Protetica curs 4

Crosete de sarma – reprezinta elemente de sprijin, mentinere si stabilitate. Au o elasticitate crescuta. Sunt usor de aplicat si manevrat. Se pot adapta foarte usor pe suprafetele dentare. Flexibilitatea crescuta le face sa se dezactiveze foarte repede de pe suprafetele dentare fapt ce creeaza bascularea prin infundare.

Clasificara crosetelor de sarma

Criteriil de clasificare utilizat curent este cel care imparte crosetele dupa frecventa de utilizare.

Crosete indicate curent (uzuale):

- Crosetul cervico-alveolar deschis dental- Crostele cervico-ocluzale

Crosete indicate mai rar:

- Crosetul in T- Crosetul cervico-alveolar deschis edental- Cresotul in „i”- Crosetul alveolo-interdentar- Crostul ocluzo-interdentar- Crosetele inelare- Crosetele proximale- Crosetul cervico-ocluzal intors- Crosetul mucozal

Crosetul cervico-ocluzal deschis dental

Segmentul dentar este aplicat in zona subecuatoriala, pe 2/3 din fata vestiulara a dintelui stalp. Extremitatea libera este o rientata s[re dintii restanti. Segmentul dentar se continua supraecuatorial vestibulo-proximal, orientandu-se spere edentatie.

Segmentul intermediar situat pe fata proximala a dintelui stalp, poate avea fie forma literei U fi V si se stiueaza sub creasta marginala. Traiectul crosetului coboara spre versantul oral al crestei aleveolare, unde se continua cu segmentul retentiv, in saua protezei.

Crosetul este indicat pentru toate formele de edentatie, pe dinti bine implantati, cand nu se recomanda crosete cu elasticitate mare.

Crosetul are urmatoarele functii>

- Se opune tendintei de desprindere a protezei de pe campul protetic, prin segementul dentar situat subecuatoril

- Se opune distalizarii protezelor terminale , prin extermintatea libera a a segemnetului dentar, care este plasata pe versantul mezzial al coroanei dintelui stalp

- Se opune tendintei de deplasare laterala a protezei prin portiunea supraecuatoriala, mai rigida, a crosetului

Crosetul cerico-ocluzal deschis edental

Are un traiect identic cu crosetul cervico-ocluzal deschis dental, cu diferenta ca are extremitatea libera a segementului dentar orientat spre edentatie.

Segmentul intermediar este situat in nisa masticatorie dintre dintele pe care se aplica si dintele vecin, cand exista spatiu fata de antagonistul care articuleaza la acest nivel. Daca acest spatiu nu exista, se creaza protetic un locas pentru segmentul intemeiar.

Crosetul este indicat in edentatiile terminale si are urmatoarele aceleasi functii cu cele ale crosetului cervico-oculzal deschis dental.

Folosirea celor doua tipuri de crosete cervico-ocluzale, pe doi dinti vecini, realizeaza crosetul cervico-ocluzal bidentar, cu actiune reciproca. Acest croset intruneste functiile celor doua crosete si leaga dintii intr-un bloc functional.

Crosetul cervico-alveolar deschis dental

Segmentul dentar al crosetului este plasat subecuatorial, cu extremitatea libera spre dintii restanti.

Segmentul intermediar, situat in dreptul crestei alveolare la distanta de 0.5-1mm de mucoasa, se modealza in forma literei Z.

Segmentul retentiv e plaseazza pe versantul vestibular al sei protetice.

Crosetul este indicat in toate formele de edentatie, pe dintii stalpi cu retentivitati mari sau cu implantare parodontala deficitara,fiindca, prin elasticcitatea sa, solicita dintii mai putin.

Gradul de elasticitate a crosetului depinde de lungimea segmentului interdentare si grosimea sarmei folosite. Este crostul de sarma cel mai elastic si a carui elasticitate poate fi dirijata.

Crosetul are urmatoarele functii>

- Se opune tendintei de despinderea a protezei de pe campul protetic, prin segmentul dentar situat subecuatorial p dintii stalpi

- Se opune distalizarii protezei, prin extremitatea libera a segmentului dentar, situata pe versantul mezial al coroanei dintelui stalp

- Se opune in mica masura tendintei de deplasare laterala a protezei, datorita elasticitatii segmentului intermediar

Crosete utilizate mai rar

Utiizarea mai rara a acestor crosete decurge din dificulatea confectionarii lor si din ignorarea efectului favorabil al unora dintre ele.

a. Crosetul din sarma T

Are seegmentul dentar de forma orizontalei literei t, plasat subecuatorial.

Segmentul intermediar are forma verticalei literei T si se plaseaza la 0.5-1mm de mucoasa crestei alevolare. Are un grad de elasticitate prin lungimea sa.

Segmentul retentiv se plaseaza e versantul vestiubular al seii protetice

Crosetul este indicat in edentatiile terminare.

b. Crosetul cervico alveolar deschis edental

Are extermitatea libera a segmentului dentar orientata spre edentatie. Segmentul intermediar are forma unei bucle care patrunde in spatiul intermediar mezial, coborand apoi in lungimea procesului alvolar la distana de 0.5-1mm de mucoasa.

Segmentul retentiv se situeaza pe versantul vestibular al seii protetice. Crosetul este indicat in edentatii termminale.

Functiile crosetului

- Se opune despinrderii protezei prin segmentuldentar plasat subecuatoricc. Crosetul de sarma in I

Este numit si crosetul vestibulo-proximo-alveolar datorita traiectului sau; crosetul este recomandat in edentatii laterale scurte, plasat pe dintele stalp mezial.

Segmentul dentar are un contact punctiform subecuatorial in zona retentiva vestibulo-proximala.

Segmentul intermediar sub dorma unei bucel mici se situeaza in deptul coletului dintelui stalp si a mucoasei procesului aleveolar la distanta de 0.5-1 mm.

Segmentul retentiv se plaseaza pe versantul vestibular al seii protetice.

Este un croset fizionomic, fiind ffoarte putin vizil.

Functi crosetului

- Se opune nnumai tendintei de desprindere a protezei de pe campul protetic.d. Crosetul elveolo-interdentar

Segmentul dentar are forma unei mici anse circulare, care se aplica sub punctul de cntact a doi dinti bine implantati din vecinatatea dedentatiei.

Segmentul intermediar continua ansa bcoborand de-a lungul procesului alveolar al dintilor situati inapoia locului de aplicare a segmentului dentar. Avand un traiect lung, este elastic.

Segmentul retentiv se situaeaza pe versantul vestibular al seii protetice.

e. Crosetul ocluzp-interdentar (Stahl)

Segmentul dentar de forma unei mici anse circulre se plaseaza sub punctul de contact dintre doi dinti vecini.

Segmentul intermediar continua ansa urcand catre suprafata ocluzala pe care o traverseaza prin nisa masticatorie dintre dintii veciini unde nu trebuie sa contituie un punct de conttact prematur.

Segmentul retentiv s eplaseaza pe versantul oral al seii protetic.

Crosetul este indicat pentru ancorarea si stabilizarea protezelor uniterminaele sau unilaterla fiind plasat pe hemiarcada integra si pentru ancorarea aparatelor ortodontice.

Functii>

- Se opune desprinderii protezei de pe campul protetic prin ansa intermediara- Ogera sprinjund dentar prin segmentul intermediarf. Crosetul inelar (jackson)

Segmentul dentar de forma semiciruclara este situata pe fata vestibulara a dintelui in zona subecuatoriala nu are extermitate liberal

Segmentle intermediare sunt in numar de doua si continua segmentul dentar urcand cartre nisele masticatorii pe care dintele stalp le formeaza u dintele vecin sitauat mezial si cu cel situat distal.

Segmenetele retentive d asemenea doua, patrun in baza protezei sitauata oral

Aspectul de anasamblu al crosetului este inela si are o elasticitate redusa

Crosetul este indicat pentru ancorarea si stabilizarea protezelor uniterminare.

g. Crosettul inelar (adams)

Este asemanator crosetului inelar Jackson, cu deosebirea ca segmentul dentar este prevazut cu dpua mici bucle, situate la intalnirea segmentului dentar cu segmentele intermediare. Datorita acestor bucle este mai elastic. Are aceleasi indicatii si functii ca crosetul ciruclar Jackson.

h. Crosetul proximal cu caseta

Este un croset fizionomic nefiin vzibil deoarece se plaseaza pe fata proximala a unui dinte stalp, orientata spre edentatie.

Segmentul dentar are forma unei mici anse, asemanatoare literei U, fiind plasat sub retentivitatea fetei proxima. Segmentl intermediar in linie dreapta coboara catre mijlocul crestei edentate, indepartandu-se apoi spre fata orala unde se continua cu segmentului retentiv.

Crosetul este indicat pe dintele care delimiteaza mezial o mica bresa laterala de 1-2 dinti.

i. Crosetul proximal cu patrice

este identic cu crosetul proximal cu caseta cu mentinea ca segmentul dentar se aplica pe patricea unei proteze unidentare, cimentate pe dintii stalpi

j. Crosetul cervico-ocluzal ntor

Segmentul dentar al acestui croset este mai lung in comparatie cu cele preentate anterior: are capatul liber orientat spre edentatie; portiunea subecuatoriala este continuata de o bucla care traverseaza ecuatorul. Portiunea supraecuatriala care spre proxima, ajunge in vecinatatea suprafetei ocluzale.

Segmentul intermediar coboara vestibulo-proximal spre creasta edentata, continuandu-se cu segmentul retentiv. Plasat pe versantul vestiular al seii protetice.

Este indicat pe molarii inferiori mezializati, care prezinta retentivitatea favorabila in sens vestibulo-mezial, si care delimiteaza distal o bresa laterala.

Functii crosetului:

- Se opune despinderii protezei de pe campul protetic prin segmentul dentar- Se opune tentindei de deplasare laterala a protezeik. Rosetul mucozal

Numit si muco-alveolar se deosebeste de celelalte croste prin paftul ca este aplicat pe retentivitatea oferita de procesul alveolar.

Se modeleaza din sarma de wipla de 0.7-0.8 mm in forma de ansa dubla fiind plasata la dstanta de 0.5mm de mucoasa

Este format dintr-un segment mucozal relativ lung, care se intinde de-a lungul procesului alveolar al dintilor prezenti, pana in paroierea frenului buzei superioara si un segment retentiv plasat pe versantul vestibular in saua protezei

Crosetul este indicat in edentatiile biterminale maxilare in special premolar-molar, la pacientii care isi expun in totalitate dintii in timpul vorbirii saurasului. Este un corset fizionomic.

Modul de actiune al crosetului>

- In tentidetel de desprindere a le protezei, corsetul apasa pe mucoasa provocand durere pacientului

Etapele clinico-tehnice de confectionare a PPA

1. Examenul clinic al pacientului, diagnosticu de edentatie si solutie de tratament (etapa clinica)

2. Amprentarea campului protetic pentru obtinerea modelului de studiu3. Tratamentele pre si pro protetice4. Amprentarea preliminara5. Turnarea modelului preliminar6. Confectionarea portamprentei individuale7. Amprentarea functionala8. Turnarea modelului de lucru9. Confectonarea sabloanelor de ocluzie10. Determinarea relatiilor intermaxialre11. Fixarea mdelelor de lucru in ocluzor sau articulator 12. Confectionarea machetei preliminare a PPA13. Proba machetei in cavitatea bucala14. Confectionarea machetei definitive15. Ambalarea machetei pentru obtinerea tiparului16. Confectionarea bazei acrilice a protezei, introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea

lui17. Dezabalarea, prelucrarea si lustruirea protezei18. Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic