propedeutica - laborator

Propedeutica farmaceutica anul I

Catalin Bulei

Propedeutica= invatamant pregatitor care cuprinde elementele de baza ale unei stiinte. Frmacie= grecescul PHARMACON= remediu, leac. Farmacie galenica- de la Claudius Galenus, medic si farmacist care este considerat parintele farmaciei. Cursul 1- NORME DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOR Masuri special de protectia muncii in laboratorul scolii Organizarea muncii Organizarea si functionarea laboratorului.

Farmacia este unitatea sanitara care asigura asistenta farmaceutica a populatiei, pentru tratamentul ambulatory cat si pentru bolnavii spitalizati. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii.Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri ,pe rafturi ,pe stelaje, se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv. Substantele inflamabile si explozive vor fi depoyitate in spatii spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea precum si etansietatea recipientelor Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipient de sticla etanse, recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lemn, nuiele, plastic;spatial dintre recipient si cadru se va umple cu material absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactive cu materialul absorbant.

Medicamentele prevazute in tabelul VENENA vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam.Dulapul va purta inscriptia VENENA.Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau farmacistul desemnat in acest scop. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul SEPARANDA vor fi pastrate in dulapuri separate purtand inscriptia SEPARANDA. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal asigurate cu cheie.Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate Incaperile vor fi prevazute la usi si ferestre cu gratii metalice. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat. Toxicele care degaja vapori vor fi depozitate si pastrate in incaperi separate, prevazute instalatii de ventilare.

1

Propedeutica farmaceutica anul I -

Catalin Bulei

Toate recipientele care contin toxice , inflamabile si explozibile vor fi etichetate.

Se interzice accesul cu flacara deschisa in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile.Lichidele vor fi incalzite numai pe bie de aburi, utilizandu-se condensatori cu reflux. Pardoselile vor fi pastrate curate pentru a impiedica pericolul alunecarii.

In farmaciile in care se organizeaza garda de noapte se va prevedea o incapere amenajata corespunzator si destinata personalului Curtea depozitelor farmaceutice va fi mentinuta in stare de curatenie ,se interzice ocuparea cailor de acces pentru vehicule si oameni cu orice fel de materiale.Iarna caile de acces vor fi dezapezite si acoperite cu materiane antiderapante. Transportul manipularea si depozitarea materialelor, se vor efectua sub supravegherea unei personae desemnate si instruite in acest scop, in vederea prevenirii accidentelor. In interiorul depozitului, materiile si materialele vor fi transportate cu carucioare actionate manual sau cu transpalete, in functie de greutate cu respectarea normelor de protective a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor precum si a normelor de protectia muncii pentru comrtul cu ridicata si amanuntul. Mobilierul depozitului va fi confectionat din material incombustibile.

Divizarile de substante se vor face in incaperi separate de spatiile de depozitare.Aceste incaperi vor fi dotate cu instalatiile, aparatele si ustensilele necesare efectuarii operatiilor de divizare.La locurile unde se efectueaza divizari de substante corrosive si caustic, vor exista vase cu solutii neutralizante. Manipularea substantelor se va face de catre personal calificat si instruit in acest scop.Fiecare recipient, punga sau pachet depozitate vor fi etichetate. Spatiile de receptive si expeditie vor avea incaperi separate de lucru.Se interzice pastrarea si uscarea pe conducte de aburi, gaz, calorifer a imbracamintei si a altor material imbibate cu produse inflamabile sau care prezinta pericol de autoaprindere. Usile spatiilor de lucru vor fi astfel construite incat sa se deschida spre exterior.

In cazul unor operatii ca divizari, pulverizari, la care se disperseaza pulberi in atmosfera de lucru, se vor folosi utilaje acoperite.Pentru impiedicarea pericolului de cadere de lainaltime se vor prevedea scri si platform asigurate cu balustrade. Laboratorul scolii se compune din:

2


Catalin Bulei

Mese de lucru, aparatura de laborator, sticlarie de laborator, aparate si ustensile folosite in farmacii ,dulapuri suspendate, surse de apa, gaz metan si lumina electrica.La terminarea programului, atentie la gaz, apa, lumina, si geamuri.Curatenie si ordine la locul de munca.

Aparatura si sticlarie de laborator

Vase de sticla necalibrata sticlarie gradata, aparate si ustensile folosite in farmacie; 1. Vase de sticla necalibrate Pahare de laborator berzelius, Erly Mayer; Palnii de separare; Baloane cu fund plat; Eprubete, sticle farmaceutice Palnii, pipete.

2. Sticlarie gradata Mensuri, cilindrii gradati, baloane gradate (cotate, jojate) Biurete, pisete, pipete.

3. Ustensile folosite in farmacie 3

Propedeutica farmaceutica anul I Mojar + pistil Patentule de portelan sau emailate Creuzete de sticla sau portelan

Catalin Bulei

Lingurite farmaceutice duble sau simple Trepied, sita de azbest Suporturi pentru filtrare, bec teclu, bec bunzen.

4. Aparate Distilator, centrifuga, balante farmaceutice, exsicator, baie de apa, baie de nisip, etuva, dulapuri uscatoare.

Operatia de masurare a lichidelor se face cu ajutorul unor vase gradate, care au puncte de reper determinate, corespunzand fiecare unui anumit volum. Mensurile sunt confectionate din portelan, tabla smaltuita si mai rar din sticla. Ele au forma cilindrica sau trunchi de con si sunt marcate in interior de jos in sus, mai des intrebuintate sunt mensurile din tabla. Sunt recomandate numai in cazurile cand se lucreaza cu cantitati mari de lichid, pentru ca masurarea lor nu este destul de precisa. Cilindrii gradati sunt fabricati din sticla, avand forma de cilindrii cu diametrul mic fata de inaltime. Se folosesc cilindrii de 10,50,100,250,1000,2000ml. Cilindrii gradati cu dop de sticla se deosebesc fata de cilindrii obisnuiti prin faptul ca partea superioara este ingustata si formeaza un gat care este astupat cu un dop de sticla. Se folosesc in operatiile in care lichidele masurate trebuie agitate. Baloane gradate (cotate, jojate) sunt fabricate din sticla avand un gat lung si ingust pe care se afla un semn care marcheaza capacitatea exacta a balonului. Baloanele cotate permit o masurare exacta a volumelor de lichid. Se folosesc baloane de 50, 100, 250, 500, 1000, 2000ml. Pipetele se folosesc la masurarea volumelor mici de lichid ,pot fi de doua feluri, pipete cu bula sau pipete biurete. Pot fi cu scurgere totala sau cu scurgere limitata. Se folosesc pipete de 1, 2, 5, 10, 25, 50ml Biuretele sunt tuburi de sticla gradate terminate cu un robinet sau un alt dispozitiv de scurgere reglabila, prevazute sau nu cu o dunga colorata dealungul tubului, opusa gradatiilor. Biuretele si pipetele permit masurarea volumetrica in ml a medicamentelor lichide. Capaitatea biuretelor farmaceutice este de 10, 25, 50, 100, 200ml. Alegerea unei biurete de o anumita marime depinde de volumul de lichid care urmeaza a fi determinat. Punctul 0 al biuretelor si pipetelor farmaceutice este plasat la baza langa robinet, spre deosebire de celelalte biurete al caror punct 0 se afla la partea superioara. Lichidul este introdus pana 4


Catalin Bulei

in dreptul diviziunii corespunzatoare volumului care se determina si dupa aceea este evacuat pana la golirea completa a biuretei. Toate vasele de masurat trebuie bine curatate inainte de folosire. Pot fi spalate cu apa calda si sapun, acetona, alcool, eter, dupa care se spala din nou cu apa. Un mijloc de verificare al acestei operatii este clatirea vasului respectiv cu apa, cand peretii trebuie sa se umecteze uniform. Exsicatoarele sunt recipiente cu pereti grosi de stiucla care pot fi acoperite etans cu un capac si care servesc la uscarea unor substante farmaceutice. Unele exsicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat. Compartimentul inferior, serveste pentru introducerea unor substante higroscopice care fixeaza umiditatea ex; clorura de calciu calcinata, oxid de calciu, acid sulfuric concentrat, silicagel. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici. In farmacie si in laborator se folosesc pentru pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Etuvele cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. Etuvele au dimensiuni variabile si forme diferite. Incalzirea se poate face cu gaz sau electric, la temperaturi de la 40 - 250C. Sunt confectionate din metal si au peretii dublii. Uneori sunt prevazute cu termoregulator care regleaza si mentin constanta temperatura. Etuvele de uscare cu vid sunt de forma paralepipedica si sunt prevazute cu usi etanse cu garnituri de cauciuc, cu geam pentru a supraveghea uscarea. In aceste etuve se poate realiza un vid cu ajutorul unor pompe de vid puternice. Temperatura se urmareste prin ochiul fixat la usa, observand un termometru introdus in material, iar presiunea este data de un manometru. Dulapul uscator functioneaza in mod asemanator cu etuvele, cu deosebirea ca aerul este silit sa parcurga un drum mai lung deasupra materialului, care este asezat pe tavi sau pe site in mai multe etaje. FARMACIA

Are ca obiect de activitate asigurarea existentei cu medicamente. Farmaciile functioneaza ca: a) Farmacii de circuit deschis (publice) care asigura existenta cu medicamente a populatiei, a unitatilor sanitare fara farmacii, precum si a unor institutii si organizatii care au actiuni cu caracter sanitar. b) Farmacii cu circuit inchis cu laboratoare de produse sterile care asigura asistenta cu medicamente in unitati sanitare. In afara farmaciilor mai avem: tehno-farmuri, tehnico medicale(T.M.), depozite de medicamente si tehnico medicale, laboratoare de control al medicamentului de cercetare si laboratoare de microproductie (galenice sau intreprinderi de industrie farmaceutica) Organizarea spatiului farmaciei si dotarea cu mobilier si utilaje se face astfel incat sa asigure desfasurarea rationala a procesului de munca, tinandu-se seama de destinatia fiecarei incaperi, de modul de comunicare intre ele precum si de conditiile impuse de specificul activitatii.

5


Catalin Bulei

Spatiul farmaciilor cu circuit inchis va fi astfel organizat incat sa cuprinda obligatoriu incaperile destinate exclusiv prepararii si sterilizarii medicamentelor injectabile precum si a apei distilate. Conditiile de spatiu si dotare sunt cele stabilite de Ministerul Sanatatii. Medicamentele se aranjeaza in ordine alfabetica, grupate pe forme farmaceutice si in raport cu calea de administrare, separat pentru uz intern si separat pentru uz extern. Inscriptiile aplicate pe recipientele caontinand medicamente vor avea: Litere negre pe fond alb pentru medicamente anodine; Litere albe pe fond negru pentru medicamentele toxice si stupefiante ( VENENA) Litere rosii pe fond alb pentru medicamentele cu actiuni puternic active (SEPARANDA)

Programul de functionare al farmaciilor, se stabileste avandu-se in vedere ca accesibilitatea la asistenta cu medicamente sa fie asigurata in conditii corespunzatoare. 1. Organizarea activitatii in farmacia de spital (circuit inchis) Asistentul de farmacie are urmatoarele sarcini: Elibereaza medicamente conform condicilor de aparate pentru fiecare bolnav- medicatie pt o zi. Elibereaza materiale sanitare, ceaiuri medicinale, tifon, vata, fei, unguente pentru fiecare sectie din spital; Participa efectiv la tehnologia prepararii produselor medicamentoase sterile; Intretine aparatura de distilare si sterilizare si supravegheaza aparatele de sterilizarea si distilarea apei; Elaboreaza lucrari scriptice de gestiune tehnico administrative, raspunde de corecta executare sau lucreaza pe calculator; Participa alaturi de intreg colectivul la receptia produselor primite in baza comenzii, urmarind termenul de valabilitate si integritate a ambalajului. Executa operatii de cantarire, masurare, numarare, ambalare, etichetare pentru diviziuni de preparate galenice, substante chimice, plante medicinale, elaborari.

2. Organizarea activitatii in farmaciile cu circuit inchis Efectueaza eliberari de medicamente, materiale sanitare la cerere sau pe baza de retete incasand contravaloarea lor, avand in vedere bonurile de casa. Executa divizarea de produse conditionate, preparate galenice, substante chimice, elaborari. Participa la tehnologia prepararii, alaturi de farmacist, a unei retete magistrale sau elaborari dupa farmacopeea romana editia a X a. 6


Catalin Bulei

Supravegheaza operatia de distilare a apei sau fierberea unor decocturi, executa operatii de filtrare Participa alaturi de colectiv la receptia medicamentelor si materialeleor primite in baza comenzilor. Efectueaza operatii de cantarire, masurare, numarare, etichetare, ambalare, pentru diviziuni de preparate galenice elaborate, substante chimice.

3. Organizarea activitatii in puncte farmaceutice tehnofarm, tehnico medicale, drogherii Organizeaza spatiul de munca si dotarea cu mobilier si utilaj necesar pentru o buna conservare a produselor farmaceutice. Raspunde de buna aprovizionare cu o gama cat mai larga de produse farmaceutice. Receptioneaza produsele farmaceutice, calitativ si cantitativ conform actelor legale in urma comenzii facute si asigura depozitarea lor. Elibereaza produse farmaceutice cu exceptia TOXICE, tehnico sanitare la cerere sau contra cost. Gestioneaza direct unitatea respectand programul de functionare, efectuand corect lucrarile de gestiune si evidenta scriptica. Aplica respectarea masurilor de protectia muncii si PCI tinand legatura cu personalul medical din teritoriu. Efectueaza prim ajutor in caz de mici accidente sau solicita ajutor unitatilor spitalicesti sau politie in cazuri grave.

4. Organizarea activitatii in depozite de medicamente si tehnico- medicale. Participa la receptia, depozitarea, conservarea, manipularea si eliberarea comenzilor Indeplineste functia de sef de sectie(raion: tablete, fiole, seruri.) Raspunde din punct de vedere cantitativ si calitativ de gestiunea produselor din sectie. Primeste si executa dispozitiile de livrare, tinand evidenta miscarii produselor din gestiune la zi. Sesizeaza ierarhic cand un sortiment este pe cale de epuizare fata de stocul normal. Colecteaza produsele medicamentoase, pe baza notelor de comanda pentru control, ambalare si expeditie

5. Activitatea in laboratoare de control al medicamentelor de cercetare

7


Catalin Bulei

Prepara impreuna cu analistul, reactivii necesari laboratorului si retelei de control analitic. Raspunde de intretinerea aparaturii si ustensilelor de laborator, efectuand lucrari preliminare analizate. Prepara medii de cultura pentru controlul biologic al medicamentului in laboratorul de cerecetare Gestioneaza reactivi, substante chimice, plante medicinale, materiale, utilaje si materii prime.

6. Organizarea activitatii in laboratoare de microproductie (galenice) sau in inteprinderi din industria farmaceutica Gestioneaza substante chimice farmaceutice, plante medicinale, materii prime, utilaje si aparatura de productie Participa la procesele tehnologice de preparare a medicamentelor sub directa indrumare a farmacistului si a chimistului. Gestioneaza produsele finite pana la livrarea lor si indeplineste orice sarcina pe cale ierarhica. Respecta cu strictete instructiunile PCI si de protectia muncii la fiecare loc de munca.

Sarcinile asistentului de farmacie

Organizeaza spatiul de munca si de activitate, necesar distribuirii medicamentelor si materialelor sanitare. Asigura aprovizionarea, receptia, depozitarea si pastrarea medicamentelor si a produselor farmaceutice Elibereaza medicamente si produse galenice, conform prescriptiilor medicale; Verifica termenul de valabilitate al medicamentelor si produselor farmaceutice si previne degradarea lor. Participa impreuna cu farmacistul la prepararea produselor galenice. Respecta reglementarile in vigoare, privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor nosocomiale (infectii intra spitalicesti) Respecta secretul profesional

8


Catalin Bulei

Utilizeaza si pastreaza in bune conditii echipamentul si intrumentarul din dotare, supravegheaza colectarea materialelor s instrumentarului de unica folosinta utilizat si se asigura de depozitarea in vederea distrugerii. Se ocupa de actualizarea cunostintelor prin studiu individual sau alte forme de educare. Participa la procesul de formare al viitorilor asistenti de farmacie. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. Participa la activitatea de cercetare Ofera informatii asupra efectelor si reactiilor adverse ale medicamentelor eliberate. Recomanda modul de administrare al medicamentelor eliberate conform retetei. Respecta regulile de ordine interioara. Operatii farmaceutice generale si particulare (speciale) Procesele tehnologice de transformare a substantelor farmaceutice in forme farmaceutice care usureaza administrarea se fac prin intermediul unor operatii farmaceutice. Principalele operatii farmaceutice pot fi grupate in operatii de natura mecanica, fizice si operatii fizice care necesita prezenta lichidelor. 1. Operatii de natura mecanica, intereseaza doua aspecte: separarea si divizarea. Separarea solidelor de solide si separarea solidelor de lichide, intereseaza in cel mai inalt grad practica farmaceutica. La separarea solidelor se foloseste operatia de cernere. Separarea pulberilor insolubile de lichide se face prin decantare, strecurare, centrifugare, filtrare, clorificare. Divizarea solidelor se realizeaza prin operatiile de taiere, concasare, pulverizare, macinare, iar cea a lichidelor prin atomizare. 2. Operatii de natura fizica. Sunt utilizate in diferite faze ale procesului tehnologic: racirea, evaporarea, uscarea, distilarea, cristalizarea. Operatiile fizice la care intervin si lichide mai des intalnite sunt: dizolvarea, extractia. Operatii farmaceutice speciale Unele operatii folosite au un caracter specific farmaceutic, legat de prepararea unor anumite forme cum sunt: modelarea pilulelor sau a supozitoarelor, tehnica comprimarii aplicata la obtinerea tabletelor, drajeurilor. Executarea acestor operatii cere finete, acuratete, precizie si rigoare.

9


Catalin Bulei

LITERATURA FARMACEUTICA

Publicatii, manuale, periodice de specialitate. Notiuni generale despre medicament Exercitii de manuire a farmacopeei romane editia aX a si suplimente; Tabelele VNENENA SI SEPARANDA.

Literatura de specialitate cuprinde informatii care sunt rezultatele cercetarilor in domeniul stiintelor farmaceutice. In tara noastra apar doua periodice: revista Farmacia, un organ al societatii stiintelor medicale sectia farmacie cu aparitii lunare si Practica Farmaceutica, publicatie periodica editata sub redactia Directiei Farmaceutice si a Aparaturii Medicale din Ministerul Sanatatii. Farmacopeele -sunt lucrari care cuprind exigentele de calitate ale medicamentelor, norme generale de preparare a formelor farmaceutice, precu si metode generale de analiza si control. Prevederile farmacopeelor au un caracter obligatoriu pentru toate unitatile care produc sau elibereaza medicamente. Aproape toate statele moderne au farmacopeei proprii care sunt renoite la anumite intervale. Dupa un timp de la aparitia unei asemenea lucrari, unele medicamente incep sa fie scoase din uz, apar 10


Catalin Bulei

medicamente noi mai eficace, iar metodele de analiza si control se perfectioneaza. Farmacopeele si-au capatat denumirea de la cuvintele grecesti PHARMACOM= remediu si POISE = fac, denumite si codexuri, deoarece sunt considerate ca legi pentru domeniul meicamentelor si au o valoare deosebita pentru activitatea farmaceutica. In tara noastra este in vigoare Farmacopeea a X a care a aparut in anul 1993 si are doua suplimente. Primul supliment a aparut in anul 2001 iar al doilea in anul 2006. Prima Farmacopee romaneasca a aparut in anul 1862 sub domnia lui A.I. Cuza. Prima parte cuprinde 299 de medicamente de origine minerala, vegetala si animala. Partea a doua contine 547 de preparate farmaceutice , iar partea a treia contine numeroase tabele si date referitoare la chimia analitica, fizica, sisteme de greutati. Editia a II a apare in anul 1874 si este pusa in aplicare la 1874. Ca noutate a fost introdus sistemul zecimal pentru masuri si greutati. Toate medicamentele simple si compuse sunt descrise in ordine alfabetica , iar la sfarsit urmeaza un numar de 13 tabele. Editia a III a apare in anul 1892. Lucrarea introduce o serie de medicamente noi, iar pentru fiecare corp chimic se da formula exacta si greutatea moleculara. In anul 1915 apare editia atreia speciala elaborata sub ingrijirea Comitetului farmacistilor di Romania . Editia a IV a apare in anul 1926, are capitole speciale, unde sunt descrise din punct de vedee general, forme medicamentoase: decotii, extracte, infuzii, pilule, siropuri, tincturi,unguente. Editia a V a apare in anul 1942. Editia a VI a apare in anul 1948 unde apar ca produse noi, sulfamide, penicilina, uleiul de floarea soarelui. Editia aVII a apare in anul 1956 si a intrat in vigoare in anul 1957. Editia a VIII a a aparut in anul 1965 si a fost urmata de editarea a 3 suplimente in 1968, 1970, 1972. Pentru prima data s-a oficializat substanta de referinta pastrate de Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului si Cercetarii Farmaceutice I.C.S.M.C.F. Pentru masurarea lichidelor s-a renuntat la sistemul volumetric, introducandu-se cantarirea ca metoda generala. Editia a IX a a aparut in anul 1976 si a intrat in vigoare in anul 1977. Lucrarea cuprinde monografii ale substantelor chimice organice si anorganice, ale preparatelor oficinale, ale produselor vegetale si animale, metode generale de analiza, tabele de reactiv, solutii titrate, indicatori. Editia a X a a aparut in anul 1993 cu doua suplimente in 2001 si 2006. Lucrarea cuprinde 3 parti: 1. Substantele chimice, substantele medicamentoase, sunt descrise in monografii care poarta un titlu principal in limba latina si denumirea in lb. Romana ca titlu secundar. La substantele organice se foloseste denumirea comuna internationala D.C.I. indicata de listele cu denumiri comune internationale pentru substantele farmaceutice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. La produsele vegetale este trecuta denumirea plantei si apoi partea de drog. Urmeaza un paragraf denumit proprietati la care se face descrierea substantelor in ceea ce priveste aspectul, mirosul si gustul. La constantele fizice si chimice sunt 11


Catalin Bulei

date importante necesare pentru analiza medicamentelor. Mai gasim in acest capitol, conditii de puritate, reactii de identificare, determinarea ph-ului si determinarea cantitativa. 2. Preparate farmaceutice Formele farmaceutice sunt inscrise alfabetic, cu denumiri in lb latina ,romana si sinonme, dupa care la unele din ele se precizeaza concentratia in substanta activa. La preparatele galenice care provin din droguri vegetale, numele preparatului precede pe cel al drogului sau al substantei prelucrate. Urmeaza capitolul prepararea care prevede mai intai formula care cuprinde enumerarea in lb latina a componentelor si cantitatile indicate in grame.Urmeaza un paragraf care se refera la proprietati (gust, aspect, miros) conditii de puritate. 3. Produsele de origine vegetala. Sunt intitulate tot cu o denumire in lb. Latina, urmata de cea in lb. Romana. Dupa titlu se mentioneaza o definire a produsului care precizeaza partile de planta, modul de uscare, gradul de maruntire. Mai urmeaza un capitol intitulat descrieri, in care apar proprietati si caractere macroscopice si microscopice. Urmeaza paragrafe referitoare la conditiile de puritate, metode generale de analiza si reactivi si alte materiale necesare pentru lucru. Ultima parte este rezervata unor tabele alcoolmetrice, dozele maxime, nr de picaturi pe gram pentru unele medicamente lichide, VENENA si SEPARANDA

MEDICAMENTE

Pentru prevenirea si tratamentul bolilor medicina se foloseste de numeroase metode, dar medicamentul ramane o metoda universala importanta si larg raspandita. Conform indicatiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii medicamentele sunt substante simple sau asocieri de substante, sau produse complexe capabile de a produce un efect terapeutic, prezentate intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav sau sa-i fie administrata ca atare. Medicamentul se administreaza pentru a vindeca sau a preveni o stare patologica la om sau la animal. In afara de notiunile de medicament se mai folosesc in acest scop pentru definirea produselor obtinute in farmacie sau in industrie si alte denumiri ca: Preparat sau forma galenica; Preparat sau forma medicamentoasa Preparat sau formula farmaceutica Produs farmaceutic.

12


Catalin Bulei

In notiunea de forme farmaceutice se includ si unele preparate care obisnuit, nu se elibereaza si nu se administreaza ca atare. Asa sunt tincturile si extractele care se administreaza asociate cu alte componente.

Clasificarea medicamentelor Medicamentele sau formele farmaceutice se pot clasifica dupa diferite criterii si anume: 1. Dupa modul de formulare; 2. Dupa conceptia terapeutica; 3. Dupa modul de intrebuintare; 4. Dupa sistemul de dispersie. 1. Dupa modul de formulare medicamentele pot fi: a) Medicamente oficinale. Sunt preparate care au formula si modul de preparare prevazute in farmacopee. Medicamentele se folosesc ca atare sau asociate cu alte substante in formule complexe, prescrise de medic. Sunt considerate oficinale, preparatele prevazute in farmacopeea a X a, spirtul camforat, solutia alcoolica de iod iodurat, apa de plumb, unguent cu oxid de zinc. b) Medicamente magistrale. Sunt preparate complexe a caror formula este conceputa de medic. Acestea se efectueaza in farmacii pe baza prescriptiilor medicale. c) Specialitatile farmaceutice (industriale) Formeaza o categorie de medicamente fabricate in industria de medicamente si care sunt livrate farmaciilor direct sub forma care se elibereaza bolnavilor. Ex: aspirina algocalmin, paracetamol etc. In farmacii si spitale in afara acestor specialitati realizate de industria romaneasca se gasesc si o serie de speialitati importate. Gama de specialitati autorizate sa circule in tara noastra, este cuprinsa in lucrarea Produse farmaceutice folosite in practica medicala aparuta in anul 1976. In fiecare an Ministerul | Sanatatii revizuieste nomenclatorul de medicamente , elimina unele produse depasite si introduce altele noi. 2. Dupa conceptia terapeutica medicamentele pot fi alopate sau homeopate. Conceptia acestei medicatii considera ca substanta prin proprietatile, concentratia si modul ei de administrare, actioneaza asupra maladiei in mod antagonic neutralizandu-i efectele ca un antidot. Medicamentele trebuie sa suprime cauza bolii si efectul acesteia va disparea. Medicamentele homeopate . Sunt administrari de substante in doze extrem de mici (homeopate) la om sanatos provoaca simptome asemanatoare cu ale unei anumite maladii, aceeasi substanta administrata unui om care sufera de maladia respectiva produce vindecarea. De ex. Un medicament provoaca la un om sanatos o stare febrila, acelasi medicament administrat unui om care are stare febrila identica duce la vindecare. Cea mai importanta caracteristica a medicamentelor homeopate este ca ele se administreaza in cantitati extrem de mici sub forma de dilutii facute mai ales cu alcool sau lactoza. 13


Catalin Bulei

3. Dupa modul de intebuintare medicamentele se impart in medicamente de uz intern si extern. Medicamentele pentru uz intern sunt acelea care se administreaza pe cale bucala (solutii, comprimate, pulberi), in farmacie sunt etichetate cu ETICHETA ALBASTRA pe care este scrisa mentiunea intern. Medicamentele pentru uz extern sunt acelea care se aplica pe piele sau pe mucoase (unguente, colire, spalaturi) si sunt etichetate cu ETICHETA ROSIE pe care este scris extern. Acest criteriu de clasificare al medicamentelor este de mare importanta pentru ca atrage atentia farmacistului cat si bolnavului asupra caii de administrare. 4. Dupa modul de dispersie. Este criteriul cel mai adecvat specificului tehnicii farmaceutice, deoarece obiectul principal este asigurarea dispersiei omogene a substantei active intr-un sistem. Toate formele farmaceutice formate din doua sau mai multe componente sunt sisteme disperse. Dispersiile moleculare sunt constituite din solutii obtinute prin dizolvarea substantelor medicamentoase in apa, alcool, ulei. Solutii obtinute prin extractie care se impart in: 1. Solutii extractive apoase (macerate, infuzii si decocturi) 2. Solutii extractive alcoolice (tincturi si extracte) Dispersiile coloidale sunt solutii de gume, macromolecule naturale de sinteza sau de semisinteza. Dispersiile mecanice sunt dispersii eterogene care pot fi lichide (emulsii si suspensii), moi (unguente si supozitoare) si solide (pulberi, comprimate) La obtinerea formelor medicamentoase se folosesc substante medicamentoase si substante inerte terapeutic, denumite substante ajutatoare (auxiliare), sau adjuvanti. Tabelul SEPARANDA cuprinde urmatoarele medicamente si substante farmaceutice: ciclobarbital, cloramina B, cofeina, diazepam,furosenut, iodul, litiu, nifedipina, nitrozepam, papaverina, paracetamol, fenobarbital, prednison, sparteina, nelfat, clorura de zinc, sulfat de zinc. Tabelul VENENA cuprinde medicamente si substante farmaceutice precum: acenocumarol, atropinanelfat, cocaina hidroactiva, codeina fosfat, digoxin, ergomet, morfina hidroclorica, opium, pilocarpina hidroclorica, tinctura anti colerina, tinctura de opium.

DOZE FARMACEUTICE

-Ambalajul in farmacie; -Exercitii de confectionare,de manuire, de umplere si inchidere a cpsulelor de hartie si a pungilor farmaceutice; 14


Catalin Bulei

-Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor; Doze farmaceutice. Cantitatea de medicament care se administreaza pentru a se obtine un anumit efect farmacologic sau toxic, poarta denumirea de doza (latina dosis = doza). Posologia este partea de formulare care se ocupa cu determinarea dozelor sau a cantitatilor de medicament administrate pentru a se obtine efectul terapeutic dorit. O cantitate prea mica de medicament poate fi ineficace, in timp ce o cantitate prea mare poate duce la tulburari nedorite ale organismului (doza toxica) sau poate provoca moartea (doza letala). 1.Doza terapeutica uzuala. Acestea sunt cantitatile de substante medicamentoase care produc un efect terapeutic cunoscut. Daca nu se specifica altfel, dozele uzuale, se refera la calea orala . Cifrele care reprezinta dozele uzuale sunt orientative, servind numai ca ghid pentru medic si pot varia in functie de bolnav. Dozele uzuale sunt date pentru o singura administrare sau pentru 24 h.Precizarea dozei zilnice, si a intervalului de administrare reprezinta elemente pretioase. 2.Doze maxime prin doze maxime pentru o data sau pentru 24h, se inteleg cantitatile maxime de substante medicamentoase, care pot fi prescrise de medic in scop terapeutic. Dozele maxime indicate in tabel, nu pot fi depasite de farmacist, decat in cazuri speciale preczate de medic prin mentiunea SICVOLO cand responsabilitatea administrarii revine medicului. Cand prin depasirea dozei maxime viata bolnavului ar fi periclitata chiar daca prescriptia poarta mentiunea SICVOLO medicamentul nu va fi preparat decat dupa reconfirmarea cantitatii de catre medic. Dozele maxime indicate in tabel, sunt valabile pentru adulti in varsta de 18-60 ani, fara insuficienta renala sau hepatica. Dozele maxime pentru copii depind de sensibilitatea, varsta, greutatea si suprafata corporala a copilului. Orientativ se pot utiliza pentru copii peste 2 ani, dozele maxime calculate dupa una din formulele de mai jos:

in care, A = varsta copilului in ani; D = doza maxima pentru adult; F = factor de corectie in functie de greutate; G = greutatea copilului in kg. F = 2 pentru greutate intre 10-16kg F = 1,5 pentru greutate sub 36kg 15

Propedeutica farmaceutica anul I F = 1,25 pentru greutate sub 56kg F = 0,75 pentru grutate peste 60kg

Catalin Bulei

Aceste formule nu se aplica la noi nascuti si sugari, in aceste cazuri dozele maxime pentru fiecare medicament sunt indicate in tabele speciale. Cantitatile de substante puternic toxice trebuie prescrise atat in cifre cat si in litere. In prescriptiile care contin aceste substante trebuie sa fie precizat modul de administrare care sa permita calculul dozelor maxime conform FR X. Suprafata corporala S.C permite calcularea mai corecta a dozelor pediatrice, intrucat multe fnomene fizice sunt mai strans corelate cu SC. SC medie la un om de 70 kg este de cca 1,8 m. Pentru a calcula doza pentru un copil, se poate folosi formula:

Doza aproximativa pentru un bolnav SC = Suprafata corporala este data intr-un tabel.

x doza pentru adulti.

3.Doza de atac este cantitatea de medicamente cu care este indicat sa se inceapa tratamentul pentru a realiza o concentratie activa, respectiv sa apara efecte favorabile in scurt timp, ceea ce se impune in starile de urgenta. 4.Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat al unei afectiuni cronice si corespunde cantitatii de medicamene folosite zilnic de organism si realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac. SUBSTANTE TOXICE SI PUTERNIC ACTIVE

Unele substante au o actiune farmaco-dinamica energetica, ele putand provoca vatamari mai mult sau mai putin grave ale organismului.Aceste substante au fost denumite substante toxice. Stupefiante O atentie deosebita trebuie acordata la prescrierea si eliberarea stupefiantelor care nu numai ca sunt medicamente energice dar duc cu timpul la obisnuinta, producand asa numitele toxicomanii.Toxicomania provoaca efecte grave asupra individului si constituie o plaga sociala care a impus luarea unor masuri pe plan international. Produsele si substantele stupefiante, desi sunt toxice ,datorita proprietatilor puternic analgezice sau anestezice, sunt utile in anumite doze, in tratamentul unor boli care nu pot fi influientate de alta medicatie.Farmaciile pot elibera bolnavilor tratati ambulatoriu produse si substante stupefiante prescrise de medici pe formulare speciale, numerotate si vizate cu timbru sec, indicatiile stabilite de instructiunile pentru executarea prevederilor legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante.La prescrierea stupefiantelor, medicul este obligat sa posede un formular special, pe care il completeaza cu cerneala, citet si medicamentele vor fi trecute cu denumirea completa , iar cantitatile in cifre si litere. Eliberarea medicamentelor stupefiante pentru bolnavii spitalizati se face pe baza inscrierii in condicele de prescrieri medicale sau in condicele de aparat in 4 exemplare destinate exclusiv acestui scop.

16


Catalin Bulei

Unitatile farmaceutice de toate categoriile vor pastra produsele si substantele stupefiante in dulapuri cu usi oarbe , inchise cu cheie, prevazute cu eticheta, purtand semnul cap de mort si inscriptia VENENUM. Intregul colectiv intr-o unitate, raspunde de circulatia acestora. Cheile dulapurilor in care se pastreaza produsele si substantele stupefiante vor fi pastrate de catre farmacistul delegat i acest scop. Manipularea stupefiantelor in farmacii se face nmai de catre farmacisti, cu ustensile destinate numai acestui scop, care se vor pastra sub cheie si se vor spala separat de celelalte ustensile (art. 78, 79 din instructiunile de aplicare a legii stupefiantelor).

AMBALAJUL IN FARMACIE

Ambalarea si ambalajul, constituie un ansamblu de tehnici si materiale care permit sa se protejeze un produs contra modificarilor posibile pana la utilizarea finala. Orice preparat farmaceutic, trebuie sa fie conditionat intr-un recipient sau ambalaj care sa ii asigure garantia conservarii. Materialele de conservare trebuie sa fie inerte, sa nu cedeze substante continutului si sa nu reactioneze cu substantele medicamentoase. 1.Sticla ramane materialul cel mai folosit pentru recipientele in care se introduc medicamente. Sticla folosita pentru medicamente, poate fi de 3 categorii: a) sticla de borosilicat, reprezinta calitatea cea mai buna si se preteaza la fabricarea flacoanelor pentru perfuzii si a fiolelor. Din aceasta categorie, fac parte sticla iena, fiolax, care este insemnata printr-o banda longitudinal galbena iena, duran, pirex. b) sticla din clasa hidrolitica 2, se preteaza pentru solutii mai putin sensibile (iena therm) , insemnata cu o banda longitudinala neagra. c) sticla din clasa hidrolitica 3, este de calitate inferioara si se recomanda pentru conditionarea pulberilor. O atentie deosebita se acorda calitatii sticlei din care se fabrica fiolele si flacoanele pentru medicamentele injectabile. d)sticla siliconata. Aplicarea siliconilor pe suprafata sticlei, face ca materialul sa devina inert, iar apa si solutiile apoase sa nu adere dloc de suprafata. Un astfel de material se foloseste la flacoanele in care se introduc pulberi de antibiotice. 2.Materiale plastice reprezinta o grupa mare de polimeri inalti. Avantajele maselor plastice sunt greutatea redusa, rezistenta mecanica, indiferenta chimica si costul convenabil. Polietilena este un material usor, rezistent, stabil fata de actiunea apei si se utilizeaza la fabricarea pungilor pentru plasma sau perfuzii.Este un material rezistent, stabil la incalzire si serveste la confectionarea unor recipiente care se pot steriliza.

17


Catalin Bulei

Cloura de polivinil este un material rigid si serveste ca material pentru confectionarea unor flacoane, cutii si folii. 3.Pungi si capsule de hartie. Capsulele de hartie constituie un ambalaj pentru pulberile divizate care reprezinta doze individuale pana la consumarea medicamentelor. Pentru ambalarea pulberilor divizate in gerutate de cateva centigrame pana la cateva grame, se intrebuinteaza capsulele, iar pentru cantitati mai mari, se intrebinteaza pungile de hartie sau cutiile de carton. Hartia de buna calitate, constituita aproape in totalitate din celuloza, este indiferenta din punct de vedere chimic fata de majoritatea substantelor. Capsulele de hartie sunt fabricate din bucati de hartie dreptunghiulare, indoite in doua in asa fel incat cele doua parti sa se suprapuna, iar cele doua margini libere sa poata fi indoite de doua ori servind pentru formarea capsulei. Capsulele se inchid introducand una in alta cele doua extremitati in asa fel incat sa ia forma unui plic. In raport cu marimea si capacitatea lor, sunt numerotate cu nr. 1,2,3,4. Umplerea capsulelor. Capsulele de hartie se indoies cam la a treia parte din lungimea lor, astfel incat partea mai lunga a capsulei formeaza o punga deschisa prin care se introduce pulberea divizata in prealabil pe cartele , apoi se inchid cele doua extremitati. O metoda conventionala, consta in lipirea usoara a capsulelor intre ele pe partea exterioara cu o picatura de lipici, iar la tractiunea usoara care se produce in momentul indepartarii capsulei incarcate de cea goala, capsulele se deschid in forma armonica. Prin divizare in practica farmaceutica, se intelege, operatia prin care pulberile se impart in doze unitare, fiecare reprezentand cantitatea ce trebuie administrata o data. Divizarea pulberilor se poate efectua: Direct in capsule Pe capsule de hartie deschise sau capsule speciale din care se fac capsule prin incalzire ulterioara; Pe cartele de divizat, dupa care dozele se introduc in capsule. Divizarea se poate face in trei moduri: 1. Divizare dupa ochi Se face prin aprecierea vizuala a dozelor de pulberi, asezate in forma de conuri.Ea se poate efectua pe cartele obisnuite pe cartele speciale sau pe capsule de hartie deschise.In general pulberile se divizeaza pe cartele care au forma dreptunghiulara si sunt confectionate din celuloid sau material plastic de diferite culori si a o flexibilitate suficienta care permite indoirea lor in scopul usurarii introducerii pulberilor in capsule. In general impartirea cantitatii de pulbere in doze se face prin lovirea cartelei. 2. Metode de divizare dupa volum. 18


Catalin Bulei

Se bazeaza pe ipoteza, ca volume egale de pulberi, contin cantitati egale. Divizarea se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv reglat in prealabil, in functie de volumul unei doze. 3. Metode de divizare dpa greutate. Metoda cea mai precisa este divizarea prin cantarire a fiecarei doze. Dupa FR X singura metoda obligatorie este divizarea prin cantarire. Pentru preparatele farmaceutice conditiile de conservare sunt prevazute in monografiile generale respective. Medicamentele injectabile, antibioticele si unele vitamine sunt ambalate in flacoane cu inchidere speciala. Substantele higroscopice si eflorescente folosite la prepararea medicamentelor injectabile se vor ambala in flacoane de sticla ermetic inchise de 1000g. Prin expresia bine inchise se intelege ca recipientele au dispozitive de inchidere adecvate care asigura izolarea de mediul extern, evitand pe de o parte posibilitatea de contaminare sau impurificare din mediul extern si pe de alta parte unele modificari datorate proprietatii substantelor in conditiile normale de pastrare si manipulare (evaporarea dizolvantilor, pierderea apei de cristalizare, fixarea umiditatii, a CO2, influienta oxigenului din aer). Prin expresia ferit de lumina se intelege ca recipientele de sticla trebuie sa fie de culoare brun inchis sau incolore dar pastrate la intuneric in dulapuri inchise. Celelalte ambalaje trebuie sa fie din material care sa nu permita trecerea luminii sau pastrate la intuneric in dulapuriinchise. Solutiile apoase nu trebuiesc pastrate la temperaturi sub 0 C. Indicatiile de pastrare la loc uscat arata ca produsul respectiv este susceptibil de a fixa umiditatea din aer si trebuie pastrate in conditii corespunzatoare. Prin expresia se prepara la nevoie sau se prepara in cantitati mici se intelege ca preparatul cere un timp de conservare redus. Prin expresiile separandum si venendum indicate la sfarsitul monografiilor se intelege ca substantele sau preparatele se pastreaza in dulapuri speciale. Recipientele cu substante toxice se pastreaza in dulapuri VENENA si trebuie sa poarte etichete cu inscriptie alba pe fond negru. Recipientele cu substante foarte active se pastreaza in dulapuri SEPARANDA si trebuie sa aibe eticheta cu inscriptia rosie pe fond alb. Recipientele cu celelalte substante vor purta etichete cu inscriptie neagra pe fond alb. Ambalajele nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie sa reactioneze cu substantele sau preparatele pe care le contin. Ca ambalaje se folosesc recipiente, cutii, pungi, saci din materialeadecvate cu forma si marime potrivite. Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu un sistem de inchidere (dopuri, capace, dispozitive speciale) care sa protejeze continutul de influienta factorilor externi. Toate ambalajele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de normele in vigoare. Prin termen de valabilitate se intelege perioada de timp in care un produs medicamentos isi pastreaza integritatea si caracteristicile in limitele admise. Pentru substantele si preparatele farmaceutice, termenul de valabilitate este de cel putin 3 ani daca nu este indicat altfel in monografia respectiva. La substantele si preparatele farmaceutice, care au un timp de conservare sub 3 ani, se va mentiona pe ambalaj termenul de valabilitate. Producatorii garanteaza calitatea produsului in cadrul perioadei de valabilitate. Prin apa se intelege numai apa distilata, prin apa proaspat fiarta si racita se intelege apa distilata fiarta 3 5 min, racita la temperatura normala si care urmeaza sa fie folosita imediat. Prin alcool se intelege alcool etilic de 95. Prin alcool diluat se intelege alcool etilic de 70

19


Catalin Bulei

Prin eter se intelege eter etilic, prin solutie fara precizarea solventului se intelege solutie apoasa. Cand cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimale insotita de expresia exact cantarita se intelege ca trebuie sa se cantareasca la balanta analitica exact cantitatea indicata. Prin expresia in prealapil cantarit(creuzet, cristalizator, filtru, sticla de ceas) se intelege ca recipientele respective s-au cantarit la balanta analitica dupa ce au fost uscate si aduse la greutate constanta. Manuirea flacoanelor de sticla pentru ambalarea medicamentelor Lichidele se cantaresc in flacoane de sticla sau daca lichidul respectiv trebuie transvazat. Operatia se face in capsule de portelan sau patentule emailate. Tara vasului in care se face cantarirea, se face cu alice de plumb. Flacoanele de sticla se curata cu grija in spatiul destinat pentru spalarea flacoanelor. Peretii, podeaua si plafonul, sunt astfel confectionati pentru a nu retine umiditatea.Se iau toate masurile pentru a fi mentinute in perfecta curatenie, pentru a preveni contaminarea cu microorganisme. Flacoanele de sticla si busoanele se spala cu apa calda si sapun, acetona, alcool sau eter etilic dupa care se spala din nou cu apa distilata. Se verifica flacoanele de sticla pentru a nu fi crapate, fisurate sau ciobite. Flaconul de sticla se ia in mana dreapta si se bate usor in palma stanga pentru controlul asupra integritatii vasului. In vederea determinarii dozelor pentru medicamentele lichide, farmacopeea prevede urmatoarele mijloace pentru masurari aproximative: O lingurita = 5ml, corespunde la: 5g de apa 6,5g sirop 4,5g ulei. O lingura mijlocie (desert) = 10ml, corespunde la : 10g apa 13g sirop 9g ulei O lingura de supa = 15ml, corespunde la : 15g apa 20g sirop 13,3g ulei. Etichetarea medicamentului trebuie sa se faca precis, citet, in conformitate cu indicatiile prevazute in ordonanta medicala sau reteta. Etichetarea va cuprinde : Numarul si adresa farmaciei Farmacia Nr.128 Campina 20

Propedeutica farmaceutica anul I Data, Rp (ia si prepara), nr. Denumirea continutului Modul de administrare Numele preparatorului; Cantitatea; Intern sau extern.

Catalin Bulei 27.10.2009 solutie de rivanol 1 la mie aplicatii locale, comprese

Vasele de sticla si materialele de ambalaj in care se face expeditia, trebuie sa fie alese in functie de necesitatea de conservare.Toate medicamentele care se altereaza la lumina, se elibereaza in vase de culoare inchisa sau in ambalaje corespunzatoare. Acestea vor fi etichetate, cu etichete in care figureza antetul farmaciei si pe care se trece modul de intrebuintare, nr. de inregistrare si data expeditiei. Nu este recomandabil sa se elibereze medicamente in sticle folosite in mod curent pentru pastrarea alimentelor si a bauturilor, pentru a nu se face confuzii. Deasemenea este interzis sa se intrebuinteze cutii, dopuri de pluta care au mai fost folosite, pentru a evita o eventuala impurificare cu agenti bacterieni. O problema importanta in farmacii, este transvazarea corecta a substantelor medicamentoase si a adjuvantilor. Aceasta activitate cere o grija si o atentie deosebita, deoarece o transvazare gresita oate avea urmari neplacute, uneri chiar consecinte grave. Flacoanele sau borcanele de umplere se curata cu grija, se verifica etichetarea, apoi se aseaza langa cele din care urmeaza sa se faca transvazarea, controlandu-se identitatea etichetarii pe ambele vase. Formele farmaceutice lichide inscrise in farmacopee, indiferent de dizolvant se prepara in greutate g/g. Fac exceptie solutiile injectabile care se prepara la volum, adica se exprima cantitatea de substanta in grame, iar solventii in volume g/vol. Substantele prescrise, se cantaresc si se iau in lucru in general in ordinea crescatoare a cantitatii. Determinarea greutatii substantelor se face cu balane apropiate cantitatilor cu care se lucreaza. Medicamentele care se prescriu in volume, se masoara in vase gradate. Flacoanele de sticla spalate si uscate se aseaza in dulap, dupa culoare (albe, brune, verzi) si dupa cantitati (10g, 20g, 30g, 50g,100g, 125g, 250g, 500g, 1000g, cu busonul respectiv).

FORME FARMACEUTICE prezentare

-

Cantarire, tipuri de balante si greutati, manuirea balantei de receptura si a cumpenei de mana. 21


Catalin Bulei

Exercitii de cantarire a substantelor lichide si solide, cantarirea substantelor vascoase; Exercitii de cantarire, masurare la volum si picaturi. Reguli practice pentru cantarire in farmacie.

In practica farmaceutica se utilizeaza foarte rar substantele ca atare. Substantele medicamentoase sunt transformate intr-o forma farmaceutica in care se incorporeaza si diverse substante ajutatoare. Substantele auxiliare folosite in scopuri diferite, ca solventi, vehicule, emulgatori, conservanti, coloranti, corectori trebuie sa fie lipsite de actiune biologica, dar nu totdeauna este posibil acest lucru. De aceea este foarte important sa se cunoasca in profunzime efectele farmacologice si toxicologiceale adjuvantilor. Cantarirea si masurarea La prepararea formelor farmaceutice se aplica numeroase operatii. Intre masurarile fizice care intereseaza preparatele medicamentoase figureaza masurarea masei, volumului, temperaturii si presiunii, determinarea densitatii, a punctului de topire, a punctului de fierbere. Prepararea corecta a medicamentelor in farmacii presupune ca o conditie esentiala, cunoasterea aspectelor teoretice si practice ale cantaririi substantelor medicamentoase. Masurarea este o operatie fizica prin care se determina o marime necunoscuta in raport cu alta marime luata ca etalon, ambele fiind de aceeasi natura. In farmacii se folosesc masuri si greutati ale sistemului cu multiplii si submultiplii acestora. Cantarirea este operatia prin care se determina greutatea unui corp cu ajutorul unei balante si a unor greutati corespunzatoare sistemului de masuri si greutati adaptat. Unitatea de masura pentru greutate este gramul cu multiplii si submultiplii sai. Balante. Pentru cantarire in farmacii se folosesc balante de mana, balante cu coloana si balante terezii. In laboratoare se folosesc balante analitice. Balanta cu coloana sau balanta de receptura. Se foloseste pentru cantariri intre 10 100g. Este formata dintr-o coloana verticala, metalica, fixata pe o cutie acoperita cu o placa de marmura avand doua sau trei sertare. La partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit, o parghie metalica formata din doua brate perfect egale, avand la extremitati atarnate pe cutite doua platane egale ca greutate. Unele balante au un dispozitiv cu care se pot bloca pentru a n oscila liber, fapt care menajeaza cutidete de o frecare inutila. Echilibrul balantei este semnalat de un ac indicator fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza impreuna cu acesta in fata unui cadran gradat. Balanta este in echilibru cand oscilatiile indicatorului sunt uniforme fata de centrul cadranului. Echilibrul balantei trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri. Balanta de mana sau cumpana de mana se foloseste pentru cantarirea medicamentelor in cantitati mici, intre 0,10 10g. Cantarirea se face tinand cu mana stanga inelul cumpenei, in timp ce cu mana dreapta se face manevrarea cursorului, incarcarea si descarcarea platanului.

22


Catalin Bulei

Balantele analitice se utilizeaza pentru cantariri foarte exacte, avand o sensibilitate de ordinul zecimii de mg. Cand farmacopeea foloseste expresia exact cantarit inseamna ca determinarea greutatii respective se vaface cu blanta analitica. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o balanta buna sunt urmatoarele: Sa fie stabila, adica sa se incline la adaugarea unei greutati, iar dupa ridicarea acesteia sa revina la pozitia initiala; Sa fie fidela, adica adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesar de fiecare data aceeasi greutate pentru echilibrare; Sa fie dreapta, justa sau exacta, inseamna ca balanta ramane in echilibru la adaugarea a doua greutati egale pe platane si echilibrul continua sa se mentina si cand cele doua greutati sunt schimbate intre ele; sa fie sensibila cand balanta potrivit incarcata si echilibrata se inclina la adaugarea unei greutati cat mai mici. Greutati Greutatile folosite la cantarirea medicamentelor trebuie sa fie marcate de Directia Generala de Metrologie. In farmacii, greutatile se gasesc in cutii speciale prevazute cu lacasuri pentru fiecare greutate. Greutatile mai mici de 1kg, se construiesc din bronz, alama sau arama, au forma cilindrica si uneori se nicheleaza. Controlul balanelor si greutatilor este reglementat de lege si este executat de Directia Generala de Metrologie prin verificari periodice. O balanta corespunzatoare trebuie sa aibe coloana in pozitie verticala, bratul si talerele trebuie sa balanseze liber fara frecare iar acul indicator sa oscileze in aceasi masura la dreapta si la stanga punctului 0.Pentru a verifica justetea balantei se stabileste echilibrul balantei neincarcate, apoi al balantei incarcate cu cate 100g si respectiv 1000g in fiecare platan. Se observa oscilatiile balantei si pozitia in care se opreste acul indicator. Pozitiile de echilibru succesive pentru aceeasi incarcatura, pot avea o abatere intre ele de cel mult dintr-o gradatie a scarii de 0,5 mm. Pentru ca o balanta sa se pastreze in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli: sa fie ferita de variatii mari de temperatura si umiditate; parghiile sa fie sterse de preferinta cu o carpa moale; cutitele si lacasul acestora sa fie protejate de actiuni mecanice, blocand balanta in stare de repaus si avand grija sa nu fie depasita limita de incarcare; cutitele se sterg cu o carpa moale curata si uscata s cu o pensula moale uscata, iar coloanele nichelate se sterg cu carbonat de calciu si steorina. Cumpenele de mana se pastreaza in cutii de carton sau suspendate intr-un cui. Cantarirea trebuie executata cu cea mai mare atentie. 23

-


Catalin Bulei

Reguli practice pentru cantarire in farmacie 1. Se va lua balanta cea mai mica cu care se poate cantari cantitatea ceruta, fara a depasi limita de incarcare; 2. Cantitatile mici de substante foarte active nu se pot cantari exact cu balantele folosite curent in farmacii, de aceea se vor folosi solutii sau pulberi titrate; 3. Inainte de cantarire balanta se verifica , lasand-o sa oscileze liber dupa ce a fost asezata in echilibru. In caz ca balanta nu sta in echilibru, se vor regla piulitele de pe extremitatile bratelor; 4. Cantarirea substantelor solide nu se face direct pe platanul balantei, ci punand pe cele doua platane cate o foaie de hartie alba sau cerata de dimensiuni egale. Cantarirea pe hartie prezinta urmatoarele avantaje: Protejarea platanelor de actiunea chimica a substantelor; Elimina necesitatea spalarii repetate a platanelor; Serveste la transferarea substantelor cantarite. 5. Substantele nu se vor turna direct cu borcanul ci se vor lua cu lingurita de os sau metal foarte curate; 6. Substantele lichide se cantaresc in flacoane, iar cand sunt cantitati mici ce trebuiesc transvazate, in capsule de portelan. Vasul se aseaza pe platanul din dreapta, iar pe celalalt se pun greutati marcate pentru a-i face tara. Se adauga greutatile necesare apoi se toarna lichidul de cantarit, apasand usor cu degetul aratator platanul pe care se gaseste vasul. Prin aceasta se simte cand cantitatea de lichid se apropie de echilibru, pentru a adauga cu incetul ultimile picaturi necesare; In cantarirea lichidelor se va avea grija sa nu se toarne pe alaturi, murdarind sticla si balanta. In special cand se cantaresc lichide corosive este prudent sa se aseze pe platane cate o foaie de hartie. Turnarea se face pe partea opusa etichetei pentru ca picatura care ramane aderenta la marginea sticlei sa nu murdareasca eticheta. Obiectul de cantarit si greutatile se vor aseza pe platane usor, fara a produce loviri. Balantele prevazute cu piedica vor fi oprite sa oscileze in timpul cand se adauga sau se ridica capsulele de pe platane. Cand se da drumul balantei sa oscileze, aceasta se va face prin intoarcerea lenta a manerului pentru a evita oscilatiile prea ample. In timpul incarcarii dopul se aseaza pe partea plata cu varful in sus pentru ca partea care vine in contact cu lichidul sa nu atinga masa. 7. Lichidele foarte vascoase se cantaresc in capsule de portelan din care pot fi usor scoas; 8. Extractele moi se pot cantari pe hartie cerata sau hartie de filtru care se lipeste apoi pe capul pistilului si se umecteaza cu alcool 70% sau apa. Dupa umectare hartia se dezlipeste iar substanta moale ramane pe pistil; 24


Catalin Bulei

9. Balanta se va feri de miscari bruste , operatia de cantarire se va face cu multa grija; 10. La terminarea cantaririi, greutatile si balanta se pun in perfecta stare.

RETETA (ordonanta medicala sau prescriptie medicala)

Reteta este u document scris care precizeaza medicatia. Sunt scrise pe formulare tip de dimensiuni 15,5/7,5 cm. 1.Prima parte a retetei se numeste INSCRIPTIO si cuprinde un antet tiparit in care se mentioneaza institutia sanitara la care sa facut examinarea, medicu, apoi datele referitoare la bolnav si anume, numele, domiciliul, functia si institutia, nr. fisei al registrului de consultatie sau al foii de observatie, diagnosticul. 2.INVOCATIO toate prescriptiile incep cu prescurtarea RP de la recipe si se traduce ia si prepara. Aceasta este o prescurtare traditionala care reprezinta adresarea medicului catre farmacist. 3.PRESCRIPTIO in continuare este trecut medicamentul, care poate fi o formula conceputa de medic sau un produs a industriei de medicamente. Formulele prescrise de medic denumite si formule magistrale contin denumirea componentelor si cantitatile respective.Utilizarea prescurtarilor sau scrisul necitet care ar putea genera interpretari diferite sau erori trebuie evitate. FR. X prevede ca nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda substantele farmaceutice. Nu se folosesc formule chimice si nici prescurtari. Cantitatile de medicamente se scriu in grame fara a folosi multiplii sau submultiplii gramului. In cazul prescrierii mai multor medicamente virgulele care despart zecimalele sunt asezate pe aceeasi verticala.

25


Catalin Bulei

Lichidele se prescriu tot in grame mai rar in ml. Lichidele in cantitati mici sunt prescrise sub forma de picaturi. Pentru a atrage atentia, nr. de picaturi este trecut in cifre romane urmat de prescurtarea gtt = gutae = picatura sau pic. 4.INSTRUCTIO este partea care cuprinde o serie de indicatii date de medic si se refera la forma farmaceutica care urmeaza sa fie preparata, precum si nr. de doze daca este vorba de un preparat impartit in doze. Sunt folosite expresii si abrevieri ale unor termeni latini ca de ex. M sau M = misce = amesteca, M.f = misce fiat = amesteca so fa sau prepara, misce secundum arte = amesteca dupa arta, dupa care urmeaza prescurtare formei farmaceutice, Sol = solutie, pulv = polveres = pulbere, sup = supozitoria = supozitor, ung = unguentum = unguent. Instructiunile pentru modul de intrebuintare reprezinta indicatii care incep ciu prescurtarile D = detur sau dentur = da sau dentur signetur = da cu eticheta. Alte indicatii se pot referi la modul de prezentare al medicamentelor precizeaza cum trebuie sa fie divizt sau ambalat. De ex. Prescurtarea D tal dos = detur tales dosis = da asemenea doze sau detur ad capsulae amilacea = da in capsule amilacee (caete). Se mai precizeaza calea de administrare cu prescurtarile INT = intern sau EXT = extern si nr. de doze pt 24 ore. Modul de administrare este indicat in limba romana pentru a fi cunoscut de bolnav. Aceste indrumari date bolnavului, se trec si pe eticheta care se aplica pe ambalajul preparatului. Indicatiile catre bolnav trebuie sa cuprinda cantitatea de medicament care trebuie luata, momentul administrarii, intervalul administrarii, doza pentru 24 ore si elemente utile pentru bolnav. 5.SUBSCRIPTIO dupa formula, se gasestesemnatura, parafa medicului si data eliberarii. 6.Ultima parte a retetei se numeste ADNOTATIO si cuprinde modificarile pe care farmacistul le face in formula respectiva, va face taxarea retetei, va iscali pentru modificarile respective.

OPERATIA DE USCARE

Uscarea este operatia care consta in eliminarea gradata a apei sau a altui lichid dintr-un material in care acesta este continut prin adeziune superficiala sau capilaritate. De obicei se cere eliminarea apei dintr-un material. In practica farmaceutica procesul de uscare se aplica in principal la produse gazoase, lichide si mai ales la solide. Uscarea solidelor are drept scop asigurarea conservarii, reducerea volumului si greutatii si favorizarea pulverizarii. Materialele prime de natura chimica, vegetala sau animala folosite la prepararea medicamentelor pot contine o anumita cantitate de umiditate. Cand apa este retinuta superficial, umiditatea se numeste de

26


Catalin Bulei

suprafata iar cand umiditatea se gaseste sub forma de apa de constitutie se numeste umiditate higroscopica. Metode de uscare Uscarea la aer un procedeu simplu de uscare este expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt sensibile la actiunea agentilor atmosferici. Uscarea se face in aer liber, la soare, la umbra sau in spatii inchise, materialul se intinde in strat subtire si eventual se vantura pt a grabi procesul. Uscarea la soare se aplica unor priduse vegetale cum sunt radacinile, rizoamele si cojile. Prin expunerea la aer pot fi uscate si o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de cristalizare si nu sunt influientate de aer. Exsicatoarele servesc la deshidratarea unor substante in cantitati mici si pt pastrarea unor produse higroscopice cum sunt unele extracte uscate sau moi. Uscarea cu ajutorul caldurii uscarea la cald se face cu ajutorul unui agent de uscare incalzit care circula deasupra materialului, se incarca cu vapori de apa si apoi este evacuat prin ventilare. Alegerea metodei de uscare si aparaturii se face tinand seama de caracteristicile materialului si anume de structura chimica de modul cum este fixata apa de umiditate initiala si finala a materialului. Cele mai simple aparate de uscare sunt etuvele si dulapurile de uscare. Uscarea cu radiatii infrarosii se face cu ajutorul unor lampi care radiaza raze infrarosii. Incalzirea materialului depinde de intensitatea sursei , de distanta dintre lame si material, de culoarea si capacitatea de absortie a produsului. Procedeul se aplica la materialele poroase care se usuca usor. Uscarea cu raze infrarosii este folosita in practica farmaceutica pentru produsele vegetale, pulberi, granule. Pulverizarea este operatia prin care materilele solide sub forma de bucati, sunt transformate in particule de o anumita marime si se realizeaza pri actiuni mecanice. In functie de marimea particulelor obtinute, deci a gradului de finete urmarit, se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfaramare, sau particule mici de 50 500 microni prin macinare. Procesul pulverizarii necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare. Maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode: strivire, taiere sau despicare, lovire si frecare. Pentru materialele dure este indicata lovirea si strivirea , pt cele mai moi frecarea, pt droguri vegetale taierea. Sfaramarea sau maruntirea are drept scop transformareaunui corp solid din bucati mari in fragmente mai mici care variaza de la 1mm pana la cativa cm. Operatia de maruntire in farmacie se executa cu ajutorul mojarelor, piulitelor si a moristelor sau a morilor de constructie simpla. Drogurile vegetale constituite mai ales din tesuturi fibroase, se maruntesc prin taierea cu ajutorul foarfecelor sau al cutitelor.In industrie sfaramarea se realizeaza cu ajutorul concasoarelor so a morilor de diferite tipuri, ex. Concasorul cu falci, cu ciocane, cu valturi. Pulverizarea propriu zisa este operatia prin care corpurile solide sunt aduse in fragmente foarte mici de 1mm. In farmacie, pulverizarea este destinata sa transforme substantele medicamentoase in particule foarte mici iar ca rezultat se obtine un produs denumit pulbere. 1.Pulverizarea la mojar cel mai frecvent intalnita in practica farmaceutica de receptura. Se foloseste mojarul cu pistil. Mojarul este un vas de forma unei cupe cu baza uneori plata si cu peretii grosi pt a avea rezistenta necesara. Pistilul are forma cilindrica, unul din capee avand drept terminatie o calota 27


Catalin Bulei

sferica turtita. Sunt confectionate din portelan, mai rar din sticla in unele cazuri, mojarele pot fi din fier, bronz, marmura, agat, in functie de natura substantelor de pulverizat. Marimea se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului. Pentru pulverizarea substantelor toxice se utilizeaza mojare acoperite. Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si triturare. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilui pe o directie perpendiculara. Cand se lucreaza cu cantitati prea mici, pistilul poate lovi in gol si sparge mojarul, iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari loviturile pistilului sunt amortizate in masa de substanta. Aceasta metoda de pulverizare se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai tari (acid tartric, radacina de ipeca). Pulverizarea prin triturare este procedeul prin care pistilul este invartit in mojar, imprimanduse o actiune de frecare si presare asupra materialului de pulverizat. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistilului care se misca circular si fundul si peretii mojarului. Rotirea pistilului in practica farmaceutica se face de obicei in sens invers acelor de ceasornic. Prin triturare se pulverizeaza substante mai putin dure care se sfarama mai usor care se incalzesc se inmoaie sau se descompun prin lovire. Pulverizarea prin frecare In unele cazuri substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar deorece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. In aceste cazuri pulverizarea substantei respective se face prin radere apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site )oxidul de Mg sau carbonatul de Mg). In cazul produselor vegetale cum sunt cele care contin uleiuri gase, operatia se executa cu ajutorul morilor manuale sau a rasnitelor de ex. Obtinerea fainii de in sau de mustar din semintele respective. Porfirizarea este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. Se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza, care actioneaza frecand substanta pe o placa din material foarte dur si rezistent cum este porfirul sau otelul inoxidabil. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate cand acestea sunt solubile in apa sau se altereaza in prezenta ei (saruri de bismut, de mercur) sau a substantelor umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (fosfat tricalcic, carbonat de Ca) Pulverizarea prin intermediu Unele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar deoarece datorita structurii lor se aglomereaza. Pentru a inlesni pulverizarea, se recurge la o alta substanta (intermediu). Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii permanente, iar intermediile lichide care se indeparteaza dupa pulverizare se numesc intermedii efemere. Pulverizarea materialelor vegetale cum este secara cornuta sau vanilia se face folosind ca intermediu zaharul. Dintre intermediile lichide se folosesc mai ales alcoolul, eterul si cloroformul. Camforul se pulverizeaza prin adaugarea unei mici cantitati de alcool sau eter, iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. Pulverizarea integrala si cu reziduu Procedeul prin care tot materialul luat in lucru este transformat in pulbere poarta denumirea de pulverizare integrala sau fara reziduu. Pulverizarea cu reziduu poate fi intalnita in cazul substantelor chimice numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate in urma pulverizarii si cernerii. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza fara reziduu. In anumite cazuri tesuturile drogurilor vegetale mai dure pot fi indepartate in urma unei 28


Catalin Bulei

pulverizari cu reziduu. Daca principiile active din planta sunt localizate in principal in tesuturile moi friabile, se poate separa i acest fel pulberea activa inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. Un astfel de procedeu in care o parte din materialul luat in lucru se separa dupa pulverizare prin cernere si se inlatura se numeste pulverizare cu reziduu Macinarea In industrie pulverizarea se face cu diferite tipuri de mori. Macinarea se realizeaza prin frecare sau simultan prin frecarea si lovirea materialului. Cele mai importante tipuri de mori sunt cu pietre cu discuri, cu valturi morile centrifugale, cu bile si morile centrifugale. Cernerea Prin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care este constituita dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. Cernerea este operatia prin care se separa dintr-o pulbere cu ajutorul sitelor, particulele care au un diametru mai mic, de particulele cu diametru mai mare. Prin cernere rezulta doua fractiuni, una care contine particule egale sau mai mari decat orificiile sitei si care ramase pe sita se numesc refuz. Sitele sunt formate din fire sau lame asezate paralel confectionate din sarma sau tabla perforata. Trusele folosite in farmacii cuprind 8 site care corespund dimensiunilor si numerotarii date de farmacopee. In urma pulverizarii si cernerii pulberile obtiute in farmacie nu au acelasi grad de finete. Pentru a se obtine o dispersie omogena este necesar sa se amestece diferite portiuni de pulbere cu particule de marime diferita. Amestecarea pulberilor. Problema amestecarii pulberilor in farmacie se pune atat in cazul cand este necesar sa se omogenizeze particule de marime diferita din aceeasi substanta cat si atunci cand trebuie sa se obtina un amestec omogen din mai multe pulberi. In farmacie, amestecarea se realizeaza in mojare. Operatia se face in acelasi timp cu pulverizarea. O amestecare buna se poate obtine si in cutii sferice sau cilindrice in care pulberea este amestecata cu ajutorul unor bile de portelan sau otel. Operatia de amestecare pulberi. Reguli practice de amestecare, decantarea, centrifugarea, filtrarea, procedee si aparatura, exercitii de decantare si sifonare, confectionara filtrelor, exercitii, metode, tipuri de filtrare, evaporarea, distilarea apei comune, aparate de distilat, metode de functionare, reguli de folosire a distilatorului. Prepararea pulberilor. In farmacii se folosesc substante medicamentoase uscate in prealabil, daca este necesar se pulverizeaza in mojare si apoi se trec prin site potrivite. Pulberile compuse se obtin prin amestec, componentele din formula aduse la un grad de maruntire apropiat si adaugate in ordinea crescanda a cantitatilor. Fac exceptie pulberile cu densitate mica, care se adauga de obicei la sfarsit, indiferent de cantitati. Dupa amestecare pulberile se omogenizeaza prin trecere prin sita indicata si se amesteca din nou. Pt pulberile in cantitati de sub 20 g cernerea nu este obligatorie. La prepararea pulberilor se folosesc mijloace de cantarire sau divizare care sa permita precizia necesara pt a satisface conditiile de calitate cerute de farmacopee. Pulberile de uz extern, pot contine substante antiseptice aprobate de Ministerul Sanatatii, pe eticheta se va specifica natura si concentratia acestuia. Pulberile destinate a fi aplicate pe pielea sugarilor, pe plagi deschise sau pe arsuri trebuie sa fie sterilizate. Decantarea este operatia mecanica, care consta in separarea lichidului de particulele solide dintr-o suspensie sedimentata. Decantarea se aplica obisnuit cu ajutorul pipetelor, sifoanelor, palniilor de separare sau cu ajutorul vaselor speciale de decantare.

29


Catalin Bulei

In industrie se folosesc decantoare de metal de forma cilindrica cu baza conica si prevazute cu robinet. Decantarea se aplica pt spalarea unui precipitat sau ca operatie preliminara filtrarii pt separarea lichidului extractiv de drog, in cazul solutiilor extractive apoase ca si la separarea a doua lichide nemisabile. Presarea sau stoarcerea este operatia mecanica cu ajutorul careia se realizeaza separarea unui lichid dintr-o substanta moale sau solida. Este operatia principala folosita la prepararea sucurilor vegetale apoase sau uleioase sau poate fi o operatie secundara care permite recuperarea lichidelor extractive. Poate fi efectuata: Cu ajutorul unei bucati de panza sau tifon in care se introdce materialul pt presat si care este supus unei stoarceri prelungite. Se aplica la separarea drogului vegetal in macerate, infuzii, decocturi. Cu ajutorul preselor de diferite modele, pot functiona la rece sau la cald, la presiune normala sau ridicata.

-

Centrifugarea este operatia folosita in scopul separarii lichidelor de solide pt separarea precipitatelor in suspensie din sanul lichidelor. Operatia de centrifugare are loc datorita actiunii fortei centrifuge asupra extremitatilor sau pe peretii recipientului supus rotatiei, cand se realizeaza o sedimentare grabita. Randamentul este dependent de diferentele de densitate dintre doua sau mai multe faze si poate fi exprimat prin legea lui Stokes. Dupa modul de functionare centrifuga poate fi: cu functionare discontinua sau cu functionare continua. Sunt construite din materiale foarte rezistente, incarcarea fiolelor la centrifugile mici se face asezand fiolele opuse doua cate doua dupa o prealabila cantarire astfel incat sa se echilibreze aparatul. Punerea in miscare se face treptat evitand o miscare accelerata de la inceput. Evaporarea . Prin evaporare se intelege trecerea unui corp din stare lichida in stare de vapori. Operatia urmareste sa aduca o substanta sub forma de vapori pt a recupera reziduul, separand astfel u lichid de un solid. Se aplica la concentrarea solutiilor. Evaporarea depinde de urmatorii factori: temperatura, suprafata de evaporare, agitarea lichidului, gradul de saturare a atmosferei cu vapori rezultati prin evaporare, presiunea. Operatia poate avea loc spontan cu ajutorul caldurii si a vidului. Evaporarea spontana se foloseste cand lichidul este volatil. Se folosesc vase cu deschidere larga, capsule de portelan, sticle de ceas, in care se aduce lichidul si se lasa in contact cu aerul. Evaporarea cu ajutorul caldurii. Cand se urmareste evaporarea unei cantitati mai mari de lichid se foloseste incalzirea. Evaporarea cea mai simpla se face prin incalzire pe baia de apa, cand temperatura se apropie de 100 C. Se mai pot folosi bai de solutii saline si bai de ulei. In industrie evaporarea se face in cazane cu manta incalzite cu vapori de apa. Evaporarea cu ajutorul caldurii si vidului. Evaporarea si concentrarea sub vid constituie procedeul cel mai rational car permite sa se lucreze la temperatura obisnuita sau la temperaturi de 40-50 C. Metoda se aplica mai ales la produsele termolabile cum este obtinerea extractelor vegetale si opoterapice. 30


Catalin Bulei

Distilarea apei este operatia prin care un lichid este supus incalzirii si tansformat in vaporidupa care vaporii sunt condensati din nou in stare lichida. Distilarea se aplica la obtinerea sau purificarea unor lichide care pot fi incalzite la fierbere fara descompunere sau la separarea unui lichid de alte lichide sau de substantele dizolvate in el. Purificarea unui lichid prin distilare se numeste rectificare. Distilarea poate avea loc la presiune obisnuita, lichidul fiind incalzit la temperatura de fierbere iar vaporii rezultati sunt captati si condensati intr-un refrigerent. Acest mod de distilare este denumit distilare simpla si este aplicat la prepararea apei distilate si la purificarea prin distilare a unor lichide. Distilarea apei se realizeaza prin presiune normala, lichidul este incalzit intr-un cazan cu o sursa de incalzire, iar vaporii formati sunt condusi in refrigerent, iar lichidul condensat este colectat in vasul de culegere. Distilatorul folosit incazul distilarii simple este alambicul. Schematic se compune dintr-un cazan de fierbere, fierbator sau evaporator (cucurbita) un capac (capitelul) de forma sferica sau cilindrica si un condensator prelungit cu un refrigerent introdus intr-un vas in care circula apa rece. Este construit din tabla de cupru, alama sau aluminiu si otel inoxidabil. Primele portiuni de apa distilata se arunca pt ca pot contine gaze, substante volatile. Colectarea apei distilate incepe numai dupa ce sa verificat ca ea indeplineste conditiile cerute de F.R. colectarea se face in vase de sticla sau emailate si cand este nevoie in conditii aseptice. Pentru a obtine apa distilata de puritate inalta se folosesc distilatoare la care toate partile care vin in contact cu apa sunt din sticla cu o mare rezistenta chimica (iena, pirex). Conditiile cerute de F.R. X la prepararea apei distilate: Apa distilata este apa obtinuta prin distilarea apei potabile care corespunde prevederilor sanitare in vigoare, lichid limpede, incolor fara miros si fara gust. Ca si Mg la 100 ml apa distilata se adauga 2ml tampon amonialcool PH 10, 50 mg eriocrom T (iindicator), 0,5 ml edetat disodic 0,001 mol/l. Trebuie sa apara o coloratie albastra. Pentru cloruri la 100 ml apa distilata se adauga 0,25 ml acid nitric, 100 g/l reactiv, 0,25 ml nitrat de Ag, 20 g/l reactiv. Timp de 1 min nu trebuie sa apara opalescenta. Pentru nitrati, nitriti la 50 ml apa distilata se adauga 15 ml acid acetic 300g/l reactiv, 2 ml naftil amina si acid sulfanilic (R) 0,12 g Zn pulbere (R). Timp de 15 min nu trebuie sa apara o coloratie roz. Pentru sulfati la 100 ml apa distilata se adauga 1ml acid clorhidric 100g/l (R), 1ml clorura de bariu 50g/l reactiv. Solutia trebuie sa ramana limpede timp de 1 ora. Substante reducatoare la 100 ml apa distilata se adauga 2ml acid sulfuric 100g/l reactiv 1ml mangnat de potasiu 0,02 mol/l si se fierbe timp de 3 min. Solutia trebuie sa ramana colorata in roz. Apa distilata pt preparatele injectabile este apa destinata preparatelor medicamentoase administrate pe cale parenterala, dizolvarea pulberilor pt preparatele injectabile sau diluarii preparatelor concentrate, pt administrare parenterala in momentul folosirii.

31


Catalin Bulei

Apa distilata pt preparatele injectabile se obtine din apa potabila sau din apa distilata intr-u aparat de sticla neutra din cuart sau dintr-un metal potrivit. Aparatul de distilare trebuie sa fie corect folosit, iar colectarea si conservarea apei distilate trebuiesc facute sa se previna orice fel de contaminare. Apa distilata proaspat preparata obtinuta in laborator este considerata apirogena aprox. 4 ore de la colectare.

FILTRAREA

Este operatia care insoteste aproape totdeauna prepararea solutiilor medicamentoase. Este operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid-lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant care permite trecerea fazei lichide. Lichidul trecut prin filtru se numeste filtrat. Colmatarea consta in astuparea porilor filtrului datorita unor particule coloidale vascoase, aflate in lichidul filtrat. Calitatea filtrelor este determinata de 2 factori importanti, porozitatea si debitul de filtrare. Porozitatea unei suprafete filtrate este reprezentata de diametrul mediu al sectiunii cilindrice a porilor si da indicatii asupra puterii de retinere a filtrului. Debitul de filtrare este reprezentat prin capacitatea filtrului de a lasa sa treaca o anumita cantitate de lichid in unitatea de timp si se exprima in ml/min. Membranele filtrante se clasifica in , flexibile (metalice si nemetalice) si neflexibile (rigide si nerigide) Membranele filtrante flexibile metalice sunt confectionate din site de otel inoxidabil CU, AL, AG sau foi de tabla perforata Membranele filtrante flexibile nemetalice sunt construite din fibre de celuloza, lana, azbest, materiale plastice sau vascoase. Fibrele de azbest sunt constituite din silicat de Mg, se folosesc singure sau amestecate cu celuloza. Sunt rezistente la temperaturi ridicate, pot fi sterilizate cu vapori de apa la 120C si permit filtrarea lichidelor polare si nepolare. Se mai folosesc fibrele de sticla, tesaturile din bumbac, lana si matase. Membranele din materiale sintetice sunt superioare materialelor textile naturale, sunt rezistente, permit realizarea de retele foarte stranse si asigura o filtrare destul de fina. Tesaturile di policlorura de vinil, rezista la actiune acizilor, sarurilor, uleiurilor minerale. Mai sunt tesaturile poliamidice, din terilen, docron, lapsan, au rezistenta mare la caldura la actiunea oxidantilor si acizilor.

32


Catalin Bulei

Membranele filtrante neflexibile se confectioneaza sub forma de discuri, placi sau cartuse din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant. Au ca substrat chimic fie caolinul care sta la baza filtrului Chamberland, fie siliciul care constituie baza filtrului Berchefeld. Filtre de sticla sinterizata Exista 7 grade de porozitate numerotate de la 0-5. Nr 3 este folosit curent in filtrarea simpla. Ca materiale filtrante in farmacii se foloses tifonul, vata, hartia de filtru, tesaturile. Tifonul se foloseste mai rar pr filtrarea propriuzisa, mai mult ca suport pt a asigura rezistenta filtrului si la separarea dintr-un lichid a fragmentelor mai mari (infuzii, decocturi). Inainte de folosire tifonul se spala cu multa apa pt indepartarea substantelor de apretaj. Vata (gossipium depuratum) . se foloseste vata hidrofila de culoare alba fara miros, bine cardata (firele aranjate paralel) care nu contin substante solubile sau grase. Filtrele de vata se imbiba cu apa inainte de a incepe filtrarea. Are avantajul ca este rapida, se pierde putin lichid comparativ cu filtrarea prin hartie de filtru, si da solutii clare. Este indicata pt filtrarea contitatilor mici de lichid si se foloseste metoda de filtrare simultana prin vata si hartie de filtru care da lichide clare. Hartia de filtru este o hartie de celuloza neincleiata si este materialul cel mai mult folosit la filtrarea i farmacii. Trebuie sa fie omogena cu grosimea uniforma lipsita de substante minerale solubile si cu o buna rezistenta la rupere. Se gaseste sub doua forme cantitativa si calitativa. Din hartia de filtru se pot confectiona filtre simple sau plisate. Filtrul simplu rezulta impaturind hartia de filtru in 4 si taind marginile pt a forma un con care se aseaza in canalul palniei. Filtrul plisat (cutat) se obtine indoind hartia de un anumit numar de ori pana cand se va forma un con a carui suprafata prezinta cute indoite alternativ in afara si inauntru. Filtrele plisate au o suprafata filtranta dubla si permit o filtrare mai rapida. Filtrul se taie putin mai mic decat palnia pt a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. Inainte de inceperea filtrarii se umecteaza filtrul cu lichidul de filtrat sau cu un solvent apropiat. Pt filtrarea cantitatilor mari de lichid se utilizeaza ca material filtrant tesaturile de lana, in, ex. Gluga lui Hipocrat , este de forma conica fixata de un cadru de lemn sau un cerc metalic confectionata din tesatura de lana sau bumbac. Palnii . sunt suporturi pt filtrare, constituite din materiale diferite cu forme variate si permit filtrarea in oficina prin actiunea gravitatiei. Palniile obisnuite au o forma conica cu unghiul de deschidere de la varf de 60. Pt filtrare se aleg palnii cu o capacitate de 1/5 fata de volumul de lichid si dubla fata de volumul de solid dupa caz. Pt a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai lunga si subtire, sau prevazute la locul de insertie cu o gatuitura cand coloana de lichid ce se afla in tija actioneaza prin greutatea ei absorbind lichidul de sub filtru si micsorand presiunea. Filtrarea la cald. Pt a grabi filtrarea unor lichide vascoase se recurge la filtrare la cald care se realizaeaza mentinand palnia cu care se lucreaza intr-un con format ditr-o teaca prin care circula vapori de apa sau fixand palnia intr-o a doua palnie metalica ceva mai mare iar in spatiul dintre cele doua palnii se introduce apa care se incalzeste cu ajutorul unui tub lateral.

33


Catalin Bulei

Filtrarea sub presiune redusa (la vid). Se folosesc mai des palniile Buchner. Pe fundul perforat al palniei se aseaza doua rondele de hartie de filtru de aceeasi marime cu diametrul palniei, iar tija palniei se adapteaza cu ajutorul unui dop de cauciuc la un flacon pt.vid.

34

propedeutica - laborator

Documents