protectia solului si a subsolului

7/25/2019 Protectia solului si a subsolului

1/9

Protectia solului si a

subsolului

Dinu Ionela Cristina

Grupa 309


2/9

Protectia solului si a subsolului

Portivit definitiei din dictionar, solul este stratul de la suprafata scoarteipamantesti , iar subsolul este partea de pamant aflata sub suprafata solului.

Ca suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul este unul din principalii

depozitari ai substantei vii a uscatului si ai energiei potentiale biotice captate prinfotosinteza, ca si ai celor mai importante elemente vitale (carbon, azot, calciu etc) .

Pamantul este principalul mijloc de productie in agricultura si silvicultura.Spredeosebire de celelelte resurse naturale, solul este limitat ca intindere si are caracter de

fixitate odata distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot

reproduce conditiile si istoria formarii lui.!u este vorba numai de epuizarea

continutului sau de substante nutritive care poate fi compensat prin fertilizanti si nicide lipsa sau excesul de apa, ci de intinderea limitata a solului in calitatea sa de suportpermanent pentru culturile vegetale. "ezafectarea in mari proportii a terenurilor

agricole si silvice pentru constructii, industrie, mine, depozitarea deseurilor, cai de

comunicatii si procesele de eroziune reduc posibilitatile de folosire a solului, pentrudezvoltarea productiei agricole si silvice.

"atele experimentale arata ca pentru formarea unui strat de sol gros de # cm estenevoie de #$$%&$$$ de ani, iar geneza unui strat gros de '$ cm dureaza '$$$%$$$ de

ani. n sc*imb, denaturarea lui sub influenta eroziunii sau a diversilor factori nocivi

poate acea loc foarte repede, timp de cativa ani cand este slab gospodarit sau foarteincet, cand este mai bine intretinut.

"egradarea si epuizarea solurilor prin eroziune si poluarea are consecinte asupraproductiei agricole, a preturilor si a productivitatii muncii.

nca din anul &+-, *eldon /udson estima ca volumul sedimentelot transportate de

rauri in ocean a crescut de la + miliarde tone pe an, inainte de introducerea cultivariipamanturilor, pasunatului si a altor activitati agricole, la '0 miliarde tone , cifre care

astazi sunt si mai alarmante.1mul a devenit astfel un important factor geologic careaccelereaza scurgerea solurilor fertile in oceane.

!e aflam intr%o situatie aparent paradoxala 2 cresterea populatiei 3lobului impune

cultivarea unor suprafete din ce in ce mai mari de sol, ceea ce antreneaza, la randulsau, o degradare din ce in ce mai accentuata a acestuia, deci o scadere considerabila a

productiei agricole.

Pe masura epuizarii solului, tarile se vad obligate sa importe alimente pentrusatisfacerea c*iar si a nevoilor minime ale populatiei.4eci de tari slab dezvoltate

constata ca problemele legate de datoria lor externa se agraveaza in continuare, dincauza dependentei cronice de importuri de alimente.

Pe de alta parte, industrializarea masiva a dus la patrunderea in atmosfera a unor

cantitati tot mai mari de metale toxice."in aer, ploaia si zapada duc metalele pe sol,unde ele se acumuleaza.5cologia solului este foarte vulnerabila la efectele toxice ale

unor asemenea metale (mercur, plumb nic*el, cadmiu etc ), caci ele pot in*ibacresterea plantelor si a bacteriilor folositoare din pamant.6ai mult, pot lua nastere

compusi noi, nenaturali, formati din aceste metale si compusi organici din sol.n

acelasi timp, este posibil ca unii complecsi organici care sunt inofensivi pentru culturi,sa ajunga prin intermediul *ranei in organismul uman, unde se pot dovedi daunatori.


3/9

Poluantii care se acumuleaza in sol pot tulbura puternic ec*ilibrul ecologic vital al

acestuia.Cei care nu isi termina cursa in sol ajung sa se depuna in mari si oceane, undeau inceput sa se acumuleze pesticide persistente si alte impuritati organice de sinteza.

Potrivit articolului nr. ' din 7egea nr. &$ din &' iunie '$$&, sunt considerateterenuri degradate terenurile care, prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a

unor factori antropici, si%au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, darcare pot fi amenajate prin impaduriri. Putem spune ca poluarea solului este rezultatul oricarei actiuni care poate produce

dereglarea functionarii normale a solului, ca mediu de viata, in cadrul diferitelorecosisteme naturale sau create de om , dereglare manifestata prin degradare fizica,

c*imica, biologica a solului, care afecteaza negativ fertilitatea sa, respectiv

capacitatea sa bioproductiva, din punct de vedere cantitativ si calitativ.ndicele sintetical efectului rezultant al poluarii solului este reprezentat fie prin reducerea cantitativa

si8sau calitativa a productiei vegetale, fie prin c*eltuieli necesare mentinerii capacitatiibioproductive la parametrii cantitativ si calitativ manifestarii poluarii.

Poluarea solului este cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, din apele

reziduale, de deseuri de natura industriala sau menajera, dar mai ales de pesticidele siingrasamintele c*imice folosite in agricultura.

n afara de poluarea naturala,de poluarea fizica si c*imica, in vecinatatea imediata aunitatilor miniere si in locurile de depozitare a minereurilor radioactive se constata si

poluarea radioactiva a solului.7a aceasta mai poate contribui si depozitarea in sol a

deseurilor nucleare care emit radiatii timp indelungat si care scot din circulatienumeroase terenuri.

Pentru toate aceste motive si inca multe altele, protectia solului si a subsoluluiconstituie obiect de preocupare majora, reflectate in masurile juridice de protectie

promovate in legislatia tuturor tarilor lumii.

n 9omania, conform art & din legea fondului funciar nr. &-8&++&, terenurile deorice fel, indiferent de destinatie si de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de

domeniul public sau privat din care fac parte , constituie fondul funciar al tarii, a caruiprotectie se asigura prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si

amenajare, obligatorii pentru toti detinatorii indiferent de titlul juridic. "e aceea

protec:ia solului se realizeaz; prin m;suri generale privind protec:ia mediului(pornind de la leg;tura sa special; cu al i factori de mediu) 3 &+?8'$$?2 Protec:ia solului, a subsolului


4/9

amenajamentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, foraje, de studii si

prospectiuni geologice si *idrologice , precum si pentru activitatile minierede extractie

reglementari pentru refacerea cadrului natural in zonele in care solul, subsolul

si ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activitati

cu impact negativ asupra mediului.

Protectia juridica a terenurilor in general si a celor destinate agriculturii in special,se realizeaza printr%o serie de reglementari menite sa asigure conservarea si

ameliorarea solului , sa impiedice scoaterea terenurilor din circuitul agricol, sadetermine ca aceste terenuri sa fie utilizate exclusiv pentru productia agricola sau

silvica, prin stabilirea obligatiei generale a detinatarilor de a le exploata si folosi

potrivit destinatiei lor. "e aceea protectia solului se face atat la nivel calitativ cat sicantitativ.

n vederea protectiei calitative a terenurilor se executa lucrari de conservare siameliorare a solului in care scop, organele de cercetare si proiectare de specialitate

intocmesc, la cerere, studii si proiecte in corelare cu cele de amenajare a

teritoriului.7ucrarile respective se executa de catre detinatorii terenurilor sau pringrijaacestora , de catre unitati specializate.

7egea fondului funciar prevede ca, pentru realizarea coordonata a lucrarilor deinteres comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor, cailor

de comunicatie, asezarilor omenesti sau altor obiective economice si sociale,

documentatiile te*nico%economice si ecologice se elaboreaza in comun de catre partileinteresate, stabilindu%se si contributia acestora, precum si ordinea de executie a

lucrarilor. @erenurile care prin degradare si poluare si%au pierdut , total sau partial, capacitatea

de productie pentru culturi agricole sau silvice, se constituie in perimetre deameliorare.3rupele de terenuri ce intra in aceste perimetre se stabilesc in comun, decatre 6inisterul griculturii, limentatiei si Padurilor si 6inisterul pelor si

Protectiei 6ediului, la propunerile care au la baza situatiile inaintate de comune,orase si municipii.

"ocumentatiile intocmite se avizeaza de organele judetene agricole si silvice si de

protectia mediului si se inainteaza 6inisterului griculturii care, impreuna cuministerele si departamentele interesate, stabilesc programele de finantare , proiectare

si executie. "etinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de

ameliorare in vederea aplicarii masurilor si lucrarilor prevazute in proiectul de

ameliorare, pastrand dreptul de proprietete asupra lor, includerea de catre primarie aunui anumit teren in categoria mentionata mai sus, se poate face numai cu acordul

proprietarului."aca proprietarul nu este de acord, primaria face propuneri motivateprefecturii, care va decide.

n cazul in care prefectul decide includerea terenului in perimetrul de ameliorare,

consiliul local este obligat sa%i atribuie in folosinta titularului terenul in cauza, osuprafata de teren corespunzatoare, pe toata durata realizarii lucrarilor de ameliorare.

"aca statul nu dispune in localitatea respectiva de un alt teren asemanator pentrurezolvarea situatiei prevazuta mai sus, iar proprieterul nu este de acord sa primeasca

un alt teren la distanta mai mare , se va aplica procedure de expropiere pentru cauza

de utilitete publica, prevazuta de 7egea nr. ##8&++0.

1rdinul emis de prefect poate fi contestat in fata instantelor de contenciosadministrativ, potrivit 7egii nr. '+8&++$ (cu completarile ulterioare).


5/9

Statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului, suportand

partial sau total c*eltuielile in limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor defundamentare elaborate de unitatile de cercetare si proiectare , insusite de organele

agricole de specialitate judetene si aprobate de catre 6inisterul griculturii,limentatiei si Padurilor.Aondurile necesare pentru cerceterea, proiectarea si

executarea lucrarilor prevazute in proiectele de amenajare si punere in valoare aterenurilor degradate si poluate, cuprinse in perimetru, se asigura, in functie despecificul lucrarilor din Aondul de ameliorare a fondului funciar si prin alocatii

bugetare.ceste fonduri pot fi sporite prin participarea comunelor,oraselor sijudetelor, precum si prin contributia in bani sai in munca a tuturor celor interesati.

@erenurile degradate si poluate, incluse in perimetrul de ameliorare, sunt scutite de

taxe si impozite catre stat, judet sau comuna , pe timpul cat dureaza ameliorarea lor. "etinatorii de terenuri degradate, c*iar daca nu sunt cuprinse intr%un perimetru de

ameliorare, care, in mod individual sau asociatii, vor sa faca din proprieinitiativa inerbari, impaduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare

a terenurilor, beneficiaza din partea statului, gratuit, de materialul necesar.Cei care au

primit asemenea materiale si nu le%au intrebuintat in vederea scopului pentru care le%au cerut, sunt obligati sa plateasca contravaloarea lor.

"e asemenea, in cazul in care se constata ca anumite suprafete au fost scoase dinproductia agricola sau silvica prin degradare sau poluarea solului, datorita faptei

culpabile a unor persoane fizice si juridice, proprietarul, primaria sau organul agricol

ori silvic pot cere suportare ade cetre cel culpabil a c*eltuielilor necesitate de lucrarilede refacere si ameliorare a solului.

6inisterul griculturii, limentatiei si Padurilor, 6inisterul pelor si Protectiei6ediului, impreuna cu cademia de Stiinte gricole si Silvice ,,3*eorg*e onescu

SisestiBB iau masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveg*ere, evaluare

prognoza si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice pe bazaunui sistem informational, cu asigurarea unei banci de date la nivelul tarii si al

judetului si propun masurile pentru protectia si ameliorarea terenurilor, in scopulmentinerii si cresterii capacitatii de productie.

"eosebit de importante, amenajarile de imbunatatiri funciare au rolul de a

preveni,reduce si inlatura procesele de deteriorare a fondului funciar, cauzate defactori naturali %seceta inundatii, exces de umiditate % sau de actiuni antropice,

prinmasuri specifice. Scopul acestor lucrari este valorificarea superioara a fondului funciar, in principal

cresterea potentialului productiv al solului si introducerea in circuitul economic a

terenurilor neproductive.

menajarile de imbunatatiri funciare pot fi de utilitate publica sau privata.Pentrurealizarea amenajarilor de utilitate publica este obligatoriu acordul proprietarilor deterenuri.

dministratorii amenajarilor de imbunatatiri funciare de utilitate publica sunt

obligati, printre altele, sa urmareasca impactul acestor lucrari asupra factorilor demediu si sa aplice masurile de corectie, in cazul constatarii unor tendinte negative,

stabilite prin documentatii te*nico%economice si8sau ecologice. menajarile teritoriale complexe legate de valorificarea unor resurse naturale ale

solului si subsolului, de mari lucrari *idroenergetice, retele de drumuri, mari

exploatari miniere sau forestiere, genereaza la nivelul cerintelor te*nicecontemporane, masuri pentru adaptarea conditiilor mediului, natural si construit, la

necesitatile fundamentale ale colectivitatilor umane.


6/9

Aolosirea rationala cu maximum de eficienta a tuturor suprafetelor de teren se

impune cu privire la oricare dintre destinatiile economice si sociale carora le suntafectate aceste suprafete.

n ceea ce priveste protectia cantitativa a terenurilor, indeosebi a celor agricole, art.&$$, alin. (&) din 7egea fondului funciar, stabileste obligatia titularilor obiectivelor de

investitii sau de productie amplasate pe teren nu se conformeaza acestor dispozitii,7egea fondului funciar prevede ca lor nu li se mai aproba scoaterea din productiaagricola sau silvica a altor terenuri , fiind pasibili, in conditiile prevazute de lege si de

aplicarea unor sanctiuni contravenctionale. @ot in vederea protectiei cantitative a terenurilor agricole se stabileste in art. &$',

alin. (&), din 7egea nr. &-8&++& si regula dupa care , liniile de telecomunicatii si cele

de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentrualimentare cu apa, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii

similare, se vor grupa si amplasa de%a lungul si in imediata apropiere a caior detelecomunicatii %sosele, cai ferate % a digurilor, canalelor de irigatii si de desecari si

altor limite obligate din teritoriu, in asa fel incat sa nu stanjeneasca executia lucrarilor

agricole. 1cuparea terenurilor necesare remedierii derajnamentelor in caz de avarii si

executarea unor lucrari de intretinere la obictivele mentionate anterior , care aucaracter urgent si care se executa intr%o perioada de pana la #$ de zile, se pot face pe

baza acordului prelabil al detinatorilor de terenuri sau, in caz de refuz, cu aprobarea

prefecturii judetului sau a Primariei 6unicipiului ucuresti. n toate cazurile, detinatorii de terenuri agricole au dreptul la despagubire pentru

daunele cauzate. "in reglementarile legale prezentate rezulta ca , protectia juridica cantitativa si

calitativa a solului % ca parte componenta a protectiei mediului % se realizeaza, mai

ales, prin stabilirea unor obligatii legale pentru orice detinator de teren, fiind oproblema atat de interes public, cat si privat.

Caracterul public pe care il prezinta interesul de protejare calitativa a terenuriloragricole rezulta, in primul rand, din faptul ca statul ( prin 6inisterul griculturii,

limentatiei si Padurilor, 6inisterul pelor si Protectiei 6ediului, alte organe

competente la nivel central si local ) este c*emat sa dezvolte sistemul national desupraveg*ere, evaluare, prognoze, avertizare cu privire la starea calitativa a

terenurilor agricole si silvice si sa adopte, sa aplice si sa controleze masurile ce seimpun.

3arantarea aplicarii tuturor masurilor organizatorice, financiare, te*nice , etc.,

cuprinse in actele normative adoptate in vederea protejarii, conservarii si folosirii

intregului fond funciar al tarii este asigurata, pe planul dreptului, prin norme careprevad, raspunderea civila , contraventionala sau penala dupa caz. stfel, de exemplu, constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia,

folosirea si ameliorarea terenurilor agricole sau silvice, daca nu sunt savarsite, in

astfel de conditii, incat, potrivit legii penale sa constituie infractiuni, urmatoarelefapte 2 nedecopertarea de catre beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol, inainte

de executarea lucrarilor de amplasare a unor obiective si nedepozitarea acestui strat pesuprafetele stabilite de organele agricole, precum si neluarea masurilor de amenajare

si nivelare a terenurilor ramase in urma excavarii de carbune, caolin, argila, pietris,

sonde abandonate si altele asemenea amplasarea obiectivelor de orice fel, cuexceptia celor expres prevazute de lege, pe terenurile situate in extravilan, fara avizele

si aprobarile legale ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sautemporar din productia agricola, inainte de a fi delimitate, bornate si predate


7/9

degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris,

moloz, nisip, prefabricate, construcii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie sialtele asemenea neluarea unor masuri corespunzatoare de catre persoanele juridice

sau fizice pentru evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite dinactivitatea de productie si prin scurgeri de orice fel.

Cele doua elemente ale mediului, solul si subsolul au atat reguli comune dereglementare, data fiind legatura stransa dintre ele, dar si reguli specifice, in raport de

particularitatile pe care fiecare le prezinta.

stfel, din categoria regulilor comune fac parte reglementarile referitoarelaprotectia calitatii solului, subsolului, a ecosistemelor terestre si conservarea

biodiversitatii, refacerea cadrului natural in cazul in care anumite zone au fost afectate

de fenomene naturale sau deactivitati umane tot astfel intocmireaamenajamentelorsilvice,combaterea eroziunii solului,forjare de studii si prospectiuni

geologice si *idrologice, etc. 7egea nr. &++? consacra protectie solului, subsolului si ecosistemelor terestre

intreaga sectiune a lll%a, instituind in articolul 0 pentru toti detinatorii de terenuri,

masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului. n plus, legea mediului (art0-), a stabilit o serie de obligatii in sarcina autoritatii

centrale pentru protectia mediului cu consultarea , insa, a ministerelor competente. n conformitete cu art. ?, alin. (0) din Constitutie, bogatiile de orice natura ale

subsolului, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, putand fi date, in conditiile

prevazute de lege, in administrarea unor persoane juridice publice sau private,concesionate ori inc*iriate.

ntra sub incidenta regimului de protectie resursele naturale ale subsolului, aleplatoului continental, zacamintele de ape minerale, lacurile terapeutice si acumularile

de namol, precum si alte bunuri si resurse naturale ale subsolului.

Statul are obligatia sa asigure exploatarea resurselor naturale in concordanta cuinteresul national, ceea ce implica si respectarea normelor de protectie si conservarea

mediului. Persoanele fizice si juridice care prospecteaza sau exploateaza asemenea resurse au

obligatia de a cere si a obtine acordul si8sau autorizatia de mediu si de a respecta

prevederile acestora de a reface terenurile afectate, aducandu%le la parametriiproductivi si ecologici naturali sau la un nou ecosistem functional, conform

prevederilor si in termenele continute in acordul si8sau autorizatia de mediu de aanunta autoritatile pentru protectia mediului sau alte autoritati competente, potrivit

legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol ecosistemul terestru si de a

actiona pentru refacerea acestuia de a monitoriza zona, etc.

5xplorarea, dezvoltarea si exploatarea petrolului se realizeaza conform legii, curespectarea stricta a cerintelor de protectie a mediului. 1peratiunile petroliere se pot desfasura numai in cadrul unor perimetre de

explorare8exploatare cu respectarea masurilor stabilite in acordurile petroliere pentru

protectia solului si a subsolului.Periclitarea, prin modul de executare a operatiunilorpetroliere, a posibilitatilor exploatarii viitoare a zacamantului sau incalcare anormelor

privind protectia si exploaterea rationala a zacamintelor ori a normelor privindprotectia mediului de catre titularul acordului petrolier, atrage dupa sine, retragerea

dreptului de administrare sau concesionare.

Ca bunuri naturale ale subsolului, bunurile patrimoniului geologic sunt proprietatepublica, fiind supuse regimului juridic prevazut de lege.ceste bunuri cuprind

obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic,petrografic, mineralogic, structural si stratigrafic, ca de exemplu, pesteri, depozite


8/9

fosiliere, formatiuni geologice, mineralogice si altele asemenea, fiind supuse

regimului special de protectie pentru ariile naturale protejate de interes geologic, inconditiile legii.

7egea protectiei mediului prevede o serie de fapte considerate contraventii privindregimul de protectie al solului si subsolului.

"intre acestea mentionam 2 nerespectarea obligatiei de a asigura, prin sisteme proprii, supraveg*erea

mediului, pe baza prevederilor din autorizatie, pentru identificarea siprevenirea riscurilor pe care substantele si preparatele c*imice periculoase le

pot reprezenta asupra sanatatii populatiei si mediului,

netinerea evidentei rezultatelor actiunilor de supraveg*ere si neanuntarea

producerii unor descarcari neprevazute sau a accidentelor, autoritatilorcompetente pentru protectia mediului si de aparare civila Dart. lit. d) E

nerespectarea obligatiei de depozitare a deseurilor menajere, industriale,

agricole sau altele, numai pe suprafetele autorizate in acest scop

incalcarea obligatiei de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare adeseurilor ( de tot felul ) prevazuta in acordul si8sau autorizatia de mediu Dart.'?, lit. b) si e) E nedepozitarea ingrasemintelor c*imice si a pesticidelor

numai ambalate si in locuri protejate

folosirea ingrasamintelor c*imice si a pesticidelor in zonele sau pe suprafetele

umede unde sunt instituite masuri speciale de protectie Dart. '+, lit c) si d) E s.a.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul

imputernicit in acest scop de catre autoritatea publica centrala pentruprotectia mediului, de catre comisarii si subcomisarii de politie, de catre personalul

imputernicit al administratiei publice judetene si locale si de personalul 6inisteruluipararii !ationale in domeniile sale de activitate, potrivit competentelor legale.

n completare acestor reglementari se aplica dispozitiile din 1rdonanta 3uvernuluinr. '8'$$& privind regimul juridic al contraventiilor. Sunt considerate infractiuni si se pedepsesc cu inc*isoare de la # luni la un an sau

amenda penala 2 arderea miristilor, stufului, tufarisului si vegetatiei ierboase din ariileprotejate si de pe terenurile supuse refacerii ecologice provocarea de poluare prin

evacuarea, cu stiinta, in apa, in atmosfera sau pe sol, a unor deseuri sau substante

periculoase Dart. -?, alin.(&), lit. a) si d) E, etc se pedepseste cu inc*isoare de la lunila # ani sau cu amenda 2 nesupraveg*erea si neasigurarea depozitelor de deseuri si

substante periculoase Dart -?, alin. ('), lit. g) E s. a, se pedepseste cu inc*isoare de launu la ? ani 2amenajarea, fara autorizatie, de depozite subterane a deseurilor sau

substantelor periculoase nerespectarea interdictiilor in legatura cu utilizarea pe

terenuri agricole, de pesticide sau ingrasaminte c*imice provocarea, datoritanesupraveg*erii surselor de radiatii ionizate , s. a.Constatarea si cercetarea

infractiunilor se fac din oficiu de organele de urmarire penala, conform competentei

legale. @rebuie sa aratam ca sistemul sanctiunilor contraventionale si penale prevazute de

7egea % cadru nr. &++? in domeniul protectiei si ameliorarii solului secompleteaza corespuzator cu sanctiunile prevazute de 7egea fondului funciar nr.

&-8&++&, precum si de celelalte reglementari cu caracter special care vizeaza, intr%o

forma sau alta, acest domeniu.

Bibliografie:


9/9

&. 7egea fondului funciar nr. &-8&++&'. 1>3 &+?8'$$? protectia mediului

#. FFF.scritub.com0. FFF.dreptonline.ro8

?. G@ratat de dreptul mediuluiG% "aniela 6arinescu , 5di ia a %a, 5ditura>niversul /uridic, ucure ti, '$$-

. "reptul 6ediului, curs ", sist. univ. drd. 6aria%Cristina Petre
http://www.scritub.com/http://www.dreptonline.ro/http://www.scritub.com/http://www.dreptonline.ro/

protectia solului si a subsolului

Documents