promovarea si organizarea productiei culinare in cadrul restaurantului nord - ploiesti

Promovarea si Organizarea Productiei Culinare in Cadrul Restaurantului Nord - Ploiesti

TEMA PROIECTULUI

Promovarea Si Organizarea Productiei Culinare In Cadrul Restaurantului Nord- Ploiesti

Profesor indrumator:

\Ing. Dedu Rodica

CUPRINS

Argument

Cap. I Prezentarea general a unitii de alimentaie1.1 Scurt istoric

1.2 Obiectul de activitate

1.3 Amplasarea teritorial a unitii de alimentaie

Cap. II Structura organizatoric a unitii de alimentaie

2.1. Compartimentele functionale i operaionale ale unitii de alimentaie

2.2. Categorii de spaii specifice unitii de alimentaie

2.3. Echipamente specifice unitii de alimentaie

Cap. III Personalul unitii de alimentaie

3.1. Categorii de personal

3.2. Atribuiile personalului

3.3. Norme S.S.M. respectate n unitatea de alimentaie

Cap. IV Oferta de preparate culinare i buturi a unitii de alimentaie

4.1. Lista de meniuri

4.2. Prezentarea specialitii casei

4.3. Calitatea Preparatelor culinare specialitatea casei

4.4. Sisteme de servire practicate n unitatea de alimentaie

Cap. V Promovarea gamei de preparate culinare i buturi a unitii de alimentaie

5.1. Tehnici promoionale

5.2. Materiale promoionale

Concluzii

Bibliografie

AnexeARGUMENTA manca cu placere este un semn de sanatate, A manca de placere este o greseala

Prezenta pe piata a unor produse alimentare foarte variate mareste tentatia, iar odata cu aceasta si posibilitatea de dereglare sensorial afectiva a gustului si placerii de a manca.

Multiplicate prin creativitatea omului, sursele de alimente au devanit din ce in ce mai variate. Cu toate aceste cuceriri, omul epocii contemporane este departe de a fi rezplvat problemele de alimentatie.

Daca la baza comportamentului fata de problemele alimentare ce mancam,cat mancam,cand mancam stau elemente sensorial- affective, castigate in cea mai mare parte den axperiata si obiceiuri, ele pot fi educate, prima etepa a educatiei fiind cunoasterea.

Alimentatia poate si trebuie sa fie principalul factor de mentinere si intretinere a sanatatii.Mancam ca sa traim sanatosi.

Alimentatia este legata de o gama complexa de senzatiisi impresii in legatura cu actul de a manca. Ele sunt generate de reflexe innascute, dar mai ales dobandite:

placerea de a manca, obiceiurile alimentare, asocierea ingerarii de alimente cu alte senzatii (odihna, companie agreabila etc.)

Omul nu se hraneste, omul mananca.

Completata prin traditie si experienta personala, aceasta participare constituie factorul

fundamental fata de atitudinea sa in modulde a se alimenta.

Consumul alimentar depinde de factori biologici, varsta, sex, activitate profesionala

depusa, clima, dar si de nivelul dezvoltarii economice, sociale, culturale a societatii.Activitatea de alimentatie publica presupune nu numai satisfacerea dorintelor de ordin subiectiv, a placerii cauzate de consumul preparatelor culinare, dar si asigurarea pentru consumatori a necesarului fiziologic de substante nutritive (glucide, lipide, substante proteice, vitamine si minerale ) si a inocuitatii alimentelor si preparatelor culinare. Bucataria romaneasca este apreciata astazi ca una din cele mai bogate bucatarii, atat pentru varietatea preparatelor cat mai ales pentru gustul rafinat si placut.

Tehnologia culinara studiaza procesele de preparare, acordand atentie deosebita economiei de materii prime, alegerii metodelor de gastrotehnie prin care sa se evite pierderile de substante nutritive precum si alegerea ustensilelor si a utilajelor necesare.

O deosebita importanta se acorda pregatirii alimentelor in conditii igienice.Tehnologia culinara se ocupa cu studiul materiilor prime alimentare, prelucrarea lor pentru obtinerea preparatelor culinare si servirea acestora de catre consumatori.

Intre obiectul tehnologiei culinare si chimia alimentara, biochimie, igiena si microbiologie exista o stransa legatura care ajuta la corelarea cunostintelor teoretice cu aplicatii practice.Astfel, cunoscand proprietatile componentelor chimice si modificarile lor in timpul prelucrarii, se pot aplica tratamente fizice si termice corespunzatoare.

Alimentatia publica este orientate in directia pregatirii unor preparate si semipreparate culinare care eu ca scop :

-reducerea timpului necesar pregatirii meselor ;

-realizarea unor produse cu valoare nutritive ridicate si prezentate intr-o forma cat mai atragatoare;

-prezentarea unei game sortimentale diverse de preparate culinare;

-posibilitati de valorificare superioara a produselor agroalimentare.

Cunoscand cerintele nutritionale ale organismului, se pot stabili meniuri care sa cuprinda alimente din toate grupele, in proportii echilibrate.

n funcie de aezarea geografic, de condiiile de clim i de ocupaiilor locuitorilor unei tri, putem vorbi de o buctrie tradiional specific. Astfe, ara noastr, cu o clim temperat continental, cu un relief dersificat (cmpii, dealuri, podiuri, munii) strbtut de ruri, cu ieire la Marea Neagr i cu o Delt a fluviului Dunrea, are o gastronomie bogat i variat.

In afara stiintei aprovizionarii, care presupune o riguroasa selectie a ingredientelor si cunoasterea calitatilor nutritive, in special ale acestora, artista creatoare a bucatelor trebuie sa desfasoare o serie de procedee pentru preparare, dar si un ritual artistic.

De ce n-am face, deci, o legatuara directa intre plastica si prezentarea atragatoare a unor preparate mai ales din sferapreparatelor culinare.

Sau, de ce n-am apropia arta decorativa de fantezia ornarii platourilor care deschid apetitul, precum si a celor care inchid, intr-un ,ultim act scenamesei, la al carei veritabil spectacol au participat artista gospodina si spectatorii sai comeseni?! Sau, de ce n-am acorda o medalie de aur artistei creatoare care, manuind cu atentie si calm dozele de coloranti, tapiseaza primaveri proaspete pe glazurile prajiturilor si a torturilor sau, urmarind procesul de coagulare a aspicului, reconstitue penajul fantastic al unui fazan facandu-l placut ochiului si, mai ales, comestibil?!

Si iata-ne legand inca mai firesc arta si chimia.

Intr-adevar, prepararea bucatelor este o chimie alimentara in cel mai pur inteles, iar bucataria laboratorul sau.

...A cui sa fie vina de a descoperi frumusetea desenelor lupestre fara sa fi incercat sa ne dezvaluie si tainele bucatariei timpurilor apuse?...

...A cui sa fie vina de a organizat colocvii si congrese stiintifice sau pur artistice, oferind artei culinare prea putine manifestari...oficiale? bineinteles a cercetatorului, atent asupra domeniului sau; dar acelasi cercetator a adresat chiar si in trecat cuvinte de lauda meselor festive sau cotidiene, deci creatorului artist, slujitor al artei culinare!...

Traditionala prin etnic, imprumutata si revalorizata prin adaptare, arta culinara are un limbaj egal original si general, pentru ca schimbul de retete se face..fara acorduri oficiale, iar performantele trec peste meridiane si paralele fara sa beneficieze de titluri de glorie.

Putine bucate au nume de rezonanta amintind de Bechamel, Joffre, Mazagran, Parmentier, Chateaubriand, Roquefort,Camembert, dar acestea stau in aceeasi prima linie a ostilor de hrana cu poale-n brau si placintele, cu mamaliguta si sarmalele, cu pretiosul cocktailsau obisnuitul compot... acestea toate circula mai intens decat MaYa si Altamira, Prado sau Brukhental, pentru ca inaintea tuturor sae afla hrana ca notiune materiala indispensabila individului si, in consecinta, societatii.

Cap. I Prezentarea general a unitii de alimentaie

1.1 Scurt istoric

Hotelul este situat n municipiul Ploiesti, orasul de resedinta al judetului Prahova si important nod rutier si feroviar pe harta Romniei. PLOIESTI - Situat in inima Munteniei, la 60 de kilometri de Bucuresti, la rascruce de drumuri catre alte regiuni romnesti : Transilvania, Moldova, Dobrogea, Oltenia , Nord Hotel Ploiesti poate fi o gazda deosebita pentru un popas placut si totodata un punct de plecare pentru vizitarea unor locasuri de istorie si cultura. Se afla n orasul marelui dramaturg Ion Luca Caragiale si ilustrului poet Nichita Stanescu. Se afla n locul n care la data de 8 august 1870 s-a nfintat "Republica de la Ploiesti". Se afla ntr-o regiune renumita prin zacamintele ei de titei, Ploiestiul fiind supranumit "Orasul aurului negru", iar locuitorii lui, multi dintre ei petrolisti, sunt numiti "gazari".

Important trg si centru economic si comercial, municipiul Ploiesti poate fi un punct de plecare pentru excursii n zone turistice importante cum ar fi : Valea Prahovei si Valea Doftanei. 1.2 Obiectul de activitate

Diversitatea de utilitati si servicii oferite fac din Nord Hotel Ploiesti un loc de popas linistit si agreabil. Prin intermediul Restaurantului Nord se presteaz servicii de alimentatie public. n acest interval de timp, ca urmare a calittii ireprosabile a serviciilor sale, restaurantul si-a cstigat un renume binemeritat si o cot de piat confortabil.

Calitatea ofertei si preturile accesibile atrag totusi un numr important de consumatori din orasul Ploiesti.

n prezent, capacitatea de deservire a restaurantului este utilizat n proporie de 65%.

Pe baza cunostintelor dobndite, succeselor anterioare si tipul serviciilor oferite, strategia viitoare a afacerii va fi una de difereniere calitativ fat de oferta concurenei.

Cu toate c exist o serie de localuri n care se poate servii masa la preuri mai mici, special pentru atragerea si meninerea clientilor-tint vizati de societate, acest tip de strategii s-a dovedit a fi cel mai performant. Experienta si succesul activitatii argumenteaz foarte bine alegerea acestei strategii. Puteti organiza aici un eveniment de neuitat. Nunti , botezuri, aniversari orice eveniment , veti ramane placut surprinsi de ospitalitatea celor de la restaurantul hotelului Nord din Ploiesti.1.3 Amplasarea teritorial a unitii de alimentaie

Restaurantul Hotel Nord din Ploiesti este situat in zona de nord a orasului, in cartierul Malu Rosu. Restaurantul Hotel Nord dispune de aproximativ 80-100 locuri in salon .Parcare auto foarte generoasa.Salonul Nord - capacitate 100 locuri. Adresa : Soseaua Vestului nr.31;

Tel. 0244-516774 ;E-mail: [email protected] ; [email protected]: www.nordhotelploiesti.comCap. II Structura organizatoric a unitii de alimentaie

2.1. Compartimentele functionale i operaionale ale unitii de alimentaie

Compartimentele functionale sunt compartimente in care se fundeamenteaza deciziile adoptate de conducere,care asigura buna functionare a unitatii.

In restaurantul Nord sunt prezente urmatoarele comparimente functionale:

Compartimentul de resurese umane - asigura gestionarea efectivelor de personal din cadrul unitatii.Aici se desfasoare urmatoarele activitatii:

-selectia si incadrarea personalului;

-evaluarea si promovarea personalului.

-instruirea profesionala ;

Compartimentul financiar contabil asigura gestionarea mijloacelor financiare de inteprindere si evidenta valorica a proceselor economice desfasurate in cadrul inteprinderii.

Activitati derulate:

-plata furnizoriilor ;

-evidenta primarea,calculatia costurilor;

-elaborarea bugetului de venituri si cheltuielilor.

-plata fortei de munca;

-intocmirea documentelor contabile:bilant,fisa contabila;

Compartimentul tehnico-administrativ asigura:

-remedierea defectiunilor;

-administrarea obiectelor de inventar.

-intretinerea instalatiilor sanitare si a instalatiilor electrice;

-intretinerea sistemelor de incalzire;

Compartiment financiar-contabil:indeplineste toate functiile referitoare la evidenta si

controlul platilor. Compartimentul de intretinere tehnica: asigura functionarea optima a

instalatiilor,echipamentului,mobilierului

Compartimentele operationale ale restaurantului Nord sunt:

-receptia

-spatii de depozitare

-spatii de productie pentru:-prelucrare primara

-bucatarie:-calda

-rece

-barul-de zi

-de noapte

-saloanele de servire: -salonul central

-salonul business Receptie :

-Receptie materiale

-Receptie bauturi

-Receptie alimentatie

Activitati desfasurate: receptionarea cantitativa si calitativa a alimentelor,materiilor prime,bauturilor si materialelor.

Spatii de depozitare: - specializare pentru diferite produse: radacinoase ,produse bacanie, conserve, bauturi, ambalaje -spatii frigorifice (frigidere,congelatoare)Activitati desfasurate:depozitarea in conditii optime de umiditate,temperatura si siguranta a produselor,gestionarea stocurilor


Spatii de productie : -pentru prelucrare primara spatii dinstincte:legume,carne,peste,ouaActivitati desfasurate:sortarea,curatarea,spalarea,transarea materiilor prime Activitati desfasurate:realizarea produselor de cofetarie patiserie

-bucataria sector in cadrul unitatii de alimentatie in care se obtin si se desfac preparate culinare

In bucataria calda se realizeaza preparate culinare care necesita prelucrarea la cald.

Aceasta trebuie sa corespunda spatiului si dotarii, pentru efectuarea tuturor operatiilor de prelucrare tahnologica la cald a sortimentelor de preparate culinare,corespunzator comenzilor primite,portionarea si montarea acestora in vesela corespunzatoare pentru prezentare si servire. Pentru functionarea proceselor termice si altor operatii tehnilogice, bucataria trebuie dotata astfel:

-masina de gatit

-tigaie basculanta

-marmita

-friteuze

-rotisor,gretar

-cuptoare electrice

-robot universal,malaxor

-vesela si unstesile. In bucataria rece se realizeaza preparate culinare reci (care nu necesita pregatirea la cald)

Barul este o unitate clasica care functioneaza de regula fie ca sectie in cadrul restaurantului ,fie ca unitate independenta in circuitul unitatilor de alimentatie,discoteci,sau cafe baruri.Prin profilul unitatii,se ofera consumatorilor un sortiment bogat de bauturi alcoolice si nealcoolice simple si superioare,precum si amestecuri de bauturi(coktail-uri),aperitive si digestive. Pe langa sortimentul de bauturi unitatea ofera si un sortiment de mici aperitive culinare si sortimente de cafea simpla sau combinata,inghetata,tigari,si posibilitati deconectante(muzica de diferite genuri,casete video,teliviziune,jocuri mecanice si alte posibilitati deconectante).Programul de functionare a barului de zi poate fi cuprins intre orele 09-21.

Barul de noapte este o unitate cu caracter distractiv,cu un orar de noapte care prezinta un program variat de divertisment,de music-hall si dans pentru consumatori. Programul de functionare a barului poate fi cuprins intre orele 22-05.

Barul se poate amplasa,fie in salonul de srvire,fie pe marginile laterale ale salonului,astfel incat tejgheaua bar si forma de prezentare a acesteia,poate avea diferite forme cat mai estetice(patrata,rotunda),cu bauturile expuse pe rafturi.Iar in fata barului se pot monta scaune speciale inalte-calareti,servirea se realizeaza de catre barman direct din bar sau prin ospatar.

Salonul de servire trebuie sa asigure conditii pentru servirea preparatelor si bauturilor si apoi sa ofere conditii de confort

.

Salonul business

Salonul business are o capacitate maxima de 40 de locuri si este locul perfect pentru intruniri de afaceri sau mese private. Salonul este un spatiu elegant, intim, partial izolat fonic si are intrare separata.

2.2. CATEGORIA DE SPATII SPECIFICE ALE UNITATII

Complexitatea activitatii desfasurate face necesara existenta unei diversitati de tipuri de spatii:


-spatii destinate personalului

-spatii destinate consumatorilor

-spatii de productie

-spatii tehnice

-spatii auxiliare

Spatiile destinate consumatorilor includ:

-spatii pentru primirea consumatorilor

-spatii pentru servire

-spatii pentru grupul sanitar destinat consumatorilor

Spatii pentru productie:

-spatii pentru prelucrarea primara

-barul serviciu

-bucataria calda

-bucataria rece

Spatii anexe:

-oficiul

-spalatorul pentru vase de bucatarie

-spalatorul pentru vesela si pahare

Spatii de depozitare:

-spatii pentru pastrarea alimentelor

-spatii pentru primirea si receptia marfurilor

-spatii pentru pastrarea utilajelor si mobilierului de rezerva,a obiectelor de inventar

Spatii destinate personalului unitatii:

-biroul sefului unitatii

-vestiar pentru salariati

-grup sanitar

Spatii tehnice:

-centrala termica

-pompe,hidrofor si alte instalatii

-tabloul electric general

-casa liftului

Spatii auxiliare:-spalatorie

-garaje si ateliere pentru mijloace de transport

2.3.Echipamentele specifice unitatii de alimentatie/dotare: Echipamentele din spatiile destinate consumatorilor:-mobilierul holurilor de primire si garderobei (fotolii, canapele ,masute,

cuiere, suporturi)

Echipamentul din saloanele de servire: Mobilierul din dotarea salonului de servire-mese pentru servit,care pot avea diferite forme (patrata, rotunda, dreptunghiulara) si dimensiuni (80x80 cm, 90x90 cm,100x100 cm)

-gheridon(mesele de servit)

-scaune

-consolele(mese de serviciu)

Utilajul tehnologic pentru servire:

-caruciorul pentru transportul farfuriilor cu preparate

-vitrinile frigorifice si loveratoarele

-carucioarele de prezentare-servire

-spirtierele

Inventarul pentru servire (vesela):

-vesela din portelan,faianta ceramica(farfurii,platouri,supiere,salatiere,boluri,servicii de ceai,osiere,presaratori de sare sau piper,oliviere,mustariere,flacoane de condimente,tocatoare de lemn,vaze de flori,suporturi pentru lumanari,frapiere)

-vesela metalica pentru servire: cupe pentru inghetata, spirtiere, tavi, cosulete,

shakere, tacamnuri

-vesela din sticla; cristal, semicristal (pahare pentru aperitiv - capacitate 50ml,100ml cu picior, pahare cu picior pentru vin alb servit simplu - capacitate intre 100-125 ml, pahare cu picior pentru vin rosu servit simplu-capacitate 125-150 ml, carafe speciale tip cana-capacitate intre 250ml-750ml

-inventarul textil:fete de masa realizate din diferite materiale si de diferite dimensiuni, naproane, servete de panza, moltoane, draperii, perdele. Dotarea spatiilor de prelucrare primara cu utilaje si ustensile:

-masina de curatat cartofi si radacinoase

-dulapuri si camere frigorifice

-masina de tocat carne

-robotul bucatarie universal

-spalatoare prevazute cu baterii speciale pentru apa calda si rece

Dotarea bucatariilor cu utilaje si ustensile:Utilaje termice:

-masina de gatit cu gaze sau electrica

-cuptor electric

-gratar cu energie electrica

-rotisor electric

-friteuza

-tigaia basculanta

Vase de gatit:

-oale, cratite, caserole, tigai, tavi pentru cuptor, ibrice, polonice, spumiere,

ligheane, ceainice, palnii, strecuratori.

Ustensile de bucatarie:

-mot, furcheta, cos de prajit cartofi, tel, lingura pentru sos, strecuratoare, sita, batsnitel, sucitor, razatoare, palnie, lingura pentru gogosi, presa de pasat cartofi.

Instrumente taietoare:cutit pentru zarzavat,cutit pentru mezelurui,cutit pentrupaine,cutit pentru cascaval,satar,ferastrau pentru oase,foarfece. Dotarea bufetului bucatariei rece cu utilaje si ustensile:

-spatii si vitrine frigorifice

-magazie pentru alimente

-masini de portionat,divizat diferite produse reci

-masa de lucru,vesela,ustensile. Dotarea barului de serviciu cu utilaje si ustensile:

Spalatorul pentru vase de bucatarie cu doua compartimente si rastelul metalic pentru depozitarea vaselor.

Dotarea spatiilor de depozitare cu utilaje si ustensile

-rafturi

-stelaje,lize,carucioare

-capsuri pentru prajituri

-tavi pentru transportul carnii

-containere izoterme

-cutii,casolete. Dotarea barului de serviciu cu utilaje si ustensile:

-expresso-uri sau alte aparate pentru pregatirea cafelei sau ceaiului

-aparat pentru racit si distribuit bauturi racoritoare.-dozatoare pentru sifon

-rafturi de prezentare

-masina de scos dopuri.

-camere/dulapuri frigorifice

-masina de fabricat cuburi de gheata

-storcator de fructe si citrice

-tejghea de bar

Cap. III Personalul unitii de alimentaie

3.1. Categorii de personal

ORGANIGRAMA RESTAUTRANT NORD

3.2. Atribuiile personalului

Atribuiile personalului operativ sunt difereniate n funcie de profilul unitii, forma de servire folosit, nivelul de calificare, structura formaiei de lucru etc.

Atribuii comune ale ntregului personal

cunoaterea i respectarea regulilor generale de comer;

cunoaterea i respectarea regulamentului de ordine interioar;

nsuirea i practicarea formelor de servire moderne, specifice tipului de unitate respectiv;

ridicarea continu a nivelului de pregtire profesional.

Atribuii specifice fiecrei funcii

Director are urmtoarele atribuii:

stabilete sarcini mpreun cu eful de sal pentru fiecare lucrtor n parte controlnd n mod sistematic modul cum sunt duse la ndeplinire aceste sarcini;

mpreun cu buctarul ef stabilete planul de producie culinar;

ine legtura cu personalul din subordine;

rspunde de efectuarea monetarului de ctre fiecare angajat cu drept de ncasare de la clieni;

urmrete i controleaz asigurarea unei curenii permanente i exemplare a ntregii uniti;

rezolv sugestiile i reclamaiile consumatorilor.

eful de sal (matre dhotel) coordoneaz, organizeaz, ndrum i controleaz ntreaga activitate legat de servirea clienilor:

controleaz pregtirea saloanelor, verific modul cum au fost efectuate de echipa de serviciu operaiile de curenie, aerisire, aranjarea meselor i a scaunelor, aprovizionarea meselor de serviciu cu obiecte de inventar;

verific mpreun cu eful de unitate calitatea preparatelor culinare executate n buctria localului;

verific dac lucrtorii cunosc preparatele culinare cuprinse n lista de meniu;

primete clienii la intrarea n sal, i conduce la masa preferat, ia uneori comanda;

supravegheaz modul cum se efectueaz servirea clienilor de ctre chelneri;

verific starea de curenie a tacmurilor, a veselei, a paharelor i a celorlalte obiecte de inventar;

Chelnerul rspunde de ntreaga activitate de servire n salon. El i desfoar munca sub conducerea efului de sal. Are ca atribuii:

pregtete sala pentru servirea consumatorilor, efectund curenia localului, a meselor i a scaunelor pe care le aranjeaz la locul lor;

execut mise-en-place-ul folosind obiectele de inventar curate;

studiaz cu atenie preparatele culinare i buturile prevzute n lista pentru preparate din ziua respectiv, alctuind variante de meniu;

primete clienii n raionul su, le recomand preparate culinare i buturi adecvate preparatelor, servete aceste preparate folosind cel mai adecvat sistem de servire;

supravegheaz i ajut pe ajutorul su la aducerea unor preparate i buturi, la aprovizionarea mesei de serviciu i la debarasarea meselor.

Ajutorul de chelner (picolo, garson):

execut indicaiile chelnerului n ceea ce privete aranjarea meselor, transmiterea comenzilor la secii, aducerea preparatelor, a buturilor i a obiectelor de inventar, debarasarea meselor etc.;

ajut pe chelner la primirea i servirea clienilor.

Personalul de servire din cadrul restaurantului Capitolprin activitatea pe care o desfoar urmrete urmtoarele obiective: 1. Respectarea programului zilnic

2. Realizarea unei serviri la un nivel calitativ superior

3. Gospodrirea i gestionarea corect a tuturor bunurilor

4. Realizarea unei eficiene economice ridicate

Funciile i numrul personalului care asigur desfurarea normal a serviciilor din restaurant ntr-o zi constituie o brigad de servire. Componena acesteia este determinat de capacitatea, profilul i categoria acestui reataurant. Organizarea brigzilor de servire trebuie s in seama de faptul c n restaurantul Capitol activitatea nu se desfoar cu aceeai frecven i acelai specific pe toat perioada de munc. De aceea organizarea brigzii presupune stabilirea programului de lucru zilnic i al responsabilitilor.

Programarea timpului de munc a angajailor reprezint o important activitate de management. Prezena personalului n organizaie este dependent de serviciile ce trebuie asigurate. n acest sens pentru a asigura un program de 8 ore/zi programarea muncii recurge la cteva tehnici i anume:

- Programe individuale inegale de munc;

- Fragmentarea orarului zilnic de lucru; - Multiplicarea sarcinilor;

- Utilizarea de personal sezonier;

O alt problem important pentru desfurarea activitii i stabilirea programului de munc in cdrul restaurantului Capitoleste stabilirea necesarului de personal. - Previziunea pentru fiecare zi a volumului de activitate exprimat n numr de clieni, care se realizeaz pe baz de istoric, evenimente programate, aciuni de promovare, ciclul de plat a salariilor etc. - Determinarea pe baz statistic a structurii vnzrilor pe produse, lund n considerare faptul c pe termen scurt i mediu, preferinele rmn constante (numrul de porii previzionat pentru un produs va fi direct proporional cu numrul de clieni determinat anterior) - Stabilirea tot pe baz statistic a repartiiei clienilor pe intervale de timp din cadrul programului zilnic de funcionare a restaurantului

n funcie de numrul de clieni previzionat pe zile i repartiia acestora pe intervale de timp se va calcula necesarul de timp de munc pe intervale orare pentru fiecare activitate n parte

FIA POSTULUIDenumire:

CHELNER/EF DE RANGCod:

COMPARTIMENTUL DE MUNC

Restaurant/salon nordNR. PERSOANE/POST

4ROLUL:

Aranjeaz i ntreine salonul restaurantului; Efectueaz serviciile

FORMAREA PROFESIONAL

Calificare n meseria de baz prin coal profesional, liceu de profil sau curs de calificareEXPERIEN PROFESIONAL

1 2 ani n funcie de ajutor, ucenic etc.

CAPACITATE PROFESIONAL

S cunoasc tehnicile de vnzare, de atragere a clientelei

S cunoasc 1-2 limbi de circulaie internaional

S aib cunotine i deprinderi corecte privind aranjarea meselor i efectuarea serviciilor

S aib o bun cultur general

S posede cunotine temeinice n domeniul servirii, al gastronomiei, oenologiei, tehnici de alctuire a meniurilor, igien i protecia muncii etc.CALITILE PERSONALE

Prezen fizic plcut, elegan, suplee.

Sntate bun, robustee.

ndemnare i dexteritate.

Simul vzului i al auzului bine dezvoltat.

Sobrietate i prestan.

Responsabilitate pentru munca prestat.

Modest, cinstit, corect, politicos, amabil, demn.

Spirit de echip.

Imaginaie i ingeniozitate.

Memorie i memorie vizual dezvoltate.

RESPONSABILITI (ATRIBUII, LUCRRI, SARCINI)

S se prezinte la program, la ora prevzut n grafic.

S participe la efectuarea mise-en-place-ului.

S cunoasc coninutul listelor de preparate i buturi.

S aib o inut fizic i vestimentar curat, bine ngrijit i ustensilele de lucru complete.

S sftuiasc clientul i s-l ajute n alegerea dorit.

S participe la careul personalului.

S efectueze servirea clienilor cu respectarea regulilor i tehnicilor cunoscute.

S ntocmeasc sau s verifice corecta ntocmire a notelor de plat.

S respecte regulile igienico-sanitare.

S asigure n permanen inventarul n raionul su i s pstreze permanent ordinea i curenia pe locul su de munc.

S rezolve sau s cear sprijin pe linie ierarhic pentru soluionarea oricrei nemulumiri din partea clienilor.

POZIIA N ORGANIGRAM RELAII:

a. este subordonat: matre dhotel; are n subordine ajutori i debarasatori.

b. Relaii cu lucrtorii din celelalte secii ale restaurantului.

c. Relaii cu ceilali componeni din brigad.

LIMITE DECIZIONALE

Refuz servirea preparatelor i buturilor care nu corespund cu comanda (calitativ i cantitativ)CONDIIILE DE MUNC

Sunt menionate n contractul colectiv i individual de muncPERSPECTIVA PROFESIONAL

Barman, somelier, matre dhotel, asistent director

Director restaurant

FIA POSTULUI

ef de salDenumire:

MATRE DHOTELCod:


Restaurantul Nord NR. PERSOANE/POST

1

ROLUL:

Este responsabil de organizarea i efectuarea serviciilor n saloanele restaurantului


Calificare n meseria de baz prin coal profesional, curs de calificare, liceu de profil

Absolvent a cel puin 2-3 cursuri de perfecionare

Absolvent curs de specializare pentru funcia ef de sal EXPERIEN PROFESIONAL

Stagiu de cel puin 6-8 ani n funcii din sectorul de servire (chelner, barman, ajutor chelner)


Cunotine foarte bune privind tehnicile de servire din restaurant

Cunosctor a cel puin dou limbi strine

Cunosctor al preparatelor culinare i al tehnicilor de catering

Cunotine de oenologie (somelrie)

Bun organizator al resurselor umane

Stpnete tehnicile de cumprare i vnzare pentru restaurant

Cunoate mediul n care i desfoar activitatea

Cultur general solidCALITILE PERSONALE

Aspect fizic i vestimentar plcut

Capacitate de conducere i rigoare

Spirit de observaie

Politee desvrit, curtoazie

Iniiativ, spirit comercial

nclinaie pentru lucrul cu clienii

Responsabilitate n munca prestat

Disponibilitate pentru control i autoanaliz


Organizeaz serviciile n saloane i dirijeaz munca colaboratorilor si;

Controleaz preluarea i distribuirea preparatelor i serviciilor n saloane;

Fixeaz turele de lucru pentru colaboratorii si. Controleaz mise-en-place-ul i curenia meselor i saloanelor;

Prezint meniurile i ia comanda de la client. Asigur vnzarea produselor i preparatelor;

Interpreteaz dorinele i ateptrile clienilor, i sftuiete n alegerea lor;

Primete i rezolv sesizrile;

Asigur legtura ntre saloane, clieni i administraie;

Aranjeaz i gospodrete stocurile de inventar, materiale i produse;

Controleaz i informeaz conducerea despre starea activitilor din saloane;

Controleaz i asigur aplicarea normelor de protecie i igien;

Planific i dirijeaz activitile din cursul aciunilor importante ce se desfoar n restaurant;

Particip cu conducerea la analiza costului produselor. Particip la elaborarea meniurilor (listelor)

Particip la alegerea furnizorilor i la pstrarea materiilor prime, preparatelor i materialelor;

Organizeaz i ndrum practica elevilor din saloanele restaurant;

Execut i alte sarcini pe care le primete pe linie ierarhic


d. Ierahice: este subordonat directorului de restaurant, are n subordine ntregul personal din sectoarele de servire

e. Funcionale: cu celelalte compartimente de munc.

f. Colaborare: cu eful buctar, barmanul ef, ef recepie hotel etc.

LIMITE DECIZIONALE

Ia msuri pentru ntrirea disciplinei personalului din subordine

Menine stilul i eficacitatea serviriiCONDIIILE DE MUNC

Sunt menionate n contractul colectiv i individual de muncPERSPECTIVA PROFESIONAL Director restaurant, director restaurante, hotel i lan comercial de profil

FIA POSTULUIDenumire:

BARMANCod:


Barul NR. PERSOANE/POST

2ROLUL:

Este responsabil de organizarea i efectuarea serviciilor n barul n care lucreaz


Calificare n meseria de baz prin coal profesional, liceu de profil sau curs de calificare

Curs specializare barman

Absolvent a cel puin 1-2 cursuri de perfecionare EXPERIEN PROFESIONAL

Stagiu de cel puin 5 ani n funcii din sectorul de servire (barman, chelner) ajutor.


Cunotine foarte bune n tehnicile de servire n bar.

Cunosctor a cel puin 2 limbi strine.

Cunotine foarte bune n tehnicile de preparare a amestecurilor care se realizeaz n bar.

Cunotine de oenologie.

Cunotine temeinice de legislaie profesional.

Bun organizator al locului de munc, inclusiv al spaiilor de depozitare.

Cultur general solid.CALITILE PERSONALE

Aspect fizic i vestimentar plcut.

Rezisten fizic, memorie bun i tact profesional.

Capacitate de conducere.

Politee, curtoazie, spirit de observaie, spirit comercial.

nclinaie pentru lucrul cu clienii.

Asumarea responsabilitilor pentru munca prestat.


Asigur necesarul de buturi i alte mrfuri specifice i rspunde de pstrarea si gestionarea lor.

Rspunde de existena n bar a inventarului n stare bun.

Asigur existena listei de bar cu indicarea preului.

Primete clienii i le recomand buturile potrivite.

Pregtete buturile n amestec.

Rspunde de calitatea produselor executate i puse n vnzare precum i de serviciile prestate n barul pe care-l conduce.

Coordoneaz activitatea lucrtorului din subordine i supravegheaz efectuarea serviciilor.

Rspunde material pentru orice pagub provocat n urma punerii n consum, livrare sau recepionare de produse cu deficiene de calitate.

Rspunde de respectarea cu strictee a normelor de protecie a muncii, igienico-sanitare la locul de munc, inclusiv n spaiile anex (depozite).

n relaiile cu clienii trebuie s aib o comportare politicoas, amabil, o inut impecabil din punt de vedere al igienei corporale i vestimentaiei.


g. este subordonat: directorului de restaurant, are n subordine ajutorii de barmani.

h. Relaii cu lucrtorii din celelalte secii ale restaurantului.

i. Relaii cu matre dhotel.

LIMITE DECIZIONALE

Refuz primirea sau punerea n consum a mrfurilor i preparatelor necorespunztoare calitativ.CONDIIILE DE MUNC

Sunt menionate n contractul colectiv i individual de muncPERSPECTIVA PROFESIONAL

Matre dhotel, Director restaurant

3.3. Norme S.S.M. respectate n unitatea de alimentaie(1) Fiecare salariat are obligatia sa asigure aplicarea masurilor referitoare la securitatea si sanatatea sa in munca,precum si celorlanti salariati. (2)Pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate si sanatate,personalul are urmatoarele obligatii:

a. sa isi insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectia a muncii si masurile de aplicare al acestora;

b. sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu se expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala,atat persoana proprie cat si a colegilor;

c. sa aduca la cunostinta conducatorilor orice defectiune tehnica sau alta situatie care constitue un pericol de accidentare sau imbolnavireprofesionala;

d. sa utilizeze corect echipamentele tehnice din dotarea institutiei;

e. sa nu procedeze la deconectarea,schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate a echipamentelor tehnice;

(3)Pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate si sanatate,conducerea are urmatoarele obligati:

a. sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii;

b. sa asigure cercetarea si evidenta accindentelor de munca si a accidentelor usoare suferite de personal;

c. sa asigure materiale igienico-sanitare specifice activitatii desfasurate;

(1)In caz de evenimente deosebite,de accidente la locul de munca, fiecare salariat va informa de urgenta administatorul companiei;

(2)Toate accidentale survenite in timpul serviciului mai ales cele cu consecinte grave,vor fi imediat aduse la cunostinta administratorului companiei.

(3)Acceleasi reguli vor fi respectate si in cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliuloc de munca si invers;

(1)Pentru a asigura securitatea la locul de munca, salariatii___________ SRL au urmatoatele obligatii: a. salariatii raspund pentru respectarea normelor de igiena si de tehnica securitatii muncii;

b. fumatul este permis numai in locurile speciale stabilite si semnalizate corespunzator,fara a fi afectata buna desfasurare a activitatii comaniei;

c. se interzice pastrarea,distribuirea sau vanzarea de substante sau medicamente ale caror efect pot produce dereglari comportamentale,in incinta companiei sau in mijloaceleauto ale acesteia;

d. se interzice introducerea,distribuirea, sau inlesnirea introducerii bauturilor alcoolice in incinta companiei sau in mijloacele auto ale acesteia.

Este interzis:

1. Sa serveasca preferential clientii ;

2. Sa discute in grup in timp ce clientii asteapta ;

3. Sa se aseze la masa cu clientii ;

4. Sa fumeze in salonul restaurant;

5. Sa consume ceapa sau usturoi in timpul programului;

6. Sa consume bauturi alcoolice inainte sau in timpul servirii;

7. Sa intervina in discutiile clientilor;

8. Sa jignesca,sa ironizeze,sa persifleze clientii;

9. Sa se pieptene in salon;

10. Sa sufle nasul cu zgomot;

11. Sa serveasca cu mana preparatele;

12. Sa caste in prezenta clientilor

13. Sa mestece guma;

14. sa se joace cu pixul sau cu cheile. Principii de baza privind tinuta vestimentara

Exista cateva principii de baza privind tinuta in general si cea vestimentara,in special:

1. O tinuta sobra,formala,conservatoare,la locul de munca atat pentru

barbati cat si pentru femei,stilul clasic si conventional ramane intodeauna cel mai potrivit:

A.Pentru barbati:

tinuta sobra,un stil clasic si conventional presupune:

-camasa alba,cravata simpla(culori sobre,netipatoare,in dungi si modele simple)sau la camasa cu dungi fine si o cravata cu imprimeu simplu;

-haina la un rand(care da o tinuta zvelta si care poate sa stea si descheiata)sau haina la doua randuri,care este adecvata pentru persoanele inalete si nu prea solide, care trebui sa stea todeauna incheiata;-tinuta oficiala, respectiv costum cu vesta, din materiale inchise la culoare care creaza impresia de suplete, sau in imprimeuri marunte; la costum este indicata camasa cu maneca lunga; camasa cu maneca scurta se poarta fara haina, cand este cald, in afara orelor de serviciu;

-incaltamintea de preferinta clasica ,cu sireturi,trebuie sa fie bine intretinuta;ciorapii vor fi de culoare inchisa(negrii,bleomarin sau gri inchis),atunci cand costumul este de culoare sobru;la costum maro sau kaki se poarta ciorapi maro;

-cravata se va asorta cu costumul si camasa;un barbat inalt va purta cravate lungi;in timp ce unul scurt va purta cravate scurte potrivit taliei,atunci cand este purtat in permanenta,papionul devine caracteristica a individului.

-bijuteriile barbatesti vor fi intodeauna simple,discrete,lipsite de extravaganta,de buna caliate. B. Pentru femei la locul de munca,tinuta sobra si de bun gust inseamna:

-taioare, fuste clasice sau rochii cu croiala clasica, simpla;

-incaltamintea va fi aleasa cu multa grija: pantofi de buna calitate, asortati cu geanta, intodeauna curati bine lustruiti cu tocuri nu prea inalte si in foarte buna stare; ciorapi vor fi de culoare pielei, fara modele, nedantelati, nebrodati cu flori sau alte figuri, deoarece vor iesi in evidenta si vor atrage in permanenta atentia;dresul va fi bine intins pe picior, avand grija sa nu faca cute;

-accesorile purtate vor fi intodeauna discrete, ele neavand rolul de a atrage atentia asupra fizicului.

-machiajul va fi discret,sprancenele vor fi permanent aranjate,ingrijite;

2.O tinuta sobra, adecvata presupune un aspect ingrijit, placut; o privire succinta, atentade la cap la picioare, inainte de a pleca trebuie sa urmareasc, in principal:

-tunsoarea, linia parului poate fi la moda, fara exagerari insa; aceasta presupune un par bine aranjat, curat, pieptanat, in permanenta periat; barba si mustatile trebuie bine ingrijite si in permanenta tunse; fardul de pleoape si rimelul nu se folosesc, ca si genele false si pudra aurie;

-mainile vor fi permanent curate, iar crema de maini bine aplicata; unghiile curate sunt tot atat de importante pentru tinuta unui barbat ca si pentru a unei femei, lacul folosit pentru unghii trebuie sa aibe o culoare placuta.Cap. IV Oferta de preparate culinare i buturi a unitii de alimentaie

4.1. Lista meniuMeniuCiorbe

Ciorba de pui+ardei iute260/406.00 RON

Ciorba de vacuta+ardei iute260/407.00 RON

Ciorba a la grec+ardei iute260/406.00 RON

Ciorba taraneasca cu carne de vita260/407.00 RON

Gustare calda

Carnati oltenesti0,200gr8.00 RON

Sote ficatei de pui cu ceapa0,100 gr5.50 RON

Cascaval pane0,100 gr7.00 RON

Sote ciuperci0,180 gr4.50 RON

Snitel piept de pui0,150 gr11.00 RON

Mamaliguta branza+smantana200/100/050 gr6.00 RON

Gratar

Piept de pui0,100 gr7.50 RON

Muschi de porc0,100 gr8.00 RON

Muschi de vita0,100 gr15.00 RON

Peste

Pastrav0,100 gr10.00 RON

Paste

Spaghete boloneze0,200 gr8.00 RON

Spaghete carbonara0,200 gr10.00 RON

la comanda pt 15 persone

Berbecut la protap +

Garnitura-Salata-Desert950.00 RON

*Papanasi0,150 gr9.00 RON

Garnituri

Cartofi prajiti0,150 gr3.50 RON

Cartofi natur0,150 gr3.50 RON

Cartofi pireu0,150 gr3.50 RON

Orez0,200 gr3.50 RON

Legume asortate0,150 gr3.50 RON

Salate

Salata sezon0,150 gr3.50 RON

Salata bulgareasca0,300 gr6.00 RON

Salata de muraturi0,150 gr3.50 RON

Paine0,250 gr1.50 RON

Mamaliga0,200 gr2.50 RON

Mujdei0,050 gr2.50 RON

Smantana0,050 gr1.50 RON

Meniuri

Ciorba a la grec+ardei iute260/406.00 RON

Sote ficatei de pui cu ceapa0,150 gr8.25 RON

Cartofi natur0,150 gr3.50 RON

Muraturi asortate0,150 gr3.50 RON


22.75 RON

Pastrav0,250 gr25.00 RON

Mamaliguta0,200 gr2.50 RON

Mujdei0,050 gr2.50 RON

30.50 RON

Pulpe de pui0,250 gr10.00 RON

Cartofi la cuptor0,150 gr3.50 RON

Salata varza alba0,150 gr3.50 RON


18.50 RON

Ciorba de pui+ardei iute260/406.00 RON

Piet de oui la gratar0,150 gr10.50 RON

Cartofi prajiti3.50 RON

Salata sezon0,150 gr3.50 RON


25.00 RON

Ciorba de vacuta+ardei iute260/407.00 RON

Muschi de porc0,150 gr12.00 RON

Legume asortate0,150 gr3.50 RON

Muraturi asortate0,150 gr3.50 RON


27.50 RON

Gustare rece a casei

Rosii0,100 gr1.00 RON

Branza0,100 gr2.50 RON

Slanina0,100 gr2.50 RON

Masline0,100 gr2.50 RON

Ardei gras0,100 gr1.00 RON

Babic0,050 gr2.50 RON

Ceapa0,100 gr0.50 RON

Tuica0,050 ml1.50 RON

14.00 RON

Mic dejun

Rosii0,100 gr

Ardei gras0,040 gr

Castraveti0,050 gr

Masline0,050 gr

Oua0,100 gr

Sunca din piept de pui0,040 gr

Salam uscat0,030 gr

Branza0,040 gr

Cascaval0,040 gr

Gem0,050 gr

Margarina0,050 gr

Paine0,250 gr

Ceai

Cafea

4.2. Prezentarea specialitii casei-Snitel piept de pui

Materii prime si adaosuri folosite - cantitati pentru 10 portii:MATERII PRIMEUNITATEA DE MASURACANTITATEGRAMAJ PENTRU O PORTIE DE PRODUS FINIT

Piept de puigr850Snitel150gr

garnitura si sos 100gr

Ulei ml125

Fainagr50

Ouabuc2

Pesmet albgr75

Pipergr1

Saregr10

4.3. Calitatea Preparatelor culinare specialitatea casei

GRAMAJ - Corespunzator retetarului, cu respectarea proportiei intre componente (carne, legume, sos)ASPECT - Preparat montat estetic, format dintr-o bucata de carne, legume si sos, decor din patrunjel verde tocat maruntCULOARE - Proprie componentelor folosite, carnea de culoare rosie, fasolea verde cat mai apropiata de culoarea naturalaMIROS - Placut, specific componentelor din structura (carne de vita, legume)

GUST - Placut, specific carnii de vita, procesului termic si adaosurile utilizateCONSISTENTA- Carnea bine patrunsa termic isi pastreaza forma data prin taiere, legumele bine patrunse termic Implementarea sistemului HACCP este o cerinta legala, prevazuta in HG 1198/2002 Conditii generale de giena a produselor alimentare, art.3 si 4 si in legea nr.150/2004 privind siguranta produselor alimentare.

Implementarea sistemului HACCP este legata de stabilirea regulior de buna practica privind urmatoarele:

- constructia restaurantului;

- amplasarea utilajalor;

- procesul tehnologic;

- personalul;

- curatenia si dezinfectia;

- combaterea daunatorilor;

- materiile prime si auxiliare folosite, inclusiv apa;

- transportul produselor.

Carnea folosita pentru preparatul Snitel piept de pui,este piept de pui, de calitate superioara

Carnea, componenta de baza, furnizeaza proteine cu valoare biologica mare, cu

aminoacizi esentiali intr-o proportie echilibrata, corespunzatoare cu necesitatile metabolice ale organismului uman.Ea trebuie sa fie foarte proaspata, cu urmatoarele caracteristici organoleptice:

- suprafata uscata si nelipicioasa

- culoare de la roz pal la rosu

- consistenta ferma si elastica

- miros placut caracteristic speciei

Carnea contine substanta plastice si energetice, deci are o mara valoare nutritive.Utilizarea carnii ca materie prima pentru mancaruri asigura valoarea nutritive si gustative a acestora si participa la denumirea preparatului.

4.4. Sisteme de servire practicate n unitatea de alimentaie

Serviciul indirect este simplu i uor pentru osptari, fiind folosit mai ales n unitile mici, i cu ocazia banchetelor.

Platoul pe care se afl preparatele respective, nsoit de tacmul de serviciu, este prezentat prin stnga clientului care se servete singur. Osptarul ine platoul pe antebraul i mna stng i prezint preparatul clientului, dup care l invit s se serveasc cu ajutorul tacmului de serviciu.

n mod obligatoriu, dup servirea unui client, osptarul se va retrage n spatele acestuia pentru a reface armonia platoului, dup care l va prezenta urmtorului, n ordinea de prioritate recomandat, pentru a se servi singur.

La prezentarea platoului, osptarul va adopta poziia clasic, bustul uor nclinat, mna dreapt la spate, la nivelul taliei, piciorul stng puin n fa, uor fandat.

Serviciul indirect are avantajul c cere un numr redus de personal, cu o calificare modest, dar i dezavantajul c este mai lent i puin nesigur din cauza nendemnrii unor clieni.

Serviciul direct necesit o pregtire mai temeinic a personalului de serviciu. Este recomandat n mprejurri n care se impune servirea rapid: mese festive, oficiale, grupuri de turiti.

Platoul este prezentat pe partea stng a clientului, dup care osptarul se apropie de client i, cu ajutorul tacmului de serviciu format din lingur i o furculi, ia o parte din preparat cu garniturile respective i le aeaz n farfuria clientului, carnea ctre client, garniturile ctre emblem sau mijlocul mesei. Marginea platoului dinspre client trebuie s fie puin deasupra farfuriei i ct mai aproape de aceasta pentru a evita ptarea feei de mas. Serviciul direct, fiind rapid i eficace, constituie un serviciu de clas i necesit un personal cu calificare superioar. Nu se poate aplica n cazul unor piese mari, sfrmicioase.

Serviciul la gheridon este practicat n marile restaurante, atunci cnd porionarea, tranarea, filetarea i flambarea unor preparate se fac n salon, lng masa clientului. Operaiunile enumerate se fac pe gheridon, dup care poriile respective se monteaz pe farfurii i se aeaz n faa clientului prin dreapta. Se poate efectua i serviciul direct dup reconstituirea pieselor.

Osptarul vine cu platoul din buctrie, l prezint clienilor dup care merge la gheridon, l aeaz pe reou sau plci ofante i ncepe s lucreze innd dup caz lingura sau cuitul n mna dreapt i furculia n mna stng; poriile se aeaz pe farfuriile calde sau reci aflate pe gheridon, n dreapta.

n cazul tranrii sau porionrii unor piese foarte mari este obligatorie reconstituirea pentru a prezenta platoul respectiv i a pune n valoare miestria i talentul osptarului.

Serviciul la gheridon este sigur i ngrijit, deoarece osptarul lucreaz cu ambele mini i nu exist riscul de a pta hainele clienilor sau faa de mas. La efectuarea serviciului la gheridon osptarul va fi orientat permanent cu faa la client n timp ce lucreaz i nu va ncrca excesiv farfuria acestuia.

Serviciul la farfurie este practicat la restaurantele mai modeste, n cele cu autoservire i la nuni.

Osptarul preia de la buctrie 2 3 farfurii n mna stng, o a patra n dreapta, le duce n salon i servete clienii pe partea dreapt, n ordinea de preferin impus de ocazie. ntotdeauna farfuria se aeaz n faa clientului cu emblema ctre mijlocul mesei.

Acest sistem de servire prezint urmtoarele avantaje: permite servirea preparatelor fierbini, este rapid i nu cere un personal cu nalt calificare; poate avea i unele inconveniente, n special pentru secia buctrie unde montarea minuioas a multor preparate necesit personal mai numeros.

Cap. V Promovarea gamei de preparate culinare i buturi a unitii de alimentaie5.1.Tehnici promotionale

Reclama este metoda clasica de promovare a produselor. Este utilizata atat la lansarea unui nou produs sau serviciu cat si mai apoi,pe tot parcursul existentei acestuia pe piata,pentru intretinerea atentiei consumatorului.

Putem vorbi despre reclama pe internet.Restaurantul NORDdispune de un site in care informeaza clientii despre serviciile prestate.Pe acest site gasim unde este situat restaurantul,descrierea saloanelor si meniul.

5.2.Materiale promotionale

Realizarea de materiale promotionale reprezinta o forma a publicitatii.

In categoria materialelor promotionale intra: - pliantul

- brosura

- catalogul

- fluturasii

- liste meniu - afis

Restaurantul NORD nu dispune decat de listele meniu.Listele meniu pot fi folosite ca materiale promotionale. Pentru aceasta este bine ca listele meniu sa fie realizate pe materiale de calitate,sa aiba o forma deosebita,sa fie personalizate.In functie de specificul si stilul unitatii de alimentatie listele meniu pot fi introduse in mape speciale de forme si culori diferit,personalizate cu emblema unitatii.

INVITATIE

Concluzii

Nu este de ajuns sa spunem ca Romania este frumoasa, ca poate oferi multe posibilitati pentru practicarea turismului, ci este necesar sa dezvoltam acesta activitate pe principiile calitatii, ale respectului pentru consumator si al rentabilitatii.Bibliografie

Dobrescu, E., Stavrositu,S., Tehnica Servirii Consumatorilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2003

Parjol, G., s,a., Tehnologie culinara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2003

Niculescu , R., Tehnologia Restaurantelor, Editor REBS BucurestiBurghiu F., si colectiv, Tehnologia culinara si tehnica servirii ( manual pantruclasa a XII), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1998

ADRESE WEB

WWW.sanatatea.com

WWW.culinar.com

WWW.reteteculinare.com

WWWrestaurantmargaritas.com

Anexe

TEHNOLOGIA DE OBTINERE A PREPARATULUI

pofta buna!

RESTAURANT NORD

VA OFERA ZILNIC

promovarea si organizarea productiei culinare in cadrul restaurantului nord - ploiesti

Documents