protocol general de recuperare după artroplastia primara totală de Șold

8/19/2019 Protocol General de Recuperare După Artroplastia Primara Totală de Șold

1/8

Protocol general de recuperare după artroplastia primara

totală de șold.II

Lucrarea î i propune, ca pe baza experien ei câ tigate în Clinica de Ortopedieș ț șFoi or, să stabilească un protocol general de recuperare prin exerci ii fizice, cu scopul de a-iș țajuta pe pacien ii care au suferit o artroplastie totală primară a oldului, să devinăț șindependen i în activită ile func ionale curente i de reintegrare socio-profesionalăț ț ț ș

Coxartroza, reumatismul degenerativ al articula iei coxo-femurale, are oțetiologie multifactorială, un rol important revenind senescen ei !coxartroza primitivă" iț ș

influentelor mecanice locale !coxartroza secundară", a a cum subliniază mai mul i autoriș ț!#illiauma$, Larget, %iet si Lee" !&" 'nciden a ei este relativ importantă La persoane trecutețde (( de ani, prevalenta ei atinge () !*" La persoanele peste +( de ani, în ordinea frecven ei,țcele mai frecvente artroze sunt cele de la nivelul articula iilor interfalangiene distale, carpo-țmetacarpiană a primei raze, mai târziu a articula iei genunciului i ultima la nivelulț șarticula iei oldului ulte din cazurile de coxartroză, care au modificări radiologice, rămân, oț șlungă perioadă, clinic mute .oar *() dintre minierii cu modificări radiologice de coxartroză

prezentau semne clinice !/ellgren, La0rence"!&" #ârsta are o influen a semnificativă asupraținciden ei coxartrozei .upă La0rence !&" dacă la persoanele intre &( i *+ de ani inciden aț ș ț

modificărilor radiologice de coxartroză este de &1), ea atinge 21) la vârste de peste (( deani 3exul pare să nu influen eze inciden a coxartrozei, statisticile arătând o propor ieț ț țaproximativ egală !&"

4rtroplastia totală primară a oldului este metoda cirurgicală cea mai frecventșutilizată în terapeutica variatelor forme ale coxartrozei !5" .atorită ei se poate ob ine o nouațarticula ie, mobilă indoloră i stabilă, ciar dacă nu întotdeauna cu performan ele biomecaniceț ș țale unei articula ii normale 6umărul artroplastiilor totale primare de old este în cre tere .eț ș șexe+mplu în 734 acela i statisticile arată o cre tere a artroplastiilor totale primare de oldș ș șcu 81) în ultimii 51 de ani 'n &999 numărul artroplastiilor totale de old a atins cifra deș&82111 !+" 'n *118, în 4nglia i :ara ;alilor s-au implantat (&,92& proteze totale de oldș ș

!(" 3i în


2/8

%rotocolul folosit cuprinde o etapă preoperatorie i una postoperatorieș& >tapa preoperatorie

3copB explicarea importan eiț terapiei fizice după artroplastia totală

a șoldului explicarea i înș țelegerea unor măsuri de precau ie?restric ieț ț

postoperatorii, in tratamentul de recuperareB- prevenirea luxa iilor, reeducarea mersului cuț

diferite mijloace ajutătoare !cadru, cârje, baston"

- limitarea activită ilor func ionale zilniceț ț- respectarea unui program de exerci ii fiziceț

alcătuirea unui program de recuperare postoperatorie, inândț

cont de durerea i limitarea activită ilor func ionale zilniceș ț ț

prezente în cazurile avansate ale coxartrozei%rincipii?ijloaceB

exerci iile pentru păstrarea unei mobilită i de amplitudineț ț

minim func ionale si a unui tonus muscular acceptabil se vor țexecuta în decubit dorsal, lateral si ventral !mai rar"

volumul i intensitatea acestor exerci ii vor fi limitate deș ț

apari ia durerii %lanurile i axele de mi care ale oldului vor ț ș ș șine seama de parametrul durere i de configura iaț ș ț

aritecturală a articula ieiț pentru men inerea amplitudinii mobilită ii si a unui tonusț ț

muscular acceptabil, ca i pentru diminuarea durerii, suntșindicate exerci iile în bazinul cu apa caldă !idroterapia"ț

Comentarii

%entru obiectivizarea rezultatelor artroplastiei primare, totale a oldului iș șimplicit a Dinetoterapiei, dintre scorurile de apreciere a func ionalită ii oldului am preferatț ț șscorul Earris 4ceastă alegere a fost determinată de aprecierea în scorul Earris, pe lângădurere si mobilitate i a diferitelor func ii !încăl atul, a ezatul i statul pe scaun, urcatulș ț ț ș șscărilor, urcatul în mijloacele de transport, etc" în care participarea articula iei coxo-femuraleț

este esen ială 'n fond, scopul principal al implantării unei proteze nu este acela al ob ineriiț țunei anumite amplitudini a mi cării sau a dispari iei durerii în sine ci de câ tigare a uneiș ț șfunc ionalită i cât mai apropiate e normal 3corul Earris a fost efectuat preoperator, laț țexternarea din spital si la controalele periodice, oglindind prin valoarea lui evolu iațrecuperării func ionalită iiț ț

'n recuperarea preoperatorie a fracturilor de col femural activită ile func ionaleț ț! ezutul la marginea patului, ridicatul în ortostatism, mersul" sunt limitate de existen a durerii,ș țcu atât mai importantă cu cât suntem mai aproape de momentul accidentului

'n fracturile de col femural apărute în contextul unor traumatisme grave,

atitudinea terapeutică va fi stabilită de medicul de specialitate


3/8

* >tapa postoperatorie poate fi teoretic împăr ită în 5 faze, acută, subacută iț șde între inere Faza 4cută începe din prima zi postoperator i se întinde pe durata a 5 @ =ț șmaximum &1 zile, până la externarea pacientului, ea efectuându-se ini ial in 3ec ia de :erapieț ț'ntensivă si %ostoperatorie, apoi în sec ia clinică in care a fost operat pacientul >ste faza dețcare ne vom ocupa mai în detaliu, dat fiind experien a dobândită intr-o clinică de ortopediețFaza 3ubacută se desfă oară fie la domiciliul pacientului !cel mai frecvent în ara noastră", fieș țîntr-o sec ie specializată de recuperare !mai rar" >a durează în jur de 5 @ 8 luni, până lațcâ tigarea unei bune func ionalită i Faza de ntre inere, prin care se urmăre te păstrareaș ț ț ț șabilită ilor câ tigate în fazele anterioare i eventual îmbunătă irea lor, ar trebui în mod ideal săț ș ș țse întindă pe toată durata vie ii pacientului, desfă urându-se la domiciliu si periodic în centreț șspecializate de recuperare

4 Faza 4cută !5 @ = maximum &1 zile"3copB

recâ tigarea unui grad de independen ă func ionalăș ț ț

!pozi ionări din decubit dorsal în decubit lateral, ezândț șîn pat i la marginea patului, ridicarea în ortostatism,ștransferuri de pe pat pe scaun, mersul, urcatul ișcoborâtul scărilor" necesară pentru perioada de dupăexternare !reîntoarcerea la domiciliu în majoritateacazurilor, la noi în ară"ț

%rincipii?ijloaceB precocitatea exerci iilor pentru câ tigarea amplitudiniiț ș

mobilită ii oldului, în planurile i axele de mi careț ș ș ș

permise de poten ialul pacientului i de modelulț ș protezei

refacerea for ei musculare, în special a extensorilor i aț ș

abductorilor olduluiș reeducarea mersului, ini ial cu mijloace ajutătoare,ț

pentru a-l ajuta pe pacient să aprecieze adecvatgreutatea cu care încarcă membrul pelvin operat

%rotocolul tratamentului de recuperare în faza acutăB Giua '-a

• contrac ii izometrice ale mu cilor întreguluiț ș

lan cinematic al membrului pelvinț• mi cări ale articula iei gleznei !pentruș ț

favorizarea circula iei venoase"ț• exerci ii pentru mărirea amplitudinii mobilită iiț ț

în flexie @ extensie, abduc ie @ adduc ieț ț• din pozi ia ezând la marginea patului,ț ș

efectuarea de pendulări alternative ale gambelor !flexie @ extensie"

• din aceia i pozi ie se încearcă extensia gambeiș ț

pe coapsă la nivelul membrului pelvin operat iș


4/8

se consolidează for a musculaturii lan uluiț țcinematic al membrului pelvin controlateral

• se încep activită ile func ionale zilniceBț ț

pozi ionări din decubit dorsal î decubit lateral,țridicarea în ezând la marginea patului,ștransferul de pe pat pe scaun !la acela i nivel",șridicări în ortostatism, ridicări i a ezăriș șexecutate cu mijloace ajutătoare !cadru, cârje,

baston"• discu ii privind riscul luxa iei oldului,ț ț ș

precau iile necesare pentru a o preveniț Giua ''-a

• continuarea exerci iilor izometrice pentruț

musculatura lan ului cinematic al membruluiț

pelvin operat i a celor pentru stimulareașcircula iei venoase @ din articula ia glezneiț ț

• exerci ii active asistate ale gambeiț• exerci iile de mobilitate se execută în planurileț

i axele de mi care tolerate de pacientș ș• se începe reeducarea mersului cu mijloace

ajutătoare greutatea cu care se încarcă membrul pelvin operat depinde de tipul de implant utilizat!cimentat sau necimentat"

•

întărirea musculaturii articula iei oldului pentruț ș prevenirea luxa ieiț• activită ile func ionale zilnice se optimizeazăînț ț

pozi ia ezând se stă aproximativ & oră, de douăț șori pe zi

Giua '''-a @ #''-a !H-a"• se insistă cu precădere pe exerci iile careț

vizează mărirea amplitudinii mi cării iș șdezvoltarea for ei musculare a membrului pelvințoperat

• activită ile func ionale zilnice se îmbunătă escț ț țse adaugă urcatul i coborâtul scărilorș

• se recapitulează gidul de indica ii?precau ii iț ț ș

programul de exerci ii cu accent pe stabilitateațarticula iei oldului, pentru prevenirea luxa ieiț ș ț

Comentarii privind etapa acută a recuperării postoperatorii %rogramul de recuperare se centrează i insistă pe recâ tigarea activită ilor ș ș ț

func ionale zilnice 4mplitudinea mi cării i for a contrac iei musculare sunt obiectiveț ș ș ț țsecundare 'mediat postoperator, în majoritatea cazurilor, valoarea for ei musculare este de * @ ț

5 'n această scurtă etapă de recuperare, durerea postoperatorie este încă prezentă >a poateîmpiedica câ tigarea unei amplitudini ample a mi cării ca i câ tigarea for ei contrac ieiș ș ș ș ț ț


5/8

musculare .in această cauză, în faza acută a recuperării, câ tigul în mobilitate i for ă esteș ș țmic >l se poate îmbunătă ii prin mi cări active asistate !pentru a preveni apari ia unei dureriț ș țmai importante", efectuate în decubit dorsal !ceea ce facilitează executarea lor" >xerci iilețconduc la o mai bună direc ionare i coordonare a mi cării i prin contrac ia muscularăț ș ș ș țvoluntară la o ameliorare a circula iei venoaseț

La externare, pacien ii primesc un gid care cuprinde programul de recuperarețdin cea de a doua fază, cea subacută i indica ii privind un aranjament func ional alș ț țdomiciliului

I Faza subacută.e cele mai mute ori, la externare, pacien ii care au suferit o artroplastieț

primară totală a oldului se întorc la domiciliu, unde nu beneficiază de o ecipășmultidisciplinară de îngrijire, care să le creeze condi ii optime de recuperare ;idul dețrecuperare primit la părăsirea spitalului cuprinde un protocol adaptat fiecărui pacient

'n general, protocolul cuprindeB

pentru controlul durerii i reducerea edemuluiBș• gea ă local,ț• medica ie antalgică i antiinflamatorieț ș

exerci ii terapeuticeBț• active asistate !de recomandat în prezen aț

unui Dinetoterapeut"• activo-pasive !mai pu in recomandate"ț• activită i motrice în lan cinematic încisBț ț

ridicări, a ezări, pentru dezvoltareaș

agoni tilor i antagoni tilor, exerci iiș ș ș ț pentru stabilizare ritmică @ contrac iițizometrice în diferite ungiuri în flexie-extensie,

• bicicletă ergometrică @ fără rezisten ăț• exerci ii cu bandă elastică la nivelulț

extremită ii distale a membrului pelvințoperat,

• exerci ii de JstretcingK !întindere" pentruț

tractul ilio-tibial, din decubit dorsal !nu

mai devreme de * săptămâni",• masaj la nivelul cicatricei postoperatorii

!după cicatrizare" pentru recâ tigareașelasticită ii epiteliale,ț

optimizarea rezisten eiBț• exerci ii pentru tonifierea lan uluiț ț

cinematic al membrului pelvin operat @ exerci iile este indicat să fie executate i laț ș

membrul pelvin controlateral,


6/8

• exerci ii de mers pe diferite distan e, într-oț ț

anumită unitate de timp,• exerci ii pe bicicleta ergometrică @ ț

exerci iul rezistiv se face cu membrulț

pelvin neoperat, celălalt urmându-l dininer ie,ț antrenarea ecilibruluiB

• mersul tandem,• mers lateral peste obstacole !joase"• activită i motrice cu trecerea greută iiț ț

corpului de pe un picior pe altul,• activită i în lan cinematic încis !cuț ț

ambele capete ale membrului pelvinfixate",

exersarea mersuluiB• mers pe suprafa ă plană,ț• mers înapoi, înainte, lateral,• mers pe orice suprafa ăț

exerci ii pentru activită i func ionaleBț ț ț• activită i motrice din pozi ia în ezut,ț ț ș• activită i motrice de transfer !pat @ scaunț

la acela i nivel, ridicări de pe pat, scaun",ș• mers cu greută i într-o mână, în ambeleț

mâini,• exerci ii de împingereB la perete, întreț

parteneri !valabile i pentru dezvoltareașecilibrului"

• exerci ii din pozi ie patrupedă !mână @ ț ț

picior opus ridicate la orizontală, extensiamembrelor pelvine alternativ",

• revenirea la locul de muncă, acela i sauș

scimbat,• practicarea sporturilor, cu excep ia celor ț

care necesită alergări sau sărituri• pacien ii î i pot relua activitateaț ș

profesională la indica ia mediculuițoperator

Comentarii'n cursul executării exerci iilor sunt necesare o serie de precau ii 4stfel, se vor ț ț

evita, timp de 5 luni, mi cările combinate care solicită oldul operat !de exemplu mi carea deș ș șadduc ie i rota ie externă, ca în pozi ia de picior peste piciorK, etc" La urcatul cât i laț ș ț ț ș

coborâtul scărilor se porne te cu piciorul membrului pelvin a cărui old a fost operatș ș


7/8

'n cursul vie ii zilnice se vor lua de asemenea o serie de măsuri de protejare ațoldului operat 6u se va dormi în decubit lateral pe partea operată timp de 8 săptămâni, se vaș

evita a ezatul pe mobile joase !pe scaun se va pune o pernă", activitatea sexuală se va permiteșcând este confortabilă 'n ceea ce prive te condusul autoturismului, el este permis la 8șsăptămâni când a fost operat oldul stâng i la &1 săptămâni când a fost operat oldul dreptș ș ș

>xistă o diferen ă în ceea ce prive te reluarea mersului cu încărcare completăț șîn func ie de tipul de proteză implantată !cimentată sau necimentată" 'n protezele cimentatețse permite repede încărcarea membrului pelvin operat cu toată greutatea corpului !fixarea

protezei în patul osos este de la început completă, datorită cimentului" 'ni ial, pacien iiț țfolosesc mijloace ajutătoare !cadru, cârje" pentru a relua mersul si a proteja oldul operat aleșcărui păr i moi nu sunt încă cicatrizate .upă ce pacientul a făcut progrese în mers iț șmen inerea ecilibrului se trece la baston, la care se poate renun a când semnul :rendelenburgț țdevine negativ 'n cazul protezei necimentate, pentru că fixarea primară în patul osos trebuiecompletată, în timp, prin pătrunderea mugurilor oso i în neregularită ile protezei !fixareș ț

secundară" ini ial mersul se face cu cadru sau cârje, iar piciorul membrului pelvin operatțatinge u or solul !are senza ia de sol" .upă + - 8 săptămâni încărcarea va fi de &?5 dinș țgreutatea corpului, crescând progresiv la *?5, pentru a ajunge completă până la &* săptămâni.upă &* săptămâni se trece la baston, la care se renun ă când semnul :rendelenburg sețnegativează

Faza subacută durează timp de 5 - 8 luni, până la câ tigarea unei independen eș țcel pu in egală cu cea de dinainte de interven ia cirurgicalăț ț

C Faza de ntre inere are drept scop men inerea si ciar îmbunătă ireaț ț țfunc ionalită ilor câ tigate în cursul fazelor acută i subacută ale recuperării >a constă înț ț ș ș

continuarea efectuării exerci iilor din faza subacută, zilnic sau cel pu in de 5 @ + ori peț țsăptămână 'deal ea ar trebui să se întindă pe toată durata vie ii pacientului >a se deruleazăț preponderent la domiciliu pacientului i o data sau de două ori pe an într-un centru specializatșde recuperare func ionalăț

%rotocol de recuperare func ională a pacien ilor care au suferit o artroplastieț țtotală, primară, a oldului prezentat mai sus, este o scemă generală care trebuieșindividualizată în func ie de particularită ile fiecărui pacient >l diferă în func ie de vârstaț ț țcalendaristică dar mai ales biologică a pacientului, de indexul mesei corporale, de maladiileasociate, de tipul de fixare al implantului !cimentat sau necimentat", etc, etc .e aceia,fiecărui pacient, la externarea din spital, i se dă un protocol individualizat pentru fazasubacută a recuperării 'dealul ar fi, ca la controalele periodice ale pacientului efectuate demedicul operator, să participe i recuperatorul pentru a actualiza indica iile de tratamentș țfunc ional 3tricta aplicare a tratamentului de recuperare, individualizarea lui, reactualizareațlui periodică, sunt garan ia unui rezultat func ional bun i a unui grad ridicat de calitate a vie iiț ț ș ț

pacientului Fără acest tratament de recuperare, o artroplastie totală de old, oricât deș performant realizată, nu poate duce la un rezultat final bun si o calitate buna a vie iiț

Iibliografie selectivă


8/8

1. citati de .Denischi A. A Etiopatogenia coxartrozei in ,Denischi A, DinulescuI., Medrea O. oxartroza, Editura Pu!listar, "ucuresti, 1##$ , pg 1%&'%

(. )ac*ues ). Pe+ron M.D., Osteoarthritis he Epidemiologic -iepoint, lin.Oorthop., 1#/0, pg 11&(#'. Antonescu MD, Artroplastia& generalitati, in Antonescu MD. Editor,

Patologia aparatului locomotor, ol II, Editura Medicala, "ucuresti, (212, pg$$$&$/1

3. 4rost 5. 6aren, "ertocci E. 7ina, 8assinger A.raig, Isometric per9ormance9olloing total hip arthroplast+ and reha!ilitation, )::D, ol. 3', ;r 3, )ul+ 1#/2, "ucuresti1'.5acote ;. healier, Miranmia A., "reton ).P., Ealuation clini*ue de la

9onction musculaire,(eme edition,Malloine,Paris13.Papilian -ictor, Anatomia Omului ol 1F Aparatul locomotor, Editura

Medicala 1##(, "ucuresti1%.Amaricai Elena, Poenaru -. Dan, GAspecte priind calitatea ietii la pacientii

cu a9ectiuni reumatismale degeneratie operateH, Editura Mirton (212 imisoara

protocol general de recuperare după artroplastia primara totală de Șold

Documents