GHID METODOLOGIC din 15 martie 2006de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternalEMITENT MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI - AUTORITATEA

NAŢIONALA PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUIPublicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 458 bis din 26 mai 2006

_________Notă *) Aprobat prin Ordinul nr. 101 din 15 martie 2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 458 din 26 martie 2006

Capitolul 1 PRINCIPII DE LUCRU

La baza prezentului ghid metodologic stau toate principiile prevăzute în Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicată, precum şi principiile menţionate în Legea nr. 272/2004 cu privire la protectia şi promovarea drepturilor copilului. Pentru activitatea CM sunt prioritare urmatoarele:1. Principiul ingrijirii copilului în familie. Copilul îşi poate atinge maximul potentialului sau fizic şi psihic numai alaturi de parintii săi. În CM se asigura stabilitatea relatiei copilului cu mama sa. Prin activităţile desfăşurate se creeaza cadrul necesar pentru menţinerea şi dezvoltarea relatiilor intrafamiliale.2. Principiul abordarii comprehensive, conform caruia în CM se asigura un mod global şi unitar de abordare a cazurilor de către echipa multidisciplinara.3. Principiul interventiei planificate, conform caruia în CM se asigura o interventie personalizata, pe o perioadă determinata de timp, cu obiective, activităţi şi termene de realizare prestabilite, adecvata nevoilor clientului, ce are la baza un plan elaborat şi pus în practica de către specialisti în acord cu mama şi cu participarea ei directa.4. Principiul parteneriatului, potrivit caruia familiile şi profesionistii sunt parteneri în luarea deciziilor care le influenţează viaţa. Recomandam ca, în lucrul cu familiile sa respectam urmatoarele valori:- siguranţa copilului este principala preocupare;- copiii au dreptul la propria lor familie;- familia este sursa fundamentala de ingrijire şi ocrotire a copiilor;- familiile au dreptul sa li se respecte propriile traditii culturale, rasiale, etnice şi religioase;- criza reprezinta o oportunitate pentru schimbare;- o interventie neadecvata poate fi dăunătoare pentru integritatea şi functionarea familiei;- familiile care aparent nu au nici o speranta se pot schimba şi dezvolta;- familiile sunt experte în rezolvarea propriilor probleme;- este datoria noastra sa insuflam speranta.5. Principiul interventiei limitate în timp, conform caruia acordarea serviciilor în CM se realizează pentru o perioadă de timp limitata şi adecvata nevoilor specifice fiecarui caz în parte.6. Principiul confidentialitatii afirma dreptul clientului la intimitate şi la respectarea vietii sale private. Beneficiarii din CM au dreptul ca relaţia de asistenţa să se realizeze cu respectarea legilor, politicilor şi standardelor etice privitoare la confidentialitate. În abordarea cazului, profesionistii implicati vor face distinctia între informatia publică şi cea privată, vor colabora şi vor face schimb de informaţii cu privire la caz numai în interesul clientului şi cu acordul prealabil al acestuia.

Capitolul 2 ADMITEREA IN CENTRUL MATERNAL

CM reprezinta un serviciu de protecţie de tip rezidential care ocroteste, sprijina şi asista cuplul mama-copil în situaţie de nevoie.2.1. Dezvoltarea listei criteriilor minime de admitereFiecare CM îşi poate dezvolta propriile criterii de admitere, în functie de nevoile existente la nivelul judeţului/comunităţii careia i se adreseaza.Pot beneficia de servicii în CM cel puţin:● mame adolescente,● mame seropozitive,● mame singure,● mame ce au mai mulţi copii, dintre care cel puţin unul dintre ei să aibă vârsta cuprinsa între 0-3 ani şi

● femei insarcinate aflate în ultimul trimestru de sarcina.2.2. Identificarea cazului se poate realiza prin mai multe modalităţi:● solicitare directa (la DGASPC/OPA care are organizat CM);● referire (din partea asistentului social din cadrul SPAS sau a persoanei cu atribuţii în asistenţa sociala din comunitatea din care provine mama/gravida sau din partea maternitatii);● autosesizare urmata de transfer din cadrul unui alt serviciu din cadrul DGASPC/OPA, de regula în cazul unei gravide minore cu măsura de protecţie de tipul plasamentului sau plasamentului de urgenta;● sesizare din partea unei persoane fizice.2.3. În functie de identificarea cazului, evaluarea initiala se realizează de către:● Asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala în cazul solicitarii directe sau a unei sesizari din partea unei persoane fizice la primarie. În baza evaluării initiale, se întocmeşte planul de servicii, care se aproba prin dispoziţia primarului şi în baza caruia se realizează admiterea cuplului mama-copil/a gravidei în CM. Având în vedere ca CM se afla în structura DGASPC sau OPA, în vederea emiterii dispozitiei de admitere de către conducerea acestora, se recomanda ca asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala sa contacteze DGASPC în vederea demararii procedurilor legate de admiterea în CM (referirea cazului). DGASPC are obligaţia de a desemna un manager de caz care să aibă în responsabilitate cazul, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului; astfel:a) dacă evaluarea initiala a fost realizata de asistentul social din cadrul SPAS, se recomanda ca DGASPC sa recunoasca oficial calitatea acestuia de manager de caz, iar compartimentul corespunzător din cadrul DGASPC (de regula compartimentul pentru ingrijirea de tip rezidentiala; având în vedere ca DGASPC de la nivel judetean detine şi servicii de prevenire cum este cazul CM, precum şi faptul ca realizează activităţi de prevenire în special pentru copiii cu risc de parasire în unitatile sanitare, ar trebui ca să aibă în structura sa compartimente de prevenire asa cum au DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti) sa supervizeze activitatea managerului de caz de la nivelul SPAS, precum şi cea a responsabilului de caz din CM;b) dacă evaluarea initiala a fost realizata de persoana cu atribuţii în asistenţa sociala, DGASPC va desemna un manager de caz din aparatul propriu (din cadrul compartimentului mentionat anterior) sau, dacă exista locuri libere în CM privat şi criteriile minime de admitere permit primirea cuplului mama-copil/a gravidei (în urma consultării cu coordonatorul CM) va solicita nominalizarea unui manager de caz de pe lista OPA care a organizat CM respectiv;● Managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA în situaţia transferului;● Asistentul social/alt profesionist din cadrul DGASPC/OPA, obligatoriu împreună cu asistentul social din cadrul SPAS (şi care se recomanda sa devina manager de caz) sau cu persoana cu atribuţii în asistenţa sociala (caz în care se recomanda ca managerul de caz să fie de la DGASPC/OPA) în situaţia solicitarii directe sau a unei sesizari din partea unei persoane fizice la DGASPC/OPA, precum şi în situaţia referirii din partea maternitatii.2.4. Acomodarea cuplului mama-copil în centrul maternalÎnainte de luarea dispozitiei de admitere în CM, se recomanda ca mama/gravida sa viziteze CM şi să fie informata cu privire la drepturile şi oblibaţiile ce-i revin pe perioada rezidentei, asupra misiunii şi metodologiei din CM. Acomodarea va fi facilitata de către toţi membrii echipei, dar cu precadere de către coordonatorul CM şi de către responsabilul de caz.În primele zile de rezidenta se va da posibilitatea adaptarii la noua situaţie. Cuplului mama-copil i se va asigura linistea şi intimitatea necesară pentru a-şi depăşi temerile interioare şi pentru a se simti cat mai confortabil în noua situaţie. Este de recomandat ca în primele zile mama să fie scutita de activităţi administrative, altele decat cele legate de igiena şi hranirea ei şi a copilului sau. I se vor facilita intalniri sau convorbiri telefonice cu prietenii sau rudele sale, va fi ajutata să îşi personalizeze camera şi va fi implicata, alaturi de celelalte persoane rezidente, în activităţi plăcuţe şi relaxante, menite sa faciliteze relationarea noii rezidente cu grupul de beneficiare din CM. Vor fi observate reactiile mamei şi copilului şi se va actiona cu grija pentru evitarea instalarii sentimentului de respingere, de neadecvare sau al deprimarii. Mama va fi abordata în mod pozitiv atât ea ca persoana, cat şi relaţia ei cu copilul sau. Se va pune accent pe caracteristicile pozitive personale şi pe aspectele benefice ale relatiei dintre mama şi copil. Mama va fi incurajata în permanenta sa ceara ajutor ori de cate ori simte ca are nevoie. Beneficiarele vor fi incurajate să îşi discute temerile, problemele majore şi ingrijorarile cu echipa de profesionisti a CM pentru a putea menţine astfel un climat tonic, pozitiv, de abordare cu optimism a

situaţiilor de viaţa problematice.2.5. Caz particularDe regula admiterea cuplului mama-copil/gravidei în ultimul trimestru de sarcina se realizează în mod voluntar şi în baza dispozitiei de admitere emisa de directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA (cei care au în mod legal dreptul de a înfiinţa CM).În cazul mamei/gravidei minore, situaţia este alta: fiind vorba de o separare a minorei de parintii săi, temporara sau definitivă, conform legii trebuie să se decida o măsura de protecţie speciala şi anume plasament în CM. Copilul/copiii minorei nefiind în situaţie de separare atunci pentru acestia se recomanda luarea dispozitiei de admitere de către directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA.Recomandam aplicarea acelorasi proceduri şi în cazul mamei/gravidei minore căsătorite sau care a fost căsătorita. Desi aceasta are capacitate deplina de exercitiu şi discernamant obtinute prin căsătorie, ea se afla intr-o situaţie dificila, în cazul în care familia nu o poate sustine sau nu are familie, şi ca atare poate beneficia de o măsura de protecţie speciala conform legii.În concluzie, ne putem confrunta cu urmatoarele posibilitati:a) plan de servicii pentru prevenirea separarii copilului de mama sa, întocmit de asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala şi aprobat prin dispoziţie a primarului şi dispoziţie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA;b) plan individualizat de protecţie pentru gravida minora, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA şi admitere în baza hotărârii de plasament emisa de CPC sau instanţa judecătorească;c) plan individualizat de protecţie pentru cuplul mama minora-copil, centrat pe copil, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA şi admitere în baza hotărârii de plasament emisa de CPC sau instanţa judecătorească pentru mama minora şi dispoziţie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA pentru copil.

Capitolul 3 MODELE DE INTERVENTIE

Criza este definita în multe moduri. În general, situaţia de criza face referire la reactiile emotionale acute, care survin în urma unor situaţii traumatice şi care genereaza incapacitatea temporara a unei persoane/familii de a face faţa situaţiilor cotidiene de viaţa.3.1. Prevenirea situaţiilor de crizaPentru a se preveni confruntarea cu situaţiile de criza sau pentru a atenua impactul acestora atunci când ele s-au produs deja, în CM se poate actiona lucrandu-se individual cu mamele şi cu familiile acestora sau cu intregul grup de mame.Scopul acestor acţiuni este de a forma la nivelul clientilor mecanisme de adaptare care să le ofere posibilitatea prevenirii situaţiilor de criza sau confruntarea cu criza în condiţiile unei abilitati crescute de gestionare a acesteia. În sedintele de consiliere, clientii pot fi invatati sa:● identifice sursele de criza,● sa anticipeze perioada aparitiei acesteia,● sa realizeze planuri de actiune pe care să le urmeze dacă va fi cazul,● sa cunoasca reactiile generate de criza,● sa identifice reactiile emotionale imediate şi pe termen lung (furie, durere, iritabilitate, disperare, depresie, suicid),● sa identifice reactiile comportamentale şi fiziologice manifeste în criza (izolare, plans, evitare, stare fizica de rau),● sa identifice tiparele de gandire dezadaptativa (autoinvinuirea, blamarea altora, evaluarea catastrofica a situaţiilor),● să îşi dezvolte abilitatile sociale şi în special reteaua de suport social,● sa invete metode eficiente de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor,● să îşi dezvolte abilitatile de management emotional.Mamele pot fi invatate sa identifice factorii care pot genera situaţii de criza şi sa actioneze preventiv pentru evitarea confruntarii cu aceste situaţii, de exemplu:1. Dacă merge la un interviu pentru angajare la o ora indoielnica şi într-un cartier nesigur, cineva cunoscut sa o insoteasca sau, cel puţin, sa lase la responsabilul de caz adresa la care urmeaza să se duca;2. Dacă se intalneste cu fostul partener pentru a discuta cu privire la viitorul copilului şi dacă acesta este o persoană violenta şi stie ca este posibil ca el să se manifeste într-un mod agresiv, atunci sa evite intalnirea cu el în locuri izolate, în spatii închise şi la ore tarzii.Dacă exista sansele aparitiei unui eveniment traumatic în viaţa ei sau cu cineva din

anturajul ei, atunci clienta trebuie invatata cui anume trebuie să se adreseze în cel mai scurt timp pentru a primi ajutor.3.2. Interventia în situaţii de crizaPrin interventia în criza se urmareste identificarea unor modalităţi de depasire a acesteia cu ajutor specializat. Rezultatul final al interventiei este îmbunătăţirea situaţiei de criza. Este o interventie de scurta durata, în medie 6 saptamani şi este centrata pe "aici şi acum" în care capacitatea de lupta a persoanei/familiei este mobilizata şi orientata spre folosirea resurselor personale, sociale şi de mediu. Interventia în criza incorporeaza o viziune eclectica, reunind aspecte din terapii psihodinamice, comportamentale, cognitiv - comportamentale, suportive şi terapii de familie.În abordarea clientului vom tine cont de faptul ca acesta poate trece printr-o dubla tensiune: pe de o parte problema în sine este simtita ca o amenintare iar, pe de altă parte, incapacitatea de a-şi rezolva singur problema duce la cresterea tensiunii şi a adancirii sentimentului de neputinta. Dintre caracteristicile crizei, cel mai des amintita este cea care face referire la faptul ca orice criza reprezinta o oportunitate de crestere şi schimbare. Criza ne confrunta cu situaţii noi şi ne obliga sa experimentam, incercam sau/şi sa invatam noi strategii de adaptare şi de rezolvare a problemelor.Fiecare persoana resimte confruntarea cu o situaţie de criza într-un mod propriu şi irepetabil.Intrucat experienta emotionala prin care trece o persoană în situaţii de criza este unica şi personala este benefic/intelept/bine ca persoana în cauza să fie inteleasa şi ajutata "aici şi acum" fără să fie comparata cu alte situaţii similare traite fie de aceeasi persoana, fie de altele.3.2.1. Modelul celor 6 stadii ale interventiei în situaţii de crizaÎn continuare vom prezenta succinct modelul celor 6 stadii ale interventiei în situaţii de criza, unul dintre cele mai folosite modele de interventie. Cele şase stadii descrise în cadrul modelului sunt:1. Definirea problemei2. Stabilirea sigurantei persoanei3. Oferirea suportului4. Identificarea solutiilor alternative5. Realizarea planului de actiune6. Obtinerea angajamentului şi a consimtamantuluiPasul/stadiul I: Definirea problemeiSe referă la definirea şi înţelegerea problemei clientului şi se realizează din perspectiva acestuia.Se urmareste înţelegerea de către beneficiar a faptului ca problemele sunt datorate situaţiei de criza.Sunt utilizate deprinderile de ascultare activa şi se focalizeaza pe aspectele verbale şi nonverbale ale comunicarii, se evita culpabilizarea clientului şi acesta este incurajat să îşi exprime convingerile şi emotiile.Pasul al II-lea: Stabilirea sigurantei persoaneiSe iau toate masurile pentru excluderea oricarei situaţii de risc pentru client. În mod explicit, profesionistul trebuie să îşi manifeste interesul pentru siguranţa clientului şi trebuie să impartaseasca acestuia ingrijorarile sale. Se vor identifica solutii temporare şi eficiente pentru stabilirea sigurantei clientului. Viaţa şi siguranţa clientului trebuie să fie principala preocupare a profesionistului pe tot parcursul interventiei în criza.Pasul al III-lea: Oferirea suportuluiClientul va percepe profesionistul ca pe o persoană careia "îi pasa" şi care mobilizeaza resursele din mediu în favoarea sa. Profesionistul este un suport pentru client şi el trebuie să manifeste acceptare neconditionata faţă de acesta.Pasul al IV-lea: Identificarea solutiilor alternativeÎn aceasta etapa, profesionistul ajuta la identificarea solutiilor la problema care a generat situaţia de criza. Sunt accesate resursele de suport moral şi material. În aceasta faza un rol esential îl are constituirea retelei de suport. Nevoile urgente trebuie rezolvate prioritar pentru a reduce anxietatea clientului faţă de acestea şi pentru a creşte increderea clientului în propriile forte, în sprijinul şi atenţia acordată de profesionist şi în posibilitatea de rezolvare a crizei. Modul în care clientul îşi explica aparitia situaţiei de criza trebuie rediscutat şi remodelat pentru a inlatura credintele dezadaptative ale acestuia.Pasul al V-lea: Realizarea planului de actiuneEste de preferat ca planul de actiune să fie realizat în scris pentru ca persoana în criza poate să îl consulte ori de cate ori are nevoie. Planul trebuie redactat într-un mod simplu, dar clar şi explicit, incluzând sarcini concrete, observabile şi masurabile. Trebuie sa răspundă tuturor intrebarilor circumstantiale: unde, cine,

cum, când, de cate ori. Sarcinile vor fi prioritizate în functie de importanţa lor.Pasul al VI-lea: Obtinerea angajamentului şi consimtamantuluiEste urmarea fireasca a stadiului anterior prin care clientul se angajează în rezolvarea sarcinilor stabilite şi care sunt în responsabilitatea sa. Presupune notarea obiectivelor vizate şi a planurilor stabilite de comun acord pentru obtinerea rezultatelor scontate. Avandu-se în vedere situaţia de vulnerabilitate a clientului, angajamentul şi consimtamantul, redactate în forma scrisa pot fi semnate şi de un martor, de preferinta o persoană de incredere a clientului ce face parte din reteaua de suport a acestuia. Semnarea acordului şi de către o terta persoana, martor, da un plus de importanţa angajamentului asumat în scris. Redactarea în scris a angajamentului, precum şi semnarea acestuia constituie un element esential în obtinerea rezultatului final al interventiei: rezolvarea situaţiei de criza.Uneori, în situaţii de criza, clientii fac referiri, mai mult sau mai puţin explicite, la suicid. Orice referire de acest gen trebuie luata în considerare cu toata seriozitatea de către specialisti. Este recomandat ca pentru aceste situaţii, în CM să fie stabilita o metodologie clara de lucru. Specialistii trebuie să stie ce anume trebuie să intreprinda şi cum sa actioneze. În aceste situaţii, inca de la primele aluzii la actul suicidar problema trebuie adusa la suprafaţa şi discutata pe faţa cu clientul. Pentru aceste cazuri pot fi folosite contractele contra-suicid, prin care se urmareste, pe de o parte, amanarea deciziei clientului de a se sinucide, iar pe de altă parte, implicarea acestuia în depăşirea situaţiei de criza, conform celor şase stadii amintite anterior.*Font 8*Prezentare caz: Maricica, în vârsta de 23 ani, are doi copii unul de 5 luni şi altul de 4 ani şi este însărcinată. Cel de-al treilea copil a fost facut în afara casniciei dintr-o relaţie intamplatoare, iar concubinul nu are de gand sa recunoasca copilul. Sotul este în inchisoare,dar urmeaza să fie eliberat în scurt timp. Mama împreună cu copiii nu are o locuinta şi este la risc de a fi abuzata de către sot pentru relaţia de concubinaj. Pasul I. Consilierul asculta cu atenţie şi urmareste modul în care clienta îşi defineste problema. Accentul cade pe felul în care clienta "vede rezolvarea". El incurajeaza clienta saîşi exprime emotiile şi nu îi neaga trairile, îşi ajuta clienta să îşi exprime furia şi resentimentele faţă de persoana care i-a produs suferinta (concubinul). Pasul al II-lea. Consilierul îşi manifesta ingrijorarea pentru siguranţa clientei şi a copiilor săi, ea exprimandu-şi intentia de a se sinucide. Clienta este ajutata sa inteleaga ca, cel puţin deocamdata, nimeni nu îi poate face rau decat ea insasi. Pe baza acordului comun, dat fiind faptul ca în prezent securitatea Maricicăi nu este amenintata de nimic, consilierul obtine angajamentul verbal al Maricicăi de a amana actul sinuciderii. Ei stabilesc împreună modalitatile de contactare imediata, în cazul în care Maricica ar avea nevoie de sprijinul consilierului. Pasul al III-lea. Consilierul ajuta clienta sa inteleaga ca este preocupat, alaturi de ea, desituaţia în care se afla. Împreună, incep sa exploreze mediul şi sa "vada" potentialele resurse. Treptat, atenţia clientei este orientata către identificarea resurselor. Consilierulmareste perspectiva clientei asupra posibilitatilor de suport existente şi înţelege ca existaoameni care pot sa o sprijine în aceste momente critice. Pasul al IV-lea. Consilierul şi clienta incep sa construiasca reteaua de support şi sa identifice solutii la problemele existente. Se realizează o prioritizare a sarcinilor şi se stabileste o ierarhie a lor. Solutiile identificate sunt discutate. Pasul al V-lea. Clienta, consilierul şi reteaua de suport sunt implicati în construirea planului de actiune. Sunt implicati şi profesionisti din diferite domenii (ex. juristi, medici). Sarcinile sunt stabilite în functie de starea de vulnerabilitate a clientei: femeie

în a doua luna de sarcina, având în ingrijire un copil de 5 luni şi unul de 4 ani. Responsabilitatile sunt clare în sensul că fiecare va sti ce are de facut şi care este efectul scontat: ● Sora Maricicăi va veni de doua ori pe săptămâna în CM şi va merge cu Maricica şi cu copii acesteia în parc. ● Cumnatul Maricicăi, fratele sotului, îl va vizita pe acesta la penitenciar şi vor discuta despre situaţia Maricicăi. El va afla punctul acestuia de vedere pentru a se vedea în ce măsura supozitiile catastrofice ale Maricicăi sunt confirmate sau infirmate. ● Asistentul social va întocmi şi va depune în termen de o săptămâna, împreună cu clienta, dosarul pentru obtinerea unei locuinte sociale. Ea va merge de doua ori pe luna la un cabinet ginecologic pentru a controla evolutia sarcinii. Pasul al VI-lea. Este obţinut consimtamantul şi angajamentul clientei că nu va mai recurge lasuicid. Este identificata o altă persoană, în afara consilierului, care va semna ca martor acest document. Este de preferat ca aceasta persoana să fie desemnata de către client şi sa fie o persoană de referinţa pentru acesta. În continuare, planul de actiune va fi monitorizat. Când echilibrul situaţiei în care clienta se afla este restabilit, se procedeazala continuarea lucrului cu cazul conform planului initial stabilit la admiterea acesteia în CM.

De asemenea, tipul interventiei în situaţii de criza poate fi stabilit la nivelul fiecarei institutii de asistenţa sociala, metodologia de lucru necesitand să fie însă cunoscuta şi aprobata de către cei în drept.3.3. Interventia centrata pe sarcinaCaracteristicile generale ale interventiei centrate pe sarcina sunt:● Este un excelent model de interventie pentru cazurile care pot fi rezolvate în trei-patru luni.● Impasul este determinat de o situaţie care poate fi depasita de către client cu o sustinere de scurta durata.● Vizeaza un mod de lucru intensiv până la atingerea obiectivului propus.● Accentul se pune pe ceea ce a intreprins clientul pentru a-şi rezolva problema.● Obiectivul este definit în termenii gandirii pozitive, procesual şi cat mai concret, la nivelul conceptual al clientului.● Actiunea trebuie să fie mentinuta sub controlul clientului.● Solutia este formulata în termeni de "aici şi acum".3.3.1. Modelul interventiei centrate pe sarcinaLiteratura de specialitate descrie pentru acest tip de interventie modelul interventiei centrate pe sarcina care valorifica cel mai mult importanţa actiunii "aici şi acum" şi dreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a problemei stabilind caile şi modul de interventie.În aceasta practica, se urmareste reducerea problemelor pe care clientul le recunoaste, le înţelege, le asimileaza şi pe care doreste să le abordeze. Practica centrata pe sarcina este planificata într-un timp limitat, care cuprinde 12 intalniri de-a lungul a trei până la patru luni. Aceasta limita de timp poate fi modificata în functie de circumstantele particulare care pot interveni şi care au relevanta pentru practica acestui model.Modelul are un debut şi patru pasi care se succed unul după altul intr-o ordine a carei respectare determina implicarea gradata a clientului şi gestionarea mai buna din parte profesionistului. Pasii se suprapun uneori, dar în aceasta situaţie profesionistul trebuie să intervina în mod hotarat pentru respectarea ordinei firesti.● Debutul sau inceputul: Contine prima intalnire cu clientulSunt discutate motivele solicitarii sprijinului şi circumstantele care au determinat intalnirea dintre client şi profesionist.● Pasul I: Identificarea problemelor ţinta ale clientuluiSe stabilesc problemele identificate de către client, prioritatile clientului (nu mai mult de trei), prioritatile factorilor implicati în cazul respectiv (ex. reprezentanti ai autorităţii publice locale sau centrale) şi se realizează o evaluare rapida preliminara.● Pasul al II-lea: Contractul

Se stabilesc:- problemele ţinta ce vor fi abordate (maxim trei),- obiectivele specifice ale clientului stabilite împreună cu profesionistul,- sarcinile generale ale clientului şi ale specialistului,- durata interventiei,- programarea interviurilor şi a interventiilor.Contractul reprezinta planul de interventie a cazului. Pot fi folosite atât contracte verbale, cat şi cele scrise, dar sunt de preferat acestea din urma, insasi procesul de scriere a lor reprezentand o tehnica eficienta de constientizare şi implicare în rezolvarea problemei a părţilor contractante. Contractul nu este permanent. El se poate modifica la cererea părţilor contractante. Acordul mutual şi lucrul continuu sunt condiţiile de aplicare a contractului.● Pasul al III-lea: Rezolvarea problemei, indeplinirea sarcinilor, reducerea problemei. Are mai multe sub-etape:a. Definirea şi specificarea problemelor ţinta (maximum trei), reafirmarea şi redenumirea problemei (ce anume avem de schimbat şi la cel nivel: comportamental, relational, de mediu). Sunt evaluate:- problema ţinta (importanţa, efectele, cat de des se intampla, antecedentele, participantii, locul în care are loc etc.),- contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru sau scolar, statutul familial, mediul cultural etc.),- circumstantele cognitive-afective (trasaturile de caracter şi de personalitate ale clientului, modul de functionare, resursele personale etc.) şi- orice alte evaluari considerate semnificative pentru scopul propus.b. Formularea alternativelorc. Negocierile în scopul obtinerii suportului şi acţiuni specifice în colaborare cu alte persoane sau institutii. Sunt luate deciziile (în condiţiile reanalizarii şi rediscutarii planului de interventie) şi se trece la implementarea strategiei: sarcinile sunt formulate şi rezumate, se obtine acordul clientului şi ne asiguram ca acesta este convins de caracterul lor rational şi stimulativ, se intocmesc strategii specifice pentru rezolvarea fiecarei sarcini.Clientul primeste sprijin pentru indeplinirea sarcinilor prin obtinerea şi folosirea resurselor, prin depistarea şi depăşirea la timp a obstacolelor, prin oferirea de instrucţiuni, de calauzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor de rol, a stimularii şi a practicii ghidate, prin insotirea clientului în vederea modelarii comportamentului. Sunt identificate obstacolele în indeplinirea sarcinilor ce vin din partea mediului social, în tranzactiile interpersonale sau din planul psihologic, şi simultan se face verificarea (dovedirea efectelor interventiei), monitorizarea (inregistrarea atenta a progresului interventiei) şi revizuirea contractului (când progresul nu este satisfacator, când depăşeşte asteptarile, când apar noi probleme, când sarcinile nu sunt indeplinite sau sunt slab efectuate, când suportul şi resursele sunt ineficiente, când sarcinile profesionistului sunt ineficiente şi nerealizabile).● Pasul al IV-lea: IncheiereaAre loc sfârşitul interventiei. Relaţia de asistenţa poate continua dacă mai sunt şi alte probleme de rezolvat sau dacă anumite sarcini ţin de o derulare mai indelungata a evenimentelor. În ambele situaţii se obtine angajamentul clientului (Epstein, 1995).Ca şi interventia în criza, interventia centrata pe sarcina este o investiţie de timp mica, dar cu rezultate evidente şi demne de apreciat la nivelul dezvoltării personale a clientilor. Aceste tipuri de interventie presupun o maxima implicare în relaţia de asistenţa a clientilor şi a profesionistilor ce are ca rezultat final functionarea clientilor la un nivel superior şi auto-actualizarea acestora.

Capitolul 4 PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENTIE

În cadrul CM, fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de un PPI, care abordeaza într-un mod coerent şi unitar componentele legate cel puţin de: educatia şi responsabilizarea mamei în relaţia sa cu copilul, asigurarea sănătăţii fizice şi psihice a mamei şi copilului, pregătirea reintegrarii familiale şi sociale, orientarea şi pregătirea pentru integrarea profesionala/scolara (dacă este cazul) a mamei etc.PPI se elaboreaza şi se pune în practica numai cu acordul mamei şi cu participarea sa directa.Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de o interventie personalizata în functie de nevoile identificate la admiterea în CM adaptata ulterior şi axata pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregătirea reintoarcerii cuplului mama-copil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltării copilului.

Informaţii despre PPI se gasesc de asemenea în cap. 5 din punctul de vedere al managementului de caz la nivelul CM.4.1. Evaluarea detaliataEvaluarea detaliata presupune, în functie de nevoile şi particularitatile copilului şi ale mamei sale, aspecte de ordin:a. Social,b. Psihologic,c. Medical,d. Educational şie. JuridicÎn acest sens, evaluarea detaliata presupune interventia mai multor profesionisti. Acesti profesionisti alcătuiesc echipa multidisciplinara a cazului. În functie de problematica descoperita ca urmare a evaluării initiale, pentru evaluarea detaliata a situaţiei cuplului mama-copil sunt cazuri în care este nevoie şi de interventia unor profesionisti care sunt externi DGASPC/OPA. Evaluarea initiala nu face obiectul CM şi este realizata conform procedurilor menţionate la pct. 2.3. Cazul este preluat cu evaluarea initiala facuta. Trebuie să se cunoasca situaţia asupra careia trebuie să se intervina. Interventia priveste atât copilul, cat şi mama. Trebuie de asemenea identificate nevoile cuplului mama-copil, precum şi resursele (pentru a putea sprijini realizarea interventiei).Evaluarea trebuie să contribuie cu o cunoastere suficienta a situaţiei familiei pentru stabilirea PPI şi trebuie să răspundă urmatoarelor intrebari:● Care sunt obiectivele finale ale interventiei?● Care sunt resursele puse la dispoziţia cuplului mama-copil pentru realizarea obiectivelor stabilite?● Ce timp se estimeaza ca va fi necesar pentru realizarea acestor obiective?Evaluarea cuplului mama-copil se bazeaza pe mai multe axe:a. trebuie să se tina cont de toţi factorii prezenţi în familie şi care au impact asupra copilului;b. se au în vedere aspectele curente ale funcţionarii familiei, precum şi dificultatile intampinate şi problemele cu care se confrunta;c. este necesară înţelegerea cauzelor care au dus la aparitia acestor probleme, examinand trecutul personal şi istoricul familiei, cultura şi experientele de viaţa ale membrilor de familie.d. evaluarea presupune interactiune: ea se concentreaza asupra rolurilor, relatiilor şi a mediului din familie.Pentru a ne asigura ca se realizează o evaluare completa a cuplului mama-copil, trebuie să fie analizate toate domeniile lor de existenta:a. Viaţa socialaIndicatorii acestui domeniu se referă la evaluarea relatiilor sociale ale familiei (mama şi copilul, tatal copilului, rudele mamei şi/sau ale tatalui) în şi cu comunitatea:● Pe ce fel de sisteme de suport se poate baza familia?● Cum utilizeaza cuplul mama-copil resursele existente în comunitate?● Ce fel de interactiuni are familia cu şcoala, biserica, vecinii, angajatorii, diferitele grupuri, prieteni şi serviciile sociale?b. Situaţia economica● Care este cauza/cauzele problemelor economice?● Care a fost situaţia anterioara?● Ce solutii au fost utilizate pentru depăşirea situaţiei de criza?● Care au fost rezultatele?c. Aspecte de mediu● Au o locuinta proprie, sigura? Locuinta are o structura sigura?● Au la dispoziţie instalaţii sanitare adecvate?● Au la dispoziţie mijloace de transport?d. Aspecte de sănătate mentala● Exista semne de stari depresive la vreun membru al familiei?● Urmeaza cineva din familie vreun tratament pentru o boala psihica?● Sunt consumatori de alcool, droguri în randul membrilor familiei?e. Aspecte de sănătate fizicaPe lângă descrierea stării de sănătate este necesară şi observarea:● Aspectului general al mamei şi al copilului, al membrilor familiei (aspectul pielii, aspectul parului, aspectul unghiilor)● Obiceiurile de alimentatie şi odihnă● Boala, starile cronice, dizabilitatilef. Aspecte ce ţin de calitatea relatiei mama-copil● îşi poate mama asuma rolul de parinte? (ex. şi-a dorit copilul? doreste să fie alaturi de el? îşi poate imagina perspectivele familiei sale?)

● Raspunde mama contactelor initiate de copil? Raspunde în mod adecvat nevoilor copilului? Dar deprinderilor de crestere şi ingrijire a copilului?● Cum raspunde copilul la interactiunile initiate de mama sa?● Dezvoltarea copilului este în conformitate cu vârsta biologica? Cunoaste mama obiceiurile copilului? (ex. recunoaste plansul, îi cunoaste preferintele alimentare, jocuri preferate)● Care este reactia copilului la absenta mamei?4.2. Programul personalizat de interventieÎn conformitate cu nevoile determinate ca urmare a evaluării detaliate, se alcatuieste PPI, care este un document scris redactat de comun acord cu mama şi cuprinde obiective care se referă cel puţin la:a) relaţia mama-copil;b) educatia mamei pentru cresterea copilului (formarea abilitatilor parentale etc.);c) pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei;d) orientarea şi pregătirea pentru integrare sociala şi profesionala.Serviciile de care pot beneficia cuplurile mama-copil pot fi (în functie de nevoile identificate):● asigurarea gazduirii pe o perioadă determinata de timp;● programe educationale (drepturi şi responsabilităţii parintesti, abilitati parentale, puericultura, planificare familiala, autogospodarire etc.);● consiliere şi sustinere psihologica;● serviciile unui centru de zi sau crese, grădiniţa, şcoala;● cursuri de pregatire/reconversie profesionala pentru mama (orientare pentru tatal copilului, dacă acesta exista şi este prezent în viaţa copilului); sau demersuri în vederea reintegrarii scolare a mamei;● acompaniere şi identificarea unui loc de muncă şi/sau a unei locuinte;● informare şi sustinere în demersuri administrative (clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mama-copil ca de exemplu: obtinerea actelor de identitate, drepturi şi prestatii sociale);● reabilitarea legaturilor cuplului mama-copil cu tatal copilului şi/sau familia (de origine sau largita);● servicii medicale preventive sau curative pentru mama şi copil.Seful serviciului (coordonatorul CM) desemneaza responsabilul de caz (profesionist care indeplineste condiţiile conform standardelor minime obligatorii privind managementului de caz în domeniul protectiei copilului) din cadrul echipei, în vederea alcatuirii şi instrumentarii PPI.PPI trebuie să conţină cel puţin:1. obiective operationale pe termen scurt, mediu şi lung,2. activităţile corespunzătoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente,3. durata aferenta activităţilor,4. personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate, atât din cadrul CM, cat şi din alte servicii din comunitate, cu atribuţii clare,5. modalitatile de monitorizare şi evaluare/reevaluare, inclusiv date de reevaluare stabilite,6. rezultatele previzionate în intervale de timp determinate,7. proceduri, dacă e cazul.Profesionistii au obligaţia de a consulta mama şi de a tine cont de opinia acesteia în procesul decizional şi de interventie care priveste cuplul mama-copil. Dacă tatal copilului este prezent în viaţa copilului, acesta este implicat, consultat şi informat permanent asupra elaborarii şi implementarii PPI.Indeplinirea obiectivelor PPI presupune implicarea şi responsabilizarea mamei (a tatalui şi/sau a familiei). Oferirea serviciilor se face numai în baza unui contract de rezidenta semnat de către DGASPC/OPA cu mama, care presupune posibilitatea participării şi responsabilizarii părţilor implicate.Reevaluarea PPI se efectueaza o dată la trei luni, conform legii. Aceasta presupune analiza indeplinirii obiectivelor cuprinse în PPI şi reevaluarea situaţiei cuplului mama-copil în noul context şi din perspectiva scopului PPI. Responsabilul de caz întocmeşte raportul de reevaluare sau, după caz, de revizuire, care trebuie avizat de seful ierarhic şi transmis în termen de 3 zile membrilor echipei şi familiei. Rapoartele de reevaluare vor fi remise şi managerului de caz, în vederea monitorizarii situaţiei cuplului mama-copil. Profesionistii implicati în implementarea PPI intocmesc rapoarte de monitorizare pe care le comunică responsabilului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la cuplul mama-copil şi care sunt anexate la dosarul familiei. Evaluarea implementarii PPI sau, după caz, schimbarea termenilor acestuia se realizează în reuniune de caz (pe cat se poate, cu participarea tuturor profesionistilor implicati, din cadrul echipei CM sau a unor profesionisti externi). Rezultatele evaluării sunt discutate cu mama -

beneficiara a CM.Seful serviciului (coordonatorul CM) trebuie să cunoasca conţinutul tuturor PPI vizand cuplurile mama-copil gazduite în cadrul centrului şi sa urmareasca modul de realizare a obiectivelor acestuia, în vederea identificarii nevoilor de adecvare a proiectului instituţional: ca de exemplu, incheierea unor conventii de colaborare punctuale neprevazute de DGASPC/OPA.4.3. Instrumente utilizateÎn vederea evaluării, pot fi utilizate instrumente cu aplicabilitate generală sau instrumente specifice adaptate nevoilor cuplului mama-copil, de preferat instrumente agreate de toate instituţiile partenere ale DGASPC/OPA.Listam o parte dintre instrumentele care pot fi utilizate în demersul de evaluare a situaţiei cuplului mama-copil, dar cu aplicabilitate şi în derularea implementarii PPI:a. Ecomapa - reprezinta un instrument care precizeaza locul cuplului mama-copil (şi a fiecaruia în parte) în context social (în cadrul comunităţii), evidentiind natura relatiilor existente şi intensitatea conflictelor.b. Genograma - reprezinta un instrument necesar pentru descrierea relatiilor intergenerationale din cadrul familiei din care provine cuplul mama-copil. Datele obtinute cu ajutorul acesteia au relevanta pentru istoricul/anamneza familiei.c. Analiza campului de forte - în cadrul efectuării diagnosticului asupra situaţiei de criza, în vederea identificarii unor potentiale solutii, este util să se evidentieze fortele active şi restrictive care intră în campul analizei (cuplul mama-copil). De exemplu, dezvoltarea normo-ponderala a copilului poate fi un element ce defineste competentele mamei în rolul sau matern; sau deschiderea, colaborarea, dinamismul mamei către rezolvarea situaţiei sale poate determina nevoia de servicii.d. Observatia - este desemnarea generală a perceperii şi înregistrării atente şi planificate a relatiilor dintre mama şi copil, a modului de reactie pe care mama îl are în raport cu diferite evenimente. Este o tehnica de investigare, directa sau indirecta. De asemenea, observatia poate fi utilizata (ca adjuvant) şi în momentul în care profesionistul este într-un interviu diagnostic, permitand în mod indirect, obtinerea de informaţii despre persoanele supuse evaluării (comportamentul mamei sau al copilului, aspectul fizic, modul în care privesc etc.). Atunci când vorbim de evaluarea relatiei mama-copil, de atasamentul dintre cei doi, urmarim: cautarea proximitatii şi a contactului; evitarea; interactiunea de la distanta dintre acestia. Fiecare sedinta de observatie poate fi notata (protocol de observatie - în care sunt notate: scopul observatiei, durata, contextul şi desfăşurarea momentului observat cat mai neutru posibil, fără interpretari sau propuneri) sau filmata (doar cu acordul participantilor). Ulterior, secventa filmata poate fi comentata de către profesionist împreună cu mama, în reuniunea de echipa sau în cadrul unui studiu longitudinal. Protocoalele de observatie pot face obiectul dosarelor de caz.e. Interviul - prin intermediul sau sunt obtinute informaţii concrete de la persoana evaluata. Interviul poate fi structurat (urmareste un scop anume - de exemplu, obtinerea datelor de identitate ale mamei) sau nestructurat (fapt ce presupune discutii libere cu mama şi/sau copilul).Propunem un model de raport de evaluare detaliata (anexa 1), care cuprinde itemii de evaluare necesari întocmirii PPI. Evaluarile necesare completarii raportului pot fi efectuate înainte sau după momentul primirii în CM. Profesionistii implicati în evaluare facand parte din echipa CM, DGASPC/OPA şi/sau din exterior (de ex: medicul de familie).4.4. Contracte şi relatii ale CM4.4.1. Relaţia DGASPC - CMSeful serviciului din cadrul DGASPC către care a fost repartizata cererea/referirea/sesizarea, desemneaza un manager de caz în vederea evaluării initiale (cu excepţia cazului în care exista deja o evaluare initiala când cazul e referit de la nivelul primariilor), informaţii în baza cărora se ia decizia continuarii managementului de caz sau inchiderii cazului prin referire sau orientare către alte servicii/institutii abilitate. Ca urmare a evaluării initiale, managerul de caz întocmeşte un raport de evaluare initiala sau o fisa de evaluare initiala care va fi supusă avizarii sefului serviciului (dacă managerul de caz este din cadrul DGASPC) sau sefului ierarhic superior (dacă managerul de caz este din cadrul SPAS). Conţinutul raportului/fisei de evaluare şi decizia luata în baza acestuia se comunică mamei şi se consemneaza. În baza evaluării initiale, directorul general/executiv al DGASPC emite o dispoziţie de admitere a cuplului mama-copil în CM. Până la momentul primirii în CM, mama viziteaza cel puţin o dată CM şi se familiarizeaza cu MOF-ul şi ROI-ul acestuia.Exista, de asemenea, posibilitatea ca DGASPC să solicite nominalizarea unui manager de caz din cadrul OPA care are organizat CM, iar acesta va respecta aceleasi proceduri ca şi managerul de caz din cadrul DGASPC, care au fost menţionate anterior

(excepţii: raportul/fisa de evaluare initiala va fi avizata în acest caz de seful ierarhic superior managerului de caz, iar dispoziţia de admitere va fi emisa de conducerea OPA).O alta situaţie este atunci când cazul ajunge direct la OPA. În aceasta situaţie, dacă CM are locuri libere şi mama indeplineste criteriile de admitere, OPA va anunta DGASPC cu privire la aceasta situaţie şi, de comun acord cu DGASPC, va desemna un manager de caz din cadrul OPA care să indeplineasca procedurile de mai sus.Pentru elaborarea şi implementarea PPI, coordonatorul CM desemneaza echipa de profesionisti ce va participa la evaluarea detaliata a situaţiei cuplului mama-copil. În timp de 2 saptamani de la data admiterii, ca urmare a evaluării detaliate, responsabilul de caz, împreună cu echipa multidisciplinara şi mama copilului, alcatuieste raportul de evaluare detaliata şi întocmeşte PPI. Acest raport este transmis managerului de caz.Membrii echipei de caz vor face evaluari lunare ale activităţilor prevăzute în PPI şi vor informa responsabilul de caz din cadrul CM. Pot fi organizate reuniuni de echipa pentru fiecare caz cel puţin o dată pe luna. Aceste reuniuni de caz sunt mediate de către responsabilul de caz şi au ca scop reajustarea (în cazul în care este nevoie) sau continuarea PPI stabilit pentru un cuplu mama-copil. La reuniunile de caz poate participa şi managerul de caz.Pe tot parcursul derularii PPI, responsabilul de caz pregăteşte mama şi copilul pentru momentul inchiderii cazului. În acest sens, responsabilul de caz trebuie să includa în echipa multidisciplinara de implementare a PPI, asistentul social de la nivelul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala din comunitatea în care locuieste sau urmeaza sa locuiasca cuplul mama-copil, în vederea continuitatii şi permanentei rezultatelor obtinute.4.4.2. Contractul de rezidentaPrimul şi cel mai important dintre contractele care definesc misiunea CM este parteneriatul dintre profesionisti şi familia beneficiara. Contractul cu beneficiarul CM (contractul de rezidenta) este un document scris, incheiat între DGASPC/OPA şi beneficiar (mama), în care se menţionează condiţiile în care se vor oferi serviciile şi responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le are de indeplinit în perioada de timp stabilita. Mama trebuie să fie corect informata pentru a putea înţelege scopul acestui contract, responsabilitatile părţilor, rolul contractului în implementarea PPI, posibilitatile şi condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia. Contractul este revizuit periodic şi modificat de cate ori este nevoie, în functie de progresele care intervin sau schimbările survenite în derularea PPI.Este foarte important ca reprezentantul CM să se asigure ca mama a înţeles termenii contractului. Acest contract poate fi simplificat (în contextul respectarii prevederilor legale), în functie de proiectul instituţional şi poate avea ca anexe ROI şi PPI.Pentru intocmire se poate adapta modelul de contract din anexa Ordinului ministrului muncii, solidaritatii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, incheiat de furnizorii de servicii, acreditati conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. Mai jos sunt redati o parte din termenii utilizati în acest ordin cu unele mici modificari pentru a corespunde situaţiei cuplului mama-copil din CM:- contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contract de rezidenta - actul juridic incheiat între furnizorul de servicii (în cazul nostru, DGASPC sau OPA) şi beneficiar (mama), care exprima acordul de voinţa al acestuia în vederea acordarii de servicii sociale acordate sau facilitate de CM pentru cuplul mama-copil; contractul va fi semnat şi de coordonatorul CM;- serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/facilitate de centrul maternal - ansamblu de măsuri şi acţiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depasirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau de dependenta pentru prezervarea autonomiei şi protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul cresterii calităţii vietii, definite în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 515/2003, cu modificările şi completările ulterioare; în plus faţă de aceasta definiţie, serviciile acordate şi/sau facilitate de CM includ şi cele referitoare la educatie, pregatire profesionala, sănătate etc. menţionate în cap. 6.- reevaluarea situaţiei beneficiarului de servicii sociale - activitatea obligatorie a furnizorului de servicii sociale de a evalua situaţia beneficiarului de servicii sociale după acordarea de servicii sociale pe o anumita perioada; conform Legii nr. 272/2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului, reevaluarea se realizează o dată la 3 luni şi se concentreaza pe conţinutul PPI.

- planul individualizat de asistenţa şi ingrijire va fi denumit programul personalizat de interventie - în cazul CM, PPI este întocmit de responsabilul de caz, împreună cu echipa multidisciplinara de la nivelul CM şi/sau cuprinzand colaboratori externi, precum şi cu aportul managerului de caz DGASPC/OPA şi SPAS, conform recomandarilor din acest capitol şi cap. 6; PPI este parte integrantă a planului de servicii/planului individualizat de protecţie;- revizuirea sau completarea planului individualizat de asistenţa şi ingrijire, respectiv a programului personalizat de interventie - modificarea sau completarea adusa PPI pe baza rezultatelor reevaluarii situaţiei beneficiarului de servicii sociale;- contribuţia beneficiarului de servicii sociale - cota-parte din costul total al serviciului/serviciilor acordat/acordate de furnizorul de servicii sociale, în functie de tipul serviciului şi de situaţia materiala a beneficiarului de servicii sociale, şi care poate fi în bani, în servicii sau în natura; nu se aplică în cazul CM;- oblibaţiile beneficiarului de servicii sociale - totalitatea indatoririlor pe care beneficiarul de servicii sociale şi le asuma prin contract şi pe care le va îndeplini valorificandu-şi maximal potentialul psiho-fizic;- standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime obligatorii - ansamblul de cerinţe privind calitatea ingrijirii, cadrul organizatoric şi material, resursele umane şi financiare în vederea atingerii nivelului de performanţă obligatoriu pentru CM, aprobate în condiţiile legii;- modificari de drept ale contractului de acordare de servicii sociale modificările aduse contractelor de acordare de servicii sociale în mod independent de voinţa părţilor, în temeiul prevederilor unui act normativ;- forta majoră - eveniment mai presus de controlul părţilor, care nu se datorează greselii sau vinii acestora, care nu putea fi prevăzut în momentul incheierii contractului şi care face imposibila executarea şi, respectiv, indeplinirea acestuia;- evaluarea initiala - activitatea de identificare/determinare a naturii cauzelor, a stării actuale de dezvoltare şi de integrare sociala a beneficiarului de servicii sociale, precum şi a prognosticului acestora, efectuata prin utilizarea de metode şi tehnici specifice profesiilor sociale, de către furnizorul de servicii sociale. Scopurile evaluării sunt cunoasterea şi înţelegerea problemelor cu care se confrunta beneficiarul de servicii sociale şi identificarea masurilor initiale pentru elaborarea planului initial de măsuri; în cazul cuplului mama-copil, evaluarea initiala este realizata conform prevederilor (recomandarilor) din cap. 2;- evaluarea complexa va fi denumita evaluarea detaliata - activitatea de investigare şi analiza a stării actuale de dezvoltare şi de integrare sociala a beneficiarului de servicii sociale, a cauzelor care au generat şi care intretin situaţia de dificultate în care acesta se afla, precum şi a prognosticului acestora, utilizandu-se instrumente şi tehnici standardizate specifice domeniilor: asistenţa sociala, psihologic, educational, medical, juridic.Conform prevederilor Hotărârii Guvernului României nr. 1.438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi functionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor săi, contractul de rezidenta se incheie pe o perioadă de maxim 12 luni. În această perioadă mama trebuie să beneficieze de tot sprijinul şi sa participe nemijlocit în vederea integrarii sociale şi, după caz, familiale şi profesionale. Mama trebuie să inteleaga de la inceput ca sprijinul este pe o perioadă determinata şi, prin intermediul contractului de rezidenta, se incearca responsabilizarea acesteia.Se recomanda să se incheie pentru inceput un contract de rezidenta pe o perioadă de 6 luni (în medie), după care, în functie de caz, să fie prelungit până la maxim 12 luni.O situaţie aparte o constituie cazul mamei/gravidei minore pentru care contractul de rezidenta nu se poate incheia în aceleasi condiţii ca pentru cea adulta. Astfel, contractul nu poate fi semnat exclusiv de minora cu vârsta peste 14 ani, ci de parintii săi sau reprezentantul legal. Oricum, minora trebuie evaluata şi consiliata psihologic pentru a putea stabili dacă îşi poate asuma responsabilitatile din contract şi semnarea acestuia. În cazul celor cu vârsta sub 14 ani, contractul este semnat exclusiv de parintii săi sau reprezentantul legal.O alta situaţie o constituie cazul mamei/gravidei minore căsătorite sau care a fost căsătorita care, având discernamant şi capacitate deplina de exercitiu, poate semna contractul de rezidenta.4.4.3. Contracte şi relatii ale CM cu alte institutii/persoane din comunitatea. InstitutiiÎn vederea derularii activităţii în cadrul CM, sub raportul activităţilor care ţin

de implementarea PPI ale beneficiarilor, DGASPC/OPA incheie conventii de parteneriat cu alti furnizori de servicii, specialistii şi institutii/organizaţii relevante din comunitate.Principalii parteneri ai CM sunt urmatorii:● Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protectia speciala a copiilor pe raza teritoriului respectiv şi, în mod particular, prevenirea parasirii copilului de mama sa (situaţie caracteristica CM);● Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protecţie;● Serviciile comunitare locale şi judetene;● Unitatile de invatamant, alte institutii care vizeaza pregătirea profesionala (AJOFM);● Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare profesionala, iar pe de altă parte, pot contribui financiar la functionarea CM;● Mass-media.De asemenea, exista posibilitatea ca CM să aibă parteneriate cu diverse tipuri de servicii sau cu persoane fizice sau juridice, în mod specific, punctual pentru situaţia unui cuplu mama-copil.b. PersoaneDe asemenea, CM poate beneficia de implicarea voluntara a unor persoane fizice sau juridice. Şi în acest caz, DGASPC/OPA trebuie să contractualizeze aceste relatii de parteneriat, în conformitate cu Legea nr. 195/2001.Contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin urmatoarele drepturi ale voluntarului:a) participarea activa la elaborarea şi derularea programelor în considerarea cărora s-a incheiat contractul;b) desfăşurarea activităţii în concordanta cu pregătirea sa profesionala;c) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în functie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;d) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boala ce decurg din natura activităţii; în lipsa asigurarii costul prestatiilor medicale se suporta integral de către beneficiarul voluntariatului;e) eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care să ateste calitatea de voluntar;f) rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în contract, potrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii;g) durata timpului de lucru, stabilita, în condiţiile legii, sa nu afecteze sănătatea şi resursele psihofizice ale voluntarului;h) beneficiaza de titluri onorifice, decoratii, premii, în condiţiile legii.Contractul de voluntariat urmeaza sa cuprindă cel puţin urmatoarele obligaţii ale voluntarului:a) sa indeplineasca sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;b) sa pastreze confidentialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat;c) sa participe la cursurile de instruire organizate, initiate sau propuse de către beneficiarul voluntariatului;d) sa ocroteasca bunurile pe care le foloseşte în cadrul activităţii de voluntariat.

Capitolul 5 MANAGEMENTUL DE CAZ LA NIVELUL CENTRULUI MATERNAL

Managementul de caz reprezinta un proces de coordonare a serviciilor furnizate unui client în sfera sociala. În esenta, reprezinta un set de etape logice şi un proces de interactiune în cadrul unei retele de servicii care garanteaza ca beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie în mod efectiv, eficient, rentabil şi care le conferă sprijinul necesar.5.1. Ce este managementul de caz?În contextul sau istoric, managementul de caz a aparut din necesitatea de a oferi o coordonare de calitate a serviciilor, dar şi de a furniza servicii sociale intr-o maniera eficienta şi rentabila. Obiectivul principal este acela de a optimiza functionarea clientului prin oferirea de servicii de calitate. Ca şi celelalte metode din practica asistentei sociale, managementul de caz presupune:● pregatire profesionala,● valori,● cunoştinţe,● teorie şi● deprinderifolosite pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord cu clientul şi,

atunci când este cazul, cu familia acestuia.În practica, managementul de caz reprezinta o metoda prin care o persoană cheie (managerul de caz) lucreaza cu clientul şi cu familia acestuia, printr-o relaţie continua în vederea dezvoltării şi implementarii unui PPI adecvat, asigurarii accesului la servicii, monitorizarii furnizarii serviciilor, promovarii satisfacerii nevoilor clientului şi evaluării rezultatelor furnizarii serviciilor. Rolurile majore asumate de managerul de caz sunt acelea de coordonator al serviciilor prestate, consilier şi promotor al clientului sau.5.2. Roluri şi valori profesionale în managementul de cazPentru a face din managementul de caz o metoda eficienta, este nevoie de asumarea unui numar mult mai mare şi divers de roluri de către managerul de caz (Weil, 1985):1. Promotor. Reprezinta clientii, vorbeste în numele lor şi îi ajuta să se exprime, îi ajuta să obţină resursele de care au nevoie.2. Diagnostician. Analizeaza situaţia, nevoile clientului şi factorii care pot facilita sau împiedica furnizarea serviciilor. Recomanda serviciile şi planul initial de asistenţa.3. Coleg şi colaborator. Dezvolta relatii de muncă productive în interiorul organizaţiei în care activeaza şi a retelei de servicii, ajutand la indeplinirea sarcinilor.4. Mobilizator în cadrul serviciului sau al comunităţii. Contribuie la mobilizarea comunităţii pentru a identifica şi dezvolta resursele necesare şi faciliteaza cooperarea dintre organizaţiile constituente ale retelei de servicii, precum şi între acestea şi clienti.5. Cel care ajuta la rezolvarea problemelor/cel care identifica solutii. Analizeaza problemele clientului şi îl ajuta în identificarea strategiilor pentru rezolvarea acestora, satisfacerea nevoilor şi atingerea obiectivelor acestuia. Acţionează cu şi în numele clientului pentru a-l ajuta sa functioneze intr-o maniera cat mai independenta.6. Broker. Organizeaza şi creeaza condiţiile pentru furnizarea de servicii.7. Arhitect. Elaboreaza planurile de interventie, asigura integrarea serviciilor şi colaborarea între organizaţiile implicate în satisfacerea nevoilor clientului şi ale retelei de servicii.8. Cel care asigura legătură între echipa şi sistem. Ocupa o pozitie specifică în cadrul organizaţiei şi a retelei de servicii pentru a realiza coordonarea serviciilor. Trebuie să-şi extinda activitatea în afara propriei organizaţii pentru a putea coordona şi dezvolta colaborarea cu celelalte organizaţii.9. Arhivar. Documenteaza ceea ce se intampla cu clientii şi cu coordonarea de caz şi a serviciului, precum şi interactiunea organizaţiilor şi eforturile de coordonare dintre organizaţii.10. Coordonator al serviciilor. Se asigura ca nevoile clientilor şi serviciile oferite corespund şi sunt corelate. Se asigura ca monitorizarea, feedback-ul şi evaluarea sunt realizate.11. Monitorizează serviciile şi modifica sistemul. Identifica problemele care apar pe parcursul managementului de caz, precum şi progresele înregistrate de client. Studiaza efectele asupra clientului, dar şi asupra grupului ţinta şi a retelei de servicii.12. Evaluator. Analizeaza eficacitatea serviciilor faţă de clienti, luati în parte, în relaţie cu volumul de cazuri şi reteaua de servicii.13. Consultant. Analizeaza problemele organizaţionale sau problemele clientului şi dezvolta strategii pentru rezolvarea acestora.14. Consilier/terapeut. Ofera sprijin, interventii legate de sănătatea mintala şi consultanţă pentru a ajuta clientii în luarea deciziilor şi planificare.15. Facilitator. Asigura cooperarea, indeplineste sarcini şi analizeaza rezultate.Managerii de caz trebuie să demonstreze, prin intermediul tuturor sarcinilor şi activităţilor de prevenire şi/sau protecţie speciala a copilului, acceptarea valorilor profesionale specifice:● Angajament continuu de urmărire a dezvoltării personale şi profesionale;● Înţelegerea propriilor valori şi atitudini faţă de copii, familii, practici de educare a copiilor, diferente etnice şi culturale, alaturi de constientizarea impactului sentimentelor personale asupra luării deciziilor profesionale;● Increderea în capacitatea oamenilor de a se schimba şi în dorinţa majorităţii parintilor de a fi parinti buni;● Recunoasterea demnitatii copilului, ca o persoană care are dreptul atât la ingrijire adecvata continua în cadrul unei familii;● Angajamentul faţă de familia copilului, considerata primordiala în ingrijirea şi educarea copilului;● Angajamentul de a promova şi sustine drepturile copiilor. De exemplu, dreptul de a fi protejati împotriva oricarei forme de abuz, neglijare şi exploatare, dreptul de a

avea oportunitati ce promovează dezvoltarea lor sanatoasa, ingrijirea lor permanenta şi consistenta, dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi privesc şi dreptul de a le fi respectata intimitatea şi confidentialitatea confesiunilor;● Angajamentul de a promova şi sustine drepturile parintilor. De exemplu, dreptul de a fi informati corect asupra limitelor de confidentialitate în situaţiile care presupun interventia serviciilor de protecţie a copilului, dreptul de a le fi respectata intimitatea, de a stabili, în cadrul limitelor impuse de societate, cum să-şi creasca copiii, cum sa dispună de serviciile şi resursele care îi sprijina în rolul lor parinti.Conform definitiei date de standardele minime obligatorii aprobate prin Ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului şi Adoptie nr. 69/2004, managementul de caz, aplicat în domeniul protectiei copilului, este o metoda de coordonare a tuturor activităţilor de asistenţa sociala şi protecţie speciala desfăşurate în interesul superior al copilului de către profesionisti din diferite servicii/institutii publice şi private.5.3. Desemnarea managerului de cazPornind de la momentul înregistrării cazului la nivelul primariei/DGASPC/OPA şi a realizării evaluării initiale, managerul de caz desemnat întocmeşte planul de servicii/planul individualizat de protecţie pentru cuplul mama-copil.În baza prevederilor:♦ Legii nr. 272/2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului, planul de servicii se întocmeşte şi se pune în aplicare de către SPAS sau de persoanele cu atribuţii de asistenţa sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, în urma evaluării situaţiei copilului şi a familiei acestuia (în cazul nostru, evaluarea initiala a cuplului mama-copil); aceasta atributie este indeplinita la nivelul municipiului Bucureşti de către DGASPC de la nivelul fiecarui sector. Planul de servicii se aproba prin dispoziţia primarului.♦ Ordinului secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului şi Adoptie nr. 69/2004 privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului, planul de servicii/planul individualizat de protecţie este întocmit de managerul de caz, care are studii superioare.♦ Ghidului prezent referitor la evaluarea initiala, se pot desprinde urmatoarele posibilitati:1) Managerul de caz poate fi asistentul social (sau alt profesionist care indeplineste condiţiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului) de la nivelul SPAS, chiar şi în situaţia în care cazul este sesizat direct la DGASPC/OPA; acesta are obligaţia întocmirii planului de servicii, conform legii şi se recomanda colaborarea stransa între managerul de caz, specialistii din cadrul DGASPC/OPA şi responsabilul de caz din CM;2) Când evaluarea initiala şi planul de servicii sunt realizate de persoana cu atribuţii în asistenţa sociala, managerul de caz va fi asistentul social (sau alt profesionist care indeplineste condiţiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului) de la nivelul DGASPC/OPA; acesta va superviza activitatea persoanei cu atribuţii în asistenţa sociala şi va monitoriza, împreună cu aceasta, implementarea planului de servicii;3) Managerul de caz va fi din cadrul DGASPC/OPA când este vorba de o mama/gravida minora pentru care se ia decizia unei măsuri de protecţie; în acest caz, se întocmeşte planul individualizat de protecţie, conform legii.În desemnarea/nominalizarea managerului de caz, conducerea institutiei în cauza (SPAS; DGASPC/OPA) ia în considerare cel puţin urmatoarele aspecte:a. numărul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia,b. complexitatea cazuisticii,c. experienta,d. cunoasterea problematicii respective,e. relaţia cu copilul şi familia şif. colaborarea cu reteaua de servicii şi institutii.După cum s-a precizat şi în capitolele anterioare, numirea (nominalizarea) unui manager de caz din partea unui OPA este diferita, intrucat nu este o desemnare propriu-zisa, având în vedere ca OPA nu se afla în subordinea DGASPC. Conform legii, DGASPC reprezinta institutia responsabila şi, astfel, toate OPA care activeaza pe plan judetean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti pot anunta în scris ca au angajaţi un anumit numar de manageri de caz, eventual nominalizati. Prin intermediul unei conventii de colaborare cu privire la aplicarea managementului de caz la nivel judetean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, între DGASPC şi OPA se poate menţiona responsabilitatea DGASPC de a solicita

desemnarea unui manager de caz de către conducerea unui OPA în anumite situaţii stipulate de comun acord în convenţia respectiva, cum ar fi:● Instrumentarea cazului a fost initiata de OPA;● Managerii de caz de la nivelul DGASPC sunt supraincarcati;● Nevoia unei expertize care poate fi oferita de către OPA într-un anume domeniu (de exemplu, cazurile de abuz sexual) etc.Cazul poate ajunge în atenţia DGASPC în urma:● unei solicitări directe din partea mamei,● unei sesizari din partea unităţilor sanitare (cazuri la risc sesizate conform Ordinului comun al ministrului sănătăţii şi secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Drepturilor Copilului nr. 276/2005 privind coordonarea activităţilor de prevenire a abandonului în unitatile sanitare care au în structura sectii de nou-nascuti şi/sau de pediatrie),● unei sesizari din partea SPAS ori a persoanei cu atribuţii în asistenţa sociala de la nivelul primariilor● unei sesizari din partea unei persoane fizice● unei autosesizari urmate de transfer.5.4. Desemnarea şi responsabilitatile responsabilului de cazÎn situaţia în care, în urma evaluării initiale, CM corespunde nevoilor cuplului mama-copil, se realizează doua activităţi de maxima importanţa pentru viitorul cuplului:a. Desemnarea responsabilului de caz şib. Intocmirea PPIÎn conformitate cu standardele minime obligatorii, coordonatorul CM desemneaza responsabilul de caz în termen de 3 zile de la admiterea cuplului mama-copil în centru. Responsabil de caz este profesionistul cu competente în domeniul asistentei sociale.Recomandarea numirii responsabilului de caz în cel mai scurt timp după desemnarea/numirea managerului de caz implica scurtarea pe cat posibil a perioadei în care se parcurg procedurile legate de admitere, respectiv: vizitarea CM de către mama, acordul sau de a utiliza serviciile oferite de CM, solicitarea în scris sub forma unei cereri, incheierea contractului de rezidenta etc. Toate aceste proceduri menţionate anterior nu pot fi derulate exclusiv de către managerul de caz fără aportul direct al coordonatorului CM, a unui responsabil de caz desemnat de la nivelul centrului şi a altor profesionisti, parte a echipei multidisciplinare care funcţionează în cadrul centrului. În consecinţa, recomandam ca responsabilul de caz să fie desemnat anterior admiterii cuplului mama-copil în CM pentru a putea lua parte în mod oficial la toate aceste proceduri.La nivelul CM se deruleaza o parte din procesul general al managementului de caz, iar persoana cheie este reprezentata de responsabilul de caz. Activităţile de la nivelul CM şi/sau a celor facilitate de către acesta nu trebuie înţelese în afara contextului general al prevenirii separarii copilului de familia sa, pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere situaţia particulara a CM ca serviciu de tip rezidential, se ia în considerare relaţia interdependenta cu institutia responsabila de la nivel judetean - DGASPC şi respectiv persoana care coordonează întreaga activitate desfăşurată pentru un copil - managerul de caz.Din practica rezultă ca la nivelul CM exista cel puţin o persoană care intruneste condiţiile menţionate de standardele minime obligatorii pentru a fi desemnat responsabil de caz, respectiv un profesionist cu competente în domeniul asistentei sociale. În acest caz, el trebuie să aibă studii superioare (conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz) însă nu neaparat în domeniul stiintelor socio-umane, ci trebuie doar sa faca dovada parcurgerii unor cursuri admise de angajator (DGASPC sau OPA) în domeniul asistentei sociale. Responsabilul de caz poate fi absolvent al cursurilor universitare, care, în perioada imediat urmatoare angajarii este inscris la un curs care îi poate conferi competente în domeniul asistentei sociale sau este programat pentru evaluarea acestor competente, conform legislaţiei din domeniul formarii profesionale a adulţilor (evaluarea fiind realizata de către centre validate de Consiliul pentru Standarde Ocupationale şi Atestare - COSA - şi care emit certificate de competente recunoscute la nivel naţional).Intrucat problema prevenirii separarii copilului de mama sa este deosebit de complexa se recomanda angajarea/desemnarea sau numirea unor responsabili de caz cu experienta în acest domeniu sau cel puţin un an în protectia copilului.După cum s-a vazut anterior, responsabilul de caz are un rol cheie în derularea activităţilor legate de managementul de caz, dar şi în cadrul activităţilor curente şi a celor facilitate în cadrul CM. În continuare vor fi redate principalele responsabilităţii ale responsabilului de caz din perspectiva standardelor minime obligatorii, după care urmeaza sa detaliem o parte din activităţile sale.

Responsabilitatile responsabilului de caz:1. Elaboreaza şi coordonează implementarea PPI ca urmare a evaluării detaliate efectuate de către membrii echipe multidisciplinare de la nivelul CM.2. Face raportarile evolutiei implementarii PPI a cuplului mama-copil către managerul de caz de la nivelul SPAS/DGASPC/OPA, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului;3. Este principalul partener de discutii al mamei în vederea elaborarii şi reevaluarii PPI, implicand în aceste demersuri (în măsura în care este posibil) şi tatal copilului, bunicii şi alte persoane importante pentru cuplul mama-copil. Responsabilul de caz intermediaza relaţia dintre mama şi diverse servicii aflate în comunitate, stimuland mama sa devina autonoma şi responsabila. Responsabilul de caz se asigura ori de cate ori este nevoie ca mama înţelege faptul ca rezidenta este temporara şi condiţionată de co-participarea ei la derularea PPI.4. Coordonează echipa de caz în derularea activităţilor cuprinse în cadrul PPI, urmarind ca acestea să se desfăşoare conform planificarilor. În acest scop, responsabilul de caz are intalniri individuale cu specialistii din CM implicati în implementarea PPI sau organizeaza reuniuni de echipa de caz (totalitatea profesionistilor cu atribuţii în implementarea unui PPI, angajaţi ai CM şi/sau colaboratori externi).5. Dacă constata modificari determinante în situaţia cuplului mama-copil sau a eficientei serviciilor oferite ori facilitate de CM, responsabilul de caz solicita managerului de caz reevaluarea PPI.6. Responsabilul de caz are în atribuţii intocmirea şi actualizarea dosarului familiei rezidente în CM. Documentele cuprinse în acest dosar se afla în copie şi la managerul de caz.Revenind asupra acelei părţi din managementul de caz care se deruleaza la nivelul CM, este evident rolul esential pe care îl are responsabilul de caz. De aceea, în anumite situaţii acesta poate juca oricare din rolurile enumerate la inceputul capitolului pentru managerul de caz (vezi cazul delegării de responsabilităţii ale managerului de caz către responsabilul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului) şi, de asemenea, el impartaseste aceleasi valori fundamentale profesionale ca şi managerul de caz (expuse şi ele anterior).5.5. Componentele planificarii serviciilorI. Identificarea problemeiII. Stabilirea scopuluiIII. Stabilirea obiectivelorIV. Stabilirea responsabilitatilorV. Furnizarea serviciilor şi interventiilorVI. Monitorizarea programului personalizat de interventieI. Identificarea problemeiPrimul pas în planificarea serviciilor este acela de a identifica toate problemele relevante pe care le exprima mama şi copiii admisi în centru în functie de gradul de discernamant. Nu toate problemele constituie ţinta pentru CM, de aceea PPI s-ar putea sa conţină şi alte servicii care se afla în legătură directa cu CM (certificate prin conventii de colaborare) sau nu. Esential pentru stabilirea scopului planificarii serviciilor este alegerea unei probleme majore prin a carei rezolvare se va schimba o condiţie sau o situaţie critica în legătură cu cuplul mama-copil. Totodata, se listeaza prioritatile în legătură cu rezolvarea problemelor multiple ale cuplului mama-copil şi ale familiei largite, probleme care se vor rezolva treptat.Obiectivele care urmeaza a fi inscrise în PPI trebuie să fie bine incadrate în timp şi orientate pentru realizarea scopului, iar rezultatele asteptate trebuie să fie specifice, masurabile, realiste, flexibile şi incadrate intr-o limita de timp (SMART).II. Stabilirea scopuluiScopul reprezinta baza planificarii. El reda relaţia dintre asistenţa de care are nevoie cuplul mama-copil, serviciile pe care le poate oferi CM şi dorinţa mamei de a utiliza serviciile. Având în vedere cele menţionate anterior, scopul reprezinta o reformulare a problemei într-un mod care sugereaza o anumita rezolvare. În situaţia cuplului mama-copil gazduit în CM, scopul general este (re)integrarea socio-familiala a acestuia, care poate presupune, în functie de caz: reintoarcerea în familie, alaturi de tatal copilului sau familia largita a copilului, gasirea unui loc de muncă şi a unei locuinte etc.Exista o serie de avantaje de ordin terapeutic pentru mama în perioada de stabilire a scopului, ca de exemplu:● Ofera posibilitatea de schimbare;● Demonstreaza existenta unei solutii pentru problema identificata;

● Ofera cadrul general de referinţa pentru desfăşurarea procesului de comunicare dintre managerul de caz - responsabilul de caz - alti profesionisti şi mama (după caz, copil);● Ofera o structura care permite dezvoltarea relatiei profesionist-client şi ajuta la incheierea acesteia;● Reducerea anxietatii, stresului şi tensiunii;● Îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a cuplului mama-copil la realitatea nevoilor sale;● Ajuta la clarificarea conflictelor care pot să apară în cadrul relatiei cuplului mama-copil cu familia.III. Stabilirea obiectivelorObiectivele reprezinta acţiuni specifice pentru realizarea scopului şi trebuie să răspundă urmatoarelor intrebari:Cine?

Persoana responsabila pentru indeplinirea obiectivului în cauza

Ce face? Atribuţiile

Când?

Termenul limita şi dacă este cazul, periodicitatea

În ce condiţii?

La ce nivel minim de performanţă?

Cum se masoara rezultatul?

Cu alte cuvinte, obiectivele trebuie să respecte aceeasi ecuatie SMART: să fie specifice, masurabile, realiste, flexibile şi incadrate intr-o limita de timp. Obiectivele sunt subiect de negociere cu mama şi copilul/îi (dacă vârsta şi capacitatea de înţelegere a acestuia/acestora o permit) şi formeaza fundamentul asumării responsabilitatii de către cei implicati în atingerea lor.IV. Stabilirea responsabilitatilorToţi membrii echipei care implementeaza PPI lucreaza în parteneriat, dar fiecare îşi cunoaste sarcinile de care este responsabil şi cum le pune în practica. Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei de la nivelul CM revine coordonatorului (respectiv intocmirea şi revizuirea fiselor de post). Coordonatorul centrului face recomandari responsabilului de caz cu privire la selectarea membrilor echipei (de exemplu, cine este disponibil, care este expertiza, care este incarcatura de cazuri).Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei urmareste cu prioritate criteriul competentei, respectiv cine poate îndeplini cel mai bine o anumita sarcina. Responsabilitatile sunt stabilite în legătură cu rezolvarea unei probleme specifice într-o perioadă de timp determinata. Astfel, fiecare membru al echipei stie clar ce sarcini are de indeplinit, acestea putand să se refere la rezolvarea unei probleme, realizarea unui program, furnizarea unui serviciu sau chiar la terapie specializata. Realizarea sarcinilor este monitorizata de către responsabilul de caz.Pentru fiecare caz în parte, responsabilul de caz organizeaza reuniuni de echipa, cu participarea tuturor profesionistilor implicati în implementarea PPI. Aceste reuniuni de caz pot avea o periodicitate prestabilita (de ex. de 2 ori pe luna) în functie de specificitatea problematicii cuplului mama-copil şi/sau de perioada prevăzută pentru acordarea rezidentei. La aceste intalniri, la solicitarea responsabilului de caz, poate participa şi managerul de caz. De asemenea, responsabilul de caz poate organiza intalniri cu fiecare profesionist în parte, ori de cate ori evolutia implementarii PPI o necesita (de ex. alterarea stării de sănătate a mamei). În conformitate cu standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protectiei copilului, aceste intalniri trebuie documentate (note, procese verbale etc.) precizandu-se care a fost scopul discutiei şi rezultatele acesteia, propunerile specialistilor etc.Fiecare profesionist implicat în implementarea PPI va elabora rapoarte scrise ale

fiecarei activităţi efectuate în scopul atingerii obiectivelor acestuia şi le va anexa la dosarul familiei. Pot fi create instrumente de lucru, instrumente care să fie prevăzute în proiectul instituţional (caiete de caz, fise de observatie, fise de activitate etc.)Totodata, responsabilul de caz ia în permanenta în considerare participarea mamei şi, după caz, a copilului în toate etapele dezvoltării PPI, inclusiv la stabilirea responsabilitatilor. Responsabilul de caz va organiza intalniri individuale saptamanale cu mama pentru a identifica nevoile curente ale acesteia, pentru a afla opinia acesteia în legătură cu derularea implementarii PPI şi dificultatile acesteia. Actiunile intreprinse se vor face împreună cu mama, nu în locul acesteia (de ex: nu i se va gasi un loc de muncă, ci va fi ajutata să îşi gaseasca un loc de muncă). Participarea mamei este vitala pentru obtinerea autonomiei acesteia, dar şi pentru adaptarea tuturor interventiilor în functie de resursele cuplului mama-copil, nevoile acestora şi specificul cultural.V. Furnizarea serviciilor şi interventiilorÎn oferirea serviciilor se iau în considerare urmatoarele aspecte:1. Unicitatea2. Exprimarea sentimentelor3. Empatia4. Acceptarea5. Atitudinea non-acuzatoare6. Autodeterminarea clientilor7. Confidentialitatea1. Unicitatea consta în recunoasterea şi înţelegerea calitatilor unice ale fiecarui individ (mama şi respectiv, copilul), a relatiei unice dintre mama şi copilul sau, şi în folosirea diferentiata a principiilor şi metodelor de asistare a cuplului mama-copil în demersurile de rezolvare a problemelor. Individualizarea se bazeaza pe dreptul fiecarei persoane de a fi tratata ca fiinta umana, luand în considerare diferentele personale şi caracteristicile socio-culturale.2. Exprimarea sentimentelor. Este necesară înţelegerea din partea profesionistilor faţă de exprimarea libera a sentimentelor clientilor, în special în ceea ce priveste sentimentele şi emotiile negative. Astfel, profesionistii trebuie să asculte cu atenţie, urmarind un scop anume, fără sa descurajeze sau sa condamne exprimarea acestor sentimente. Este nevoie să se încurajeze aceasta exprimare a sentimentelor în scop terapeutic.3. Empatia reprezinta capacitatea profesionistului de a înţelege semnificatia sentimentelor clientilor şi de a formula un răspuns adecvat, fără a se implica emotional.4. Acceptarea este un principiu de actiune prin care profesionistul observa, accepta şi face faţa clientilor, respectiv a punctelor tari, dar şi a celor slabe ale clientilor, a calitatilor, sentimentelor şi comportamentelor acestora, care pot fi pozitive sau negative. În acelasi timp se păstrează imaginea de demnitate şi valoare personala. Acceptarea nu înseamnă aprobarea comportamentelor deviante. Scopul acceptarii este unul terapeutic.5. Atitudinea non-acuzatoare este o calitate a relatiei profesionale dintre membrii echipei şi cuplul mama-copil. Exclude judecarea comportamentelor clientilor în legătură cu anumite probleme sau fapte.6. Autodeterminarea clientilor consta în recunoasterea a dreptului şi a nevoii clientilor de a alege şi de a lua liber decizii, de a fi constienti de consecintele deciziilor şi acţiunilor lor. Profesionistii trebuie să fie constienti ca dreptul clientilor la autodeterminare este limitat de capacitatea acestora de a lua decizii pozitive şi constructive, de a actiona cu moralitate, respectand legile şi asigurand protectia necesară copilului.7. Confidentialitatea reprezinta menţinerea securizata a informaţiilor private în legătură cu cuplul mama-copil, care au fost dezvaluite în timpul relatiei profesionale cu acestia. Este un drept fundamental al clientilor şi o responsabilitate etica a profesionistilor. Totusi, acest drept nu este unul absolut. Clientul trebuie informat cu privire la aspectele care nu pot fi mentinute confidentiale conform legii (vezi semnalarea abuzurilor) sau în cazul interventiei unei echipe, situaţie când are loc un schimb de informaţii despre client şi confidentialitatea se referă atunci la toţi cei implicati.VI. Monitorizarea programului personalizat de interventiePentru ca serviciile să fie eficiente, profesionistii se implica permanent într-un proces continuu de evaluare care se referă la problemele cuplului mama-copil, informaţiile culese sau primite, deciziile luate şi progresele înregistrate. Asistenţa cuplului mama-copil este un proces care presupune implicarea beneficiarilor în procesul de rezolvare a problemelor, coordonarea furnizarii serviciilor şi evaluarea deciziilor, pe măsură ce apar noi informaţii în legătură cu

cazul respectiv. Monitorizarea PPI cuprinde procesul de culegere a informaţiilor în legătură cu furnizarea serviciilor în scopul evaluării progreselor legate de obiectivele programului şi contractul de rezidenta incheiate de mama cu DGASPC/OPA.Monitorizarea PPI este responsabilitatea responsabilului de caz. Procesul de monitorizare consta în:● Verificarea oferirii serviciilor în limita de timp stabilita în PPI; se poate obtine prin scurte informari verbale (chiar telefonice) sau în scris din partea profesionistilor responsabili şi/sau a mamei;● Identificarea la timp a problemelor în legătură cu oferirea serviciilor sau cu participarea mamei, pentru a putea opera schimbările necesare în PPI;● Identificarea progreselor înregistrate de cuplu mama-copil sau a lipsei acestora în indeplinirea obiectivelor inscrise în PPI;● Monitorizarea poate avea ca finalitate revizuirea PPI în functie de evolutia cazului;● Aprecierea/verificarea modului în care implementarea PPI ajuta cuplul mama-copil în atingerea scopului propus; evaluarea se realizează cu participarea profesionistilor şi a mamei;● Transmiterea informaţiilor culese către părţile implicate şi interesate, respectiv mama, profesionistii, furnizorii de servicii;● Dezbaterea progreselor cu mama şi compararea acestora cu asteptarile consemnate în PPI;● Organizarea şi coordonarea intalnirilor de lucru ale echipei;● Pastrarea documentatiei relevante în legătură cu toate activităţile monitorizate, inclusiv a rapoartelor scrise solicitate profesionistilor responsabili sau implicati în implementarea PPI.În continuare sunt redate cateva aspecte de retinut atunci când se monitorizează progresele în implementarea PPI:● Responsabilul de caz trebuie să menţină legătură cu membrii echipei în mod permanent (nu numai cu ocazia intalnirilor de lucru) pentru a se asigura ca PPI funcţionează şi ca profesionistii fac ceea ce s-au angajat a face.● Trebuie să se discute cu toţi aceia care au informaţii importante pentru caz, având în acest sens acordul mamei şi cu respectarea confidentialitatii.● Pentru a evita situaţiile de criza este util sa existe un contact permanent cu cuplul mama-copil. Astfel pot fi identificate cu acuitate problemele clientilor CM.● Dacă profesionistii nu îşi realizează sarcinile sau nu respecta termenele stabilite, responsabilul de caz ar trebui sa identifice barierele şi sa ajute la depăşirea lor.● În situaţiile de regres sau esec a implementarii PPI, profesionistii nu trebuie să se descurajeze, iar mama trebuie ajutata sa vada acest lucru ca pe o experienta valoroasa.● Scopul se "imparte" în obiective mici, astfel încât cuplul mama-copil să obţină succese. Un scop initial prea mare poate fi atât de coplesitor încât mama sa renunte. Fiecare obiectiv trebuie să fie realist, realizabil şi masurabil.5.6. Modelul bazat pe teoria dezvoltăriiExista o serie de modele care explica metoda managementului de caz; în continuare este redat pe scurt modelul bazat pe teoria dezvoltării. Conceptele folosite în conjunctie cu teoria dezvoltării sunt cele legate de interventia în situaţii de criza, teoria sistemelor, teoria comportamentala şi terapia familiala. Aceste teorii formeaza împreună un cadru de lucru din care practicienii (respectiv managerul şi responsabilul de caz) îşi selecteaza metoda adecvata pentru a lucra cu clientii.Acest model presupune:● Abordarea interdisciplinara pentru evaluarea individuala a cazurilor, planificarea serviciilor şi implementarea acestora;● Evaluarea permanenta a nevoilor de dezvoltare;● Elaborarea unui PPI, care să fie individualizat şi personalizat, care să conţină un scop general şi obiective specifice şi să aibă o limita în timp;● Coordonarea serviciilor pentru a raspunde în mod eficient nevoilor specifice identificate;● Includerea şi participarea clientului şi a familiei sale în procesul de planificare şi implementare a serviciilor;Acest model al managementului de caz are la baza planificarea serviciilor. De aceea etapele de planificare şi furnizare a serviciilor şi altor interventii trebuie să fie bine înţelese şi aprofundate de către managerul şi responsabilul de caz.

Capitolul 6 SERVICII OFERITE ŞI/SAU FACILITATE DE CENTRUL MATERNAL

Amplasamentul şi amenajarea interioara a CM sunt în concordanta cu nevoile de asistenţa ale cuplului mama-copil şi ofera un mediu care să permită derularea PPI.

Serviciile oferite sunt complexe şi raspund nevoilor identificate ,.6.1. Servicii de gazduire6.1.1. Amplasamentul CMCuplul mama-copil locuieste intr-o institutie bine proiectata, dotata şi echipata corespunzător nevoilor lui, în condiţii de amplasare şi deschidere către comunitate şi serviciile oferite sau facilitate de aceasta. Organizarea şi dotarea spatiului favorizeaza implicarea mamei în ingrijirea copilului şi responsabilizarea ei pentru modul în care copilul sau se dezvolta.Filosofia acestui serviciu, dimensiunile lui, amplasarea şi organizarea acestuia se afla în interdependenta. În acest scop, este nevoie de proiectare speciala - spatiul destinat funcţionarii exclusive a CM - astfel încât asigurarea de servicii într-un mediu de tip familial, să aibă suport real. Amplasamentul şi organizarea centrului trebuie adecvate scopului sau; este accesibil, ofera condiţii de siguranţă şi este bine intretinut; raspunde nevoilor individuale şi colective ale beneficiarilor intr-o modalitate confortabila şi placuta şi este proiectat în conformitate cu recomandarile de specialitate. Este de preferat să fie situat în apropierea unor servicii comunitare de tip cresa, grădiniţa, centru de zi, dispensar/policlinica de pediatrie sau medicina generală pentru a facilita accesul cuplurilor mama-copil la serviciile oferite de acestea. De asemenea, amplasarea să se va face cu respectarea normelor privind protectia sanitara faţă de nocivitati - în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote - "având orientarea ferestrelor "..." spre sud, sud-est, est sau vest, în functie de zonele climatice" (cf. Norme de igiena privind unitatile pt. Ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor). Este recomandat ca între cladirea serviciului şi accesul în curtea acesteia să fie prevăzut un spatiu verde cu latimea de minim 25 m, cu rol de reducere a influentei zgomotului stradal.O importanţa deosebită o au mijloacele de transport în comun care ar putea facilita accesul în comunitate a beneficiarilor (cuplurilor mama-copil), a familiilor acestora către CM, şi pentru efectuarea demersurilor prevăzute în cadrul PPI, în vederea creării premiselor de (re)integrare socio-profesionala a cuplului beneficiar.Organizarea spatiului trebuie să fie în coerenta cu proiectul instituţional al serviciului, fiecare spatiu având o destinatie clar delimitata: camere de locuit, spatii comune, camere pentru desfăşurarea activităţilor pedagogice/recreative/vocationale, birouri pentru personal, spatii igienico-sanitare, de pastrare, preparare şi servire a alimentelor/produselor alimentare etc., destinaţia acestor spatii să fie cunoscuta de către personal şi beneficiari.CM are un numar de minim 6 spatii individuale pentru gazduirea cuplurilor mama-copil, unul dintre aceste spatii - de preferat camera separata - să poată fi utilizata în cazuri de primire în urgenta a beneficiarilor sau în cazul unor potentiale focare de infectie (boli infectioase).Este de preferat ca amplasarea sa încurajeze implicarea vecinatatii/comunităţii în activitatea sa (de exemplu, în jurul cladirii sa existe amenajate parcuri pentru copii, la care să aibă acces parintii şi copiii din vecinatate, igienizarea acestuia facandu-se în parteneriat cu asociaţiile de locatari/proprietarii caselor din vecinatate). În acest fel, clientii aflati în CM pot beneficia de modele sociale, iar membrii comunităţii pot înţelege şi se pot implica în problematica asistată de acest tip de servicii.6.1.2. Condiţii de locuitCM ofera spatiu de locuit individual, clar delimitat, pentru fiecare cuplu mama-copil beneficiar, astfel mobilat şi dotat încât să asigure confort şi intimitate, respectand în acelasi timp nevoile identificate ale cuplului mama-copil. Condiţiile de locuit ale cuplului mama-copil trebuie mentinute în stare buna de functionare. Mama şi copilul traiesc într-un cadru care le ofera acestora un cadru securizant şi suportiv.Spatiile individuale sunt utilate în conformitate cu nevoile minimale ale adultului şi ale copilului: mobilier individual, pat pentru mama, pat pentru copil, dulap pentru haine, masa, scaun, veioza, masa de infasat, masa de calcat, servanta pentru haine, noptiera, cos de gunoi, galeata cu capac pentru scutece folosite, galeata pentru rufe murdare, astfel încât să fie respectate normativele în vigoare.Mamele vor fi incurajate de către personalul CM să îşi amenajeze spatiul propriu în functie de optiunile sale, de traditiile culturale şi apartenenta religioasa. Mamele vor fi puse în situaţia de a se ocupa de menţinerea ordinii şi curateniei în spatiul propriu, sub indrumarea non-intruziva a personalului, astfel încât acestea să poată acumula deprinderi de viaţa independente. Desi este un spatiu tranzitoriu în viaţa cuplului mama-copil, se doreste crearea unei stari de confort fizic şi psihic. Astfel, opinia mamei în legătură cu amenajarea camerei, în măsura respectului faţă de bunurile materiale existente în centru este foarte importanţa. Acest fapt îi permite mamei sa integreze repere la a caror construcţie a contribuit, astfel încât

să poată începe să îşi asume roluri care o valorizeaza (ex: de gospodina care a reusit să-şi amenajeze camera).Este bine ca mama şi copilul să poată trai într-un spatiu care să se apropie pe cat posibil de mediul familial sau social de provenienţă, permitand astfel menţinerea şi transmiterea către copil a valorilor (sociale şi culturale) reprezentative pentru cuplul mama-copil gazduit. Uneori mama incearca sa reproduca un model de viaţa în care dezorganizarea şi violenta predomina. Prezenta permanenta a personalului previne transpunerea acestor comportamente agresive/violente la nivelul relatiilor interumane (cu propriul copil, cu celelalte mame, cu ceilalti copii sau cu membrii ai personalului), însă exista riscul ca obiectele de inventar să fie supuse unor stricari repetate, care trebuie luat în considerare de către administratorul centrului (de ex: uşi de la dulapuri cazute în mod repetat, sertare rupte). Mobilierul trebuie să fie solid, asigurandu-se astfel o rezistenta mai mare în timp. La primirea în CM, mama va semna o lista de inventar care să cuprindă toate obiectele din camera pe care o va utiliza. În ROI vor fi prevăzute penalităţi pentru deteriorarea obiectelor de inventar şi care vor fi procedurile de recuperare a pagubelor.Usile spatiilor de locuit sunt prevăzute cu incuietori şi accesibile personalului în caz de urgenta. Beneficiarele poseda chei proprii, cu excepţia cazurilor în care rezultatele evaluării gradului de risc fac alte recomandari. Este important pentru familia beneficiara să-i fie respectata intimitatea, drept pentru care, chiar şi în momentele în care unul dintre profesionisti doreste să între în camera care este ocupata de o familie beneficiara, sa ceara permisiunea mamei să între. Însă, sunt momente de urgenta, în care este necesar ca un membru al personalului să între în absenta mamei sau fără acordul acesteia (de ex: o masina de calcat uitata în priza, geamul deschis etc.). Mai exista situaţii în care pot fi evenimente care pot cauza accidente, exista riscul ca mama sa incuie copilul în camera, lasandu-l nesupravegheat sau neanuntand. Mai exista situaţii grave, dar uneori existente în CM, în care mama îşi agreseaza fizic copilul în camera, situaţie în care interventia personalului este absolut obligatorie prin intrarea în camera în vederea salvarii copilului. De aceea, este importanţa prezenta permanenta a unui membru al personalului în cadrul grupului de mame şi copii. Acesta nu este un evaluator al comportamentelor sau un monitor al acestora. Prezenta în sine a unui membru al echipei alaturi de mame securizeaza, prezinta un model şi ofera ocazia unor discutii informale care pot sustine echipa în atingerea obiectivelor propuse pentru fiecare beneficiar în parte.Aerisirea camerelor este de preferat să se realizeze în mod natural şi individual, cu ferestre corespunzătoare standardelor recunoscute. Având în vedere prezenta copiilor (mai ales a celor peste 6 luni), tevile caloriferelor trebuiesc protejate sau să fie prevăzute cu suprafete garantate în ceea ce priveste temperatura. De aceea, pentru uscarea rufelor este bine sa nu fie utilizate caloriferele, ci spatiile amenajate special în acest scop şi care nu supun riscului unor accidente copiii (franghii speciale pe terasa/balcon sau grilaje speciale), încălzirea, iluminatul, apa curenta şi aerisirea trebuie să corespunda cerințelor de mediu şi securitate precum şi nevoilor fiecarui cuplu mama-copil beneficiar. Prizele trebuiesc protejate cu capace speciale, greu de manipulat de către copii şi pozitionate la mijlocul distantei dintre podea şi tavan.Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de toaleta, existand minim un scaun WC la 4 persoane (incluzând şi copiii peste 5 ani), dotate cu materiale care permit o igienizare rapida şi cu echipamente necesare în conformitate cu normele în vigoare. Toaleta, facilitatile de spalat şi baie trebuie să răspundă nevoilor beneficiarilor. Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza şi în raport cu vârsta copiilor beneficiari (în contextul în care CM îşi propune sa primeasca în mod frecvent mame care au mai mulţi copii, în cadrul fratriei existand copii mai mari de 6 ani). Toaletele sunt mobilate şi utilate cu obiecte care corespund dezvoltării fizice a copiilor şi/sau a mamelor (potentiale disfunctionalitati fizice care presupun scaun de toaleta specializat sau cada de baie/cada de dus adaptata) şi cu materiale care permit o igienizare rapida (gresie, faianta din materiale aderente care împiedica provocarea accidentelor) şi materiale consumabile uzuale: sapun, sampon, hartie igienica, prosoape individuale pentru fiecare beneficiar.Pentru copiii cu vârsta cuprinsa între 8 luni - 3 ani se vor asigura olite şi cadite individuale. Acestea vor fi dezinfectate după fiecare utilizare cu dezinfectanti agreati de politia sanitar umana şi vor fi depozitate în sala de toaleta. Pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani se recomanda amenajarea toaletei cu scaun WC adaptat varstei copiilor (1 scaun WC pentru 5 copii) sau un colac adaptator pentru fiecare scaun WC pentru adulti. Este de preferat un adult (de regula mama) sa insoteasca copilul care utilizeaza toaleta destinata adulţilor.

Cabinele de dus/baile sunt compartimentate, usile compartimentelor având incuietori pe dinauntru în vederea respectarii intimitatii. În caz de urgenta, acestea pot fi descuiate din exterior de către personalul CM (de ex. în situaţii de lesin al mamei).Grupurile sanitare pentru beneficiarii CM vor fi separate de cele pentru personal şi de cele destinate vizitatorilor. În acest fel sunt prevenite transmiterea unor potentiale epidemii.Instalatiile de distribuire a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor, sifoanele din pardoseala, obiectele sanitare vor fi mentinute în permanenta în stare buna de functionare şi curăţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu solutii agreate de politia sanitar umana.Spalatoriile sunt amplasate separat de toaletele şi spatiile de spalat ale beneficiarilor, fiind utilate în conformitate cu legislatia în vigoare: minim o masina de spalat cu program de fierbere pentru servirea a 6 cupluri mama-copil, dotate cu materiale ce permit igienizarea şi sterilizarea rapida. Podeaua spalatoriei este adecvata, iar finisajul peretilor este usor de curatat. Spalatoriile sunt situate astfel încât articolele murdare şi infectate sa nu fie transportate prin zonele destinate depozitarii, prepararii, pregatirii sau servirii hranei şi nu deranjeaza beneficiarii. De asemenea, exista spatii special amenajate pentru uscarea rufelor separate de spalatorie, astfel încât sa existe un circuit separat al rufelor murdare de cele curate. Pentru evitarea situaţiilor tensionate dintre beneficiare ce pornesc de la dorinţa de a utiliza în acelasi timp masina de spalat, este de preferat sa existe o programare a utilizarii acesteia, programare organizata de către un educator, în acord cu preferintele şi nevoile mamelor beneficiare şi cu derularea activităţilor prevăzute în PPI.CM pune la dispoziţia cuplurilor mama-copil spatii de relaxare, recreationale şi pentru servirea meselor, separate de camerele personale ale beneficiarilor şi diferite de coridoarele şi holul de la intrare (camera de zi, camera de joaca, sala de mese). Iluminatul spatiilor comune, predominant natural, ar trebui să fie destul de puternic şi amplasat astfel încât sa faciliteze lectura şi alte activităţi. Mobila spatiilor comune are un caracter familial şi este de buna calitate, adecvata gamei de activităţi preconizate de proiectul instituţional (canapele, fotolii, televizor, jucarii adaptate varstei copiilor rezidenti).În vederea incurajarii relatiei cuplului mama-copil cu familia sa (sot/partener, parinti, alte rude) sau cu alti apartenenti/prieteni, CM va amenaja un spatiu destinat vizitelor, utilizat după un program stabilit de către coordonatorul serviciului. CM dispune de o camera care să serveasca excluziv vizitelor apartenenti lor cuplurilor mama-copil (tatal copilului, bunicii sau orice altă persoană importanţa pentru acestia - prieteni, nasii copilului etc.). Beneficiarii serviciului pot opta pentru persoanele pe care doresc să le primeasca. Responsabilul de caz trebuie să consemneze date despre aceste optiuni ale beneficiarilor şi să le comunice tuturor membrilor echipei CM. Personalul nu restrictioneaza vizitele, decat la solicitarea beneficiarului sau dacă acestea contravin mentinerii unei stari de sănătate fizica şi/sau psihica a cuplului mama-copil sau unele reguli de securitate a centrului.Mamele mentin starea de curăţenie atât în camerele individuale, cat şi în toate spatiile comune (toalete şi bai, sala de mese). Pentru aceasta, vor avea la indemana aparatura necesară (aspirator, matura, galeata, mop ) şi substante de igienizare (agreate de directiile judetene sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor).Un membru al personalului (un educator) poate derula "activităţi administrative" (activităţi cu caracter educativ) împreună cu grupul de mame. Intrucat mamele sunt gazduite şi primesc şi o parte a necesarului alimentar, al materialelor igienico-sanitare, exista riscul instalarii unui decalaj la nivelul informatiei referitoare la costurile presupuse de viaţa economico-sociala. De aceea, prin intermediul activităţilor administrative mediate de un educator, se urmareste discutarea asupra costurilor de întreţinere a unei locuinte şi asigurarea hranei pentru fiecare familie în parte, în raport cu un potenţial buget obţinut (salarii, venituri ocazionale, prestatii). Activităţile pot fi saptamanale, cu durata de o ora (de ex.), timp în care pot fi discutate şi aspecte care ţin de organizarea vietii de zi cu zi în cadrul CM. În cadrul acestei activităţi, se pot stabili programele de curăţenie pentru spatiile comune, pentru spatiile individuale, astfel încât fiecare mama să poată participa la aceste activităţi gospodaresti. Programele/orarele sunt afisate la vedere în spatiile comune ale beneficiarilor. În aplicarea programelor stabilite de comun acord cu mamele şi în functie de programul acestora (precum şi de activităţile prevăzute în PPI), prezenta educatorilor are un rol de sprijin, de suport pentru mame, urmarind transmiterea de informaţii care să duca la îmbunătăţirea abilitatilor necesare unei vieti independente, pe de o parte, şi pe de altă parte, medierea relatiilor la nivelul grupului de beneficiare în vederea

mentinerii unui climat de înţelegere şi de respect.Intrucat în cadrul CM se desfăşoară activităţi individuale (evaluari, interviuri, consiliere) şi activităţi de grup, adresate atât mamelor, cat şi copiilor, este necesară existenta unor spatii special destinate acestor activităţi şi cunoscute ca atare de către beneficiari şi profesionisti în egala măsura. Datorita problematicii familiilor gazduite, exista tendinta din partea mamelor de a acorda mai multa importanţa acestui spatiu (mai multa decat este prevăzută în misiunea CM) rezultand o suprainvestire a intregului spatiu şi o incercare de asumare a acestuia. Acestea sunt simptome care fac parte din instalarea sentimentului de dependenta, care se poate instala faţă de CM, care le ofera siguranţa şi securitate, sau de membrii echipei, care le arata înţelegere şi empatie. Restrictionand (restrictie care poate exista şi la nivelul ROI, semnat de către mama) spatiul de acces al beneficiarelor în anumite spatii ale CM, venim în intampinarea acestei tendinte de asumare a spatiului.Pe de altă parte, personalul are nevoie de un spatiu care să-i permita menţinerea unei atitudini de neutralitate faţă de beneficiari, un spatiu de reflectie. Datorita regimului special de muncă din cadrul CM (24 de ore din 24), este posibil ca şi membrii personalului să se ataseze de mama sau de copii în mod mai puţin profesional (situaţia în care exista tendinta ca una dintre mame să fie calificata drept "mama rea" şi să-i fie limitate interventiile pe lângă propriul copil, sau confuzii de rol ale personalului când se considera mai mult decat profesionisti prieteni ai acestor beneficiare). Astfel, personalul trebuie să dispună de minim o camera, destinata activităţii de redactare a protocoalelor de observatie, a rapoartelor de activitate, reuniunilor de echipa, a intalnirilor de supervizare etc. De asemenea, acest spatiu poate fi utilizat şi pentru depozitarea dosarelor familiilor beneficiare, arhivarea acestora, a altor instrumente necesare funcţionarii CM.CM prevede un program destinat reparatiilor şi intretinerii/mentinerii stării de igiena şi a sigurantei în spatiile proprii. Starea de igiena şi curăţenie este în responsabilitatea administratorului centrului, care va stabili un program de curăţenie, igienizare şi reparare/renovare a localului şi a sigurantei în spatiile serviciului. CM va fi dotat şi aprovizionat permanent cu utilaje, materiale şi substante necesare pentru întreţinerea curateniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinsectie, dezinfectie şi deratizare. Acestea vor fi pastrate în spatii închise (dulapuri), special prevăzute.6.2. Asigurarea hraneiÎn CM se asigura beneficiarilor o alimentatie corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care raspunde nevoilor nutritionale ale adultului (femeie adulta, gravida, lauza) şi ale copilului (nou-nascut, sugar, copil cu vârsta cuprinsa între 0-3 ani şi, după caz, alte grupe de vârsta) ţinând cont de preferintele acestora.Beneficiarii au o alimentatie sanatoasa şi adaptata nevoilor personale. Copiii din CM au o alimentatie care să le permita o dezvoltare normo-ponderala, iar pentru nou-nascuti şi sugari se promovează şi sprijina alimentatia naturala a acestora. Mamele gazduite în CM participa activ la prepararea şi servirea meselor, insusindu-şi deprinderi adecvate unei bune alimentatii.DGASPC/OPA se asigura ca preferintele alimentare ale cuplurilor mama-copil, preferinte cu caracter personal, cat şi cultural/religios, sunt respectate în măsura posibilitatilor financiare şi dacă aceste preferinte/obiceiuri nu împiedica dezvoltarea normo-ponderala a copilului (de ex. mame care nu mananca carne, ovo-lacto-vegetariene). Dacă DGASPC/OPA nu poate asigura aceste preferinte, trebuie să aduca la cunoştinţa mamei beneficiare acest aspect. Particularitatile alimentare ale cuplului mama-copil sunt menţionate în dosarul familiei şi sunt cunoscute de personal. Regimul alimentar al beneficiarilor (mame sau copii) trebuie să fie cat mai variat, sanatos şi hranitor, adaptat cerințelor individuale identificate şi introduse în evidente, iar masa se serveste într-un mediu placut (cat mai apropiat celui familial).Schema de alimentatie a beneficiarilor este asigurata în conformitate cu normativele nutritionale în vigoare. Meniurile sunt stabilite sub coordonarea unui specialist (medic sau asistent dietetician), periodic, în functie de programul realizat de către managerul serviciului. Fisa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se afla în dosarul familiei rezidente.Exista cateva situaţii de stabilire a meniurilor:● În cazul în care recomandarile alimentare sunt facute de către medicul de familie (deci nu este un angajat al DGASPC/OPA), coordonatorul CM trebuie să se asigure ca toate recomandarile acestuia sunt colectate de către un profesionist din cadrul centrului (asistent medical sau educator puericultor), astfel încât, meniul constituit sa corespunda tuturor acestor recomandari şi preferintelor clientilor.● Un angajat al DGASPC/OPA (medic care are în responsabilitate asistenţa medicală a

beneficiarilor care sunt asistati în mai multe servicii) elaboreaza aceste meniuri. Şi în aceasta situaţie este foarte importanţa opinia beneficiarilor, mai ales din perspectiva participării şi asumării propriei vieti.În cadrul CM este incurajata alimentatia naturala a sugarului pe cat posibil - fiind descurajata alimentatia artificiala a acestora sau diversificarea timpurie a alimentatiei.În elaborarea meniurilor, chiar şi sub potentiala restrictie de ordin financiar, este foarte important ca mamele să poată alege, cu atât mai mult cu cat este recomandat ca acestea sa participe la prepararea alimentelor. Meniul saptamanal (modificat regulat, trebuie cunoscut de către toate beneficiarele şi poate fi afisat la vedere. În cazul în care una dintre mame are dificultati de citire (de ex: dizabilitati fizice sau nu a urmat o formă de scolarizare), meniul va fi citit sau explicat acesteia de către un educator sau de către bucatar (în cazul în care acesta exista). Fiecare mama beneficiara, în functie de starea de sănătate şi de nevoile sale nutritive, va beneficia de minim trei mese/zi. Copiii care se alimenteaza cu hrana solida vor beneficia de trei mese de baza pe zi, plus doua gustari. În cazul în care CM are prestabilit un program de servire a mesei pentru adulti şi copiii mai mari de 2 ani, acesta este adus la cunoştinţa beneficiarilor.CM trebuie să aibă asigurate rezerve alimentare pentru 48 de ore pentru fiecare persoana rezidenta, pentru situaţiile de urgenta ca de ex: inundaţii, inzapeziri etc.Prepararea alimentelor şi servirea meselor este realizata de către mamele beneficiare, sub supravegherea unui profesionist (educator, bucatar), în spatii special amenajate şi dotate adecvat, în conformitate cu normele sanitare în vigoare. În conformitate cu MOF (prevederile referitoare la prepararea şi servirea alimentelor), mamele beneficiare pot prepara alimentele pentru toţi beneficiarii sau doar pentru ele şi copilul lor.Hranirea copiilor este responsabilitatea mamelor lor, după un program care să corespunda nevoilor identificate ale copiilor. Personalul sustine mama în dezvoltarea capacităţii acesteia de preparare a hranei şi de asimilare a cunoştinţelor legate de notiuni de nutriţie şi igiena a alimentatiei, prin derularea de activităţi specifice (asistenţa în momentele de preparare a hranei, activităţi structurate de tip "atelier de puericultura", "şcoala parintilor") organizate atât în cadrul centrului, cat şi în exterior (de ex: cabinetul medicului de familie). Aceste activităţi pot fi mediate de un profesionist angajat al CM (asistent medical sau educator puericultor) sau colaborator extern.Alimentele şi produsele alimentare sunt depozitate în spatii special amenajate în vederea pastrarii atributelor nutritive ale acestora şi pentru evitarea alterarii acestora, în conformitate cu normativele în vigoare (frigidere, lazi frigorifice etc.). Este recomandat să fie bine gestionat modul de pastrare a alimentelor în spatiile comune sau în spatiile individuale ale cuplurilor mama-copil. Se impune o buna gestiune/urmărire a produsele alimentare pe care familia beneficiara le primeste de la familia largita sau şi le achizitioneaza singura. Acestea pot fi expirate sau provenienţă lor să fie neclara, existand riscul unei toxiinfectii alimentare sau a unor epidemii infectioase la nivelul intregului serviciu. Desi mamele îşi mentin întreaga responsabilitate în ceea ce priveste copilul, este de preferat sa putem preveni astfel de situaţii. De aceea, este recomandabil ca în ROI semnat de mama la momentul primirii în CM sa existe un capitol care să stipuleze statutul acestor alimente şi modul în care vor fi pastrate/depozitate.6.3. Menţinerea stării de sănătateCM promovează şi intretine starea de sănătate a beneficiarilor de servicii şi asigura accesul acestora la servicii de ingrijire a sănătăţii, ca răspuns la nevoile identificate. Copiii rezidenti în CM beneficiaza de asistenţa medicală profilactica şi curativa în vederea unei bune dezvoltari fizice şi psihologice.Starea de sănătate a copilului este permanent urmarita de către mama sa, personal şi medicul de familie.Ingrijirile personale şi de sănătate acordate cuplului mama-copil se bazeaza pe nevoile individuale ale acestora, procesul de analiza şi PPI fiind esentiale în urmarirea stării de sănătate ale beneficiarilor. Rezultatele analizei stării de sănătate trebuie introduse în PPI al beneficiarului CM (mama şi copil).Responsabilul de caz trebuie să cunoasca starea de sănătate a fiecarui beneficiar la momentul primirii şi care sunt recomandarile medicale (preventive sau curative) în vederea asigurarii unei bune stari de sănătate a cuplului mama-copil şi ca măsura de prevenire a raspandirii unor potentiale epidemii la nivel instituţional (beneficiari, persoane apropiate acestora, personal). Astfel, cuplul mama-copil nu trebuie să fie primit în institutie fără a beneficia de evaluare medicală (şi psihiatrica), cu excepţia cazurilor în care este vorba despre o primire în regim de urgenta.

Minimum de analizele care trebuie solicitate la momentul luării deciziei de admitere în CM sunt:- Exudat faringian,- RBW,- Microradiografie,- Antigen hepatita,- HIV,- examen coproparazitologic,- coprocultura.În functie de proiectul instituţional al CM, este posibil ca rezultatul acestor analize să se constituie în criteriu de admisie în centru (de ex: pot fi CM care să opteze pentru asistarea mamelor care sunt HIV pozitiv).Situaţii posibile cu privire la medicul de familie:- Dacă mama şi copilul au medic de familie în orasul în care este localizat CM, iar cabinetul medical nu este localizat la distanta foarte mare, este de preferat ca acesta sa ramana în continuare medicul curant al cuplului mama-copil.- Dacă mama şi copilul au medic de familie în alta localitate decat în cea în care se afla CM, se va recurge la transferarea fiselor medicale ale mamei şi copilului către un medic de familie din apropierea centrului (sau va fi preluat de către medicul angajat/colaborator al centrului). Pe perioada de transfer a fiselor medicale, medicul angajat/colaborator al centrului va asigura urgentele mamei şi asistenţa medicală preventiva sau curativa a copilului.- Dacă mama şi copilul nu au medic de familie, cuplul mama-copil trebuie inscris pe listele unui medic de familie sau al medicului angajat/colaborator al CM.O copie a tuturor analizelor şi recomandarilor medicale, precum şi o copie a fisei medicale a copilului se vor anexa la dosarul cuplului mama-copil. În functie de vârsta copilului, se va urmări respectarea programului naţional de imunizare. Se va urmări periodic verificarea stării de sănătate a cuplului mama-copil, programul de interventie specifică pentru menţinerea stării de sănătate fiind reactualizat permanent (pentru a reflecta nevoile beneficiarilor şi obiectivele de sănătate şi ingrijire).Personalul incurajeaza mamele beneficiare sa consulte medicul de familie şi, la recomandarea acestuia, medicii specialisti, precum şi orice alte servicii specializate de ingrijire medicală: stomatologie, farmacie şi serviciile de terapie şi ingrijire din servicii medicale comunitare corespunzător nevoilor lor.CM sprijina mama în demersul de ingrijire a copilului şi de auto-ingrijire, personalul calificat în acest sens va raspunde tuturor solicitarilor acesteia şi vor fi organizate activităţi (de tipul "atelier de puericultura", "şcoala parintilor") care au drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii ingrijirilor acordate copilului în vederea unei dezvoltari armonioase.În cadrul serviciului se vor organiza, activităţi specifice, adresate beneficiarelor centrului şi care urmaresc asigurarea unei stari bune de sănătate, respectiv:a) indrumare, sprijin şi consiliere pe probleme de sănătate,b) igiena şi ingrijire personala,c) nutriţie şi dieta,d) educatie pentru sănătate, inclusiv educatie sexuala şi contraceptiva.Dacă exista astfel de activităţi derulate de către serviciile din comunitate, este util pentru mama să fie incurajata sa participe la acestea. Ideea externalizarii unor astfel de servicii vine în sprijinul facilitarii reintegrarii sociale a mamelor prin intermedierea unor contacte cu membrii comunităţii şi largirea cercului de potentiale resurse pentru beneficiarele CM.În cazul imbolnavirilor infecto-contagioase ale mamei şi/sau ale copilului şi care nu necesita spitalizare, acestia sunt izolati într-un spatiu special amenajat (o camera utilata cu toate facilitatile şi de acces separat la camera de toaleta). Starea de izolare se menţine în conformitate cu recomandarile medicale. Pe toata perioada de "carantina", mama copilului bolnav nu va participa la nici o activitate care nu are legătură cu ingrijirea copilului şi va evita contactul cu ceilalti beneficiari ai CM. Evolutia stării de sănătate va fi urmarita de către medicul de familie şi de către personalul calificat desemnat de către coordonatorul serviciului (asistent medical, educator puericultor).În cazul în care este necesară internarea copilului în spital, acesta va fi insotit de mama sa.În cazul în care persoana care necesita spitalizare este mama copilului, responsabilul de caz anunta în cel mai scurt timp DGASPC şi managerul de caz, care are responsabilitatea identificarii unei solutii optime pentru cuplul mama-copil. Situaţii posibile:- Dacă mama necesita spitalizare de maxim o săptămâna, copilul acesteia poate rămâne în CM şi să fie ingrijit de către personalul de ingrijire şi educare, doar cu

dispoziţia directorului general/executiv al DGASPC.- Dacă mama necesita spitalizare mai mare de o săptămâna, se stabileste o măsura de plasament pentru copil de către CPC fie la AMP, fie în familia largita a copilului în măsura în care acest fapt este posibil. Dacă internarea este de maximum o luna, la externare, mama şi copilul pot reveni în CM. Dacă mama necesita spitalizare pe o perioadă mai mare de şase luni şi se apreciaza ca decizia de gazduire a cuplului mama-copil în CM nu mai poate fi indeplinita, se cauta solutii pentru instituirea unei măsuri de protecţie speciala pentru copil.Pe toata perioada spitalizarii mamei, este mentinuta relaţia mama-copil, prin vizite ale copilului la spital (în cazul în care aceasta nu reprezinta un risc pentru copil), mama fiind informata despre evolutia copilului.În cazul administrarii de medicamente, mama este responsabila de administrarea medicamentatiei (preventive şi/sau curative) prescrisa copilului, precum şi de propria medicatie, cu respectarea procedurilor CM privitor la manevrarea medicamentelor. După o evaluare a capacităţii mamei de administrare (de auto-administrare) a medicatiei, acesteia i se pune la dispoziţie un spatiu securizat de depozitare a medicamentelor (un dulap/sertar cu cheie), la care poate avea acces şi personalul centrului special desemnat (asistent medical, educator-puericultor).Asistentul medical/educatorul-puericultor monitorizează starea copilului sau a mamei pe durata medicatiei şi apeleaza la medicul de familie dacă apar motive de ingrijorare generate de orice schimbare aparuta în starea de sănătate a acestora şi care influenţează negativ starea de sănătate atât a copilului, cat şi a mamei.Coordonatorul CM se asigura ca personalul respecta procedurile stabilite pentru primirea, evidenta, depozitarea, manipularea, administrarea şi indepartarea medicamentelor. De asemenea, exista o evidenta a tuturor medicamentelor primite, administrate şi care parasesc CM sau sunt aruncate, pentru a se indeparta posibilitatea utilizarii lor incorecte. Se menţine o evidenta a medicatiei curente pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor auto-administrate). Medicamentele administrate de personal sunt depozitate într-un dulap de metal incuiat, cu acces limitat, în conformitate cu legislatia în vigoare.Formarea profesionala pentru personalul CM trebuie să cuprindă:● Cunoştinţe de baza referitoare la modalitatea de utilizare a medicamentelor şi de recunoastere şi combatere a problemelor provocate de utilizarea acestora;● Cunoştinţe de baza în acordarea primului ajutor;● Cunoştinţe de baza referitoare la boli infectioase şi modul de tratament.Personalul şi beneficiarele au obligaţia de a respecta periodicitatea examenului medical.6.4. Servicii de educatie şi consiliereInterventia în cadrul CM este o interventie centrata pe sarcina, având la baza urmatoarele principii:● Punerea accentului pe aspectele pozitive, pe ideea ca solutia este posibila pe viitor, faciliteaza schimbarea în directia dorita. Discutia trebuie orientata mai curand pe solutii decat pe probleme;● Trebuie cautate punctele tari. Acestea trebuie speculate în cadrul demersului de gasire a solutiei;● Clientii sunt de fapt cei interesati să-şi rezolve propriile probleme;● Clientul este cel mai "mare" expert în rezolvarea propriilor probleme;● Orice schimbare în modul în care clientul percepe solutia la problema sa şi tot ceea ce intreprinde el, afectează pe toţi ceilalti care sunt implicati în problema şi cu care el interactioneaza (familie, colegi, prieteni).Alaturi de acest tip de interventie, echipa CM va avea în vedere şi interventia în situaţiile de criza, abordarea psiho-sociala, abordarea comportamentala etc.Pe parcursul gazduirii sale în CM, mama primeste servicii de suport pentru asumarea rolului matern, astfel încât să poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educationale şi medicale.Mama este ajutata să-şi dezvolte competentele necesare pentru cresterea copilului:- cum sa hraneasca copilul;- cum să-i arate afectiune, interes şi incredere;- cum sa aprecieze corect siguranţa mediului;- cum sa organizeze activităţile casnice curente;- cum sa utilizeze metodele adecvate de disciplina;- cum să-şi controleze anxietatea şi supararea în faţa unor comportamente dificile sau iritante ale copilului;- cum să se joace cu copilul;- cum sa recunoasca şi sa răspundă la situaţiile periculoase sau foarte riscante;- cum sa faca aprecieri pozitive privind comportamentul copilului;- cum să fie deschisa spre a invata lucruri noi şi de a se dezvolta;- cum să aplice reguli flexibile;

- cum sa stimuleze cognitiv copilul în functie de stadiul de dezvoltare etc.În CM, mama va beneficia de şedinţe de consiliere sau intalniri individuale şi de grup. În functie de obiectivele PPI, acestea pot fi realizate de membrii echipei multidisciplinare a centrului (responsabil de caz, educator, psiholog, asistent social) sau de un specialist din exteriorul CM. Unele mame pot fi persoane resursa în cadrul sedintelor de grup.Fiecare sedinta de consiliere/intalnire va avea obiective clare, stabilite cu participarea beneficiarilor. Toate aspectele discutate în cadrul sedintelor de consiliere sau a intalnirilor se vor consemna intr-o nota, care va trebui sa conţină şi propuneri/recomandari pentru urmatoarele şedinţe/intalniri, precum şi teme pentru acasa pentru mame. Aceasta nota va fi păstrată în dosarul cuplului mama-copil. Temele pentru acasa reprezinta în fapt punerea în practica a aspectelor discutate în cadrul intalnirilor, precum şi reflectii asupra unor teme.Fiecare mama va fi incurajata sa tina un jurnal propriu în care să consemneze modul în care îşi indeplineste sarcinile primite, precum şi toate dificultatile intampinate în relaţia cu copilul/copiii. Totodata, ea va fi incurajata sa consemneze toate evenimentele importante din viaţa copilului intr-o "carte a vietii". Echipa CM va asigura mama ca aceste caiete/cărţi sunt confidentiale şi nici un membru al echipei nu i le va solicita.Echipa multidisciplinara a centrului sau specialistul din cadrul echipei îi poate propune mamei participarea familiei sau doar a unui membru al familiei la sedintele de consiliere/intalniri. Decizia mamei de a accepta sau nu propunerea echipei multidisciplinare va fi respectata.Sedintele de consiliere şi intalnirile vor urmări:● dezvoltarea abilitatilor parentale;● dobandirea increderii în sine şi în ceilalti;● dobandirea de deprinderi sociale, inclusiv a abilitatilor de comunicare;● dezvoltarea capacităţii de a lua decizii;● dobandirea de cunoştinţe privind serviciile sociale;● drepturile pe care le au în calitatea lor de parinti;● pregătirea parasirii CM;● pregătirea pentru nastere în cazul gravidelor;● dezvoltarea abilitatilor privind gestionarea timpului, a banilor şi a crizelor.Sedintele de consiliere şi intalnirile se vor desfăşura în încăperi linistite, de dimensiuni adecvate. În asezarea clientilor trebuie să se tina cont de "spatiul intim" al fiecaruia, acesta fiind definit ca aria fizica din jurul fiecarui client care îi asigura lui confort şi siguranţa (60 cm).Sedintele şi intalnirile individuale vor avea loc în birourile membrilor echipei multidisciplinare. Aceste birouri vor fi dotate cu mobilier adecvat şi vor asigura ambianta şi confortul necesar desfăşurării unor astfel de intalniri.Sedintele şi intalnirile de grup se vor desfăşura în camera de zi, dotata cu mobilier adecvat şi confortabil (fotolii, canapele, scaune, masa rotunda, dulapuri) şi cu un televizor.Intalnirile individuale pot fi:● de tip suportiv,● de tip terapeutic şi● de tip educativ.Intalnirile de grup pot lua forma:● grupului de suport,● grup de discutii,● atelier de puericultura şi● baby-club.Programarea acestor intalniri se va face de către echipa multidisciplinara cu implicarea mamei/mamelor. În anexa 5 sunt cateva repere pentru inregistrarea intalnirilor sub forma unor note.Grupul de suportGrupul de suport are caracter terapeutic, fiind mai structurat decat grupul de discutii. Grupul de suport se va organiza saptamanal sau ori de cate ori este nevoie. Decizia de intrunire a grupului de suport aparţine mamelor după ce acestea au fost informate cu privire la modul în care funcţionează acesta şi principiile care-i stau la baza. Grupurile de suport sunt moderate de către un membru al echipei CM şi constituie ocazii pentru mame sa inteleaga dificultatile cu care se confrunta celelalte mame, dar şi sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta, invatand din experienta acestora.Grupul de discutii are un caracter mai puţin formal, echipa CM incurajandu-le pe mame să se intalneasca şi sa discute pe teme care le intereseaza.Atelierul de puericulturaAtelierul de puericultura poate fi organizat saptamanal la o ora convenabila pentru

toate mamele din centru. Se vor avea în vedere urmatoarele teme:- notiuni de dezvoltare a copilului - dezvoltarea limbajului, dezvoltare cognitiva şi emotionala;- ingrijirea noului nascut: primele contacte, schimbarea scutecelor, baia, somnul, plimbarile în aer liber, hainele, temperatura camerei, expunerea la soare;- alaptarea la san şi cu ajutorul biberonului;- ingrijirea copilului în primul an de viaţa: hranirea copilului, plansul copilului, progresele în dezvoltare etc.- sănătatea fizica a copiilor: aspecte legate de alimentatia copiilor, prevenirea accidentelor şi de ingrijirea danturii;- sănătatea mentala a copiilor: stima de sine, disciplina, dezvoltarea sexualitatii, muzica, bunele maniere, citit, sarcini casnice, jocul etc.;- probleme frecvente de comportament: gelozia între frati, anxietatea de separare, anxietatea de tot ce e strain, crize, folosirea de cuvinte urate şi injuraturi, agresivitate, hiperactivitate, lentoare;- provocari obisnuite în procesul de dezvoltare: mersul la toaleta, controlul sfincterelor, somnul, probleme obisnuite legate de somn, crize, suptul degetului, mancatul unghiilor, encomprezis, enurezis, obiecte de care se ataseaza copilul, suzeta, balbaiala, gesturi ritmice; copil nascut prematur, moartea ca eveniment în viaţa unui om;- copiii cu dizabilitati, probleme de invatare;- ingrijirea copilului de către altcineva decat de parinti;- noi provocari: jocurile pe calculator, navigarea pe internet, alcoolul şi drogurile, cresterea copiilor fără violenta, televiziunea, filmele etc.- ingrijirea sănătăţii copilului: relaţia cu medicul de familie, control periodic, administrarea medicamentelor, spitalizarea, alimentatia pe perioada bolii, izolarea în situaţia unor boli contagioase, primul ajutor şi urgentele, principalele boli ale copilariei, bolile contagioase.Activitatea de baby-clubAceasta activitate este mediata de doi profesionisti (psiholog şi educator/educator-puericultor) şi îşi propune sa observe relaţia mama-copil şi dezvoltarea copilului (motricitate, limbaj, relatiile cu ceilalti, explorarea ambientului, afectivitatea, dezvoltare cognitiva). Atitudinea profesionistilor nu este una directiva, ci de atenţie şi incurajare a explorarii copilului dublata de o mare disponibilitate în a se angaja într-un joc cu copilul atunci când el initiaza relatii. Psihologul are un rol de observator pasiv (raspunde initiativelor mamei şi copilului) al acestei activităţi, educatorul fiind observatorul activ (initiaza jocuri cu mama şi copilul şi raspunde initiativelor acestora, în egala măsura). Activitatea este foarte importanţa pentru ambii beneficiari, favorizand separarea treptata a copilului de mama sa (de ex: în vederea inscrierii la cresa a copilului şi începerea lucrului de către mama sa).Programul clubului este stabilit împreună cu mamele astfel încât sa nu se suprapuna cu alte activităţi sau demersuri exterioare şi să fie adaptat ritmului copilului de somn şi alimentatie.În CM, mama primeste informaţii referitoare la metodele contraceptive. Obiectivul acesteia este sa ajute mama sau cuplul din care aceasta face parte:- sa decida dacă are nevoie şi doreste sa foloseasca o metoda de contraceptie;- să aibă o alegere libera şi informata asupra metodei contraceptive pe care o va folosi (contraceptia naturala; metode de bariera; contraceptia hormonala; dispozitive intrauterine; implantele subdermice; sterilizarea chirurgicala; contraceptia de urgenta);- sa invete modul de folosire a metodei alese.Utilizand resurse din interiorul sau din exteriorul CM, responsabilul de caz va facilita organizarea de activităţi de educatie pentru sănătate:● igiena şi ingrijire personala;● acordarea primului ajutor;● nutriţie şi dieta;● schema de vaccinari a copilului;● infectii cu transmitere sexuala, elemente de educatie contraceptiva şi sexuala.Se recomanda ca echipa CM să îşi dezvolte un manual care să stea la baza organizarii atelierului de puericultura şi va aprecia sesiunile minime la care ar fi util sa participe fiecare mama în parte.Pentru buna desfăşurare a tuturor acestor intalniri echipa CM pregăteşte materiale de suport şi incearca elaborarea de materiale video pe diverse teme.6.5. Servicii de consiliere juridicaMama primeste informaţii de natura juridica pentru:- a beneficia de toate drepturile prevăzute de lege, inclusiv concediu de crestere a copilului, alocatia de stat pentru copil, venitul minim garantat, alocatia

complementara, alocatia de sustinere pentru familia monoparentala;- obtinerea actelor de identitate, de stare civila şi în general al documentelor personale şi ale copilului;- cunoasterea procedurii prin care se poate stabili paternitatea copilului;- introducerea actiunii de divort şi pe tot parcursul procesului;- inchirierea unei locuinte - incheierea unui contract scris de închiriere, conform legii nr. 114/1996;- a intreprinde orice alte demersuri care se impun în condiţiile în care e vorba de violenta în familie, abuz, neglijare sau exploatare.6.6. Servicii pentru dobandirea deprinderilor de viaţa independentaÎn CM, mama este sprijinita în vederea dobândirii deprinderilor de viaţa independenta. În acest scop se vor initia activităţi pentru:- formarea deprinderilor de gestionare a timpului,- deprinderi de muncă,- deprinderi de gestionare a banilor,- deprinderi de folosire a resurselor comunităţii etc.6.7. Servicii de integrare socialaLa solicitarea mamei, cuplul mama-copil primeste servicii de suport pentru restabilirea relatiilor cu familia şi cu tatal copilului. Acest proces se va desfăşura în mod treptat prin vizita asistentului social la domiciliul familiei mamei sau al tatalui copilului, prin invitarea acestora la centru şi implicarea lor în diferite activităţi ale centrului/ale mamei în centru şi prin participarea membrilor familiei la sedintele de consiliere. Toate aceste activităţi vor fi consemnate, intocmindu-se anchete sociale şi note de intalnire/consiliere.Pentru atingerea acestui obiectiv, responsabilul de caz primeste sprijin din partea SPAS (sau a persoanei cu atribuţii în asistenţa sociala de la nivelul comunelor) de la domiciliul familiei/tatalui. Sprijinul oferit de SPAS poate consta în: participarea împreună cu responsabilul de caz la efectuarea anchetei sociale la domiciliul mamei/familiei acesteia/tatalui copilului; efectuarea de vizite la domiciliul familiei pentru a discuta anumite aspecte stabilite împreună cu responsabilul de caz; oferirea tuturor informaţiilor solicitate de către familie/tatal copilului.La solicitarea mamei, responsabilul de caz va sprijini mama în vederea stabilirii paternitatii copilului, chiar dacă relaţia dintre mama şi tatal copilului nu poate fi restabilita. În acest scop, mamei i se explica importanţa stabilirii paternitatii copilului din perspectiva construirii identităţii copilului.Mama este incurajata sa iasa cu copilul în afara centrului pentru plimbari în parc, participare la diferite activităţi.În condiţiile în care obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în comunitate, mama primeste sprijin pentru identificarea unei locuinte. În acest sens, mama este ajutata să-şi intocmeasca dosarul pentru o locuinta sociala, în conformitate cu prevederile legii nr. 114/1996 sau beneficiaza de sprijin pentru identificarea unui spatiu de locuit cu chirie. O copie a cererii depuse la primaria de la domiciliul mamei este păstrată la dosarul cuplului mama-copil, responsabilul de caz verificand periodic stadiul solutionarii acesteia. Responsabilul de caz instiinteaza serviciul de asistenţa sociala cu privire la cererea depusa de mama pentru o locuinta sociala.Totodata, mama poate beneficia, după caz, de alocatia de sustinere, care se acordă lunar familiilor monoparentale dacă realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la o sumă prevăzută de legislatia în vigoare. Conform OUG nr. 105/2003 aprobata prin Legea nr. 41/2004, prin persoana singura se înţelege persoana care se afla în una dintre urmatoarele situaţii:a. este necasatorita;b. este vaduva;c. este divortata;d. al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin hotărâre judecătorească;e. al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau executa o pedeapsă privativa de libertate şi nu participa la întreţinerea copiilor;f. nu a implinit vârsta de 18 ani şi se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-e);g. a fost numita tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-c), cu excepţia AMP.Alocatia de sustinere se acordă pe bază de cerere însoţită de actele doveditoare privind componenta familiei şi veniturile acesteia. Cererea pentru stabilirea şi acordarea alocatiei se intocmesc de reprezentantul familiei şi se înregistrează la primaria localităţii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui

raza teritoriala locuieste familia.În situaţia în care copilul nu a fost botezat, la solicitarea mamei, echipa centrului o poate sprijini în gasirea unor nasi de botez pentru copil şi sa boteze copilul conform optiunii mamei. Tot în vederea respectarii şi pastrarii identităţii religioase, mama nu va fi oprita să-şi continue relatiile cu comunitatea religioasa din care provine.6.8. Servicii de integrare profesionalaPentru integrarea profesionala, mama primeste servicii de suport pentru gasirea unui loc de muncă potrivit competentelor pe care le are. În acest scop, CM detine informaţii privind oferta de pe piaţa de muncă în baza unor conventii de colaborare incheiate între DGASPC/OPA şi instituţiile/organizaţiile relevante.Mama primeste sprijin pentru dobandirea deprinderilor necesare participării la interviurile de angajare. Mama este invatata cum să-şi intocmeasca curriculum vitae (anexele 3 şi 4 - modele de curriculum vitae), cum să-şi pregateasca dosarul necesar pentru participarea la concursul de angajare şi cum sa abordeze corect un interviu de angajare. Totodata, dacă e vorba de prima experienta de muncă, mama primeste sprijin pentru a se adapta cerințelor locului de muncă şi beneficiaza de consiliere pentru a stabili un echilibru între locul de muncă şi familie. În acest scop, responsabilul de caz beneficiind de sprijinul celorlalţi membrii ai echipei multidisciplinare a centrului va organiza intalniri individuale/grup cu mamele care necesita un astfel de sprijin. Pentru ilustrarea demersurilor facute pentru atingerea acestui obiectiv, dosarul mamei va contine un curriculum vitae şi consemnarea tuturor interviurilor de angajare la care a participat şi rezultatele obtinute. Dacă mama s-a angajat pe perioada sederii în CM, dosarul va contine o adeverinta de la locul de muncă. Responsabilul de caz va urmări procesul de integrare al mamei la locul de muncă prin solicitarea de informaţii de la mama. Responsabilul de caz, cu permisiunea mamei, va stabili un contact initial cu seful direct al acesteia pentru a putea fi informat imediat şi pentru a interveni în vederea solutionarii eventualelor probleme legate de integrarea la locul de muncă.În situaţia în care mama nu are o pregatire corespunzătoare cerințelor de pe piaţa muncii, specialistii CM îi faciliteaza participarea la cursuri de calificare/recalificare/reconversie profesionala. Dosarul mamei va contine un document care să ateste participarea la cursuri sau absolvirea acestora.AJOFM organizeaza, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri. Persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă au posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care să mareasca sansele ocuparii unui loc de muncă. Prin Legea nr. 107/2004 care a modificat şi completat Legea nr. 76/2002, s-au creat noi oportunitati de orientare a activităţii de formare profesionala către mediul rural şi către anumite grupuri ţinta care nu beneficiau de servicii de formare profesionala gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesionala beneficiaza şi urmatoarele categorii:● persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai mici decat indemnizatia de şomaj şi care sunt înregistrate la agentiile judetene pentru ocuparea forţei de muncă,● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru cresterea copilului,● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea pentru invaliditate,● persoane aflate în detentie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.Persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă, care beneficiaza de servicii gratuite de formare profesionala, au urmatoarele drepturi:● sa beneficieze de pregatire teoretica şi practica pe durata cursului,● sa beneficieze de rechizite, materiale de instruire şi manuale,● sa beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire,● sa beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale.Dacă şi-a intrerupt studiile şi indeplineste condiţiile cerute de lege, mama primeste sprijin pentru continuarea acestora.Pentru indeplinirea acestui obiectiv, mama este ajutata de celelalte beneficiare din centru pentru ingrijirea copilului, ajutandu-şi şi ea la randul ei colegele. Mamele sunt incurajate sa dezvolte relatii de colaborare şi sprijin reciproc, responsabilii de caz asigurandu-se ca ingrijirea copiilor nu este perturbata.Mamele sunt ajutate să-şi inscrie copiii la cresa/grădiniţa/şcoala sau la un centru de zi, aflat în vecinatatea CM. Responsabilul de caz supervizeaza modul în care mama îşi indeplineste oblibaţiile din acest punct de vedere şi tine legătură cu invatatoarea copilului sau cu personalul centrului de zi. În procesul de pregatire a momentului în care mama paraseste CM, responsabilul de caz îi acorda sprijin pentru

transferul copilului la o cresa/grădiniţa/şcoala sau la un centru de zi aflat în vecinatatea viitorului domiciliu al mamei.6.9. Servicii post-rezidentialeCu acordul mamei, managerul de caz şi responsabilul de caz aduc la cunoştinţa SPAS de la domiciliul mamei, conţinutul PPI imediat după intocmirea acestuia. Referitor la SPAS, exista mai multe posibilitati, care se iau în considerare în functie de caz:● Dacă obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în familia extinsa, atunci SPAS cu care se colaboreaza este cel de la domiciliul familiei extinse.● Dacă obiectivul este restabilirea relatiilor cuplului mama-copil cu tatal copilului şi acestia vor avea domiciliul comun, atunci SPAS cu care se colaboreaza este cel de la acel domiciliu.● Dacă obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în comunitate, atunci domiciliul mamei şi SPAS responsabil se va stabili împreună cu mama.Pe tot parcursul sederii mamei în centru, responsabilul de caz va informa SPAS asupra stadiului indeplinirii obiectivelor prevăzute în PPI. Dacă se intampla ca domiciliul ulterior al mamei să se schimbe, cele doua SPAS vor fi informate.Cu cel puţin o luna înainte de parasirea centrului, responsabilul de caz stabileste o intalnire (anexa 7) cu asistentul social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu atribuţii în asistenţa sociala de la nivelul comunei) pentru a revizui planul de servicii întocmit initial, astfel încât acesta să poată fi aplicat imediat după parasirea centrului. Mama va fi implicata în mod activ în acest proces şi va primi toate informaţiile legate de atribuţiile SPAS şi de drepturile de care ar putea sa beneficieze în raport cu acesta.Planul de servicii revizuit va cuprinde:● periodicitatea vizitelor (respectandu-se dorinţa mamei din acest punct de vedere),● integrarea copilului în noua cresa/grădiniţa/şcoala sau centru de zi,● acordarea tuturor drepturilor de care beneficiaza conform prevederilor legale,● consiliere.O copie a noului plan de servicii se va atasa la dosarul mamei din CM, dar şi la dosarul managerului de caz.Mama este incurajata sa participe la intalnirile grupurilor de parinti, în condiţiile în care aceste initiative sunt dezvoltate la nivelul comunităţii din care face parte. Mama este incurajata să solicite sprijinul SPAS, ori de cate ori se confrunta cu dificultati în procesul de crestere şi educare a copilului/copiilor. Mama este incurajata sa dezvolte relatii de intrajutorare cu membrii familiei şi cu vecini.Dacă restabilirea relatiilor cu familia extinsa nu a reusit pe parcursul sederii mamei în centru, mama va fi incurajata sa continue sa rezolve conflictul cu parintii săi, beneficiind în acest scop de sprijin din partea SPAS şi al specialistilor centrului de consiliere şi sprijin pentru parinti.În situaţia în care un cuplu mama-copil va fi transferat dintr-un judet în altul, atunci toate principiile care stau la baza unui proces de transfer vor fi respectate (asigurarea ca toţi cei implicati deţin informaţiile care le sunt necesare pentru luarea celor mai bune decizii).

Capitolul 7 MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

CM funcţionează în acord cu un proiect instituţional întocmit în baza prevederilor standardelor minime obligatorii în vigoare şi a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mama-copil.7.1. Notiuni generaleProiectul instituţional este un document scris care descrie misiunea, obiectivele, activităţile şi resursele pe care le antreneaza organizaţia - în cazul nostru CM - pentru a functiona în conformitate cu standardele minime de calitate.De ce un proiect?Pentru ca CM - ca orice serviciu pentru copil şi familie - este o structura dinamica şi flexibila care nu poate fi caracterizata doar printr-un regulament intern. Adaptandu-ne tendintelor actuale, în managementul organizaţiei se utilizeaza tot mai mult termenul de "proiect".Proiectul instituţional:● este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, în permanenta interactiune;● evolueaza spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele centrului, cu strategia sa de dezvoltare, dar şi cu contextul în care se desfăşoară, cu nevoile şi problemele comunităţii.În viaţa unui proiect sunt antrenate în primul rand resurse (umane, materiale, documentare, financiare) aflate la baza derularii activităţilor care vizeaza

atingerea obiectivelor.Proiectul se finalizează cu rezultate evaluabile:● din prisma impactului activităţilor asupra publicului ţinta (beneficiari direcţi şi/sau indirecti, de exemplu mame rezidente în centru şi copiii acestora) şi asupra celorlalţi parteneri participanti la proiect şi● din prisma eficientei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale, documentare, financiare) au fost gestionate.Proiectul instituţional:● Este caracterizat de contextul în care se desfăşoară şi de finalitatea sa.● Poate fi divizat în mai multe subsisteme, care prezinta aceleasi caracteristici.● Este deschis către alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (institutii şi organizaţii partenere, comunitatea în ansamblul ei).● Are propriile sale reguli şi mecanisme de adaptare la lumea exterioara.● Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilităţii şi acţiuni programate legate de o logica a finalitatii.● Reprezinta un element al schimbarii, un proces creativ şi formativ.Proiectul instituţional este suportul inovatiei, al schimbarii, al dinamicii activităţii - totul în beneficiul publicului pe care îl reprezinta şi ale cărui interese le promovează. Pentru a aplica standardele minime de calitate la nivelul fiecarui centru în parte se redacteaza un proiect instituţional, care respecta componentele documentului de referinţa.Astfel, proiectul instituţional va contine urmatoarele capitole, nominalizate în standardele minime obligatorii:a) definitia,b) misiunea,c) principiile,d) obiectivele de dezvoltare instituţională,e) activităţile,f) clientii şi nevoile specifice ale acestora,g) resursele umane, materiale şi financiare disponibile şi potentiale,e) relatiile de parteneriat în comunitate.În stabilirea obiectivelor de dezvoltare instituţională şi a activităţilor, echipa parcurge urmatoarele etape:● evalueaza situaţia la momentul elaborarii proiectului;● se identifica problemele (care sunt standardele care nu sunt indeplinite corespunzător);● se stabilesc obiectivele operationale (astfel încât prin proiectul instituţional să se ajunga la respectarea tuturor standardelor, intervenind asupra situaţiilor problema într-un timp determinat şi specificat);● pentru fiecare obiectiv se propun activităţile concrete ce vor fi realizate, calendarul, resursele umane, resursele materiale, documentare şi financiare;● se estimeaza rezultatele şi momentele de evaluare.Vazut din perspectiva standardelor minime obligatorii, proiectul instituţional este alcătuit din mai multe subproiecte, care interactioneaza şi se completeaza reciproc, astfel încât sa tinda, ca ansamblu, către aplicarea standardelor în contextul specific al institutiei respective.Orice serviciu (obligatoriu cel de tip rezidential, deci şi CM) trebuie să aibă un registru de consemnare a evenimentelor deosebite. Se vor consemna accidentele survenite în centru, imbolnavirile grave/epidemiile, decesele, fuga din centru cu sau fără parasirea copilului, infractiunile, acuzatiile privind comportamentul inadecvat al unui membru al echipei, etc. (Standardul 21 din standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidential aprobate prin ordinul secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului şi Adoptie nr. 21/2004).7.2. Proiectul instituţional7.2.1. În cazul infiintarii unui nou CM, proiectul instituţional trebuie conceput din perspectiva standardelor minime obligatorii. Aceste prevederi sunt relativ usor de transpus în textul proiectului, fiindca nu exista probleme initiale, de neconcordanta sau de nerespectare a standardelor. Se construieste astfel, de la inceput, o "cultura instituţională" bazata pe standardele minime obligatorii, care pe parcurs va evolua către o depasire calitativa a condiţiilor "minime obligatorii". Existenta standardelor aprobate prin ordin obliga DGASPC/OPA sa prevada într-un proiect de CM toate componentele legate de condiţiile de locuit, educatie, ingrijire, socializare, sa intocmeasca o organigrama corespunzătoare şi o structura multidisciplinara a echipei capabila să asigure indeplinirea misiunii.Un aspect deosebit de important fără de care nu poate fi propusa înfiinţarea unui nou CM este compatibilitatea acestui proiect cu strategia judeteana sau locala în domeniul protectiei drepturilor copilului. Datele statistice şi nevoile reale ale comunităţii argumenteaza nevoia de creare a unui serviciu, inclusiv a unui CM. Fiind

un serviciu de prevenire a intrarii în dificultate a copilului, acordat mamei şi copilului, acest tip de centru va fi creat în acord şi cu alte strategii judetene - de exemplu în domeniul sănătăţii, deoarece mamele care risca să îşi abandoneze copiii pot fi depistate cu sprijinul medicilor de familie şi al personalului maternitatilor.Dialogul între actorii comunitari şi complementaritatea strategiilor şi planurilor de actiune la nivel judetean şi local sunt condiţii fundamentale pentru a elabora şi pune în practica un proiect instituţional.7.2.2. În cazul unui CM deja functional, care trebuie să se incadreze în cerinţele standardelor minime obligatorii, proiectul instituţional devine un proiect de promovare a schimbarii. Componentele la care s-au identificat probleme fac obiectul unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge într-un timp determinat la respectarea în totalitate a standardelor minime obligatorii.Schimbarea se poate produce când misiunea nu mai este aceeasi, când ai o perspectiva diferita asupra beneficiarilor etc. Gestiunea schimbarii este unul din rolurile majore ale managementului, luarea deciziilor se centreaza atât pe rezolvarea problemelor, cat şi pe proiectarea viitorului centrului.Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului CM, poate ajuta la mobilizarea şi motivarea personalului. În acelasi timp, proiectul de schimbare afectează "cultura organizaţională" deja existenta, dezlantuind atât forte de sprijin, cat şi forte de rezistenta din partea personalului.În literatura de specialitate se afirma ca toata dificultatea functiei manageriale se poate sintetiza în urmatoarea propozitie: "Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai întâi sa îl ai".A avea un obiectiv înseamnă a-l constientiza, a-l înţelege, a-l interioriza, a sti sa-l explici şi celorlalţi, determinandu-i sa şi-l asume. Poti atinge un obiectiv doar dacă acesta iti aparţine.Intr-o organizaţie, obiectivele de schimbare trebuie să fie intotdeauna clar definite, şi aceasta nu doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componenta în parte, intr-o maniera operationala şi pe înţelesul fiecarui membru al echipei.Exemplu: pentru aplicarea standardului 6 coordonatorul propune ca obiectiv "îmbunătăţirea atitudinii personalului în sensul valorizarii mamei în rolul sau de parinte, în spiritul respectarii confidentialitatii şi a demnitatii cuplului mama-copil". Deoarece este formulat general, este necesar ca acest obiectiv să fie "tradus", astfel încât personalul sa inteleaga cum să se adreseze mamelor, ce sa faca şi ce sa nu faca pentru a le incuraja şi respecta, exemplificand cu unele practici negative care ar trebui schimbate.A avea cu adevarat un obiectiv de schimbare într-un proiect instituţional înseamnă ca acest obiectiv este la fel perceput nu doar de coordonator, ci de toţi membrii echipei.Pentru a reduce cat mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea proiectului instituţional adaptat standardelor să se faca cu antrenarea personalului, în condiţii de comunicare şi transparenta. Un rol important îl au activităţile de formare, de altfel obligatorii şi menţionate în standarde, care trebuie să insoteasca orice schimbare în proiectul instituţional.7.3. Evaluarea şi re-evaluarea proiectului instituţionalProiectul instituţional este evaluat/re-evaluat cel puţin o dată pe an, pentru a aprecia gradul de respectare a standardelor minime obligatorii. Aceasta evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmarindu-se indeplinirea indicatorilor. Se va acorda o atenţie particulara acelor componente care au facut obiectul proiectului de schimbare pe parcursul anului, dar fără a le subestima pe celelalte, care functionau corespunzător în momentul evaluării initiale, dar care se puteau modifica.Evaluarea anuală este în mod obisnuit o evaluare interna, dar în situaţii deosebite (reclamatii, disfunctionalitati grave) se realizează evaluari externe.Procesul de evaluare interna se bazeaza pe:● rapoartele de activitate şi fisele de auto-evaluare ale membrilor echipei● documentele interne ale centrului (evidenta cazurilor, PPI ale beneficiarilor, registrul de evidenta a reclamatiilor, registrul de consemnare a evenimentelor deosebite etc.)● fise de exprimare a opiniei completate de beneficiare/satisfactia beneficiarilorPropunem organizarea unei reuniuni de evaluare interna anuală pe baza urmatoarei grile:*Font 8* Aria de interes Posibile teme de dezbatere

A. Locul CM în sistemul judetean/local de servicii: 1. Admiterea în CM 2. Locul CM în sistemul judetean/local de servicii 3. PPI 4. Managementul de caz la nivelul CM

- Procedura de admitere a mamei este functionala? Care sunt dificultatile practice? - Este CM cunoscut în comunitate? - Cum se relationeaza cu celelalte servicii sociale din sistem? - Au fost elaborate PPI pentru toate mamele beneficiare? - Care este rolul managerului de caz şi al responsabilului de caz? - Se aplica procedeele specifice managementului de caz?

B. Domeniile de interventie 1. Gazduirea, ambientul şi asigurarea hranei 1.1. Amplasamentul şi amenajarea interioara 1.2. Masurile de siguranţă şi securitate 1.3. Condiţii de locuit 1.4. Asigurarea hranei 1.5. Menţinerea stării de sănătate 2. Educatia şi consilierea beneficiarelor 3. Integrarea sociala şi profesionala 4. Încetarea rezidentei

- Amenajarea interioara este functionala şi corespunde sau nu misiunii centrului. Care sunt propunerile de imbunatatire? - Au fost respectate masurile de siguranţă din regulament? Au fost cazuri de accidentare, fuga, intrari ale persoanelor nedorite etc.? - Antrenarea mamelor în amenajarea şi întreţinerea spatiilor, pregătirea şi servirea meselor etc. - Au fost probleme în menţinerea stării de sănătate (epidemii, cazuri deosebite) - Care este relaţia cu medicul de familie? - Modul de desfăşurare al activităţilor educative, individuale şi de grup - Modul de desfăşurare al activităţilor de consiliere - Reusite şi nereusite în integrarea sociala şi profesionala a mamelor

C. Managementul CM 1. Proiectul instituţional 2. Managementul resurselor umane 2.1. Structura şi atribuţiile personalului 2.2. Formarea personalului 2.3. Comunicarea interna şi munca în echipa 2.4. Supervizarea profesionala

- Fisele de post ale personalului sunt valabile sau trebuie reactualizate? - Cum s-a realizat formarea personalului şi nevoile de formare pentru anul următor? - Comunicarea interna este sau nu corespunzătoare pentru nevoile personalului şi ale coordonatorului? - Personalul lucreaza în echipa? - Supervizarea funcţionează?

D. Protectia împotriva abuzurilor

- Procedurile pentru prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea şi solutionarea suspiciunilor sau acuzatiilor de abuz asupra cuplului mama-copil sunt cunoscute şi se

aplica?

În abordarea temelor de discutie enumerate se vor evidentia:● aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o organizaţie, are un important rol suportiv pentru toţi membrii echipei)● dificultatile intampinate şi cum ar putea fi ele depăşite (prin demersuri interne, care ţin de managementul CM, de ROF/MOF, de rolul personalului şi prin demersuri externe, care sunt în aria de competenţa a directiei, a autorităţilor locale/judetene)● propuneri pentru îmbunătăţirea activităţiiLa reuniunea de evaluare anuală vor participa membrii echipei, un reprezentant al DGASPC, managerii de caz cu care s-a colaborat şi 1-2 reprezentante ale mamelor beneficiare actuale rezidente. Este de preferat să fie invitata la reuniune una dintre mamele care au beneficiat de servicii în anul care face obiectul evaluării, dar a parasit CM şi s-a reintegrat în familie. Coordonatorul CM desemneaza un raportor intern care va consemna discutiile şi opiniile.

Capitolul 8 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Calitatea ingrijirii cuplului mama-copilul în CM depinde în mod esential de calitatea şi competentele personalului.Fiecare CM va asigura o gestiune a personalului în concordanta cu criteriile de calitate şi cu cele mai noi tendinte ale managementului resurselor umane. Categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul CM sunt stabilite astfel încât să se asigure indeplinirea în cele mai bune condiţii a functiilor specifice acestui serviciu.8.1. Structura şi atribuţiile personaluluiOrganizarea personalului se realizează intr-o maniera care să optimizeze interventia fiecarui profesionist individual şi a echipei în ansamblul ei, asigurandu-se atenţia cuvenita mamelor şi copiilor din centru.Stabilirea sarcinilor profesionale prin prisma asigurarii calităţii:În stabilirea sarcinilor profesionale se va tine cont de urmatoarele criterii:- nevoile specifice ale cuplului mama-copil,- localizarea şi caracteristicile CM,- functiile exercitate de profesionist şi timpul alocat fiecareia dintre aceste functii (de ex: educatorul desfăşoară o serie de functii în legătură directa cu mama şi copilul, dar pe lângă acestea el trebuie să aibă un timp de lucru bine definit pentru a lucra cu ceilalti profesionisti, pentru a completa fise de observare, pentru a se perfectiona sau specializa etc.),- interventia personalizata,- riscul de stress al personalului.Organigrama de personal - în CM lucreaza o echipa pluridisciplinara formata din:1. Coordonator CM (profesionist cu studii superioare în domeniul socio-uman)2. Asistent social (profesionist cu studii superioare, 1 asistent social pentru maximum 5-6 cazuri).Dacă CM ofera condiţii de gazduire pentru maximum 6 mame, un post de asistent social este suficient; dacă aceasta capacitate este mai mare (8-10 mame), vor fi incadrati 2 asistenti sociali.3. Psiholog (profesionist cu studii superioare - 1 post) - poate fi angajat cu norma întreaga sau cu norma parţială; aceasta depinde de dimensiunea CM, precum şi de resursele umane existente la DGASPC/OPA.4. Educator (profesionist cu studii liceale sau postliceale pedagogice de tipul educatorului sau educator-puericultor, 3 posturi) asigura permanenta pe timpul zilei.5. Asistent puericultor (1 post)În functie de resursele centrului, în schema de personal pot fi incluse şi urmatoarele posturi;- Paznic - 3 norme lunare, în contextul asigurarii pazei doar pe timpul noptii.- Administrator sau magazioner (1 post)- Bucatar (1 post)*Font 8* Ocupatia

Nivel studii

Atribuţii principale

Coordonator CM

Superior

- coordonează întreaga activitate a CM - reprezinta centrul în relatiile sale organizaţionale - asigura respectarea şi aplicarea standardelor minime de calitate - raspunde de managementul echipei şi de buna comunicare interna - verifica şi valideaza documentele referitoare la intrarea/ieşirea cuplului mama-copil, PPI, evaluarea interna, evaluarea personalului etc.

Asistent social

Superior

- exercita functia de responsabil de caz, contribuind la implementarea efectiva a PPI; în aceasta calitate face raportarile către managerul de caz şi asigura evaluarea/re-evaluarea PPI, cu acordul mamei şi, după caz, cu consultarea tatalui copilului/membrilor familiei mamei - realizează anchete sociale şi face demersuri pentru responsabilizarea tatalui şi sensibilizarea membrilor familiei astfel încât sa pregateasca reintegrarea familiala a mamei în cel mai scurt timp şi în cele mai bune condiţii. În acest sens, lucreaza în parteneriat cu asistentul social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu atribuţii în asistenţa sociala) din localitatea în care mama şi copilul vor domicilia după parasirea CM - se relationeaza cu alte servicii din comunitate, pentru pregătirea reintegrarii profesionale şi sociale a mamei

Psiholog

Superior

- exercita functia de responsabil de caz - asigura evaluarea şi reevaluarea psihologica a mamei, a evolutiei relatiei afective mama-copil precum şi a gradului de dezvoltare a responsabilitatii materne - consiliaza mama şi asigura terapia de specialitate, pentru depăşirea situaţiilor de criza, consolidarea relatiilor mama-copil, re-integrarea familiala etc. - poate exercita şi rolul de responsabil de caz, cu aceleasi atribuţii menţionate la asistentul social - modereaza grupuri de suport - asigura terapia anti-stress a membrilor echipei de personal

Educator

Mediu

- ajuta mama sa dobandeasca deprinderile de baza pentru cresterea copilului, prin activităţi formative individuale şi de grup - asigura supervizarea mamelor şi supravegherea copiilor în spatiile colective de joaca, raspunzand direct de copiii ale caror mame lipsesc din centru pentru un anumit numar de ore, datorita unor activităţi în comunitate, incluse în PPI - observa comportamentul mamei, noteaza observatiile în dosarul cuplului mama-copil şi informeaza responsabilul de caz asupra situaţiilor mai deosebite, precum şi asupra progreselor înregistrate

Asistent Mediu - asigura comunicarea permanenta cu medicul de familie

puericultor

- are un important rol formativ, invatand mamele să respecte regulile de igiena (igiena personala, igiena copilului, a locuinţei, a alimentatiei) şi de prevenire a imbolnavirilor; activităţile de formare pot fi individuale şi de grup - supervizeaza acordarea de medicamente copilului de către mama şi o invata regulile de observare şi ingrijire a copilului bolnav - pregăteşte intreg personalul şi mamele rezidente în vederea acordarii primului ajutor - se implica în stabilirea meniurilor şi în buna organizare a programului zilnic, astfel încât copiii sa beneficieze de o alimentatie corecta, de activităţi în aer liber, de suficiente ore de somn; colaboreaza în acest scop atât cu mamele, cat şi cu educatorii - verifica şi actualizeaza dosarele cu documentele medicale ale copilului şi mamei

Paznic (dacă postul este prevăzut)

Mediu

- asigura securitatea copiilor şi mamelor rezidente, pe tot parcursul zilei şi noptii - tine evidenta vizitelor în centru şi a iesirii mamelor, verificand ca aceste plecari sunt autorizate de responsabilul de caz sau de un alt membru al echipei (educator, asistent medical) - în general, o persoană angajata pe post de paznic este solicitata să efectueze şi mici reparatii

Administrator/ magazioner (dacă postul este prevăzut)

Mediu

- raspunde de aprovizionarea cu alimente, produse de curăţenie, alte produse consumabile, precum şi de evidenta acestor produse - asigura întreţinerea cladirii, a instalaţiilor şi echipamentelor

Muncitor bucatar(dacă postul este prevăzut)

Mediu

- coordonează pregătirea hranei, conform dietelor stabilite de asistenţa medicală, cu acordul mamelor - invata mamele sa prepare corect hrana şi sa o serveasca corespunzător - împreună cu asistenţa medicală asigura pregătirea practica a mamelor în tehnicile de hranire sanatoasa a copilului, în functie de vârsta sau aplicarea unor diete speciale

8.2. Selecţia personaluluiSe va asigura selecţia personalului conform unor proceduri care au în vedere atât cunoştinţele şi competentele practice ale candidatului, cat şi calitatile sale personale. Selecţia trebuie să se bazeze pe analiza postului şi distributia functiilor, cerinţele formulate candidaţilor fiind adaptate specificului postului.Procedura de selecţie trebuie să prevada: Activităţi

Responsabili, termene

Elaborarea fisei de post pentru postul vacant

Definirea profilului candidatului (formare initiala, experienta,cunoştinţe, competente şi aptitudini personale)

Elaborarea unui model de cerere de participare la selecţie cu anexe

Definirea probelor de concurs/verificare

Redactarea şi popularizarea anuntului

Nominalizarea membrilor comisiei

Desfăşurarea selectiei şi anuntarea rezultatelor

Rezolvarea contestatiilor

Se vor nominaliza persoanele care au diferite responsabilităţii în pregătirea şi derularea selectiei de personal şi se vor stabili termene concrete.Selecţia de personal trebuie facuta avandu-se în vedere politica judeteana sau locala de redistribuire/reconversie a personalului din sistemul de servicii de protecţie a copilului. Se tine cont de resursele umane existente şi la nivelul directiei se identifica din timp solutii de reconversie pentru personalul unităţilor care se inchid.O condiţie esenţială, pe lângă pregătirea complementara de specialitate, este ca persoana care candideaza pentru un post într-un CM sa accepte schimbarea şi sa doreasca să se adapteze la toate exigentele noului loc de muncă.8.3. Organizarea eficienta a personaluluiUrmatoarele categorii de activităţi (structurate ca programe şi nu ca acţiuni sporadice izolate) contribuie la organizarea eficienta a personalului şi la menţinerea calităţii:1. Gestiunea personalului2. Formarea initiala şi pregătirea practica obligatorie prevăzută înainte de a începe activitatea în CM3. Orientarea şi integrarea în echipa a fiecarui nou angajat4. Supervizarea personalului de către profesionisti cu experienta5. Evaluarea calităţii şi pertinentei activităţii personalului8.3.1. Gestiunea personalului are în vedere:- asigurarea stabilitatii personalului;- modelului de organizare eficienta;- repartizarea clara a functiilor;- participarea şi munca în echipa.Stabilitatea personaluluiEste recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului. Cum afectează pozitiv/cultura organizaţională/continuitate/ cresterea calităţii serviciilor şi a pregatirii profesionale a membrilor echipei/motivatia salariala.Model de organizare eficientaSe va evita modelul de organizare cu numeroase nivele ierarhice pe verticala, model care creeaza dificultati de comunicare şi favorizeaza reducerea asumării responsabilitatii. Dimpotriva, se recomanda promovarea orizontalitatii şi reducerea pe cat posibil a nivelelor intermediare.Este suficient un coordonator sa conduca întreaga echipa: asistenţii sociali, psihologul, educatorii şi asistenţa medicală. Va fi rolul lui să îşi formeze echipa în asa fel sa functioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar şi de aceea putem spune ca modelul de organizare pe orizontala este adecvat CM.Repartizarea clara a functiilorSe întocmeşte organigrama personalului şi se elaboreaza fise de post pentru tot personalul. Aceste documente se aduc la cunoştinţa angajatilor, fiind obligatorie semnatura angajatului pe fisa sa de post. De asemenea, fiecare angajat cunoaste responsabilitatile specifice fiecarui membru din echipa.Participarea şi munca în echipa

Personalul este informat, consultat şi antrenat în legătură cu proiectarea/implementarea schimbarilor structurale în centru. Echipa CM trebuie să-i cuprindă pe toţi profesionistii care lucreaza în centru şi să aibă legaturi bine definite cu profesionistii din serviciile complementare centrului. Se va evita constituirea de grupuri pe profesii (echipa educatorilor, a asistentilor sociali etc.), care ar crea disfunctii în centru şi probleme de coordonare.8.3.2. Formarea personaluluiPersonalul CM are formare initiala de specialitate, beneficiaza de acces la informaţii şi participa la cursuri de pregatire permanenta pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite cuplului mama-copil.Formarea şi informarea permanenta a personalului sunt esentiale pentru asigurarea calităţii serviciilor acordate de CM. Asa cum se precizeaza în standardele minime obligatorii, formarea initiala de specialitate este obligatorie, dar în nici un caz suficienta - mai ales ca natura activităţilor din CM este specifică unui serviciu nou, despre care personalul nu a invatat pe parcursul studiilor initiale.A. Formarea noilor angajaţiDGASPC/OPA este obligat să asigure din bugetul sau formarea complementara a fiecarui nou angajat, pentru ca acesta sa inteleaga specificul locului de muncă, regulile pe care trebuie să le respecte în relaţia cu beneficiarii şi cu colegii, tehnicile de lucru şi formularistica de care raspunde. Se recomanda ca fiecare CM să aibă propriul model de pregatire a noilor angajaţi, elaborat de DGASPC/OPA împreună cu coordonatorul CM, pentru a raspunde nevoilor specifice. Indiferent de postul pe care îl ocupa noul angajat, formarea va aborda obligatoriu aspecte legate de misiunea CM, MOF, ROI, fisa postului.Fiind o activitate cu caracter intern, aceasta formare se poate realiza cu resursele umane ale DGASPC/OPA, fără a apela la un furnizor de formare autorizat, din sistemul educational sau sanitar, evitandu-se nu doar costurile suplimentare, ci şi riscul de a organiza un curs preponderent teoretic şi care nu abordeaza prea clar problematica CM, respectiv:- Pentru noii angajaţi pentru posturile de asistent social sau psiholog formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre managerii de caz, alti specialisti ai DGASPC/OPA - psiholog, jurist, sef serviciu prevenire etc. În perioada formativa (cu durata de minimum 5 zile lucratoare) noul angajat va asista la dezbateri de caz, şedinţe de consiliere, alte activităţi cotidiene din CM şi va discuta ulterior cu formatorul sau toate aspectele practice, pentru a se repera cat mai bine în functiile pe care le va exercita.- Pentru noii angajaţi pentru postul de educator, asistent medical, formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre asistenţii sociali din CM, psihologul şi chiar un educator cu experienta.B. Formarea permanenta a angajatilor CMÎn primul rand este necesar ca fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul, sa participe la un curs de pregatire pe tema aplicarii standardelor minime obligatorii în acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de DGASPC/OPA sau un furnizor de formare (de regula OPA a caror programe de formare sunt avizate de Autoritatea Naţionala pentru Protectia Drepturilor Copilului, iar în perspectiva centre de formare regionale în domeniul protectiei şi promovarii drepturilor copilului) dar este evident ca la proiectarea acestui curs trebuie să îşi aduca contribuţia DGASPC, prin persoana/persoanele care cunosc standardul (care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor organizate de Autoritatea Naţionala pentru Protectia Drepturilor Copilului).Este de preferat să se organizeze cursuri regionale sau interjudetene pentru coordonatorii CM, deoarece numărul de coordonatori dintr-un judet este mic şi nu justifica organizarea unui curs local. În plus, orice activitate de formare regionala sau interjudeteana favorizeaza schimbul de experienta şi comunicarea între specialisti cu atribuţii profesionale similare.Cursurile de formare permanenta de care anual trebuie să beneficieze personalul CM vor aborda, pe lângă standarde şi implicatiile practice ale acestora, alte teme care corespund nevoilor angajatilor.Nevoile de formare pot fi:- nevoi recunoscute de angajaţi, care intampina dificultati în anumite activităţi sau care doresc sa invete mai multe tehnici sau să îşi imbunatateasca stilul de lucru;- nevoi rezultate în urma autoevaluarii sau evaluării externe a activităţii şi a proiectului instituţional, care pot evidentia o serie de disfunctionalitati la remedierea cărora se poate ajunge prin îmbunătăţirea competentelor personalului;- nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Naţionala pentru Protectia Drepturilor Copilului, în urma modificarii strategiilor şi a planurilor de

actiune (firesti atât pentru un sistem aflat inca în plina reforma, cat şi pentru un sistem în echilibru, care însă îşi propune cresterea continua a calităţii).Analiza nevoilor de formare trebuie să aibă un caracter continuu, fiind una dintre prioritatile coordonatorului de centru care constientizeaza importanţa calităţii resurselor umane. El va promova o atitudine pozitiva faţă de invatarea permanenta şi îşi va incuraja echipa sa recunoasca dificultatile (inerente într-un astfel de serviciu) cu care se confrunta în relaţia cu cazuri atât de diferite şi de complexe şi sa doreasca să îşi perfectioneze modul de lucru. Un raport scris cu privire la nevoile de formare ale angajatilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de centru şi va fi pus la dispoziţia DGASPC/OPA, care are obligaţia asigurarii resurselor pentru formare - minimum 42 de ore anual.Este recomandabil ca formarea permanenta anuală sa includa mai multe sesiuni de durata scurta (o zi sau 1 'bd zile) pentru a nu afecta functionarea centrului, dat fiind ca acest serviciu are un numar relativ mic de angajaţi.Vor fi avute în vedere şi temele de formare specificate în anumite standarde - de exemplu: protejarea copilului împotriva abuzului, neglijarii şi exploatarii (Standardul 12); acordarea primului ajutor (standardul 8) etc.În vederea asigurarii accesului la informatie specializata, în incinta CM (de preferat în sala de reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de informare cu o mica biblioteca de specialitate şi cu un calculator conectat la internet. DGASPC/OPA va incuraja şi facilita participarea specialistilor la seminarii, schimburi de experienta şi la retele profesionale - pentru a fi la curent cu noutatile în acest domeniu de activitate.C. Formarea voluntarilorColaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atât pentru imbogatirea programelor derulate de CM, cat şi pentru deschiderea centrului către comunitate. Angajarea de voluntari se face în conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin incheierea unui contract de voluntariat.Activitatea voluntara trebuie să fie complementara activităţilor desfăşurate în CM şi să contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor PPI.Pentru ca un program de voluntariat să fie de calitate este necesară indeplinirea urmatoarelor condiţii:- se stabilesc în prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat, rezultatele dorite şi tipurile de activităţi având în vedere incadrarea lor în misiunea, obiectivele şi principiile de functionare ale CM,- se realizează o diferentiere clara între functiile şi atribuţiile voluntarilor şi cele ale personalului, astfel încât sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau deresponsabilizări,- coordonarea şi supervizarea activităţii voluntarilor se face de către membrii ai echipei de personal, nominalizati de coordonatorul CM înainte de începerea programului de voluntariat,- voluntarii trebuie să respecte şi sa promoveze principiile etice şi ale muncii în echipa şi să asigure confidentialitatea,- selecţia voluntarilor se face după stabilirea cerințelor, a competentelor şi calitatilor necesare pentru programul respectiv (o analiza a postului ca şi în cazul selectiei personalului) şi după verificarea modului în care persoanele doritoare sa lucreze ca voluntari indeplinesc condiţiile de sănătate, moralitate şi sunt capabile sa faca faţa cu succes programului.Formarea voluntarilor cuprinde minimum 15 ore şi se desfăşoară înainte de începerea activităţii. Acest program de formare poate fi organizat cu resursele proprii ale CM şi se axeaza pe cunoasterea şi respectarea regulamentului intern al centrului, prevenirea accidentelor şi a abuzului şi interventia în caz de urgenta (primul ajutor).Coordonatorul CM se va preocupa de crearea şi menţinerea unor relatii foarte bune între personal şi voluntari. Munca voluntara va fi evaluata periodic pe parcursul programului şi la finalul acestuia, ţinându-se cont de gradul de satisfactie a beneficiarilor, a personalului şi a voluntarilor.8.3.3. Orientarea şi integrarea în echipa a noilor angajaţiPregătirea minima obligatorie a fiecarui nou angajat are ca obiective:● cunoasterea şi insusirea regulamentului intern, acordând o atenţie deosebită regulilor de prevenire a accidentelor şi a tuturor situaţiilor de abuz asupra copilului● înţelegerea locului CM în sistemul de servicii de protecţie a copilului şi a relatiilor cu celelalte servicii şi institutii din comunitate● cunoasterea atribuţiilor profesionale proprii şi identificarea locului sau în cadrul echipei● integrarea în echipa centruluiInca din prima zi de muncă noul angajat va avea desemnat un coleg cu experienta din

randul membrilor echipei, care îl va ajuta să se adapteze cat mai bine exigentelor postului. Date fiind complexitatea activităţii într-un CM şi gradul ridicat de stress se recomanda angajarea de proba pe o perioadă de minim 3 luni. Perioada de proba este în esenta o perioadă de evaluare a noului angajat din punct de vedere profesional şi moral.Evaluarea se face prin:● intocmirea unui raport de către seful centrului, care apreciaza modul în care persoana realizează atribuţiile prevăzute în fisa de post, respecta regulamentul intern şi se integreaza în echipa interdisciplinara. În raport se prezinta şi modul în care persoana face faţa stresului şi eventualelor situaţii de urgenta, precum şi observatii legate de profilul psihologic (supervizorul va colabora cu psihologul centrului/complexului de servicii); pentru acest raport coordonatorul CM va utiliza informaţiile furnizate de colegul desemnat;● organizarea unui interviu, la finalul perioadei de proba.Persoana aflata în perioada de proba are dreptul să fie informata despre toate componentele evaluării sale şi despre criteriile minime obligatorii care trebuie indeplinite pentru angajarea pe perioada nedeterminata.8.3.4. Supervizarea profesionala"Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de organizaţie autorizeaza activitatea individuala şi colectiva a personalului şi asigura respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilităţii ca angajatii să-şi poata desfăşura activitatea în conformitate cu fisa postului, cu maximum de eficienta posibila. Nucleul procesului de supervizare îl constituie reuniunile periodice organizate dintre supervizor şi supervizat(i). Persoana supervizata este participant activ la acest proces interactiv" (Brown şi Bourne).CM dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite functionarea sa la nivel optim. Supervizarea este considerata o componenta cheie a gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabila în cazul oricărui serviciu care presupune o relationare directa cu clientul, deci şi în cadrul CM.Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor sociali/educatorilor şi relaţia acestora cu mama, copilul şi familia. Este de preferat ca acest supervizor să fie un specialist cu studii superioare de specialitate angajat al DGASPC/OPA.În munca sociala centrata pe familie este necesar ca responsabilul de caz şi educatorul care lucreaza direct cu mamele şi copiii lor sa beneficieze de supervizare din partea unui specialist din exterior, pentru a fi consiliat în elaborarea şi aplicarea PPI, pentru a-şi imbunatati metodele de lucru şi pentru a depăşi situaţiile dificile în relaţia cu clientul sau/şi starile de stress inerente unui loc de muncă în care se "trateaza" drame umane. Este practic un drept al specialistului de a cere şi primi sprijin pentru rezolvarea problemelor profesionale sau provocate de stress-ul profesional.În acelasi timp, DGASPC/OPA beneficiaza în urma desemnarii unui supervizor pentru CM, deoarece poate asigura conducerea şi evaluarea, precum şi evitarea rulajului de personal. Se bazeaza pe experienta şi expertiza personala a persoanei supervizate. Dificultatea pentru supervizor consta în indeplinirea unor roluri diverse care să sprijine responsabilii de caz/managerii de caz/personalul sa munceasca eficient, purtând în acelasi timp raspunderea pentru rezultate şi ducerea la indeplinire a misiunii CM.Ce fac supervizorii?- Sprijina şi formeaza personalul care se ocupa de managementul de caz- Conduc şi coordonează activităţile din cadrul programului- Evalueaza performanta angajatilor, eficienta programului şi rezultatele pentru familiile beneficiare- Contribuie la elaborarea de politici şi punerea acestora în practica- Gestioneaza programe- Asigura comunicare şi feedback- Stabilesc relatii de colaborare- Negociaza acorduri între organizaţii/sisteme- Intervin în rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii pentru copii şi familiiCompetentele supervizorului (Cooke şi McMahon, 2002)Exista patru domenii de competenţa esentiale pentru supervizorul din sistemul de protecţie a familiei şi copilului:a. Competente de relationareb. Competente de coordonarec. Competente de orientared. Competente de dezvoltareFiecare dintre aceste domenii are anumite caracteristici asociate. Sa le analizam pe

fiecare mai întâi separat şi apoi ca pe un intreg ca sa vedem utilitatea anumitor caracteristici din fiecare categorie de competente în realizarea unei supervizari eficiente în sistemul de protecţie centrat pe familie.a. Competente de relationarePentru a fi eficienti în rolul lor, supervizorii trebuie să posede competente de relationare manifestate în interactiunea lor cotidiana cu angajatii. Iata cateva abilitati din această categorie: capacitatea empatica, grija, flexibilitatea şi manifestarea unui stil suportiv de supervizare. Dacă supervizorul demonstreaza asemenea abilitati, personalul poate astfel percepe latura "mai umana" a personalitatii acestuia precum şi sprijinul şi preocuparea lui faţă de eforturile angajatilor. Când personalului i se permite sa realizeze aceasta latura, supervizorul faciliteaza şi construieste echipe în cadrul departamentului/biroului respectiv. Supervizorul constituie un model de rol pentru angajaţi. Printr-un comportament flexibil, el poate raspunde cerințelor impuse atât de rolul sau în continua schimbare cat şi de rolurile în schimbare ale programului şi ale organizaţiei ca intreg.b. Competente de coordonareAlte competente necesare realizării unei supervizari eficiente sunt cele de coordonare. Printre acestea se regăsesc: sa fii un om pe care ceilalti să se poată bizui, de incredere, sa acorzi atenţie amanuntelor şi sa te concentrezi pe rezultate. Supervizorul este un om de incredere atunci când atât personalul, cat şi organizaţia în sine pot avea incredere şi se pot baza pe el.Aici pot apare anumite probleme legate de rolul supervizorului: nevoile personalului şi cele ale organizaţiei pot sa nu coincida. Supervizorul este răspunzător atât în faţa unuia cat şi a celuilalt şi exista momente în care cele doua par în conflict.c. Competente de conducerePrintre acestea se numara caracterul hotarat şi orientat spre realizarea sarcinii, la care se adauga un stil directiv de supervizare iar obiectivul este iniţierea actiunii. A avea un stil directiv înseamnă a actiona spre realizarea unui obiectiv, a unui rezultat dorit. Conducerea poate implica evaluarea programelor, aprecierea performantelor, supervizarea personalului şi elaborarea de proiecte.d. Competente de dezvoltareUltima categorie de competente necesare supervizarii eficiente o constituie competentele de dezvoltare. Acestea implica creativitate, asumarea de riscuri, caracter novator, spirit de colaborare şi indrazneala politica. Utilizarea acestora în supervizare înseamnă orientarea spre schimbare - în cadrul propriului departament/birou şi/sau în cadrul CM pentru care lucreaza. Acesta este nivelul în care supervizorul se confrunta cu imaginea de ansamblu: colaborarea între serviciile comunitare, elaborarea de acorduri şi planificarea comunitara. El trebuie să aibă o "viziune unitara" şi abilitatea de a o exprima atât faţă de personal şi superiori cat şi faţă de comunitate.În concluzie, un supervizor eficient, trebuie să fie capabil să-şi exprime propria viziune despre echipa dar şi să prezinte personalului perspectiva organizaţiei. Trebuie să fie capabil de interactiune cu alte servicii din sistemul de asistenţa sociala şi de protecţie a copilului şi sa colaboreze cu acestea. Toate abilitatile menţionate mai sus sunt esentiale în supervizare. Motivul pentru care este dificil sa devii un supervizor eficient rezida în faptul ca eficienta obliga la dezvoltarea competentelor din aceste patru domenii.8.4. Comunicarea interna şi munca în echipaManagementul resurselor umane din CM asigura interventia în echipa pluridisciplinara şi o comunicare interna permanenta între personal, voluntari şi specialistii colaboratori din alte servicii din comunitate.Comunicarea este indispensabila unei organizaţii moderne, flexibile şi eficiente. Vor fi adoptate toate metodele şi formele de comunicare - verbala şi în scris - pentru ca toţi angajatii să fie la curent cu "viaţa interna" a CM, sa transmita la randul lor informaţii şi să îşi exprime opiniile. Este necesar ca în acest proces de comunicare interna să fie antrenate şi mamele beneficiare, exceptand acele reuniuni şi comunicari scrise care abordeaza aspecte confidentiale sau probleme specifice exclusiv personalului. Mamele vor fi informate despre activităţi, evenimente, proiecte de viitor şi li se vor solicita opiniile pentru îmbunătăţirea activităţii. Se recomanda amenajarea unui avizier şi se poate pune la dispoziţie o cutie pentru sugestii şi opinii, incurajandu-se comunicarea în scris.Prezentam în continuare cateva aspecte teoretice şi practice referitoare la munca în echipa multidisciplinara şi la dezvoltarea echipelor eficiente.8.4.1. EchipaConform definitiei lui Katzenbach şi Smith (1993), echipa este <<un grup restrans de persoane cu abilitati complementare dedicate unui scop comun, acelorasi cerinţe de performanţă şi unor metode de abordare comune pentru care se considera

reciproc responsabili>>.Termenul de echipa multidisciplinara, adaptat CM, se referă la un grup de lucru unitar, relativ permanent, format din profesionisti cu specializari diferite, care raspunde de asigurarea serviciilor de asistenţa, ingrijire, educare şi pregatire a reintegrarii familiale şi sociale a cuplului mama-copil.Dar nu este suficient ca membrii grupului să fie nominalizati pentru a deveni o echipa. Sunt absolut necesare urmatoarele elemente:a. scop comunb. interdependentac. angajamentd. responsabilitatea. Scop comunPersoanele trebuie să aibă obiective comune sau un motiv pentru a lucra împreună. Astfel, pentru a deveni echipa membrii grupului îşi vor defini pentru inceput scopul comun, fiind necesară nu doar definirea formala a acestuia, ci înţelegerea şi constientizarea de către fiecare persoana a scopului comun.b. InterdependentaMembrii grupului trebuie să inteleaga ca au nevoie unii de altii pentru atingerea scopului comun, dat fiind ca rolurile lor sunt complementare. Desi fiecare membru al grupului are diferite specializari, experienta, abilitati, activităţi profesionale specifice ei sunt la fel de importanti pentru reusita PPI a cuplului mama-copil. O echipa nu se poate construi în lipsa increderii, iar increderea se dobandeste prin realizarea împreună a sarcinilor şi prin constientizarea rolului fiecarui membru al echipei.c. AngajamentMembrii echipei trebuie să fie convinsi ca numai deciziile comune sunt eficiente, ca <<doua capete gandesc mai bine decat unul singur, trei mai bine decat doua etc>>. În luarea deciziilor, membrii echipei trebuie incurajati să îşi exprime opiniile. Reciproc, membrii echipei trebuie să fie proactivi în luarea deciziilor şi în exprimarea opiniilor pentru îmbunătăţirea calităţii muncii, serviciilor şi echipei.d. ResponsabilitatePentru obtinerea unor rezultate semnificative, toţi membrii echipei trebuie să fie responsabili unii faţă de altii. Grupul insusi trebuie să fie responsabil ca unitate functionala într-un context organizaţional mai larg faţă de DGASPC, OPA etc.8.4.2. Grup versus echipaPentru a înţelege mai bine ce înseamnă trecerea de la grup la echipa, propunem o paralela între grup şi echipa (Maddux, 1992), conform schemei urmatoare:*Font 8* GRUPUL ECHIPA

● Membrii sunt de parere ca motivul pentru carese gasesc împreună este doar administrativ. Indivizii lucreaza separat; cateodata obiectivele lor se intersecteaza. ● Membrii au tendinta de a se concentra asupra propriei persoane, deoarece nu sunt suficient de implicati în proiectarea obiectivelor unităţii. Atitudinea lor faţă de muncă este ceaa unui simplu angajat. ● Membrilor li se spune ce sa faca şi nu sunt consultati asupra celei mai adecvate abordari. Sugestiile nu sunt incurajate. ● Membrii nu au incredere în motivatia colegilor deoarece nu le înţeleg rolul. Exprimarea opiniei/dezacordului este privita camanifestare a lipsei de suport. ● Membrii sunt atât de circumspecti în ceea ce

● Membrii îşi recunosc interdependenta şi înţeleg faptul ca sprijinul reciproc este celmai bun mijloc de realizare atât a motivelor personale cat şi a celor de echipa. ● Membrii simt ca munca şi unitatea în care lucreaza le apartin deoarece sunt dedicati obiectivelor în stabilirea cărora s-au implicat. ● Membrii contribuie la succesul organizaţieiprin aplicarea abilitatilor şi cunoştinţelor de care dispun la realizarea obiectivelor echipei. ● Membrii lucreaza într-un climat de incredere şi sunt incurajati să-şi exprime deschis ideile, opiniile, dezacordurile şi sentimentele. Intrebarile sunt binevenite. ● Membrii comunică deschis şi sincer. Fac

spun încât înţelegerea efectiva nu este posibila. Unii se pot juca sau pot chiar intinde curse celor neatenti. ● Membrii pot fi beneficiari ai unor solide sesiuni de formare dar supervizorul sau alti membri ai grupului pot limita aplicarea celor invatate strict la munca fiecaruia. ● Membrii se regăsesc în situaţii conflictuale pe care nu stiu să le rezolve. Interventia supervizorului poate fi amanata şi se poate ajunge până la deteriorarea grava a lucrurilor. ● Membrii pot sa participe sau nu la luarea deciziilor privitoare la grup. Conformitatea este deseori considerata mai importanţa decat succesul.

eforturi să-şi inteleaga reciproc punctele devedere. ● Membrii sunt incurajati să-şi dezvolte abilitatile şi să aplice în practica cele invatate. Ei se bucura de sprijinul echipei. ● Membrii recunosc faptul ca aparitia conflictelor constituie un aspect normal al interactiunii umane iar situaţiile de acest gen sunt privite ca oportunitate pentru idei şi creativitate. Ei acţionează pentru rezolvarea rapida şi constructiva a conflictului. ● Membrii participa la luarea deciziilor privitoare la echipa dar îşi dau seama ca, ori de cate ori echipa singura nu ajunge la un rezultat sau în caz de urgenta, decizia finala aparţine conducătorului. Obiectivul final este succesul, nu conformitatea.

Construirea echipei multidisciplinare nu e doar o activitate care are loc la începerea unui program nou, sau a unui an calendaristic, ci un proces continuu, care cuprinde mai multe etape de dezvoltare. Coordonatorul centrului, în calitatea sa de manager al resurselor umane, se va implica în dezvoltarea echipei pentru a o face eficienta.O echipa eficienta are o serie de caracteristici ideale, care nu trebuie privite ca obiective imposibil de atins în realitate. În spatele fiecarei caracteristici se pot descoperi elemente relativ usor de transpus în practica, în orice activitate de echipa şi niste reguli deontologice asupra cărora fiecare membru al echipei ar trebui sa mediteze.8.4.3. Caracteristicile ideale ale unei echipei eficiente● Toţi membrii grupului urmaresc standarde inalte de calitate.● Atmosfera din grup este lipsita de formalism, pozitiva şi relaxata. Criticile sunt constructive şi nu creeaza disconfort; nu se fac atacuri la persoana.● Membrii poarta multe discutii şi toata lumea participa. Oamenii se asculta unii pe altii; se exprima toate punctele de vedere; exista o atmosfera suportiva.● Membrii au deplina incredere reciproca şi se bazeaza unii pe ceilalti.● Membrii, inclusiv conducatorul, sunt loiali unii altora.● Membrii grupului înţeleg clar obiectivele generale şi specifice precum şi sarcinile echipei şi le accepta.● Deciziile se iau prin consens (exista un acord general clar şi toata lumea e dispusa sa-l respecte) iar dezacordurile se discuta.● Când se trece la actiune, se formuleaza şi se accepta sarcini clare.● Conducatorul nu domina echipa şi nici nu i se supune fără rost.● Sprijinul reciproc este liber.8.4.4. Etapele de dezvoltare a echipeiCrearea unei echipe poate produce o serie de disfunctionalitati, deoarece grupurile trec în general prin niste stadii previzibile de dezvoltare şi regres. Deoarece coordonatorului CM îi revine sarcina conducerii echipei în perioada de tranzitie de la simplu grup la echipa eficienta, este utila cunoasterea etapelor de dezvoltare a echipei.Unul din modelele de dezvoltare a echipei existente în literatura de specialitate este modelul Tuckman, care cuprinde patru etape (Tuckman, 1965):● Etapa I: Formarea, caracterizata de tatonari şi dependenta;● Etapa II: Antrenarea, caracterizata de conflict interior;● Etapa III: Normalizarea, caracterizata de dezvoltarea coeziunii echipei

● Etapa IV: Functionarea, caracterizata de adaptarea la rolul functional.Etapa I: FormareaPe parcursul primei etape, membrii identifica acele comportamente acceptabile pentru intregul grup. În cazul grupurilor nou constituite, de exemplu la înfiinţarea unui CM, aceasta este faza de tranzitie de la statutul de individ la cel de membru.Membrii grupului sunt relativ pasivi. Comportamentul lor individual tinde să fie politicos, acestia facand efortul de a-i cunoaste pe ceilalti şi de a înţelege ce li se pretinde.Etapa aceasta este caracterizata prin:- Încercări repetate de a identifica sarcinile în mod concret şi de a stabili cum anume acestea se vor realiza;- Stabilirea tipului de informaţii necesare şi a modului în care vor fi culese şi utilizate;- Participare ezitanta;- Sentimente de atasament initial faţă de echipa;- Intelectualizare;- Discutarea simptomelor sau problemelor periferice sarcinii;- Nemultumiri cu privire la mediul organizaţional;- Suspiciune, teama şi anxietate faţă de noua situaţie;- Performante profesionale minime.Etapa a II-a: AntrenareaPe parcursul etapei a II-a, pentru a-şi exprima individualitatea şi a rezista formarii grupului, membrii devin ostili sau exagerat de zelosi. Ei recunosc limitele cerințelor şi reactioneaza emotional la oblibaţiile de auto-schimbare şi auto-negare pe care le percep. Echipa înţelege ca raspunde de rezultate şi are reactii afective, de rezistenta şi conflict.Iata şi alte caracteristici ale acestei etape:- Luptele interne, plasarea pe pozitii de auto-aparare şi competitie;- Stabilirea de obiective nerealizabile;- Lipsa de unitate, tensiunea crescuta şi invidia;- Rezistenta faţă de oblibaţiile impuse de sarcina, acestea fiind percepute ca interferente cu nevoile personale;- Polarizarea membrilor grupului;- Fluctuatiile acute ale relatiilor şi rasturnari de sentimente;- Ingrijorarea faţă de volumul excesiv de muncă;- Stabilirea de ordine de rutina;- Performantele profesionale minime.Etapa a III-a: NormalizareaÎn aceasta etapa, membrii accepta echipa, regulile ei, propriile roluri şi pe cele ale colegilor. După rezolvarea diferitelor conflicte inerente etapei a II-a, echipa începe să se "coaguleze".Informatia începe sa circule liber, membrii îşi înţeleg reciproc rolurile iar, cooperarea devine regula. Conflictul emotional se reduce prin restabilirea relatiilor anterior conflictuale.Alte caracteristici ale acestei etape:- Încercarea de a realiza maximum de armonie prin evitarea conflictelor;- Consolidarea legaturilor interpersonale, care sunt caracterizate de incredere mutuala, impartasirea problemelor personale şi discutarea dinamicii echipei;- O noua capacitate de exprimare constructiva a emotiilor;- Un sentiment de coeziune a grupului, spirit unanim şi obiective comune;- Stabilirea limitelor echipei şi menţinerea lor;- Realizarea unui volum mediu de lucru.Etapa a IV-a: FunctionareaÎn momentul în care echipa şi-a stabilit normele interpersonale, aceasta devine o entitate capabila sa diagnosticheze şi sa rezolve probleme, precum şi sa ia decizii. Echipa se caracterizeaza prin standarde inalte de calitate, productivitate şi rezolvarea problemelor. Membrii colaboreaza benevol şi cauta sa realizeze performante individuale şi de echipa cat mai deosebite. Echipele nu ating intotdeauna acest nivel.Cateva caracteristici ale etapei a patra:- Membrii incep sa inteleaga procesele personale şi interpersonale;- Se trece la auto-schimbarea constructiva;- Se realizează un volum destul de mare de lucru.Dat fiind caracterul inevitabil al acestor etape, timpul necesar pentru ca echipa

nou constituita sa devina pe deplin productiva se poate reduce printr-o comunicare interna eficienta, singura în măsura sa reduca ingrijorarea, anxietatea sau tensiunile tipice etapelor de formare şi antrenare.Membrii grupului se pot înţelege între ei pentru a evita "surprizele" şi astfel se poate accelera realizarea unei atmosfere de incredere (faza de normalizare), care permite renuntarea la aspectele interpersonale în favoarea celor legate de sarcinile profesionale, echipa putand acum sa mearga înainte şi sa functioneze.Factorii care contribuie la dezvoltarea şi la eficienta echipei sunt:- existenta şi constientizarea scopului şi obiectivelor comune,- folosirea eficienta a resurselor individuale ale fiecarui membru al echipei,- capacitatea de a recunoaste conflictul în mod deschis şi de a incerca rezolvarea acestuia prin discutii,- existenta sentimentului de participare la conducerea echipei,- stabilirea şi aplicarea unor proceduri clare de functionare,- capacitatea membrilor de a comunică deschis şi sincer.- existenta unui consens asupra modalitatilor de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor.- pregătirea pentru depăşirea ocazionala a limitelor impuse şi pentru experimentarea de noi metode de lucru,- auto-evaluarea eficienta.Aplicarea standardelor minime obligatorii în CM va fi o provocare pentru fiecare coordonator sa constituie o adevarata echipa care, condusa după metode moderne, sa ajunga de la un simplu grup de persoane o echipa performanta.ABREVIERIAJOFM Agentia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de MuncăAMP Asistent Maternal ProfesionistCM Centru MaternalCPC Comisia pentru Protectia CopiluluiDGASPC Directia Generală de Asistenţa Sociala şi Protecţie a CopiluluiMOF Metodologia de organizare şi functionareOPA Organism public acreditatPPI Program personalizat de interventieROI Regulament de ordine interioaraSPAS Serviciul public de asistenţa sociala

Anexa 1 ───────la ghidul metodologic─────────────────────RAPORT DE EVALUARE DETALIATA(MODEL)     I. Date de identificare    a) COPIL    Numele şi prenumele copilului ............................................    Data şi locul nasterii ...................................................    Domiciliul stabil/reşedinţa ..............................................    Act de identitate .............................. CNP .....................    b) Parinti    Mama    Nume şi Prenume ..........................................................    Domiciliu ................................................................    Profesia .............................. Loc de muncă .....................    Act de identitate ..................... CNP ..............................    Tata    Nume şi prenume ..........................................................    Domiciliul ...............................................................    Profesia .............................. Loc de muncă .....................    Act de identitate ..................... CNP ..............................    c) Frati .................................................................II. Date privind istoria familiei copiluluia. Date relevante privind relaţia parintilorb. Date relevante despre relaţia în cadrul fratriei (dacă exista, unde se afla în acest moment)c. Date relevante despre relatiile dintre membrii familiei largite sau de origine a mamei

d. Date relevante despre situaţia economica a familiei (cu menţiunea eventualelor prestatii sociale de care beneficiaza mama)e. Date relevante despre situaţia locativa a familieif. Apartenenta religioasa (se menţionează şi existenta unor obiceiuri ce sunt reprezentative)g. Identificarea potentialelor resurse familialeh. Concluziile şi recomandarile asistentului socialIII. Evaluare psihologica (descriere succinta)a. Date relevante privind evaluarea psihologica a copilului şi a mamei (inclusiv despre calitatea relatiei dintre ei)b. Concluziile şi recomandarile psihologuluiIV. Traseul educational/profesional al parintilor copiluluia. Date relevante referitoare la traseul scolar al mameib. Date relevante referitoare la traseul profesional al mamei copiluluic. Date relevante referitoare la traseul scolar al tataluid. Date relevante referitoare la traseul profesional al tatalui copiluluie. Alte informaţii relevantef. Concluzii şi recomandariV. Starea de sănătate a copilului şi familiei (descriere succinta)a. Date relevante din fisa medicală sintetica a copilului (date despre starea de sănătate la nastere, vaccinari, date despre modul de alimentatie, boli ale copilariei, patologie, dizabilitati)b. Date relevante privind starea de sănătate a mamei (inclusiv date despre evolutia sarcinii, nastere, sarcini anterioare)c. Medic de familied. Istoric patologic al familiei (inclusiv despre starea de sănătate a tatalui copilului în măsura în care acestea sunt cunoscute)e. Concluziile şi recomandarile mediculuiVI. Identificarea nevoilor familieia. Cum sunt vazute/relatate de către mama copilului şi/sau tatal copilului, alti membrii ai familieib. Identificate de profesionistiVII. Propunerea de solutiia. Sinteza recomandarilor (detalii în PPI)

Anexa 2 ───────la ghidul metodologic─────────────────────    Judeţul ....................................................................    DGASPC/OPA (care a înfiinţat CM) ...........................................    SPAS/Primaria (care a luat la cunoştinţa de caz, al/a localităţii în care va    fi integrat cuplul mama-copil) .............................................

                      PROGRAM PERSONALIZAT DE INTERVENTIE

    (Model pentru utilizare în Centrul Maternal)

    Numele şi prenumele copilului .............................................    CNP .......................................................................    Mama ......................................................................    CNP .......................................................................    Domiciliul stabil al mamei ................................................    Data realizării/revizuirii PPI ............................................    Dosarul nr. ...............................................................    Motivul întocmirii/revizuirii PPI .........................................    Responsabilul de caz ......................................................    Membrii echipei (şi institutia din care provin, alta decat DGASPC/OPA)    ...........................................................................    ...........................................................................    ...........................................................................    ...........................................................................    ...........................................................................

   I. PRESTATII

   (alocatii financiare prevăzute de lege pe perioada cat mama se afla în CM)

Tipul Cuantumul Autoritatea Data Perioada                            responsabila de incepere de acordare───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

   II. SERVICII

Tipul Institutia Obiective Data Perioada Persoana       responsabila generale de incepere de desfăşurare responsabila                                                                  (din cadrul                                                                  echipei CM                                                                  sau colabor-                                                                  ator extern)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  1 2 3 4 5 6────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Acordarea rezidentei cuplului mama-copil────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Consolidarea relatiei mama-copil────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sănătatea cuplului mama-copil────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mama-copil────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Orientarea şi pregătirea pentru integrarea sociala şi profesionala a cupluluimama-copil────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Altele────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Pentru fiecare serviciu în parte se recomanda să se precizeze: activităţilecorespunzătoare, rezultatele previzionale în intervalele de timp stabilite,resursele (umane, materiale şi financiare), procedurile, datele de reevaluare.

   III. INTERVENTII

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

                            Responsabil de caz,                             Membrii echipei,                             Coordonatorul CM,

Anexa 3 ───────la ghidul metodologic

─────────────────────    CURRICULUM VITAE    EUROPEAN

    INFORMATII PERSONALE STEMA

                                Nume [NUME, PRENUME]                              Adresa [Strada, numar, cod postal, oras,                                       judet, tara]                             Telefon                                 Fax                              E-mail                       Naţionalitate                       Data nasterii [Ziua, luna, anul]                 EXPERIENTA DE MUNCĂ        ● Perioada (de la - până la) [Introduceti separat fiecare post                                       relevant ocupat, începând cu cel                                       mai recent şi respectand criteriile                                       stabilite]    ● Numele şi adresa angajatorului   ● Domeniul/sectorul de activitate     ● Ocupatia sau pozitia deţinute        ● Principalele activităţi şi                    responsabilităţii                 EDUCATIE ŞI FORMARE        ● Perioada (de la - până la) [Introduceti separat fiecare tip de                                       pregatire, începând cu cel mai recent                                       şi respectand criteriile stabilite]   ● Numele şi tipul organizaţiei de                 educatie şi formare       ● Tematica de baza/competente                           acumulate ● Diploma sau certificatul obtinute      ● Nivelul în sistemul naţional                   (dacă este cazul)   ABILITATI ŞI COMPETENTE PERSONALE    Acumulate pe parcursul vietii şi carierei, nu neaparat atestate prin            certificate sau diplome.                       LIMBA MATERNA [Specificati limba materna]                          ALTE LIMBI                                      [Specificati limbile cunoscute]                             ● Citit [Indicati nivelul: foarte bine, bine,                                       satisfacator]                             ● Scris [Indicati nivelul: foarte bine, bine,                                       satisfacator]                            ● Vorbit [Indicati nivelul: foarte bine, bine,                                       satisfacator]     ABILITATI ŞI COMPETENTE SOCIALE [Descrieti aceste competente şi indicati                                       cum au fost achiziţionate.]    Abilitatea de a lucra şi coabita împreună cu alte persoane, în medii multiculturale, în situaţii în care comunicarea şi munca în echipa sunt          elemente esentiale (ex: în   activităţi culturale, sport) etc.             ABILITATI ŞI COMPETENTE [Descrieti aceste competente şi indicati                                       cum au fost achiziţionate.]                     ORGANIZAŢIONALE          Abilitati de coordonare şi     administrare (oameni, proiecte,  bugete) la serviciu, în activităţi   voluntare (ex: cultura şi sport),                          acasa etc.     ABILITATI ŞI COMPETENTE TEHNICE [Descrieti aceste competente şi indicatiÎn lucrul cu computerul, cu diferite cum au fost achiziţionate.] tipuri de echipamente, utilaje etc.

   ABILITATI ŞI COMPETENTE ARTISTICE [Descrieti aceste competente şi indicati                                       cum au fost achiziţionate.]      Muzica, literatura, desen etc.        ALTE ABILITATI ŞI COMPETENTE [Descrieti aceste competente şi indicati          Competente care nu au fost cum au fost achiziţionate.]                 menţionate anterior                 PERMIS DE CONDUCERE                         (categorii)             INFORMATII SUPLIMENTARE [Includeti orice alta informatie care                                       poate fi relevanta, de exemplu: persoane                                       de contact, referinţe etc.]                               ANEXE [Listati anexele atasate.]

Anexa 4 ───────la ghidul metodologic─────────────────────     Nume ......................................................................    Prenume ...................................................................    Adresa şi telefon .........................................................    Abilitati .................................................................    Experienta profesionala ...................................................    Educatie ..................................................................    Cursuri urmate ............................................................    Hobby .....................................................................

Anexa 5 ───────la ghidul metodologic─────────────────────GHID PENTRU COMPLETAREA NOTEI DE INTALNIRE1. Data - Se înregistrează ziua în care se realizează intalnirea.2. Durata intalnirii - Se precizeaza timpul alocat discutiei (o intalnire eficienta nu dureaza mai mult de 45-60 minute).3. Persoanele participante - Se consemneaza numele responsabilului de caz şi al persoanei/persoanelor care participa la intalnire (client/clienti, membri ai familiei, alti profesionisti din echipa multidisciplinara).4. Scopul - Reprezinta motivul intalnirii, care poate consta în evaluarea unor aspecte legate de situaţia problematica sau mediul de viaţa al clientului, precum şi în urmarirea unor obiective stabilite în cadrul PPI.5. Conţinutul - sintetizarea discutiei prin consemnarea ideilor/aspectelor principale abordate în cadrul intalnirii.6. Observatii - se consemneaza orice informaţii relevante pentru rezolvarea cazului, cum ar şi atitudini, comportamente, reactii, relatii interpersonale, limbajul non-verbal.7. Concluzii - în urma analizei şi sintezei intalnirii se elaboreaza concluzii clare şi succinte ale intalnirii, aspecte relevante pentru demersurile urmatoare ale cazului.8. Recomandari - aspecte importante ce trebuie avute în vedere pe parcursul rezolvarii cazului/cazurilor (elemente care trebuie să fie monitorizate mai atent, evaluarea anumitor relatii, reactii sau comportamente ale persoanelor implicate în cazul/cazurile instrumentate).____________