Anexa

Anexa

Propuneri privind modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

Articol din Legea nr. 69/2000Continut Legea nr. 69/2000Propunerea de modificare si/sau completareMotivarea propunerii de modificare si/sau completareInstitutia care a facut propunerea

Art. 1. - (1)Prezenta lege reglementeaz organizarea i funcionarea sistemului naional de educaie fizic i sport n Romnia

Art. 1. - (2)n sensul prezentei legi, prin educaie fizic i sport se nelege toate formele de activitate fizic menite, printr-o participare organizat sau independent, s exprime sau s amelioreze condiia fizic i confortul spiritual, s stabileasc relaii sociale civilizate i s conduc la obinerea de rezultate n competiii de orice nivel.

Art. 1. - (3)Termenii folosii n textul legii au semnificaia stabilit n anexa care face parte integrant din prezenta lege.

Art. 2. - (1)Educaia fizic i sportul sunt activiti de interes naional sprijinite de stat.Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national si international sprijinite de statRomania participa la competitii internationale unde se intocmesc clasamente pe natiuniDJST Bistrita

Art. 2 pct. 1

Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sustinute de stat.

Se completeaza cu:

Statul garanteaza dreptul oricarei persoane de a practica activitatile fizice sportive intr-un mediu curat si sigur, in cadru organizat sau in mod independent.

Statul prin masuri legislative, adiministrativ-organizatorice si financiare contribuie la asigurarea resurselor materiale a resurselor umane si la crearea structurilor care sa permita organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului. FR Sportul pentru Toti

Educatia fizic i sportul sunt componente ale educaiei i culturii, activiti de interes naional sprijinite de stat.FR Haltere

Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sustinute de stat.

Propunem completarea cu :

Statul garanteaza dreptul oricarei persoane de a practica activitatile fizice sportive intr-un mediu curat si sigur, in cadru organizat sau in mod independent.

Statul prin masuri legislative, financiare si adiministrativ-organizatorice contribuie la asigurarea resurselor materiale a resurselor umane si la crearea structurilor care sa permita organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului de performanta.Este nevoie de sprijinul statului pentru implementarea unor ore de curs sportiv, in diverse medii si institutii, dar mai ales in scoli, unde se formeaza sau se descopera talentul pentru practicarea unui sport.FR Rugby

Art. 2. - (2)Statul recunoate i stimuleaz aciunile organizatorice i de promovare a educaiei fizice i sportului, desfurate de autoritile administraiei publice i, dup caz, de organismele neguvernamentale de profil n nvmnt, n structuri ale aprrii naionale, ordinii publice, siguranei naionale, n sntate, n societi comerciale, precum i n alte sectoare ale vieii sociale, potrivit reglementrilor legaleStatul recunoaste, stimuleaza si sprijina actiunile(vezi si art.3.1)INCS

Art. 2. - (3)Educaia fizic i sportul cuprind urmtoarele activiti: educaia fizic, sportul colar i universitar, sportul pentru toi, sportul de performan, exerciiile fizice practicate cu scop de ntreinere, profilactic sau terapeuticSE COMPLETEAZA:

educatia fizica militara, profesionala si pentru persoanele cu dizabilitatiDJST Bistrita

Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul pentru toti, sportul de performanta, kinetoterapia, educatia fizica militara, pregatire fizica specifica anumitor profesii.Pentru ca practicarea exercitiilor fizice cu scop de intretinere si profilaxie sunt obiective ale Sportului pentru Toti (SPT) iar cele cu scop recuperatoriu si terapeutic apartin kinetoterapiei.Fr Sportul pt Toti

Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul de performanta, kinetoterapia, educatia fizica militara, pregatire fizica specifica anumitor profesii si sportul pentru toti.Consideram oportuna adugarea si sustinerea de catre stat a sportului pentru toti.FR Rugby

Educaia fizic i sportul cuprind urmtoarele activiti:educaia fizic, sportul colar i universitar,sportul pentru toi,sportul de performan, sportul pentru persoanele cu handicap, exerciiile fizice practicate cu scop de iniiere, profilactic sau terapeutic.Activitatea sportiv pentru persoanele cu handicap este destul de vast, fapt ce atrage dup sine lrgirea preocuprilor n acest sens.DJST Harghita

Art. 2. - (4)Statul garanteaz exercitarea funciilor sectorului public i ale sectorului particular n domeniile educaiei fizice i sportului, n conformitate cu principiile colaborrii responsabile dintre toi factorii interesai.

Art. 2. - (5)Practicarea educaiei fizice i sportului este un drept al persoanei, fr nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liber i voluntar i se realizeaz independent sau n cadrul structurilor sportive asociative.SE COMPLETEAZA:

si in societati comerciale

Structurile sportive ce vor deveni in subordinea Consiliilor locale in perspective descentralizariiDJST Bistrita

Art. 2. - (6)Statul recunoate i garanteaz persoanei fizice i juridice dreptul la libera asociere n scopul constituirii structurilor sportive

Art. 2

Alin nou(7) Statul sprijin sportul de performan ca element strategic de politic extern i de promovare a valorilor naionale.Sublinierea i precizarea importanei i scopului.FR Haltere

Art. 3. - (1)Autoritile administraiei publice, unitile i instituiile de nvmnt, instituiile sportive, precum i organismele neguvernamentale de profil au obligaia s sprijine sportul pentru toi i sportul de performan i s asigure condiiile organizatorice i materiale de practicare a educaiei fizice i sportului n comunitile locale.Autoritile administraiei publice, unitile i instituiile de nvmnt, instituiile sportive, precum i organismele neguvernamentale de profil au obligaia s sprijine sportul pentru toi i sportul de performan i s asigure condiiile organizatorice i materiale de practicare a educaiei fizice i sportului n comunitile locale, prin:

1. alocarea de resurse financiare repartizarea i construirea de spaii, terenuri i sli pentru activitatea sportiv.1. nu exist resurse financiare

2. nu mai exist spaii i terenuri (sli) de sport

AFAN

Se inlocuieste organismele cu organizatiile.

Se completeaza cu:

Statul favorizeaza cooperarea intre Autoritatile publice centrale cu organizatii neguvernamentale, persoane juridice de drept public si privat, in vederea creearii de conditii care sa asigure accesul fiecarui cetatean la activitati fizice sportive, astfel incat populatia in majoritatea sa, sa profite de efectele benefice ale practicarii exercitiilor fizice.

Autoritatile publice, institutiile educative si sportive au obligatia sa acorde o atentie deosebita promovarii, practicarii activitatilor fizice sportive de catre copii si tineri pentru a inlesni deplina lor integrare si dezvoltare sociala si culturala.FR Sportul pentru toti

SE COMPLETEAZA:

in cuantum de minim 2% din bugetul Consilului local si 2% din bugetul Consilului judeteanDJST Bistrita

au obligaia s sprijine sportul pentru toi, sportul scolar si universitar i sportul de performanINCS

Propunem inlocuirea termenului de organismele cu organizatiile.

Se completeaza cu:

Statul favorizeaza cooperarea intre Autoritatile publice centrale cu organizatii neguvernamentale, persoane juridice de drept public si privat, in vederea creearii de conditii in institutiile de invatamant care sa dezvolte cultul pentru sport al copiilor.Autoritatile publice, institutiile educative si sportive au obligatia sa acorde o atentie deosebita promovarii, practicarii activitatilor sportive de catre copii si tineri pentru a inlesni deplina lor integrare si dezvoltare sociala si culturala.FR Rugby

Art. 3. - (2)Autoritile administraiei publice i instituiile prevzute la alin. (1) au obligaia s asigure, cu prioritate, copiilor de vrst precolar, tinerilor i persoanelor n vrst condiii pentru practicarea exerciiului fizic, n vederea integrrii socialeAutoritile administraiei publice si instituiile prevzute la alin. (1) au obligaia s asigure, cu prioritate, copiilor de vrst prescolar, tinerilor si persoanelor n vrst condiii pentru practicarea gratuit a exerciiului fizic, n vederea integrrii socialeAsigurarea gratuit a condiiilor de practicare a exerciiului fizic poate constitui un factor determinant n prezena pe terenurile de sport a unui numr ct mai mare de beneficiari ai exerciiului fizic.CSM Arad

in vederea intretinerii/intaririi sanatatii si integrarii sociale.INCS

Art. 3. - (3)Autoritile administraiei publice au obligaia s asigure condiii pentru practicarea educaiei fizice i sportului de ctre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic i mixt, n scopul dezvoltrii personalitii lor i integrrii n societate, precum i mijloacele care s permit sportivilor cu handicap participarea la competiii naionale i internaionale destinate lorAutoritile administraiei publice au obligaia s asigure condiii gratuite pentru practicarea educaiei fizice si sportului de ctre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, n scopul dezvoltrii personalitii

lor si integrrii n societate, precum si mijloacele care s permit sportivilor cu handicap participarea la

competiii naionale si internaionale destinate lor.Asigurarea gratuit a condiiilor de practicare a exerciiului fizic pentru persoane cu handicap reprezint un factor determinant n prezena pe terenurile de sport a unui numr ct mai mare de beneficiari ai micrii din aceste categorii.CSM Arad

de ctre persoane cu dizabilitati fizice, senzoriale, psihice i mixte, n scopul dezvoltrii personalitii lor i integrrii n societate, precum i mijloacele care s permit sportivilor cu dizabilitati participareaObservatie: In loc de cu handicap persoane cu dizabilitati

INCS

Art. 3

Alin. 4De introdus alin. (4) :

Autoritile administraiei publice au obligaia s prevada in structura bugetului de venituri si cheltuieli, a articolului cheltuieli sport

deoarece nu toate autoritatile administratiei publice isi prevad in bugetul de venituri si cheltuieli, articol de cheltuieli pentru activitate sportiva si la solicitarile de finantare din partea directiilor de sport si tineret invoca faptul ca nu au temei legal pentru alocarea de fonduriDJST Dolj

Art.3.(4) Autoritatile locale au obligatia sa stimuleze si sa sprijine, prin masuri administrative si economice, activitati private sau in parteneriat public-privat pentru asigurarea accesului la miscare in scopul mentinerii si imbunatatirii starii de sanatate in comunitatile locale.Observatie: Articol nou, pentru promovarea conceptelor de viata activa si calitatea vietii, armonizare cu programele UE.INCS

Art. 4.Ministerul Educaiei Naionale organizeaz activitatea de educaie fizic i practicarea sportului n nvmntul preuniversitar i universitar.Actualizarea denumirii MEN n M.E.C.T.S.Este necesar actualizarea tuturor denumirilor instituiilor menionate n aceast Lege (ex: Comitetul Olimpic i Sportiv Romn)FR Orientare

Art. 5.Educaia fizic colar este disciplin obligatorie, prevzut n planurile de nvmnt cu un numr de ore difereniat, conform curriculumului stabilit de comun acord ntre Ministerul Tineretului i Sportului i Ministerul Educaiei Naionale.Art. 5. Educaia fizic colar este disciplin obligatorie, prevzut n planurile de nvmnt, cu cel puin 3 ore sptmnal, difereniat, conform curricumului stabilit de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.Necesitatea de a avea o populaie colar sntoas, creia s i se dezvolte spiritul de toleran i fair play, de competiie, de a se bucura de victorie dar i de acceptare a nfrngerii.DJST Vrancea

Art.5

(1) Educaia fizic colar este disciplin obligatorie, prevzut n planurile de nvmnt cu un numr de ore difereniat, conform curriculumului stabilit de Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului.

(2) Educaia fizic n nvmntul preuniversitar este cuprins, n trunchiul comun al planurilor de nvmnt, astfel:

a) nivelul ante-precolar (4 luni 3 ani) i nivelul precolar (3-6/7 ani) zilnic cte o activitate psihomotric pentru fiecare grup (mic, mijlocie, mare-pregtitoare pentru coal).

b) n nvmntul primar (clasele I-IV) i nvmntul secundar (gimnaziu i liceu) 3 ore, sptmnal, pentru fiecare clas.

(3) Educaia fizic n nvmntul superior universitar este disciplina prevzut n planurile de nvmnt, peste numrul de ore alocat pe profiluri, n limita a 6-8 credite transferabile, identificabile n diploma de licen i 4 credite transferabile, identificabile n diploma de masterat. Vezi modificri Legea educaiei naionale(proiect publicat la data de 6 septembrie 2009)

(Dup art.19 se introduce un articol nou 19^1)DJST Constanta

COSR

Respectarea prevederilor din cartea Alba privind sportul, lucrare intocmita de Comisia Europeana.Respectarea numarului de ore de educatie fizica si sport prevazut in cartea Alba privind sportul.DJST Salaj

Art. 5

(1) Educatia fizica este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore diferentiat, conform curriculumului stabilit de comun acord intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

(2) Educatia fizica in invatamantul preuniversitar este cuprinsa in trunchiul comun al planurilor de invatamant, astfel:

a) nivelul ante-prescolar (4 luni-3 ani) si nivelul prescolar (3-6/7 ani) zilnic cate o activitate psihomortica pentru fiecare grupa (mica, mijlocie, mare pregatitoare pentru scoala); in invatamantul primar (clasele I-IV)

b) invatamantul secundar (gimnaziu si liceu) -3 ore saptamanal pentru fiecare clasa

3) Educatia fizica in invatamantul superior universitar este disciplina prevazuta in planurile de invatamant, peste numarul de ore alocat pe profiluri, in limita a 6-8 credite transferabile, identificabile in diploma de licenta si 4 credite trasferabile in diploma de masterat.Vezi modificari Legea educatiei nationale (proiect publicat la data de 06 septembrie 2009)

Dupa art. 19 se introduce un nou art 19^1FR Atletism

TITLUL II Organizarea educaiei fizice i sportului, Cap.I , art.5-Educaia fizic colar este disciplin obligatorie, prevzut n planurile de nvmnt cu un numr de ore difereniat,dar nu mai puin de 5 ore pe saptmn, conform curriculumului stabilit de ctre Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului Experiena rilor dezvoltate a demonstrat c un numr mai mare de ore de sport efectuate la nivelul colar, au dus la performane mai ridicate n domeniul sportului i nu numai.DJST Arad

Observatie: in loc de MTS/ANS/ANST se propune locutiunea Structura guvernamentala responsabila in domeniul educatiei fizice si sportului(valabil pentru intregul document)INCS

Educaia fizic colar este disciplin obligatorie, prevzut n planurile

de nvmnt cu un numar obligatoriu de minim doua ore pe saptamana a planului de invatamant.conform curriculumuluistabilit de comun acord ntre Ministerul Tineretului i Sportului i Ministerul

Educaiei Naionale.- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei scolare, destul de precara, conform statisticilor raportate de M.S.

-alinierea la standardele europene.CS Teleorman

Educatia fizica scolara este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore uniforme (de 3 ore saptamanal) la fiecare nivel de invatamant, conform curriculumului stabilit de comun accord intre MECTS si ANStPracticarea exercitiilor fizice in toate nivelurile de invatamanDJST Dambovita

Art. nouIn functie de specializare cadrele didactice sa pregateasca in cadrul orelor de educatie fizica dezvoltarea abilitatilor sportive pentru o ramura sportiva

Prezentarea elementelor deosebite remarcate anual la selectii pentru sportul de performantaSe doreste performanta pentru elementele dotate

Nu exista implicare in decoperirea de elemente pentru sportul de performanta.CS tehnico aplicative Bucuresti

Art. 6. - (1)Activitatea sportiv din unitile i instituiile de nvmnt se organizeaz n cadrul asociaiilor sportive colare i universitareActivitatea sportiv din unitile si instituiile de nvmnt se organizeaz n cadrul asociaiilor sportive scolare si universitar. n acest scop, se vor constitui asociaii judeene pentru sportul scolar si universitar reprezentantele n teritoriu ale federaiilor de specialitateOrganizarea, coordonarea si asigurarea finanrii n conformitate cu normele

financiare.

* asociaiile sportive scolare si universitare nu au personalitate juridic.DJST IasiCOORDONATOR NE

Art. 6. - (2)Asociaiile sportive colare i universitare sunt structuri sportive nfiinate n condiiile prezentei legi, a cror activitate este coordonat de Federaia Sportului colar, respectiv de Federaia Sportului Universitar.Actualizare denumire: Federaia Sportului colar i UniversitarAu fost comasateFR Orientare

Art. 6. - (3)Federaia Sportului colar i Federaia Sportului Universitar, nfiinate n condiiile legii, au urmtoarele atribuii: a) promovarea valenelor educative ale sportului; b) iniierea i organizarea de programe i aciuni de atragere a elevilor i studenilor la practicarea sportului;c) coordonarea competiiilor sportive desfurate n unitile i instituiile de nvmnt, organizate de asociaiile sportive colare i universitare;d) sprijinirea sau organizarea, dup caz, a competiiilor locale, zonale i naionale ale reprezentativelor unitilor i instituiilor de nvmnt;e) deinerea competenei exclusive pentru reprezentarea rii la competiiile oficiale organizate sub egida federaiilor internaionale ale sportului colar i universitar

Art. 6. - (4)Organizarea i funcionarea Federaiei Sportului colar i Federaiei Sportului Universitar se stabilesc prin hotrri ale Guvernului, iniiate de Agenia Naional pentru Sport i Ministerul Educaiei i Cercetrii

Art. 6. - (5)Finanarea Federaiei Sportului colar, respectiv a Federaiei Sportului Universitar, se face prin alocaii de la bugetul de stat, pe baz de programe, precum i prin venituri extrabugetare. Pentru susinerea programelor de reprezentare la competiiile internaionale oficiale, desfurate sub egida federaiilor internaionale ale sportului colar i sportului universitar, Federaia Sportului colar, i respectiv Federaia Sportului Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de alocaii guvernamentale

Art. 6. - (6)Participarea la sistemul competiional pentru elevii i studenii din unitile i instituiile de nvmnt se face exclusiv pe baza legitimaiei colare/de student i a avizului medical la zi.Se va inlocui cu : Federatia Sportului Scolar si Universitar va organiza anual, campionate scolare si universitare, impreuna cu federatiile nationale ale caror ramuri de sport se regasesc in structura F.I.S.U.( Federatia Internationala a Sportului Universitar), acestea avand obligatia de a contribuii la aceste campionate cu urmatoarele:

Echipa de arbitrii calificati, specifica fiecarei ramuri de sport in parte;

Materiale sportive necesare desfasurarii in bune conditiuni a campionatelor scolare si universitare;

Sistem computerizat de tragere la sort;

Etc.

De asemenea, pentru ramurile de sport de contact, elevii si studentii vor trebuii sa fie legitimati la federatiile nationale de mai sus, aceasta fiind o garantie a cunoasterii complexitatii ramurii de sport, astfel evitandu-se posibilitatea unor accidente grave.

Totodata, participantii la competitiile nationale scolare si universitare, din ramurile de sport de contact, vor trebuii sa aibe viza medicala ( valabila 6 luni de la eliberare) si obligatoriu asigurare de accidente.De la aplicarea Legii 69, din anul 2000 si pana in prezent, campionatele nationale scolare si universitare au fost organizate netinand cont de specificul ramurilor de sport de contact, sportivii participanti (scolari sau studenti) provenind din diferite ramuri de sport de contact, unele nefiind in structura FISU.

Ca urmare, sportivii participanti la aceste competitii, s-au accidentat uneori destul de grav, aceste accidente fiind acoperite ulterior de organizatori.

Toate acestea s-au datorat diminuarii rolului federatie de specialitate, ca parte la organizarea acestor campionate si a necunoasterii de catre sportivi a regulamentului de competitie si a regulementului de arbitraj, specific federatiei de specialitate.FR Karate

Art. 6. - (7)Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, n condiiile legii, clase, coli i licee cu program sportiv, precum i cluburi sportive colarePentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, n condiiile legii, clase, coli i licee cu program sportiv, precum i cluburi sportive colare

Autoritile locale finaneaz activitatea sportiv (aciuni de pregtiri sportive, competiii sportive) n funcie de nivelul i valoarea acestor structuri sportiveIn prezent majoritatea LPS-urilor i CSS-urilor nu au finanare.AFAN

Art. 6. - (8)Toate unitile de nvmnt, de stat sau particulare, existente sau nou-nfiinate, au obligaia s dispun sau s aib acces la bazele i instalaiile sportive, pentru a permite desfurarea leciilor de educaie fizic i practicarea sportului cu elevii i studenii.Toate unitile de nvmnt, de stat sau particulare, existente sau nou-nfiinate, au obligaia s dispun sau s aib acces la bazele i instalaiile sportive, pentru a permite desfurarea leciilor de educaie fizic i practicarea sportului cu elevii i studenii.

Cu reducere de 50% pentru activitile de pregtire sportiv i competiii.n prezent chiriile ajung la 80 150 RON / orAFAN

Toate unitile de nvmnt, de stat sau particulare, existente sau nou-nfiinate, au obligaia s dispun de baze i instalaii sportive, pentru a permite desfurarea leciilor de educaie fizic i practicarea sportului cu elevii i studenii.Propunem aceasta modificare in vederea pregatirii corespunzatoare a viitorilor specialisti, cu impact major in lumea Sportului. Sunt unitati de invatamant care efectueaza mai mult teoretic pregatirea studentilor, deoarece nu dispun de baze sportive propriiSCM Bacau

Art. 6. - (9)Bazele i instalaiile sportive proprii pot fi puse la dispoziie, gratuit sau cu plat, comunitilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligaia respectrii desfurrii normale a programelor i activitilor de nvmnt i ale cluburilor sportive colare i universitareSe inlocuieste cu:

Amenajarile sportive ale unitatilor de invatamant vor fi proiectate in asa fel incat sa permita folosirea lor sportiva polivalenta si vor putea fi puse la dispozitia comunitatilor locale, structurilor sportive teritoriale si structurilor asociative sportive, respectand desfasurarea normala a activitatilor de invatamant.Fr Sportul pt toti

Art. 6. - (10)Sportul de performan pentru elevi i studeni se organizeaz, de regul, n cadrul cluburilor sportive colare i universitare. Elevii i studenii pot practica sportul de performan i n alte cluburi sportive.

Art. 6

Alin nouCluburile sportive scolare si universitare, vor avea asigurata sustinerea financiara pentru pregatirea sportiva si participarea la competitii nationale si internationale, precum si salarizarea profesorilor antrenorilor si a personalului auxiliar.Scopul existentei unui club sportiv este performanta sportivaFR de Polo

Art. 6

Alin nou Ar trebui introdus un alin. in care sa se prevada ca Asociatiile Sportive Scolare sa fie scutite de taxele de constituireSunt multe scoli care nu au infiintate aceste A.S.S. obligatorii pentru ca scoala nu are acesti bani, iar profesorii spun ca nu au cu ce sa le infiintezeDJST Valcea

Art. 7.Educaia fizic militar este disciplin obligatorie, prevzut n planul de instrucie i nvmnt. Ea se desfoar sistematic i continuu, pe ntreaga perioad a sptmnii, a procesului de instrucie i nvmnt, n limita a cel puin 3 ore sptmnal, fiind condus de cadre militare sau civile de specialitate.Este necesar actualizarea n totalitate; Art.9 nu are legtur cu acest capitol.

Modificare:

...fiind condus de cadre didactice (se terge militare sau civile) de specialitate.Situaia actual a instituiilor de nvmnt din reeaua M.Ap.N. i M.A.I. nu mai corespunde actualelor precizri din acest capitol Educaia fizic militar i profesional.FR orientare

Art. 8.Educaia fizic profesional se organizeaz n domeniile de activitate care implic diferite forme de practicare a exerciiilor fizice, n scopul dezvoltrii i meninerii unei bune condiii fizice. Educaia fizic profesional este reglementat prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.Se inlocuieste cu: cu pregatirea fizica specifica anumitor profesii.FR Sportul pentru toti

FR Rugby

Art. 9.Exerciiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structureaz difereniat pe domenii, n funcie de alte obiective urmrite, n afara celor specifice educaiei fizice i sportului. Ele pot fi de ntreinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.Se elimina, se introduce Cap. III - Kinetoterapia

Kinetoterapia se defineste ca terapie prin miscare, efectuata prin programe specifice. Poate fi clasificata astfel:

Kinetoterapia profilactica cuprinde totalitatea metodelor si mijloacelor de realizare a tratamentului prin care se previne agravarea sau aparitia unor complicatii in unele boli cronice (profilaxie secundara), afectiuni, etc.;

Kinetoterapia de tip curativ asociaza profilaxia cu recuperarea;

Kinetoterapia de recuperare reprezinta o ramura importanta in programul de recuperare medicala. Ea urmareste, prin intermediul unor programe de exercitii fizice, refacerea functiilor diminuate, cresterea nivelului functional, realizarea unor mecanisme compensatorii, in situatii de readaptare functionala, etc.FR Sportul pentru toti

Art. 10. - (1)Sportul pentru toi reprezint un complex de activiti bazate pe practicarea liber a exerciiului fizic ntr-un mediu curat i sigur, individual sau n grup, organizat ori independent.Se inlocuieste cu:

Sportul pentru toti este domeniu social de interes national, de maxima importanta pentru sanatatea fizica, psihica si sociala la care trebuie sa contribuie autoritatile Administratiei publice, Agenti economici, Institutiile publice, precum si societatea civila.

Se completeaza cu:

Sportul pentru toti se bazeaza pe dreptul fundamental la miscare si libera alegere de practicare a activitatilor fizice sportive de catre orice persoana, fara discriminare, individual sau in grup, independent sau in cadru organizat, in functie de nevoile capacitatile si preferintele fiecaruia, al carui rezultat final trebuie sa fie sanatatea si starea de bine individuala si publica.

Se inlocuieste cu:

Pentru indeplinirea politicii Statului in domeniu SPT se constituie Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru strategii institutionale necesare pentru practicarea unei tehnici functionale care sa permita ca fiecare sa poata contribui la dezvoltarea SPT in domeniul competentelor sale si ale scopurilor institutionale proprii.

Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate, Educatie si Recreere (CAFSSER) este organism consultativ pe langa Secretariatul General al Guvernului, format din reprezentanti ai structurilor administratiei publice si ai organizatiilor neguvernamentale, cu rol de consultanta si decizie, in raport cu institutiile proprii si isi desfasoara activitatea in baza Regulamentului propriu de organizare si functionare.

Rolul de executie si organizare a activitatilor in domeniul SPT revine Federatiei Romane Sportul pentru Toti direct, in colaborare cu federatiile pe ramura de sport, si prin intermediul structurilor teritoriale de specialitate.

FR Sportul pentru toti

Art. 10. - (2)Sportul pentru toi este sprijinit de stat, de organizaii neguvernamentale i de structuri ale administraiei locale, n vederea meninerii sntii, a recrerii i socializrii cetenilor.

Art. 10. - (3)Pentru coordonarea aplicrii Programului naional Sportul pentru toi se constituie Comitetul activitilor fizice sportive pentru sntate, educaie i recreare, organism consultativ n cadrul Ageniei Naionale pentru Sport, a crui organizare, funcionare i componen se stabilesc prin hotrre a Guvernului.

Completarea art.10 cu un nou alineat (4) cu urmatorul continut:Bazele i instalaiile sportive proprii pot fi puse la dispoziie, gratuit sau cu plat, institutiilor publice , organizatiilor neguvernamentale si altor structuri ale administratiilor locale pentru practicarea liber a exerciiului fizic ntr-un mediu curat i sigur, individual sau n grup, organizat ori independentCompletarea acestui articol vine sa clarifice modalitatea de punere la dispozitie a bazelor sportive pentru cetatenii de orice varsta care vor sa practice exercitii fizice individual sau in grup in cadrul Programului national Sportul pentru Toti DJST Buzau

Art. 11. - (1)Finanarea programului naional Sportul pentru toi se asigur din fonduri prevzute distinct n bugetul de stat i din fonduri de la bugetele locale.Finantarea programului national Sportul pentru toti se asigura din fonduri prevzute distinct n bugetul de stat i din fonduri de la bugetele locale - sa se stabileasca o cota obligatorieNu toate fondurile de la bugetele locale au cota parteDJST Dambovita

Art. 11. - (2)Mijloacele financiare necesare pentru susinerea subprogramelor derulate de Federaia Sportiv Naional Sportul pentru toi se asigur din fonduri prevzute distinct n bugetul de stat.Mijloacele financiare necesare necesare pentru susinerea subprogramelor derulate de Federaia Sportiv Naional Sportul pentru toi i Federaiei Sportive Naionale Sport pentru persoane cu handicap se asigur din fonduri prvzute distinct n bugetul de stat.Se impune o alocaie bugetar mai mare pentru susinerea persoanelor care particip la diferite competiii organizate pentru persoane cu handicap, cum ar fi Jocurile Paralimpice, Campionate Mondiale i Europene organizate pentru aceste categorii de participani.DJST Harghita

Art. 11. - (3)Subprogramele propuse de celelalte instituii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activitilor Fizice Sportive pentru Sntate, Educaie i Recreere, sunt finanate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaionale, din sponsorizri, donaii i legate, precum i din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevzute cu destinaia pentru activitatea sportiv i de tineret.

Art. 12. - (1)Sportul de performan constituie un factor esenial pentru dezvoltarea sportiv pe plan naional, ndeplinind o important funcie reprezentativ pentru Romnia n competiiile sportive oficiale cu caracter internaional

Art. 12. - (2)Organele administraiei publice centrale cu atribuii n sport i autoritile administraiei publice locale asigur mijloacele necesare pentru pregtirea sportivilor de performan, acordarea sprijinului tiinific i medical necesar, precum i pentru ncadrarea lor n sistemul de educaie i deplina integrare social i profesional.

Art. 12. - (3)Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administraiei publice centrale de specialitate asigur sportivilor de performan condiii pentru continuarea pregtirii, precum i pentru participarea la concursurile sportive interne i internaionaleSe scoate

Nu se mai efectueaz Stagiul militar obligatoriu.FR Orientare

Art. 12

Alin nouArticol nou

Art 12.(3) Organele administraiei publice centrale cu atribuii n sport i autoritile administraiei publice locale asigura mijloacele si cadrul necesar pentru pregatirea continua, in vederea realizarii integrarii sociale si profesionale dupa incetarea carierei sportive.Observatie: Problema integrarii sportivilor de performanta aflati la final de cariera sportiva.INCS

Art. 13. - (1)Prin sportul de performan se urmrete valorificarea aptitudinilor individului ntr-un sistem organizat de selecie, pregtire i competiie, avnd ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri i obinerea victoriei

Art. 13. - (2)Sportivii de performan sunt persoanele care practic sistematic i organizat sportul i particip n competiii cu scopul de a obine victoria asupra partenerului, pentru autodepire sau record

Art. 13. - (3)Pentru a participa la competiiile sportive oficiale locale sau naionale un sportiv de performan trebuie s fie legitimat la un club sportiv.Pentru a participa la competiiile sportive oficiale locale, naionale sau internationale, un sportiv de performan trebuie s fie legitimat la o structura sportiva.In Yachting, prin constitiutia si regulamentele ISAF se permite unui sportive sa fie legitimat/inregistrat direct la Federatia sa nationala, fara a fi membru unui club sau asociatie sportiva.FR Yachting

Art. 13. - (4)Evidena legitimrii i transferarea sportivilor sunt n competena federaiilor sportive naionale, a ligilor profesioniste i a asociaiilor judeene i ale municipiului Bucureti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor i regulamentelor federaiilor sportive naionale.La legitimarea sportivilor este necesara acordarea unui aviz de luare in evidenta statistica si de catre DJST-uri, inainte de a fi inregistrati la federatii.- Datorita faptului ca ANST solicita o evidenta periodica din teritoriu cu numarul sportivilor legitimati.

- Fiindca structurile sportive nu au obligatia legala de a informa DJST- urile privind situatia reala a sportivilor legitimati, institutiile publice din sistem se confrunta cu greutati in a colecta datele reale a sportivilor legitimati.

- Pentru ca DJST urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare la nr. de sportivi legitimati.AFAN

Propunere: La legitimarea sportivilor este necesar acordarea unui aviz de luare in evidenta statistica si de catre DJST-uri, inainte de a fi inregistrati la federatii.- Datorita faptului ca ANST solicita o evidenta periodica din teritoriu cu numarul sportivilor legitimati.

- Fiindca structurile sportive nu au obligatia legala de a informa DJST- urile privind situatia reala a sportivilor legitimati, institutiile publice din sistem se confrunta cu greutati in a colecta datele reale a sportivilor legitimati.

- Pentru ca DJST urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare la nr. de sportivi legitimati.DJST Braila

Se scoateIntr n contradicie cu Ordinul Nr.2486/31.12.2010 al ANST

FR Orientare

Art. 13. - (5)Sistemul competiiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat i organizat de federaiile sportive naionale, potrivit statutelor i regulamentelor acestora.

Art. 13

Alin. nouCompetiiile sportive nu pot fi organizate dect de ctre structuri sportive recunoscute de ctre ANST, conform legislaiei n vigoare (posesoare de CIS).Organizeaz competiii sportive persoane fizice, societi comerciale, organizaii sindicale, partide politice, care nu cunosc regulamentele de organizare ale competiiilor sportive.DJST Arges

Art. 13

Alin. nouCompetiiile sportive nu pot fi organizate fr avizul federaiilor sportive naionale i/sau asociaiilor judeene pe ramuri de sport i/sau direciilor judeene pentru sport i tineret.Snt n teritoriu tot felul de competiii sportive despre care nu tie nimeni nimic, organizate majoritatea pentru a strnge taxe de participare de la populaie, care nu respect nici un regulament.DJST Arges

Art. 14.- (1)n condiiile legii i n conformitate cu prevederile cuprinse n statutele i regulamentele federaiilor sportive naionale i internaionale, sportivii de performan pot fi:

a) amatori;

b) profesioniti. Sportivii de performan pot fi amatory, semiprofesioniti i profesioniti, conform prevederilor cuprinse n statutele i regulamentele federaiilor naionale, n condiiile legii.Necesitatea clasificrii i clarificrii statutului sportivului, ncadrarea n nomenclatorul de meserii, raportta la codul muncii i al asigurrilor sociale.FR Haltere

Art. 14.- (2)Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv ndeplinete urmtoarele condiii:

a) are licena de sportiv profesionist;

b) ncheie cu o structur sportiv, n form scris, un contract individual de munc sau o convenie civil n condiiile legii. SE COMPLETEAZA:

c. contract de voluntariatDJST Bistrita

Se abrogaDe vzut dac noul Cod al Muncii, mai exist convenioa civilFR Orientare

Propunem ca sportivii amatori de lot national care au implinit 18 ani si se pregatesc sa reprezinte Romania in competitii internationale oficiale pe durata determinata cat sunt in locul national sa beneficieze de o retributie prin conventie civila din bugetele cluburilor unde sunt legitimati sau din bugetele federatiilor sportive pe care le reprezinta in aceste competitii internationale.Dupa terminarea studiilor liceal sau a S.A.M.-urilor sportivii valorosi nu mai pot fi mentinuti in activitatea de performanta. Din acest motiv, de foarte multe ori din lipsa de mijloace financiare care sa le asigure un trai decent acestia abandoneaza sportul de performanta si isi cauta un loc de muncaCSM Pitesti

Art. 14.- (3)Sportivului profesionist, care a ncheiat cu o structur sportiv o convenie civil, i se asigur, la cerere, participarea i plata contribuiei la un sistem de pensii, public i/sau privat, n condiiile legii.

Art. 14.- (4)Licena de sportiv profesionist se obine n conformitate cu procedurile prevzute n statutele i n regulamentele federaiilor sportive naionale.

Art. 14.- (5)Sportivii strini pot desfura activitate ca sportivi profesioniti la o structur sportiv din Romnia, n baza permisului de munc eliberat n condiiile legii.

Art. 14.- (6)Federaiile sportive naionale asigur organizarea evidenei sportivilor profesioniti din ramura de sport respectivPropunere: La legitimarea sportivilor este necesar acordarea unui aviz de luare in evidenta statistica de catre DJST-uri.- Datorita faptului ca ANST solicita o evidenta din teritoriu cu numarul sportivilor legitimati.

- Pentru ca DJST urile trebuie sa raspunda solicitarilor de informatie publica, referitoare si la nr. de sportivi legitimati pe ramuri de sport.

- Deoarece, in prezent, structurile sportive de drept privat nu sunt obligate prin lege sa raporteze nr. sportivilor legitimati la DJST-uri.DJST Braila

Art. 14.- (7)Drepturile i obligaiile sportivului profesionist sunt cele prevzute n statutele i n regulamentele federaiilor sportive naionale, precum i n contractele sau conveniile, dup caz, ncheiate ntre pri.

Art. 14.- (8)Calitatea de sportiv profesionist nceteaz n conformitate cu prevederile statutelor i regulamentelor federaiilor sportive naionale

Art. 14.- (9)Ramurile de sport n care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotrre a Guvernului, iniiat de Agenia Naional pentru Sport, la propunerea federaiilor sportive naionale.

Art. 14.- (10)Condiiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaiilor sportive naionale, cu avizul Ageniei Naionale pentru Sport"

Art. 15. - (1)Autoritile administraiei publice centrale i locale pot sprijini pregtirea sportiv, integrarea n sistemul de nvmnt, integrarea social i profesional a sportivilor de performan, dup caz, pe ntreaga perioad a carierei sportive.Sa fie trecuta sintagma autoritatilese obliga in loc de potDJST Valcea

Autoritile administraiei publice centrale i locale au obligatia sa sprijine pregtirea sportiv, integrarea n sistemul de nvmnt, integrarea social i profesional a sportivilor de performan, dup caz, pe ntreaga perioad a carierei sportive.Pentru ca in textul de lege este sintagma Autoritile administraiei publice centrale i locale pot sprijini,

autoritatile administratiei publice centrale si locale nu au disponibilitate, nu se implica in acest sens

DJSTDolj

Art. 15. - (1) Autoritile administraiei publice centrale si locale pot sprijini pregtirea sportiv, integrarea n sistemul de nvmnt, integrarea social si profesional a sportivilor de performan, dup caz, pe ntreaga perioad a carierei sportive.Autoritatea administraiei publice locale trebuie s aib un cadru legal pentru motivarea practicanilor sportului de performan activi n principal a celor amatori care promoveaz imaginea comunitii i care nu au surse suficiente de susinere i integrare social i profesional.CSM Arad

Autoritile administraiei publice centrale i locale sprijina pregtirea sportiv, integrarea n sistemul de nvmnt, integrarea social i profesional a sportivilor de performan, dup caz, pe ntreaga perioad a carierei sportive si la finalul acesteia.INCS

Se completeaza:

Unitatile de invatamant asigura dupa caz, pentru sportivii de performanta identificati in exclusivitate de catre Federatiile Sportive Nationale: scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise, intreruperi de studii prin inghetarea anilor de scolarizare, examene deschise, intreruperi de studii prin inghetarea anilor de scolarizare, examene de bacalaureat in sesiuni speciale, inscrieri la Facultatile de Ed. Fizica si Sport, fara examen de admitere, precum si alte facilitate care asigura absolivrea studiilor scolare si universitareFR de Polo

Art. 15. - (2)n sensul prevederilor alin. (1), unitile sau instituiile de nvmnt asigur, dup caz, pentru sportivii de performan scutiri de frecven, sesiuni de examene deschise i condiii de nscriere n nvmntul universitar, potrivit legii.(2) n sensul prevederilor alin. (1), unitile sau instituiile de nvmnt asigur, dup caz, pentru sportivii de performan scutiri de frecven, sesiuni de examene deschise si condiii de nscriere n nvmntul universitar, potrivit legii.Autoritatea administraiei publice locale trebuie s aib un cadru legal pentru motivarea practicanilor sportului de performan activi n principal a celor amatori care promoveaz imaginea comunitii i care nu au surse suficiente de susinere i integrare social i profesional.CSM Arad

n sensul prevederilor alin. (1), unitile sau instituiile de nvmnt asigur, dup caz, pentru sportivii de performan un program special de frecventa si sustinere a examenelor, astfel incat sa poata obtine integral competentele fiecarui nivel de pregatire scolara si/sau universitara.INCS

Art. 15

Alin. nou(3) n sensul prevederilor alin. (1), autoritile administraiei publice locale pot asigura pentru sportivii de mare performan amatori activi din comunitate, burse, premii, sau alte contribuii bneti.Autoritatea administraiei publice locale trebuie s aib un cadru legal pentru motivarea practicanilor sportului de performan activi n principal a celor amatori care promoveaz imaginea comunitii i care nu au surse suficiente de susinere i integrare social i profesional.CSM Arad

Art. 16.Criteriile de clasificare a sportivilor de performan se stabilesc prin regulamente elaborate de federaiile sportive naionale.

Art. 16

Alin nouAr trebui introdus un alin. in care sa se prevada drepturile Antrenorilor Emeriti, Maestri ai Sportului si ale Maestrilor Emeriti ai SportuluiDJST valcea

Art. 17. - (1)Ministerul Tineretului i Sportului este organul administraiei publice centrale de specialitate care coordoneaz activitatea din domeniul educaiei fizice i sportului, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege

Art. 17. - (2)Fac excepie de la prevederile alineatului precedent:

a) activitatea de educaie fizic i sport din unitile i instituiile de nvmnt, care se organizeaz cu respectarea prevederilor art. 4-6 i a celorlalte prevederi legale n vigoare;

b) activitatea de educaie fizic i sport din unitile militare i de nvmnt militar, care se organizeaz cu respectarea prevederilor art. 7 i a celorlalte prevederi legale n vigoare.

Art. 18. - (1)Ministerul Tineretului i Sportului se organizeaz i funcioneaz potrivit legii i are urmtoarele atribuii principale n domeniul sportului:

a) elaboreaz i susine strategia general a organizrii i dezvoltrii activitii sportive i reprezint interesele statului n raport cu federaiile de specialitate;

b) iniiaz, elaboreaz i avizeaz, dup caz, proiecte de acte normative n domeniul educaiei fizice i sportului;

c) elaboreaz normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate n administrarea sa i a mijloacelor financiare pentru activitatea sportiv, care provin din alocaii de la bugetul de stat;

d) conlucreaz cu ministerele i cu celelalte autoriti ale administraiei publice centrale i locale, cu instituiile de cercetare i cu unitile de nvmnt i sanitare de specialitate pentru organizarea i dezvoltarea educaiei fizice i sportului;

e) conlucreaz cu Comitetul Olimpic Romn n finanarea i derularea programelor privind pregtirea i participarea sportivilor romni la Jocurile Olimpice, precum i pentru promovarea valenelor educative ale olimpismului;

f) administreaz patrimoniul din domeniul public i domeniul privat al statului, ncredinat Ageniei Naionale pentru Sport;

g) supravegheaz meninerea destinaiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitilor administrativ-teritoriale, precum i a celor care au aparinut domeniului public i au intrat n circuitul privat dup 1989;

g1) supravegheaz meninerea destinaiei bazelor i/sau instalaiilor sportive care au aparinut domeniului public sau privat al statului ori al unitilor administrativ-teritoriale i care, ulterior, au fost dobndite ca active patrimoniale destinate activitii sportive sau vndute ctre societile comerciale.

h) propune structura anual a alocaiilor de la bugetul de stat;

i) repartizeaz bugetul activitii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:

- activitatea proprie i cea a instituiilor din subordinea sa;

- federaiile sportive naionale, n baza contractelor de finanare a programelor sportive ale acestora;

- premierea performanelor deosebite obinute la competiiile sportive internaionale oficiale;

j) autorizeaz afilierea federaiilor sportive naionale la federaiile sportive internaionale de profil i la alte foruri continentale sau mondiale, precum i afilierea altor organizaii cu profil sportiv la forurile internaionale de specialitate.

k) supravegheaz i controleaz respectarea de ctre structurile sportive a dispoziiilor legale n vigoare i a prevederilor cuprinse n statutele i n actele de constituire a acestora;

l) organizeaz sau sprijin, potrivit legii, formarea, pregtirea profesional i perfecionarea specialitilor din domeniul sportului, conlucrnd n acest scop cu instituiile i cu organismele de specialitate din ar i din strintate;

m) elaboreaz i aduce la ndeplinire, n colaborare cu autoritile administraiei publice locale, planurile de construire i de modernizare a bazelor i instalaiilor sportive, n vederea dezvoltrii sportului de performan de interes naional i internaional; avizeaz normativele tehnice n materie de baze i instalaii sportive;

n) recunoate sau revoc, n sensul prezentei legi, existena unei structuri sportive prin nscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;

o) avizeaz constituirea structurilor sportive, inclusiv nscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societi comerciale sportive pe aciuni, respectiv retrage avizul de funcionare a acestora;

p) elaboreaz criteriile de acordare i atribuie distinciile i titlurile sportive, altele dect cele stabilite prin lege;

q) sprijin organizarea i promovarea cercetrii tiinifice i asistenei medicale n domeniul sportiv;

r) autorizeaz desfurarea pe teritoriul Romniei a campionatelor mondiale, europene i regionale i participarea reprezentativelor naionale la campionatele mondiale i europene organizate n strintate, precum i la campionatele regionale;

s) promoveaz msurile de prevenire, control i reprimare a folosirii substanelor interzise i a metodelor neregulamentare, destinate s mreasc n mod artificial capacitatea fizic a sportivilor sau s modifice rezultatele competiiilor;

) adopt msuri pentru prevenirea i combaterea violenei la manifestrile sportive;

t) reprezint interesele statului n diferite organe i organisme sportive internaionale; negociaz i ncheie acorduri, nelegeri, protocoale i alte documente de colaborare n domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ri, pe baza prevederilor legale n vigoare;

) colaboreaz cu celelalte organe ale administraiei publice centrale cu atribuii n domeniul sportului, pentru susinerea sportului pentru toi i de performan, asigurarea unei eficiene sporite pe linia supravegherii i controlului, exercitrii autoritii disciplinare, formrii i perfecionrii specialitilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanrii activitii sportive, prevenirea violenei n sport i combaterea dopajului. Art. 18. - (1) Ministerul Tineretului si Sportului se organizeaza si functioneaza potrivit legii si are urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:

k) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile sportive de interes national a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;

n) recunoaste sau revoca, in sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive cu personalitate juridica prin inscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;Controlul structurilor sportive , altele decat cele de interes national se realizeaza, potrivit art. 20 lit. k), de catre directiile pentru tineret si sport judetene si a Municipiului Bucuresti , institutii in subordinea

autoritatii nationale din domeniul sportului.

Recunoasterea structurilor sportive fara personalitate juridica se realizeaza de catre directiile pentru tineret si sport judetene si a Municipiului Bucuresti.CSN Snagov

Observatie: La data prezentei, 21.03.2011, nu exista o strategie a sportului si educatiei fizice actuala, strategie care sa se adreseze nevoilor intregii societati romanesti, adoptata la nivel national, ceea ce face ca o initiativa de modificare a Legii educatiei fizice si sportului sa riste numai modificari de suprafata.INCS

Art. 18. - (2)Ministerul Tineretului i Sportului poate ndeplini i alte atribuii prevzute n actele normative n vigoare.

Art. 19.Abrogat prin litera b) din Ordonana nr. 15/2010 ncepnd cu 25.07.2010.

Art. 20. - (1)Direciile pentru sport judeene, respectiv a municipiului Bucureti, au urmtoarele atribuii principale n domeniul sportului:

a) in evidena structurilor sportive fr personalitate juridic din jude, prin nscrierea acestora n Registrul sportiv;

b) finaneaz, pe baz de contract, programele sportive ale asociaiilor judeene i ale municipiului Bucureti pe ramuri de sport i ale cluburilor sportive de drept privat, aflate n raza administrativ-teritorial respectiv, n limita sumei prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli cu aceast destinaie;

c) colaboreaz cu consiliile locale, n scopul utilizrii eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportiv de performan n teritoriu;

d) elaboreaz i aduc la ndeplinire, n colaborare cu autoritile administraiei publice locale, planurile de construire i de mbuntire a bazelor i instalaiilor sportive, n vederea dezvoltrii sportului n general i a sportului de performan n teritoriu, finaneaz unele programe speciale pentru sportivi, secii sau echipe din raza administrativ-teritorial;

e) colaboreaz cu inspectoratele colare, unitile de nvmnt i cu instituiile de nvmnt superior pentru organizarea i dezvoltarea sportului colar i universitar, precum i pentru formarea i perfecionarea pregtirii profesionale a instructorilor sportivi;

f) iniiaz msurile necesare pentru prevenirea violenei la manifestrile sportive organizate n raza lor teritorial, precum i a dopajului n sport;

g) sprijin cu mijloace materiale i financiare practicarea sportului pentru toi;

h) ndrum i controleaz, din punct de vedere tehnico-metodic i de specialitate, structurile sportive din jude;

i) supravegheaz meninerea destinaiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale, precum i a celor care au aparinut domeniului public i au intrat n circuitul privat.b) finaneaz, pe baz de contract, programele sportive ale asociaiilor judeene i ale municipiului Bucureti, pe ramuri de sport, dup criterii precise legate de numrul de sportivi, rezultate, numr de cluburi etc.

C) completat cu: Colaboreaza in cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor de sport finantate din fonduri publice de catre Administratiile Publice Locale

d) completat cu: DJST acorda aviz de luare in evidenta a tuturor bazelor sportive nou construite in teritoriu de Administratiile Publice Locale sau de diferiti agenti privati.

h)modificat: ndrum structurile sportive din judet i controleaz documentatia tehnico-metodica si de specialitate ale acestora

completat cu: Structurile sportive din judet au obligatia, pe timpul controlului, sa puna la dispozitia DJST documentele care vizeaza activitatea sportiva, sportivii legitimati, rezultate sportive.

i) completat cu: Detinatorii de baze sportive au obligatia de a obtine periodic (anual sau multi anual) un aviz formal al DJST de constatare a mentinerii obiectului de activitate al bazelor sportive detinute.In prezent, finanarea se face discreionar la 1-2 asociaii i mai ales la cluburi care au alt finanare

c)- Administratiile publice locale (APL) acorda de cele mai multe ori finantari numai structurilor sportive infiintate pe langa acestea. In mod obiectiv, administratiile publice locale trebuie sa acorde finantari publice tuturor structurilor sportive organizand concursuri de proiecte, conform legii.

- APL nu poseda de cele mai multe ori structuri interne specializate pe domeniul sportiv, nu poseda expertiza si nu are o strategie privind dezvoltarea sportului in cadrul comunitatilor locale sau la nivel judetean.

- APL nu colaboreaza cu DJST-urile din teritoriu din ratiuni politice sau se invoca autonomia locala.

- Structurile sportive nu sunt bine informate in privinta fondurilor publice la care au acces, in mod legal, provenite de la APL;

d) APL sau investitorii privati nu informeaza DJST-urile atunci cand construiesc o baza sportiva noua sau investesc in modernizarea unor baze sportive deja existente;

- Bazele sportive nou construite nu trec printr-un proces de innregistrare in Registrul national al bazelor sportive;

- Fiindca legea nu prevede obligativitatea furnizarii de informatii privind bazele sportive cu caracter privat, solicitarile scrise in acest sens (ale DJST) nu primesc nici un raspuns.

- ANST solicita informatii periodice privind bazele sportive din teritoriu;

h) Nefiind prevazut clar de lege, (in prezent) controlul si/sau verificarile efectuate de reprezentantii DJST la structurile sportive de drept privat este privit ca o intruziune din partea institutiei noastre in activitatea structurii private.

- Exista situatii de refuz din partea unor structuri sportive de a pune la dispozitia DJST documente care reflecta activitatea sportiva a structurii respective.

(Legea trebuie sa specifice in ce conditii se fac aceaste verificari, ce anume se verifica si la ce mijloace de actiune avem acces atunci cand se constata nereguli;)

- DJST-urile nu au abilitatea de a analiza tehnico-metodic specialistii din cadrul structurilor sportive dar poate constata daca aceasta documentatie exista sau nu.

i) - Nu exista pargii legale pentru a putea verifica si solicita sanctionarea detinatorilor de baze sportive care schimba destinatia acestora. (Legea trebuie sa specifice in ce conditii se face aceasta verificare si ce cai de actiune exista la constatarea unor nereguli;)AFAN

c) completat cu: Colaboreaza in cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor de sport finantate din fonduri publice de catre Administratiile Publice Locale

d) completat cu: DJST acorda aviz de luare in evidenta a tuturor bazelor sportive nou construite in teritoriu de Administratiile Publice Locale sau de diferiti agenti privati.

h)modificat: ndrum structurile sportive din judet i controleaz documentatia tehnico-metodica si de specialitate ale acestora

completat cu: Structurile sportive din judet au obligatia, pe timpul controlului, sa puna la dispozitia DJST documentele care vizeaza activitatea sportiva, sportivii legitimati, rezultate sportive.

i) completat cu: Detinatorii de baze sportive au obligatia de a obtine periodic (anual sau multi anual) un aviz formal al DJST de constatare a mentinerii obiectului de activitate al bazelor sportive detinute.c)- Administratiile publice locale (APL) acorda de cele mai multe ori finantari numai structurilor sportive infiintate pe langa acestea. In mod obiectiv, administratiile publice locale trebuie sa acorde finantari publice tuturor structurilor sportive organizand concursuri de proiecte, conform legii.

- APL, in mare parte, nu poseda structuri interne specializate pe domeniul sportiv, nu poseda expertiza si nu are o strategie privin dezvoltarea sportului in cadrul comunitatilor locale sau la nivel judetean.

- APL nu colaboreaza cu DJST-urile din teritoriu din ratiuni politice sau se invoca autonomia locala.

- Structurile sportive nu sunt bine informate in privinta fondurilor publice la care au acces, in mod legal, provenite de la APL;

APL sau investitorii privati nu informeaza DJST-urile atunci cand construiesc o baza sportiva noua sau investesc in modernizarea unor baze sportive deja existente;

- Bazele sportive nou construite nu trec printr-un proces de innregistrare in Registrul national al bazelor sportive;

- Fiindca legea nu prevede obligativitatea furnizarii de informatii privind bazele sportive cu caracter privat, solicitarile scrise in acest sens (ale DJST) nu primesc nici un raspuns.

- ANST solicita informatii periodice privind bazele sportive din teritoriu;

h) Nefiind prevazut clar de lege, (in prezent) controlul si/sau verificarile efectuate de reprezentantii DJST la structurile sportive de drept privat este privit ca o intruziune din partea institutiei noastre in activitatea structurii private.

- Exista situatii de refuz din partea unor structuri sportive de a pune la dispozitia DJST documente care reflecta activitatea sportiva a structurii respective.

(Legea trebuie sa specifice in ce conditii se fac aceaste verificari, ce anume se verifica si la ce mijloace de actiune avem acces atunci cand se constata nereguli;)

- DJST-urile nu au abilitatea de a analiza tehnico-metodic specialistii din cadrul structurilor sportive dar poate constata daca aceasta documentatie exista sau nu.

Nu exista pargii legale pentru a putea verifica si solicita sanctionarea detinatorilor de baze sportive care schimba destinatia acestora. (Legea trebuie sa specifice in ce conditii se face aceasta verificare si ce cai de actiune exista la constatarea unor nereguli;)DJST Braila

Art. 20 - (1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:

h) indruma din punct de vedere tehnico-metodic si de specialitate si controleaza respectarea dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora de catre asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport si cluburile sportive aflate in raza administrativ-teritoriala respectiva.Evitarea suprapunerii competentelor, dat fiind faptul ca directiile pentru tineret si sport judetene si a Municipiului Bucuresti , ca servicii publice descentralizate, exercita in teritoriu atributiile delegate de autoritatea nationala din domeniul sportuluiCSN Snagov

(1) Direciile pentru sport judeene, respectiv a municipiului Bucureti, au urmtoarele atribuii principale n domeniul sportului:

h) ndrum din punct de vedere tehnico-metodic i de specialitate, structurile sportive din jude;Actiunea de control si supraveghere se realizeaza numai de catre M.T.S. in conditiile Titlului VI din lege, iar directiile de sport si tineret judeene, respectiv a municipiului Bucureti, pot exercita aceste atributii numai prin delegare

DJST Salaj

Din punct de vedere metodic (se scoate tehnico)Nu au competena necesar.FR Orientare

Modificarea literei h) astfel: exercit supravegherea i controlul tuturor structurilor sportive din judet, potrivit prevederilor prezentei legi i regulamentului de aplicare a acesteia.

Supravegherea si controlul asupra tuturor structurilor sportive din judet va asigura o mai eficienta gestionare a tuturor problemelor pe line de sport in judetDJST Buzau

e) completat cu: Colaboreaza cu inspectoratele scolare, unitatile de invatamant si cu institutiile de invatamant superior din domeniul educatiei fizice si sportului pentru organizarea si dezvoltarea sportului scolar si universitar, precum si Federatiile sportive nationale pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a instructorilor sportivi in conformitate cu legislatia in vigoare. In conformitate cu legislatia in vigoare calificarea de instructor sportiv poate fi formata numai de catre furnizorii de formare profesionala, acreditati sau autorizati, in conditiile legii. In acest sens Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor in colaboare cu Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor si Federatiilor sportive nationale a elaborat Standardul Ocupational pentru calificarea de Instructor Sportiv, cod COR 347501CNFPA

Observatie: Comitetul Olimpic si Sportiv RomanINCS

Art.20(1). Direciile pentru sport judeene, respectiv a municipiului Bucureti au urmtoarele atribuii principale n domeniul sportului:

a.) ine evidena structurilor sportive fr personalitate juridic din jude, prin nscrierea acestora n Registrul sportiv. Structurile sportive care au dobndit personalitate juridic, sunt trcute n evidena direciilor judeene pentru sport i tineret din jude, pe baza documenteelor depuse de acetia n vederea exercitrii atribuiilor de supraveghere i control, al activitii desfurate, conform prevederilor prezentei legi.Este necesar aceast completare, deoarece foarte multe structuri sportive de drept privat, dup dobndirea CIS, nu mai colaboreaz cu autoritile administraieie publice locale, iar supravegherea activitii lor este dificil.DJST Harghita

c)Consiliile locale sunt obligate s obin avizul DJST-urilor n scopul utilizrii eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportiv de performan nteritoriu

h) Introducerea n lege msuri concrete pentru penalizarea

neregulilor constatate n urma controalelor,.

i) Trebuie stabilite msuri concrete de sancionare pe care

DJST-urile pot s le ia imediat si n mod direct.Unele consilii locale aloc bani la aciuni sportive care nu sunt cuprinse n calendarul judeean, la structuri sportive care nu au sportivi legitimai, etc.Structurile sportive nu dau importan si nu rspund la solicitrile DJST-urilor pentru ntocmirea planurilor de antrenament, etc.S-au desfiinat multe baze sportive, au fost sesizate organele competente si nu s-aluat nicio msur.DJST IasiCoordonator regional

Art. 20. - (2)Direciile pentru tineret i sport judeene, respectiv a municipiului Bucureti, ndeplinesc i alte atribuii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului i Sportului i prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

Art. 201. - (1)Comitetul Olimpic Romn este o asociaie de interes naional care se organizeaz i funcioneaz n baza statutului propriu, elaborat n conformitate cu prevederile Chartei Olimpice i ale prezentei legi.

Art. 201. - (2)Comitetul Olimpic Romn este persoan juridic de drept privat, de utilitate public, autonom, nonprofit, neguvernamental, apolitic i fr scop lucrativ

Art. 201. - (3)Dobndirea personalitii juridice se face n condiiile legii.

Art. 201. - (4)Comitetul Olimpic Romn deine competena exclusiv pentru reprezentarea rii la Jocurile Olimpice i la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internaional Olimpic sau a asociaiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Romn este unicul deintor pe teritoriul Romniei al drepturilor de folosire a nsemnelor i a tuturor simbolurilor olimpice specificate n statutul propriu, n Charta Olimpic i n alte documente normative ale micrii olimpice.

Art. 201. - (5)Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul Romniei nu pot folosi nsemnele Comitetului International Olimpic, nsemnele si emblema Comitetului Olimpic Romn si alte drepturi de proprietate intelectuala olimpice dect cu acordul Comitetului Olimpic RomnArt.20, alin.5: Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul Romniei nu pot folosi proprietile olimpice nationale si internaionale , definite conform Chartei Olimpice, legislaiei nationale si internaionale, precum si cele nregistrate conform prevederilor legale n vigoare, dect cu acordul Comitetului Olimpic i Sportiv Romn si/sau Comitetului Internaional Olimpic.Necesitatea adaptrii reglementrilor privind protecia proprietilor olimpice raportat la prevederile Chartei Olimpice.

Crearea unui cadru legal naional care s permit protecia mpotriva campaniilor de ambush-marketing i a oricror aciuni de utilizare neautorizat a proprietilor olimpice.COSR

Art. 201. - (6)Comitetul Olimpic Romn organizeaz i coordoneaz activitatea Academiei Olimpice Romne, unitate aflat n subordinea sa, fr personalitate juridic, cu atribuii n dezvoltarea i promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

Art. 202. - (1)Pentru realizarea obiectului su de activitate, Comitetul Olimpic Romn colaboreaz cu instituii guvernamentale i neguvernamentale, asociaii i organizaii de drept public sau privat.

Art. 202. - (2)Comitetul Olimpic Romn susine financiar, pe baz de contracte de finanare, activitatea centrelor naionale de pregtire a juniorilor. Federaiile sportive naionale conduc, organizeaz i coordoneaz activitatea acestor centre. Agenia Naional pentru Sport, Ministerul Educaiei i Cercetrii, autoritile administraiei publice centrale i locale colaboreaz i sprijin activitatea centrelor olimpice naionale de pregtire a juniorilor

Art. 202. - (3)Sursele de finanare ale Comitetului Olimpic Romn pot fi:

a) sume de la bugetul de stat;

b) venituri proprii;

c) alte surse.

Art. 202. - (4)Nivelul alocaiilor bugetare, precum i categoriile de cheltuieli ce urmeaz a fi finanate din acestea se aprob prin legile bugetare anuale.

Art. 202. - (5)Comitetul Olimpic Romn poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru ndeplinirea programelor olimpice

Art. 202. - (6)Comitetul Olimpic Romn poate deine n proprietate, concesiune sau folosin imobile, baze i instalaii sportive de interes naional.

Art. 202. - (7)Aciunile n justiie pentru valorificarea drepturilor de orice natur ale Comitetului Olimpic Romn sunt scutite de tax de timbru.

Art. 202

alienate noi(8) C.O.S.R. propune structura anual a sumelor de la bugetul de stat i repartizeaz bugetul pentru activitatea proprie, a unitilor din subordinea sa i a federaiilor sportive naionale.

(9) C.O.S.R. supravegheaz i controleaz planurile de pregtire ale sportivilor, elaborate i aplicate de federaiile sportive naionale i ndeplinirea obiectivelor de performan la competiiile internaionale oficiale.

(10) C.O.S.R. poate primi n proprietate, prin hotrre de guvern bunuri imobile aparinnd domeniului privat al statului n condiiile legii speciale.AFAN

(8) Comitetul Olimpic si Sportiv Roman propune structuraanuala a sumelor de la bugetul de stat si repartizeaza bugetul pentru activitatea proprie, a unitatilor din subordinea sa si afederatiilor sportive nationale.

(9) Comitetul Olimpic si Sportiv Roman supravegheaza si contrioleaza planurile de pregatire ale sportivilor, elaborate si aplicate de federatiile sportive nationale si indeplinirea obiectivelor de performanta la competitiile internationale oficiale.

(10) Comitetul Olimpic si Sportiv Roman poate primi in proprietate, prin hotarare de guvern bunuri imobile apartinand domeniului privat al statului in conditiile legii speciale.FR Atletism

Art. 21. - (1)n sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:

a) asociaiile sportive;

b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societi comerciale, unitile de nvmnt cu program sau profil sportiv, palatele i cluburile copiilor i elevilor;

c) asociaiile judeene i ale municipiului Bucureti, pe ramuri de sport;

d) ligile profesioniste;

e) federaiile sportive naionale;

f) Automobil Clubul Romn, pentru activitatea de automobilism sportiv i karting sportiv;

g) alte organizaii sportive naionaleEliminarea lit.f din acest alineatConsiderm c se impune eliminarea din art. 21 a prevederilor menionate la lit.f) ntruct meninerea acestor dispoziii legale creeaz confuzii n legtur cu structura sportiv care este abilitat prin lege s gestioneze activitatea de automobilism sportiv i karting la nivel naional.

n acest sens, n momentul de fa, nu se mai impune meninerea dispoziiilor legale prevzute la art.21 alin.1 lit.f, deoarece n Romnia, nc din anul 2005 funcioneaz n mod legal FEDERAIA ROMN DE AUTOMOBILISM SPORTIV (F.R.A.S.), nregistrat n Registrul Federaiilor conform Certificatului de nscriere a Persoanei Juridice fr scop patrimonial nr. 5819 din 3 august 2005, avnd Certificatul de Identitate Sportiv (CIS) nr. 01597 din 12 octombrie 2005 i numrul de identificare din Registrul Sportiv B/C/00002/2005.

Confuzia creata in perioada 2005 2006 a generat litigii in instanta. Relevanta pentru stabilirea unei ierarhii este Decizia 45 /2006 care mentioneaza ca Asociatiei Automobil Clubul Roman nu i se poate conferi atributii de autoritate publica (vezi decizia anexata). Asociatia Automobil Clubul Roman este o organizatie de drept privat fara utilitate publica.

Aratam ca de la infiintarea Federatiei Romane de Automobilism Sportiv, Automobil Clubul Roman nu mai are sportivi legitimati ori structuri sportive afiliate, activitatea sa rezumandu-se la obiectul principal : asistenta rutiera.

n consecin, atta timp ct la nivel naional exist nfiinat o federaie de specialitate, care are atribuiile menionate la art.37 din Legea 69/2000, nu se mai impune meninerea prevederilor art. 21 alin.1 lit.f).

De altfel, n momentul de fa ACR deine CIS ca organizaie sportiv naional, nefiind astfel necesar menionarea n mod expres a ACR.FR Automobilism

Se introduce pct. a) Asociatiile sportive elementare. Se va modifica numerotarea celorlalte structuri.

FR Sportul pentru Toti

Asociatii regionale pe ramuri de sportDatorita numarului in crestere al cluburilor sportive, se doreste transferul atributiilor federatiilor catre asociatii regionale (vezi modelul Frantei la rugby)CSM Baia Mare

Art. 21. - (2)Dreptul la libera asociere, n scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridiceObservatie: Se repeta sub alta forma continutul art. 2.6INCS

Art. 21. - (3)Ministerul Tineretului i Sportului organizeaz, n condiiile stabilite prin prezenta lege, evidena structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecrei structuri nscrise un numr de identificare i Certificatul de identitate sportiv.Observatie: Ar trebui stipulat ca Registrul sportiv este document public si este accesibil tuturor persoanelor fizice si juridice interesate.INCS

Art. 21

Alin noiDe introdus alin. (4) si alin. (5):

(4) Obligativitatea pentru structurile sportive care se infiinteaza de a obtine avizul preliminar al directiilor de sport si tineret judetene si a municipiului Bucuresti, inainte de inceperea derularii procedurii de obtinere a personalitatii juridice

(5) Obligativitatea instantelor de judecata competente de a solicita acest aviz preliminar odata cu depunerea actelor in vederea obtinerii personalitatii juridice.Structurile sportive obtin personalitate juridica in conformitate cu O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, dar nu respecta Legea nr. 69/2000 si HG nr. 884/2001. Acest lucru duce la neacordarea CIS-ului de catre A.N.S.T.. De aici obligatia completarii actului constitutiv si a statutului, respectiv o noua solicitare la instantele de judecata in vederea legalizarii actelor modificate.

DJST Dolj

Art. 22. - (1)n sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaii de drept privat sau instituii de drept public, constituite sau nfiinate, dup caz, n scopul organizrii i administrrii unei activiti sportive i care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de ctre membrii lor i participarea la activitile i competiiile sportive

Art. 22. - (2)Pentru scopurile i n condiiile stabilite prin lege pot funciona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate n subordinea organelor administraiei publice centrale sau locale.

Art. 22

Alin nou" Contributii banesti la activitatea structurilor sportive se pot face si de catre membrii acestora,ca sursa suplimentara de finantare .completarea este utila acelor sporturi individuale(sah,table)etc.acolo unde lipsa fondurilor banesti se resimte cu acuitateFR Table

Art. 23.Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific i de forma juridic, se nscriu n Registrul sportiv. Procedurile de nregistrare i de atribuire a Certificatului de identitate sportiv i a numrului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 24. - (1)Recunoaterea unei structuri sportive, n sensul prezentei legi, se dovedete prin Certificatul de identitate sportiv, eliberat n condiiile prezentei legi.

Art. 24. - (2)Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia dup cum urmeaz:

a) la asociaiile judeene, respectiv a municipiului Bucureti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competiiile oficiale locale;

b) la federaia sportiv naional corespunztoare, constituit potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiiile oficiale naionale sau internaionale

Se completeaza cu: Structurile sportive oficial recunoscute si afiliate beneficieaza de sprijin tehnic, metodic, organizatoric si material din partea administratiei publice locale si a structurilor sportive teritoriale, in special prin inlesnirea accesului la bazele sportive si de agrement. Deoarece recunoasterea de utilitate publica asigura accesul prioritar la resurse financiare atrase de la Administratia publica locala.

FR Sportul pentru Toti

Art. 25. - (1)Asociaiile sportive sunt structuri sportive fr personalitate juridic. Asociaiile sportive fr personalitate juridic se pot constitui ca societi civile particulare, potrivit legislaiei n vigoare. Constituirea unei asociaii sportive fr personalitate juridic d dreptul acesteia la obinerea unui certificat de identitate sportiv, precum i la afilierea la asociaia judeean, pe ramura de sport corespunztoare, n vederea participrii la competiiile sportive oficiale locale.Se inlocuieste Structuri sportive cu Structuri sportive .

Se completeaza: cu Asociatiile sportive elementare sunt structuri asociative fara personalitate juridica, pot functiona independent avand drept scop practicarea activitatilor fizice sportive pentru sanatate, educatie si recreere.

Asociatiile sporticve elementare se constituie si functioneaza pe baza de voluntariat pe criteriul armonizarii nevoilor si preferintelor, pe grupe de varsta, profesii sau pe zone de locuit, cartiere, blocuri, strazi.

Constituirea unei asociatii sportive elementare va da dreptul la obtinerea unui certificat de identitate sportiva eliberat de structurile publice sportive locale.

Pentru a inlesni asocierea catatenilor in vederea practicarii activitatilor fizice sportive in grup, in mod independent.FR Sportul pentru Toti

n loc de:

(2)Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau private, ca unitati fara personalitate juridica.

(3)In cadrul institutiilor publice sau private se poate constitui o singura asociatie sportiva ca unitate fara personalitate juridica.

Propunere:

Asociatii sportive fara personalitate juridica se pot constitui doar in unitati scolareSunt singurele structuri sportive care participa intr-un campionat organizat anual la mai multe discipline sportive. Sunt foarte multe structuri sportive fara personalitate juridica care au CIS si nu desfasoara nici o activitate. Tocmai de aceea consideram necesitatea constituirii de cluburi sportive pentru cei care doresc sa dezvolte o anumita ramura.DJST Bihor

Propunem inlocuirea denumirii de: Structuri sportive cu Structuri sportive .FR Rugby

Art. 25. - (2)Asociaii sportive se pot constitui i n cadrul instituiilor publice sau private, ca uniti fr personalitate juridic.

Art. 25. - (3)n cadrul instituiilor publice sau private se poate constitui o singur asociaie sportiv ca unitate fr personalitate juridic

Art. 26. - (1)Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridic, constituite n condiiile legii.

Art. 26. - (2)Cluburile sportive pot fi:

a) persoane juridice de drept privat, structuri fr scop lucrativ sau societi comerciale sportive pe aciuni;

b) persoane juridice de drept public

Art. nouCompletare cu pct. 3

Cluburile Sportive au obligaia ca n urma obinerii Certificatului de Identitate Sportiv i a autorizaiei de funcionare s depun la sediul DJST Sibiu un dosar complet al structurii sportiveDup obinerea actelor de constituire multe cluburi sportive funcioneaz sau nu fr ca DJST s poat identifica activitatea acestora sportiv i a realiza aciunea de supraveghere i controlDJST Sibiu

Art. 27.Cluburile sportive de drept privat, fr scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, n condiiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.Cluburile sportive de drept privat se vor constitui cu avizul prealabil al ANST

Sunt Cluburi Sportive de drept privat care obin hotrrea judectoreasc din care rezult acordarea personalitii juridice i sunt respinse la Registrul Sportiv Naional n urma constatrii unor nereguli n actele constitutive.

Ex: ramuri de sport din statut care nu sunt oficial recunoscute n RomniaDJST Sibiu

Art. 28. - (1)Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare i de gestionare a bugetului i a patrimoniului, aprobat de adunrile generale ale acestora, n condiiile legii

Art. 28. - (2)Cluburile sportive se supun n fiecare an verificrilor financiare, potrivit legii

Art. 28. - (3)Pentru nstrinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate n scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului i Sportului

Art. 28. - (4)Abrogat prin punctul 15. din Legea nr. 472/2004 ncepnd cu 19.11.2004.

Art. 28. - (5)Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face n condiiile legii.

Art. 28. - (6)Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevzut de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele i regulamentele federaiilor naionale i, dup caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiv

Art. 29. - (1)Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, nfiinate ca instituii publice n subordinea organelor administraiei de stat, i au drept obiect de activitate performana, selecia, pregtirea i participarea la competiii interne i internaionale.

Art. 29. - (2)Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizeaz i funcioneaz dup regulamente proprii, elaborate conform legii.

Art. 30.Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau n folosin gratuit imobilele care deservesc activitatea sportiv, baze i instalaii sportive. Bazele i instalaiile sportive primite spre administrare i folosin sunt considerate patrimoniu sportiv i nu i vor schimba destinaia sportiv fr aprobarea Ministerului Tineretului i Sportului.

Art. 31. - (1)Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociaii fr scop patrimonial sau societi comerciale sportive pe aciuni, care au obinut licena din partea federaiei sportive naionale, emis n conformitate cu statutele i regulamentele federaiilor internaionale pe ramura de sport.

Art. 31. - (2)Cluburile sportive profesioniste se organizeaz numai pentru o singur disciplin sportivCluburile sportive profesioniste se organizeaza pentru una sau mai multe discipline sportive.Importana promovrii prezentei iniiative legislative rezid din faptul c, n momentul de fa, semnalam existena, n ar, a unor cluburi cu caracter polisportiv puternice i de tradiie, cum ar fi: Dinamo, Steaua, Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, cluburi cu multe secii care, prin aplicarea strict a art. 31 alin. 2 din Legea nr. 69/2000, n forma actual, s-ar farmia, prin desprinderea acelor secii care ar dori s dobndeasc statutul de profesionist. Cluburile sportive profesioniste se organizeaz numai pentru o singur disciplin sportiv, ceea ce exclude din start promovarea celorlalte discipline sportive care ar trebui s fie organizate ntr-o entitate profesional care s le reprezinte interesele n relatiile cu statul, mass-media, sponsorii, agenii de promovare, etc. Prin prezenta iniiativ legislativ, Cluburile sportive profesioniste cu caracter polisportiv vor figura ca societi sportive comerciale pe aciuni i crora li se va aplica statutul juridic al societilor comerciale, cu particularitile Legii nr. 69/2000. Altfel spus, Romnia trebuie s ia exemplul altor ri precum Spania, Germania sau Turcia, unde cluburile profesioniste detin, pe lng echipele de fotbal, i echipe de volei, handbal, baschet si au reprezentare i n sporturile individuale (a se vedea paginile de prezentare pentru Bayern Munchen, CF Barcelona si Fenerbahce Istanbul ) . Deasemenea, odata cu trecerea la profesionism, cluburile cu mai multe sectii vor putea sa isi continue activitatea cu sectiile existente in cadrul clubului profesionist.AFAN

Clu bu rile sportive profesion iste

se organizeaza pentru una sau

mai multe discipline sportive."Impiedicarea faramitarii

cluburilor cu traditie din

tara noastra: Dinamo,

Steaua, ,,U" Cluj etc;

Armonizarea sistemului

cu al altor tari din

Europa, unde cluburile

profesioniste detin mai

multe sectii sportive (v.

Bayern Munchen, Real

Madrid, C,F. Barcelona,

Fenerbahce)DJST Cluj

Art. 31. - (3)Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociaii fr scop patrimonial, li se aplic regimul juridic al acestui tip de asociaii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societi sportive comerciale pe aciuni, li se aplic regimul juridic al societilor comerciale, cu particularitile din prezenta lege.

Art. 31. - (4)Abrogat prin punctul 20. din Legea nr. 472/2004 ncepnd cu 19.11.2004.

Art. 32. - (1)Capitalul social iniial al cluburilor sportive profesioniste se constituie n condiiile legii

Art. 32. - (2)Abrogat prin punctul 22. din Legea nr. 472/2004 ncepnd cu 19.11.2004

Art. 32. - (3)Abrogat prin punctul 22. din Legea nr. 472/2004 ncepnd cu 19.11.2004.

Art. 32. - (4)Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Art. 32. - (5)Pot fi acionari ai societilor comerciale sportive pe aciuni persoane fizice i juridice romne, precum i persoane fizice i juridice strine. Participarea persoanelor fizice i juridice strine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depi 49% din totalul aciunilor

Art. 32. - (6)Nici o persoan fizic sau juridic dintre cele menionate la alin. (5) nu poate deine aciuni din capitalul social, n mod simultan, la dou sau mai multe societi comerciale sportive pe aciuni de la aceeai ramur de sport

Art. 32. - (7)Statutul societilor comerciale sportive pe aciuni nu va putea cuprinde nici o alt limitare pentru libera transmitere a aciunilor

Art. 33.nstrinarea bazelor sportive sau a instalaiilor destinate practicrii sportului, aflate n proprietatea societii comerciale sportive pe aciuni, se face n condiiile legii, fr schimbarea destinaiei sportivenstrinarea tuturor bazelor sportive sau a instalaiilor destinate practicrii sportului inscrise ca atare in Registrul bazelor sportive se face n condiiile legii, fr schimbarea destinaiei sportive.Observatie: Formularea e permisiva. (vezi si art.79.1)INCS

Art. 34. - (1)Asociaiile judeene i ale municipiului Bucureti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, avnd drept scop organizarea activitii n ramura de sport respectiv la nivelul judeului sau al municipiului Bucureti, cu respectarea statutelor i regulamentelor federaiilor sportive naionaleArt.34 alin.

(1)Asociaiile judeene i ale municipiului Bucureti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, avnd drept scop organizarea activitii n ramura de sport respectiv la nivelul judeului sau al municipiului Bucureti, funcioneaz cu respectarea statutelor i regulamentelor federaiilor sportive naionale i cu avizul prealabil al federaiei sportive naionale.Prin prisma atribuiilor conferite de Legea 69/2000, federaiile sportive naionale trebuie s avizeze desfurarea tuturor competiiilor sportive la nivel naional sau local, pentru a se asigura astfel un cadru coerent i unitar la nivel naional pentru desfurarea activitilor sportive. Pentru a fi siguri c se respecta statutul i regulamentele unei federaii sportive naionale, se impune avizul prealabil al federaiei sportive naionale la infiintarea asociaiilor judeene sau a municipiului Bucureti cu atat mai mult cu cat Legea 69/2000 prevede o singura asociatie judeteana sau a municipiului Bucureti pe ramura de sport.

FR Automobilism

Pct. (1) Se completeaza: FR Sportul pentru toti

... sunt persoane juridice de drept privat, de utilitte publicaSunt constituite conform Legii 69/2000 obiectivele, atributiile, drepturile si obligatiile acestora decurg din Statutul federatiilor care sunt de utilitate publica; conform acestui atribut, asociatiile ar putea primi in folosinta bunuri pentru dezvoltarea bazei materiale, ar putea primi sume acordate de administratia publica locala pentru finantrea programelor sportiveFR Bob si Sanie

Propunere completare:

In conformitate cu dispozitiile art. 34 alin. (1) din actul normativ sus-mentionat, asociatiile judetele si ale muncipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.Asociatiile Judetene pe ramura de sport sunt structuri sportive cu personalitate juridica, legal constituie si recunoscute oficial, potrivit dispozitiilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu dispozitiile legii, Asociatiile Judetene pe ramura de sport sunt structuri sportive de interes local, persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ, care au drept scop organizarea activitatii sportive judetene, fiind singurele autorizate, in acest sens, in teritoriul lor de competenta.

Obiectivele, atributiile, drepturile si indatoririle Asociatiilor Judetene pe ramua de sport decurg din Statutele si Regulamentele Federatiilor Sportive Nationale, la care Asociatiile Judetene sunt afiliate, precum si din puterea delegata de Federatii. Astfel, in situatia in care Asociatiile Judetene pe ramua de sport ar deveni persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, acestea ar putea primi in folosinta gratuita bunuri care fac parte din domeniul public de interes local, in vederea dezvoltarii bazei materiale sportive, respectiv ar putea beneficia de sume acordate de organele administratiei publice locale, pentru finantarea programelor structurilor sportive de drept privat fara scop lucrativ, de utilitate publica.CS Muscel Campulung

Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand drept scop organizarea activitii n ramura de sport respectivla nivelul judeului sau al municipiului Bucureti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federaiilor sportive naionale.Referitor la motivele acestei propuneri de completare a legii, apreciez c s-ar impune un astfel de demers n condiiile n care:

Asociaiile judeene pe ramura de sport sunt structuri sportive cu personalitate juridic, legal constituite i recunoscute oficial, potrivit dispoziiilor Legii educaiei fizice i sportului nr. 69/2000, cu modificrile i completrile ulterioare. n conformitate cu dispoziiile legii, Asociaiile judeene pe ramura de sport sunt structuri sportive de interes local, persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice i fr scop lucrativ, care au drept scop organizarea activitii sportive judeene, fiind singurele autori