Protectia,conservarea si ocrotirea mediului

Protectia,conservarea si ocrotirea mediului

Protectia mediului reprezinta totalitatea activitilor spirituale, intelectuale i fizice, care asigur perpetuarea speciei umane, sntatea mental i fizic a acesteia, respectiv o via decent pe Pmnt. Conservarea se refera la masurile pentru mentinerea si restaurarea resurselor naturale,in care se includ si mediul ca sistem global sau local si elementele acestuia. Ocrotirea mediului vizeaza legi si masuri impuse de stat sau de alte institutii pentru scoaterea unor locuri,peisaje si elemente rare sau pe cale de disparitie de sub orice fel de utilizare economica.

Dezvoltarea civilizatiei industriale a produs modificari profunde si accelerate mediului inconjurator. Solicitarea din ce in ce mai mare a resurselor naturale, extinderea suprafetelor cultivate, despaduririle masive, dezvoltarea exploatarii subsolului, precum si alte activitati cu impact negativ asupra mediului au impus ca o necesitate ocrotirea si conservarea mediului inconjurator .

In acest sens guvernele instituie ministere ale mediului,se organizeaza reuniuni politico-stiintifice sub egida ONU,se redacteaza regului cu privire la problema protectiei mediului.De asemenea,s-au constituit si ONGuri de protectie si ocrotire a mediului.Cea mai reprezentativa pe plan mondial este Greenpeace. Alte astfel de organizatii sunt:EPA(Agenia de Protecie a Mediului din Statelor Unite) REC(Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central i de Est) Coalitia ONG Natura 2000.In Romania avem organizatii si institutii precum:Agenia Naional pentru Protecia Mediului,Asociatia Atitudine,Fundatia ADEPT, Fundaia Strawberrynet , Asociaia Iubim Natura , Asociatia BIOSILVA .

Dereglarea mediului se produce prin dereglarea interrelatiilor dintre elemente.Dereglarile apar la nivelul aerului(prin poluarea cu gaze precum CO, CO2, NO, NO2, SO2, SO3, H2S, Pb, acizii (HCl, HNO3, H2SO4, HF), Cl, F si compusii sai)a apei(prin deversarea apelor din reteaua de canalizare a locuintelor, industriilor sau a unitatilor agricole),a solului si subsolului(prin depozitarea deseurilor menajere la nivelul acestuia, infectarea cu substante chimice,batatorire,exploatari irationale a unor combustibili neregenerabili) a vegetatiei si faunei(despaduriri,vananatoare necontrolata)

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei mediului sunt: exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante ; recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ; amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica; adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

CE POTI FACE TU? Colecteaza deseurile selectiv.Astfel plasticul,hartia si metalul pot fi reciclate; Economisete ap cald fcnd du n loc de baie. Pentru du se folosete de patru ori mai puin ap ; Nu lsa televizorul, aparatura electronic i computerul n standby. Televizorul folosete 45% din energia necesar, n modul standby. Dac toi europenii ar evita aceast situaie, atunci s-ar putea economisi suficient energie pentru a acoperi necesarul energetic al unei ri de mrimea Belgiei ; Nu lsa ncrctorul telefonului mobil n priz dup ce s-a ncrcat bateria. Dac faci acest lucru, se pierde 95% din energie de fapt numai 5% este necesar pentru ncrcarea telefonului tu; Dac ai de gnd s cumperi o main nou, cumpr un model mic, cu consum redus de combustibil ; Nu exagera cu nclzirea casei tale. Reducerea temperaturii cu doar 1C poate micora cu pn la 7% factura de energie a familiei tale;

Forme de ocrotire si conservare a unor medii si peisaje unicatExista mai multe tipuri sau forme de ocrotire si consevare totala a mediilor naturale,precum parcurile nationale,parcurile naturale,rezervatiile,monumente ale naturii,refugiile. In Romania exista toate aceste tipuri de conservare si ocrotire.Dintre acestea amintim: Parcul National Retezat,Parcul National Ceahlau,Parcul Natural Portile de Fier,Parcul Natural Bucegi, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,Rezervatia Stiintifica Pestera Ursilor.

Parcul National Retezat

Scurt istoricnainte de Reforma Agrar din 1922, pe o parte din Masivul Retezat exista un fond de vntoare al Casei Majestii Sale Regele. n anul 1935 se declar Parcul Naional Retezat pe 100 kmp. n 1955 se constituie Rezervaia tiinific Gemenele Tu Negru, pe o suprafa de 1840 ha.Tot atunci se stabilesc zonele de interdicie total pentru punat. n perioada 1986 1990 se elaboreaz amenajamentele silvo-pastorale, n baza crora se reglementeaz punatul. Turismul s-a practicat n Masivul Retezat nc din anii 30, dup cum o dovedete i harta elaborat de Touring-Clubul Romniei n anul 1936, pe care este figurat Casa Pietrele, aflat n proprietatea Clubului i avnd rol de caban turistic.

Geomorfologie Geomorfologie Parcul Naional Retezat dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce confer peisajului o spectaculozitate aparte. Distingem: n nord - Culmea Peleaga - compus din Zlata (2142 m), esele Mari (2324m), Judele (2389m), Bucura (2432m), Peleaga (2509m), Ppua (2508m) i Baleia (1498m); n sud - Culmea Buta, peste culoarul vilor Lpunicu Mare i Ru Brbat, compus din: Piatra Iorgovanului (2015m), Buta (1977m), Drganu (2076m) i Vrfu Custurii (2453m). cele dou culmi principale sunt legate ntre ele de o adevrat punte, Custura Ppuii, cele trei culmi formnd o liter H. Din aceste doua culmi principale pleac lateral o serie de nlimi secundare: spre nord, spre rama Haegului, crestele Retezat, Pietrele, Prislop etc. spre sud, ctre valea Lpunicului Mare se desprinde complexul de culmi Slveiul spre sud-vest complexul orografic Piule (Retezatul Mic), cu un aspect de tranziie ntre Munii Retezat i Godeanu.

Flora i comuniti de plante Retezatul este renumit prin diversitatea floristic, adpostind aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute n Romania. Existena aici a mai bine de o treime din flora Romniei este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc Naional. La acestea se adaug un numr aproximativ egal de specii inferioare. Foarte importani pentru conservarea plantelor din Retezat sunt cei peste 90 de taxoni endemici din totalul de 127-400 taxoni endemici acceptai de diferii autori pentru Romnia. Prima plant endemic semnalat, n ordine cronologic n PNR, este flmnzica (Draba dorneri) descoperit n 1858 de ctre Heuffel. O mare importan o au i cele 130 de plante rare sau vulnerabile din Lista roie a plantelor superioare din Romnia publicat n 1994. Sunt listate urmtoarele specii :floarea de col,clopoel , papucul doamnei , flmnzic , iarba gtului , ghinura galben , ghiocelul. Jneapnul (specie protejat n Romnia) are o distribuie mare pe pantele abrupte ale Retezatului, contribuind la susinerea grohotiului. Zmbrul (Pinus cembra), specie rar de arbori, apare n grupe mai mari i mai compacte dect n alte masive.

FaunaParcul National Retezat, datorit habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau puin modificate de intervenia uman, adpostete o faun deosebit de bogat att n ceea ce privete numrul de specii ct i n numrul mare de exemplare care alctuiesc populaiile acestor specii. In rndul nevertebratelor se gsesc cele mai multe endemite animale din Retezat, fiind identificate pn n prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi, cel puin 6 specii endemice de plecoptere i 4 de tricoptere. Ca o recunoatere a importanei pe care o are Retezatul pentru conservarea fluturilor, Lunca Berhina a fost declarat Arie de Importana Lepidopterologica European. Vertebratele au n parc reprezentani din toate clasele ntlnite n Romnia. Petii sunt reprezentai prin 11 specii, reptilele sunt reprezentate n parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale Romniei iar pasarile printr-un numar de 185 de specii, reprezentnd aproximativ jumtate din speciile de psri ale Romniei. Se pot ntlni specii rare cum sunt acvila de munte, acvila iptoare mic, erparul , cocoul de munte , barza neagr i multe alte specii rare .

Mamiferele determinate pn n prezent n Parcul Naional Retezat n numr de 55 de specii reprezint peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arat nc o dat diversitatea habitatelor naturale prezente aici. Parcul ofer condiii pentru supravieuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul, ursul i rsul. De asemenea se ntlnesc n parc ierbivore mari cum sunt capra neagr, cerbul i cpriorul. Vidrele pot fi ntlnite pe unele ruri ale Retezatului folosind resursele bogate n pete. 22 dintre speciile de mamifere din Retezat necesit o protecie strict .

Obiective turistice n apropierea PNR Rezervaiile naturale din imediata apropiere a Parcului sunt: Rezervaii naturale paleontologice: Depozitele continentale de dinosaurieni de la Snpetru, Depozitele continentale cu ou de dinosaurieni Tutea, Rezervaii naturale botanice: Fneele cu narcise de la Nucoara;Mlatina de la Peteana; Calcarele de la Faa Fetei, rezervaie botanic n amonte de satul Clopotiva; Pdurea Slivu, rezervaie botanic; n zona din vecintatea PNR exist urmtoarele vestigii istorice i culturale: ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capital a Daciei Romane, i un muzeu cu vestigii din perioada respectiv; Biserica Densu, simbol al cretinitii timpurii, sec. al-X-lea, cea mai veche biseric ortodox de piatr din lume n care se mai oficiaz slujbe. A fost construit pe bazele fostului templu roman din sec. I d. Hr., n mare parte cu material adus de la Sarmizegetusa, avnd o arhitectur aparte;

Bibliografie: www.facultate,regielive.ro www.natura2000.ro www.eea.europa.eu www.pronatura.ro www.protectio.org www.retezat.ro