8/12/2019 Proteic

1/9

FIZIOPATOLOGIA

METABOLISMULUI PROTEINELOR

Proteinele plasmatice reprezinta un constituent principal al plasmei, alctuind aproximativ75% din reziduul uscat al plasmei.

Proteinele sunt constituite din unul sau mai multe lanuri polipeptidice, fiecare fiind constituit

din mai muli aminoacizi, legai covalent prin legturi peptidice. Indiferent de funcia sau specia deorigine, toate proteinele sunt alctuite din 20 aminoacizi, aranai !n variate secvene specifice." mare parte dintre aminoacizi pot fi sintetizai !n organism, suplinind astfel deficitul

aportului alimentar. #ce$ti aminoacizi se numesc neeseniali glicin, alanin, serin, cistein,prolin, acid glutamic, acid aspartic, asparagin $i glutamin&.

'n numr de (0 aminoacizi nu poate fi !ns sintetizat la nivelul organismului, singura sursfiind cea alimentar. #ce$tia sunt considerai aminoacizi eseniali) triptofan, *istidin, treonin,lizin, metionin, arginin, valin, fenilalanin, leucin $i izoleucin.

+n funcie de compoziia lor, proteinele se clasific !n dou mari clase) proteine simple $iconugate)

Proteinele simple sunt cele alctuite numai din lanuri de aminoacizi, din a cror *idrolizrezult aminoacizi, fr alte grupri organice sau anorganice.

Proteinele conugate sunt acele proteine care, !n urma *idrolizei, eliereaz at-taminoacizi c-t $i grupri organice sau anorganice, denumite grupri prostetice.Proteinele conugate se clasific !n funcie de grupul prostetic)

nucleoproteine,fosfoproteine,metaloproteine,glicoproteine $ilipoproteine.

PRINCIPALELE FUNCII

ALE PROTEINELOR PLASMATICE

Proteinele plasmatice !ndeplinesc importante funcii !n organism, funcii, care pot fisintetizate astfel)

uncia plastic are o importan primordial, mai ales !n copilrie, c-nd procesele desintez sunt de o mult mai mare intensitate dec-t la maturitate. #naolismul, predominant !nperioada de cre$tere, utilizeaz ca prim sustrat proteinele.

/eninerea presiunii coloidosmotice a plasmei, contriuie la sc*imurile efectuate delic*idul extracelular alumina asigur 0% din presiunea coloidosmotic plasmatic&. #stfel, ( gde alumin poate reine ( ml de ap, fapt ce explic efectul spectaculos al perfuziilor cu soluiiconcentate de alumin, !n terapia sindroamelor nefrotice grave $i a insuficienelor *epatice.

1ol !n aprarea antimicroian specific prin medierea rspunsului imunologic. uncia

de aprare este asigurat de fraciunea gama a gloulinelor.1ol de transport al vitaminelor, *ormonilor, ionilor, lipidelor, medicamentelor sulfamide,penicilin, glicozizi digitalici& $i a unor metaolii. uncia de transport se azeaz pe proprietateamacromoleculelor de a ve*icula prin s-nge o serie de sustane insoluile.

1ol !n coagulare $i firinoliz toi cei III factori plasmatici $i 3 factori plac*etari suntproteine, precum $i antitrominele ori plasminogenul&4

ontriuie la sistemele tampon ale s-ngelui av-nd rol !n meninerea p6ului sanguinproteinele au caracter amfoter&4

/eninerea constant a tensiunii arteriale se realizeaz prin intervenia proteinelorplasmatice cu proprieti *idrofile $i prin faptul c angiotensinogenul este o protein circulant.

+ntre proteinele plasmatice sunt incluse enzimele $i antienzimele. 'nele enzime apartranzitor !n circulaie $i !n cantitate mic amilaza pancreatic, pepsinogenul&, altele sunt !ncantitate mare dar !n stare inactiv) angiotensinogen, plasminogen, protromin.

#sigur fondul comun de proteine care pot fi utilizate drept rezerv de proteine !nprocesele de cre$tere $i reparare a esuturilor&.

1

8/12/2019 Proteic

2/9

ELECTROFOREZA PROTEINELOR

8a electroforeza serului se oin 5 enzi maore.

Curba caracteristic a picurilor serului normal, dup banda electroforezei pe hrtie.

FIZIOPATOLOGIA TULBURARILOR PROTEINELOR PLASMATICE

#ceste tulurri se traduc prin) *iperproteinemii, *ipoproteinemii, disproteinemii $iparaproteinemii.

HIPERPROTEINEMIILE

1eprezint cre$terea valorilor proteinelor plasmatice peste valoarea de 3 g9d8. #cestea potfi reale, ca urmare a unui cataolism accentuat sau sintezei de proteine monoclonale, ori suntaparente false&, ca urmare a *emoconcentraiei !n des*idratare&. 6iperproteinemiile adevratesunt rare.

HIPOPROTEINEMIILE

:unt definite prin scderea concentraiei proteinelor plasmatice su valoarea de ; g9d8.6ipoproteinemiile caracterizeaz sindroamele iologice care au la az scderea proteinelor totalecu pstrarea raportului dintre diversele fracii.

8/12/2019 Proteic

3/9

6ipoproteinemii prin deficit !n sintez, de$i de foarte multe ori negliate, prezint odeoseit importan pentru clinician. :ediul principal al proceselor de sintez a proteinelor se aflla nivelul ficatului.

:inteze defectuoase proteice pot fi realizate !n)- *epatopatii acute sau cronice,- afeciuni diencefalice,- comoii cererale, encefalite,- afeciuni ale *ipofizei, !n special prin dereglri ale *ormonilor somatotrop $i corticotrop.6ipoproteinemii prin pierderi excesive pot fi !nt-lnite ca urmare a pierderilor mari de

proteine din cursul)- enteritelor $i enterocolitelor repetate sau cronice.- *emoragiile cronice $i repetate,- revrsatele pleurale sau peritoneale,- supuraiile, arsurile, nefrozele etc., sunt !nsoite frecvent de *ipoproteinemii,- oli cronice consumative ?.@.., lues&,- oli endocrine *ipertiroidism, oala us*ing& etc.+n denutriia proteocaloric apar importante modificri fiziopatologice care pot afecta

teoretic toate organele $i esuturile. Aintre acestea, cele mai comune sunt slirea !n greutate,

scderea esutului adipos $i a masei musculare. :cderea masei corporale cu 5(0 % este, deoicei, ine tolerat. Pierderea a =5B0 % din greutate duce la deces.

8/12/2019 Proteic

4/9

proteinelor plasmatice este mult u$urat prin separarea electroforetic a proteinelor plasmatice !ncinci fraciuni.

Aisproteinemia reactiv din inflamaia acut se caracterizeaz prin cre$terea 2$i mai rar1gloulinelor. #naliza difereniat prin metode imunologice relev !n aceast reacie de fazacut)

- cre$terea ( antitripsinei, ( glicoproteinei acide, a *aptogloinei, ceruloplasminei $iproteinei reactive4

- scderea aluminei, transferinei, pseudocolinesterazei, precum $i1 $i lipoproteinelor.

- :e constat totodat o cre$tere a firinogenului $i o accelerare corespunzatoare aD:6ului.

/odificri similare se !nt-lnesc nu numai !n infecii acute, dar $i postoperator, !n procesetumorale sau dup infarctul miocardic acut $i reflect rspunsul organismului la distruciile tisulare.Aetectarea acestor modificri umorale contriuie la diagnosticul diferenial al unor afeciuni)

#stfel, !n meningitele purulente, gloulinele 1 $i 2 cresc foarte mult, !n timp ce !nmeningitele virale, aceste modificri sunt diminuate.

Floulinele a cresc de asemenea !n pneumopatiile de origine acterian, fiind nemodificate

!n pneumopatiile virale.

8/12/2019 Proteic

5/9

irinogenul plasmatic este, de regul, crescut, constat!nduse totodat o cre$tere marcata colesterolului $i lipidelor serice.

?oate aceste modificri pot fi !n mare msur explicate prin cre$terea permeailitii filtruluiglomerular fat de proteine. Ae fapt, scderea intereseaz !n primul r!nd proteinele cu greutate molecularmic, cum ar fi alumina, 1antitripsina $i transferina, !n timp ce proteinele cu greutate molecular mare 2macrogloulina, firinogenul, lipoproteinele, Ig/& cresc.

8ipsa de eliminare urinar nu poate explica !ns cre$terea la valori mari a concentraiei

unora din aceste proteine cu greutate molecular mare. :a dovedit c !n sindromul nefrotic,sinteza unor proteine este mult accelerat. Pseudocolinesteraza seric crcscut, enzim cugreutate molecular mare, a carrei sintez se produce paralel cu sinteza de aumin reprezintun mar>er preios. :inteza de gamaglouline pare a fi diminuat !n sindromul nefrotic. :e explicastfel susceptiilitatea crescut la infecii a pacienilor care sufer de aceast afeciune.

Aisproteinemia din pierderea enteral de proteine apare !n enteropatia exudativ $ireprezint o manifestare patologic a procesului fiziologic de eliminare, !n tractul digestiv, aproteinelor plasmatice. Proteinele eliminate se recupereaz parial su form de aminoacizi.:emnificativ este constatarea unei permeailiti a tractului digestiv pentru sustanemacromoleculare alumin&. :e aunge astfel la *ipoproteinemie, dar aspectul proteinogrameidifer de cel !nt-lnit !n sindromul nefrotic. #stfel, 2$i gloulinele nu cresc a$a de mult ca !nsindromul nefrotic, iar *ipercolesterolemia $i *iperlipemia lipsesc.

Curb electroforetic a unui caz de icter mecanic prin cancer pancreatic (erificare necropsic).

Aisproteinemia din afeciunile *epatice !mrac aspecte diferite $i recunoa$te mecanismepatogenetice difereniate !n funcie de etiologia $i stadiul evolutiv al *epatopatiei ig.20&.

/odificarile proteinogramei in *epatita acut sunt puin exprimate $i necaracteristice $i, !nconsecin, au o valoare diagnostic mai redus !n comparaie cu cre$terea impresionant atransaminazelor.

Curba electroforetic a unui caz de hepatit acut.

Ae$i este vora de un proces acut, 2gloulinele nu cresc !n *epatita viral acut. #ceastase explic prin faptul c 2gloulinele sunt produse c*iar de ficat. +n sindromul post*epatitic,nivelul crescut al gamagloulinelor persist $i se poate uneori accentua atrg!nd !n acest felatenia asupra cronicizrii.

+n *epatita cronic, aspectul disproteinemiei este caracterizat prin cre$tereagamagloulinelor. a $i !n alte inflamaii cronice, cre$terea gamagloulinelor este difuz $i se!nsoe$te de pozitivarea testelor de lailitate coloidal a serului. Aisproteinemia este mult maisever !n cirozele *epatice deoarece, !n astfel de cazuri, la inflamaia cronic se adaug pierderea

5

8/12/2019 Proteic

6/9

de proteine prin lic*idul de ascit precum $i insuficiena funcional a ficatului sindromul*epatopriv&. Ain acest motiv se produce o scdere marcat a aluminelor care, de regul, esteasociat cu scaderea sintezei de pseudocolinesteraz $i de protromin. Procesul de degradare agamagloulinelor la nivelul ficatului este perturat. #$a se explic cre$terea gamagloulinelor lavalori procentuale de peste B0% 22,5 g9dl&.

8/12/2019 Proteic

7/9

prezena de crioglouline, a *iperv!scozitii $i de *ematii !n fi$icuri pe frotiul de s-nge periferic. 8aelectroforeza serulul se oserv apariia unei enzi !nguste monoclonale ce variaz de la regiuneagama p-n la alfa 2. #ceasta este determinat de clasa de imunoglouline care prolifereaz. :econsider, !n general, c 0% din mieloame sunt de tip IgF. 8a determinarea cantitativ aimunogloulinelor, aspectul caracteristic este de cre$tere accentuat a unei clase de Ig $i valorisczute ale celorlalte clase.

Curba electroforetic n mielomul multiplu ()(punctat: ser normal).

Ma$r%lbulinemia &al'en(#r)m

8/12/2019 Proteic

8/9

fagocitoz $i proteoliz !mpiedic !ndeprtarea lui din depozite $i determin progresiuneamanifestrilor clinice.

#miloidoza primar se caracterizeaz prin prezena unor depozite firilare de amiloid,formate din fragmente aminoterninale ale lanurilor u$oare ale imunogloulinelor.

Hiperimun%lbulinemiile pli$lnale

re$teri ale Ig pot fi produse $i prin proliferarea mai multor clone de plasmocite asociate cucre$teri ale uneia sau mai multor clase de Ig. Aeterminarea cantitativ a Ig precizeaz care dinclasele de Ig cresc. re$teri ale Ig se !nt-lnesc !n afeciuni cu patogenez imun, cum ar ficolagenozele, unele afeciuni inflamatorii *epatice $i renale $i unele oli infecioase. #cestecre$teri se realizeaza prin mecanisme diferite implic!nd tulurri ale cooperrii dintre limfocitele ?$i @. :e incrimineaz fie o *iperreactivitate a limfocitelor @, fie persistena unor factori carestimuleaz funciile limfocitului @.

SUBSTANTELE AZOTATE NEPROTEICE:unt reprezentate de produ$ii de cataolism ai proteinelor) uree, creatin, creatinin, acid

uric, acizi amina#i. :epararea lor din plasm sau ser se face dup precipitarea proteinelor.#zotul, coninut de toate sustanele micromoleculare aflate !n filtrat, constituie azotul

neproteic sau rezidual. Eormal este !n cantitate de 25=5 mg9d8, cea mai mare parte 0%&revenind azotului ureic. Aeoarece principala cale de eliminare a azotului organic din organism estecalea renal, insuficiena excretorie a rinic*iului determin cre$terea azotului neproteic din s-nge.'zual, se dozeaz ureea care, de$i nu este toxic prin ea !ns$i, cre$te o dat cu toate celelaltesustane azotate neproteice, maoritatea toxice.

ACIDUL URIC !+,-./ m%0'L"

'ricemia normal este de !n relaie cu sexul) =,57 mg9d8 la rai $i de 2,5; mg9d8 la femei.6iperuricemiile L 7mg9d8&, mult mai frecvent !nt!lnite dec!t *ipouricemiile, pot fi !nsoite de

manifestri clinice de gut sau nu. +n funcie de mecanismul lor de producere, *iperuricemiile pot fi!mprite !n dou mari categorii) seundare $i primare.

Futa poate rezulta din supraproducia de acid uric, deficit !n eliminare sau prin amelemecanisme.

!atogenia artritei gutoase acute(dup 'umar, Cotran, obbins, $asic !atholog, si"th edition, *++)

8

8/12/2019 Proteic

9/9

re$terea nivelului de acid uric !n s-nge $i alte lic*ide din organism lic*idul sinovial&favorizeaz precipitarea acestuia su form de cristale de urai de sodiu. #pariia acestor cristalela nivelul articulaiilor determin activarea complementului $i atragerea de polimorfonucleareneutrofile $i macrofage la nivel memranelor sinoviale. agocitarea acestor cristale genereazradicali lieri $i leu>otriene mai ales leu>otriene @B& cu efect inflamator. ?oate aceste procesedetermin apariia tofilor guto$i la nivelul articulaiilor metatarsofalangiene.

#tacul acut de gut apare de oicei dup v-rsta de B0 ani $i intereseaz !n 50 % din cazuriarticulaia metatarsofalangian a *alucelul podagr& unilateral, dar artrita gutoas se poatelocaliza la orice articulaie. Aeutul este rusc, de oicei nocturn, cu o durere vie a articulaieiinteresate.

8a examenul local se oserv semnele inflamaiei) tumor, ruor, cre$terea temperaturiilocale.