu se vor înlătura copilii pentru a avea sursa suplimentară de polen.

8.3. Scurtarea pănuşilor unor forme materne - este necesară la acele forme la care pănuşile cresc mult în lungime şi împiedică eliberarea stigmatelor, respectiv polenizarea. Scurtarea cu 2-3 cm a pănuşilor se efectuează în perioada când încep să apară stigmatele.

8.4. Controlul androsterilităţii formei materne – vizează identificarea plantelor androfertile din cadrul formei materne androsterile (au o coloraţie mai intensă, paniculele sunt mai

ramificate, anterele sunt mai mari). Acestea se vor castra obligatoriu înainte să poată emite polen şi proporţia lor nu poate fi mai mare de 0,5% din forma maternă.

8.5. Castratul formei materne - reprezintă lucrarea de care depinde valoarea hibridă a seminţei şi trebuie efectuată înainte ca paniculele formei materne androfertile să înceapă să înflorească, respectiv când 1/3 din axul principal a ieşit din burduf.

Deoarece în condiţii de secetă şi arşiţă plantele formei mamă sunt predispuse la a-şi declanşa deschiderea anterelor în timpul ieşirii paniculelor din burduf, se recomandă începerea lucrării de castrare în faza de burduf a porumbului (când paniculele nu au ieşit din teaca penultimei frunze). Lucrarea trebuie efectuată astfel încât paniculele să fie smulse în întregime şi cu cel mult 1-2 frunze.

Lucrarea de castrare trebuie să fie foarte bine organizată, supervizată şi fără zile de pauză cauzate de condiţiile meteorologice nefavorabile sau zile nelucrătoare. Operaţiunea se execută, cel mai frecvent, manual, dar există şi posibilitatea mecanizării (maşini speciale).

Plantele sau copilii acestora care au o porţiune de panicul, ax principal sau o ramificaţie mai lungă de 5 cm care emite sau a emis polen, se consideră necastrate.

Paniculele castrate şi găsite înflorite pe sol fără a fi acoperite cu pământ se consideră ca panicule înflorite şi necastrate.

Procentajul maxim admis de panicule înflorite şi necastrate, la forma mamă sau copili trebuie să fie sub 0,5 % la oricare din controale iar pe total controale 1% la HS, începând de la o mătăsire de 5 %.

8.6. Polenizarea artificială suplimentară – este necesară când condiţiile normale pentru polenizare nu sunt întrunite, din diferite cauze (secetă şi arşiţă ce determină fenomenul de protandrie, urmat de decalaje la înflorit sau de reducerea viabilităţii polenului), atât în cazul înmulţirii LC, cât şi în cazul loturilor de hibridare (HS – forme parentale, HS, HT, HD).

Operaţiunea se poate realiza între orele 9-13, de către 2 lucrători, pe jos sau călare, cu o sfoară mişcată pependicular pe rândurile formei tată sau cu ajutorul unui elicopter care, prin zborul la joasă înălţime, poate provoca o mişcare puternică a aerului şi antrenarea polenului. Sporurile de producţie datorate acestei operaţiuni pot fi de 5-20% (după Sarca şi colab., 1984, citat de Păcurar I., 2007).

8.7. Controlul în câmp al purităţii varietale şi stării fitosanitareInspecţiile (controalele) oficiale în câmp, de către personalul de specialitate din cadrul

I.T.C.S.M.S. se realizează în mai multe etape şi vizează verificarea mai multor aspecte (tabelul 1.):La amplasare: actele de provenienţă ale seminţei, respectarea rotaţiei şi a distanţelor de

izolare;De la apariţia stigmatelor până la uscarea ultimelor stigmate: minimum 3-4 verificări

privind castrarea şi purificările biologice (se determină numărul şi apoi procentul plantelor necastrate şi respectiv atipice).

După polenizare - în cazul atacului de tăciune prăfos la peste 5% din plantele tată, acestea trebuie eliminate din lan imediat după polenizare. În cazul în care atacul apare la forma mamă certificarea se face numai dacă recoltarea se efectuează manual, cu pănuşi şi depănuşarea se execută în afara lanului.

Tabelul 1Condiţii de aprobare în câmp a loturilor semincere de porumb

Condiţii minime de aprobare în câmp a loturilor semincere

Sămânţă de bază Sămânţă certificatăLC HS-f.p. HS HT HD

Rotaţia după aceeaşi specie (ani) 2 2 2 2 2Distanţa minimă de izolare (m) 200 200 200 200 200Ştiuleţi netipici (% max.) 0,1 0,1 0,2 0,2 0,2Ştiuleţi cu >20% boabe atacate de Fusarium ssp. 5 5 5 5 5Ştiuleţi cu atac de tăciune prăfos (% max.) 5 5 5 5 5Ştiuleţi cu peste 5% boabe fisurate (% max.) 5 5 5 5 5Puritatea varietală (% min.) 99,9 99,9 99,8 99,8 99,8

9. RECOLTAREA- poate începe când boabele formei mamă au ajuns la maturitatea fiziologică. Totuşi declanşarea recoltării depinde şi de modul de recoltare. Când se face manual, umiditatea boabelor poate fi mai mare (30-35%). Când recoltarea se face mecanic, umiditatea boabelor trebuie să fie mai redusă (20- 25%).

De regulă, forma tată se recoltează prima, manual, sub formă de ştiuleţi sau mecanizat sub formă de ştiuleţi sau boabe şi se scoate din lan (producţia merge către consum). Forma mamă se recoltează numai sub formă de ştiuleţi, manual sau mecanizat, cu deosebită atenţie şi supraveghere, respectiv reglaje şi curăţare corespunzătoare a combinelor.

Ştiuleţii nu se vor depozita în grămezi pentru a nu se contamina întreaga cantitate cu Fusarium sp. şi alţi patogeni. Ca urmare ştiuleţii se vor trimite imediat la complexele de uscare şi condiţionare.

10. SORTAREA- constă în eliminarea, atât în câmp cât şi la staţiile de prelucrare, a pănuşilor şi mătăsii uscate, a ştiuleţilor netipici, nematuri şi a celor atacaţi de boli şi dăunători. Astfel se înlătură ştiuleţii atacaţi de tăciune (Ustilago maydis), putregai uscat (Nygrospora oryzae), putregai roşu (Fusarium graminearum) şi înflorire parazitară a boabelor (Gibberella fujikuroi). Ştiuleţii la care numai câteva boabe sunt atacate de Fusarium nu se vor elimina în întregime, ci numai boabele bolnave. Ştiuleţii tipici dar incomplet fecundaţi nu se vor elimina.

11. USCAREA, CONDIŢIONAREA ŞI PĂSTRAREA SEMINŢELORCând umiditatea boabelor este mai mare de 35- 38%, uscarea se va face în două etape,

prima la temperatura de 32- 350C până ce umiditatea în boabe coboară la 25- 28% şi a doua etapă la temperatura de maxim 400C până ce umiditatea în boabe atinge 12- 13%.

În timpul manipulării seminţei (sub formă de ştiuleţi sau boabe) se va reduce la minimum posibil impactul seminţelor cu corpurile tari, orice vătamare diminuând substanţial viabilitatea, germinaţia şi vigoarea seminţelor.

După uscare şi batozare, sămânţa hibridă se condiţionează şi se calibrează. Calibrarea se poate face pe 4-6 dimensiuni (mare lat – LL, mare rotund – LR, mediu lat – ML, mediu rotund – MR, mic lat – SL, mic rotund – SR) sau doar pe 2 dimensiuni (lung şi rotund).

Sămânţa se tratează cu fungicide, se ambalează în saci de material textil sau hârtie de 40 Kg netto şi se etichetează (în interior şi exterior) după ce are loc certificarea oficială a acestora, pe baza determinării indicilor de calitate (tabelul 2) şi a stării fitosanitare, cu:

- eticheta sau înscisul direct pe ambalaj al producătorului (nume producător, adresa, specia, soiul, categoria biologică, nr. lot, greutate brută sau netă, perioada de valabilitate, tratamentul, unele indicaţii speciale pentru cultivator)

- eticheta oficială sau vigneta oficială, de culori diferite şi cu înscrisuri de culoare neagră, în funcţie de categoria biologică a seminţelor,. Sunt prinse prin coasere sau lipire, apoi se sigilează (plombează) oficial sau sub supraveghere oficială cu bandă autoadezivă cu încrisul I.N.C.S.

Tabelul 2Condiţiile tehnice de calitate ale seminţelor de porumb

(LC, HS, HD, HT)Indici de calitate Valoare minimă

Puritate fizică (%) 98Germinaţia minimă (%) 90Conţinut maxim în număr de seminţe din alte specii de plante în proba de analiză

0

Seminţele se păstrează în saci aşezaţi pe loturi (greutatea maximă a unui lot = 40 tone) cu înălţime nu prea mare pentru evitarea distrugerii prin presare, cu spaţii pentru acces în scopul prelevării de probe şi uşurării manipulării, în magazii aerisite şi ferite de umezeală, dăunători şi rozătoare.

Culoarea etichetelor oficiale:- albă – sămânţa bază;- albastră – sămânţa certificată şi certificată prima generaţie (C1)- roşie – sămânţa certificată a doua generaţie (C2)- verde – mixtura de seminţe- maron - sămânţă comercială sau din soiuri neincluse în Catalogul Oficial- gri - sămâţă necertificată final, într-un alt stat membru CEDimensiunile minime ale etichetei oficiale: 110 mm x 67 mm.