POLICYPAPER

1

ANALIZĂ

ProiectulPlanuluiNaționalIntegratîndomeniulEnergieișiSchimbărilorClimatice2021-2030

Decembrie2018

POLICYPAPER

2

Cuprins

Sumarexecutiv ....................................................................................................................................... 3

1.Introducere:PNIESCșiGuvernanțaUniuniiEnergetice ................................................................. 5

2.ObiectivelenaționaleasumateînPNIESC ........................................................................................ 7 2.1Prezentaregeneralășiprocesuldeelaborareaplanului ............................................................. 7 2.2AnalizaținteideSREpentru2030 .................................................................................................... 8 2.3Celelaltecomponentealemixuluideenergieelectrică ................................................................ 11 2.4AbordareadindraftulPNIESC:mărireaconsumuluiprevizionatdeenergie .......................... 12 2.5AlteinstrumentedepromovareaSRE:CfDșiPPA ........................................................................ 15

3.CelelalteobiectivedindraftulPNIESC,potrivitdimensiunilorUniuniiEnergetice ................... 17

4.Bazaanalitică .................................................................................................................................... 20

5.Recomandări ..................................................................................................................................... 24

DespreEPG ............................................................................................................................................ 25

AboutEPG .............................................................................................................................................. 25

POLICYPAPER

3

SumarexecutivPlanulNaționalIntegratEnergie-SchimbăriClimatice(PNIESC)constituieoobligațieastatelormembreUE, potrivit noului Regulamentului privind Guvernanța Uniunii Energetice, prin care acestea îșielaborează strategii de politici energie-climă pe 10 ani, începând cu deceniul 2021-2030. GuvernulRomânieiapublicatdraftulPNIESClasfârșitulluniinoiembrie,încadrându-seîntermenullimităde31decembrie2018.

Întinspe169depagini, acestprimdraftPNIESC2021-2030oferăo sinteză amplă adatelordespresistemulenergeticromânesc,incluzândsurseleemisiilordegazecuefectdeseră(GES).Totodată,draftulstabileșteobiectivelenaționalepentru2030înceeacepriveștereducereaemisiilordegazecuefectdeseră(GES),pondereasurselorregenerabiledeenergie(SRE)înconsumulfinaldeenergieșicreștereaeficiențeienergetice.

DardraftulPNIESCareșioseriededeficiențe importante.Delabunînceput, frapeazățintapropusăpentru SRE de doar 27,9% pentru 2030,mult sub potențialul național de dezvoltare în condiții deeficiențăeconomicăaSREși,deasemenea,multsubțintacolectivălaniveldeUEde32%.

AnalizaîntreprinsăînacestraportaratăcămodalitateaprincaredraftulPNIESCacomodeazăcreșterinetedecapacitatedeproducereaenergieielectricepânăîn2030bazatepeaproapetoateformeledeenergie primară – cu excepția unităților pe bază de gazelor naturale, a căror capacitate agregatăstagnează,șiacărbunelui,pentrucareestepreconizatăoscădereușoară–estedeaprognozaocreșteremasivăaconsumuluifinaldeenergie,de341TWhîn2030,fațăde269TWhînproiecțiaPRIMES2016,respectiv300TWhînStrategiaEnergetică2019-2030,cuperspectivaanului2050.

TrebuiemenționatcăatâtStrategiaEnergetică,câtșidraftulPNIESCsebazeazăperezultatelemodelăriicantitativePRIMES2016,careafostrealizatăînprocesulelaborăriiStrategieiEnergetice2016-2030,cuperspectivaanului2050,alcăreidraftafostpublicatînlunadecembrie2016.Dinpăcate,diferențelefață de proiecțiile PRIMES 2016 nu sunt explicate în mod adecvat în nici-unul dintre documentelestrategicesubsecvente.

Înceeacepriveșteconsumul finalpreconizatdeenergieelectrică în2030,draftulPNIESCavanseazăcifrade86,6TWh,considerabilpestecei51TWhdinproiecțiaPRIMES.Dupăcumesteargumentatînprezentulraport,prinsimpladimensionaremairealistăaconsumuluideenergieelectricăla60-70TWh,ținta de SRE în 2030 este atinsă fără politici suplimentare de promovare a surselor regenerabile.Totodată,raportulanalizeazășiperspectivelerealistealesectoruluigenerăriienergieielectricepebazădecărbune.

Raportul recomandă asumarea unei dimensiuni evaluative a măsurilor și mecanismelor incluse înlegislația românească învigoare,precumșiacelorpreconizate.Astfel, estedeașteptatcaSREsă fieimpulsionatede introducerea„contractelorpentrudiferență”(CfD)–deșiseremarcăpropunerea, îndraftulPNIESC,auneiamânărisuspecte,pânăîn2025,atermenuluidelacareCfDarurmasăfieutilizatepentrucapacitățideSRE.Pedealtăparte,sectorulcărbuneluisevaconfruntacuobstacoleșirestricțiitotmaisevere:prețulîncreșterealcertificatelorEUETS,excludereaunitățilornoipebazădecărbunede lapiațadecapacitatedupă2025(prin limitarea la550gCO2/kWhaemisiiloradmise),precumșilimitele tot mai severe ale emisiilor de noxe. De asemenea, în absența unor noi reglementări

POLICYPAPER

4

intempestive,contrarepoliticilorUE,prețulridicatalETSva facilitasubstituireacărbuneluidecătregazelenaturaleînmixuldeproducereaenergieielectrice.

Îngeneral,draftulPNIESCsuferădeolipsădetransparențășiderigoareînceeacepriveștebazaanaliticășinecesareleclarificărimetodologice.Înrealizareadraftului,nuauavutlocniciconsultăripublicecuexperțișicupărțileinteresate,șinicinuafostrealizatăomodelarenouă,dedicată,deșiaceastaarfifostpe deplin justificată, ținând cont de modificarea țintelor UE, de modificările de legislație și dereglementaredinultimiidoiani,precumșideevoluțiiledepepiețeleinternaționalealecombustibililorșitehnologiilor.

Apoi, draftulPNIESCnu este însoțit deo anexămetodologică cuprinzătoare și transparentă, care săexplicefărăechivoclegăturadintrescenariilerulateînmodelareaPRIMES2016șicelemenționateîndraft(amintimcăproiecțiiledindocumentulStrategieiEnergetice2016-2030aufostprezentatepentruScenariulOptim,POPT),precumșimodulîncareaufostrealizatecalculeleprincares-aajunslarezultatediferite de cele ale proiecțiilor PRIMES 2016. O astfel de anexă este obligatorie pentru versiuneaurmătoareadraftuluiPNIESC.

Transparența metodologică și o mai bună implicare publică a experților și a părților interesate înelaborareaproiectuluiPNIESCarfipermisevitareaimpresieicăuneleproiecțiiderelevanțăstrategică,precum cele privind producția și consumul de energie, sunt mai degrabă asumate politic decât unrezultatalanalizeiriguroaseșiobiective.

DupăparcurgereaminuțioasăatuturorsecțiunilordraftuluiPNIESC,raportulseîncheiecuoseriederecomandăriconstructive,meniteaasiguraîmbunătățireaversiuniiurmătoareadraftuluiși,desigur,avarianteifinaleaPNIESC2021-2030.

POLICYPAPER

5

1.Introducere:PNIESCșiGuvernanțaUniuniiEnergeticeNoulregulamentalUEprivindGuvernanțaUniuniiEnergetice,parteaPachetului„Energiecuratăpentrutoți europenii”, prevede obligația statelor membre ale UE de a realiza Planuri Naționale IntegrateEnergie-Schimbări Climatice (PNIESC), care să acopere cele cinci dimensiuni interdependente aleUniuniiEnergetice–securitateenergetică,solidaritateșiîncredere;opiațăinternăaenergieipedeplinintegrată; eficiență energetică; acțiune climatică și decarbonizarea economiei; cercetare, inovare șicompetitivitate–pe10ani,începândcudeceniul2021-2030,pebazaunuimodelcomunderaportare.Lafiecarecinciani,PNIESCvorfiactualizate.

Planificarea integrată energie-climă, obligația consultării cu statele membre vecine și cu ComisiaEuropeană, precum și obligația de realizare bianuală a rapoartelor de progres în atingerea țintelor,obiectivelorșiprioritățilorasumateînplan,faccaPNIESCsădevină,defapt,adevăratuldocumentdestrategieenergeticășiclimaticăastatelormembre.

Înparticular,PNIESCtrebuiesăaratecuclaritatecareestecontribuțiațăriloreuropene,prinpoliticișienergie-climășimăsurispecifice,larealizareațintelorcolectivecheiealeUEpentru2030:

• reducereaemisiilordegazecuefectdeseră(GES)cu40%fațădeniveluldeemisiialanului1990;

• realizareauneiponderiasurselorregenerabiledeenergie(SRE)de32%dinconsumultotalfinaldeenergie;

• creștereaeficiențeienergeticecu32,5%fațădeproiecțiaPRIMESdin2007pentruanul2030.

Dacă Comisia Europeană apreciază că un PNIESC nu contribuie în măsură suficientă la realizareaobiectivelorUE, saudacăprogresul colectival statelormembre către realizareaacestorobiective sedovedeșteafiinsuficient,atuncieapoateemiterecomandărispecificestatelormembre.

CalendarulderealizareaPNIESCesteurmătorul:

• Până la31decembrie2018:depunerea laComisiaEuropeanăadraftuluiPNIESCde către toatestatelemembre;

• Pânăla30iunie2019:emitereaderecomandăricătreComisieprivinddraftulPNIESC;

• Până la31decembrie2019:notificareadecătre statelemembre laComisiaEuropeanăa formeifinale a PNIESC pentru perioada 2021-2030, inclusiv a unui sumar al punctelor de vedere alepublicului;

• Pânăla15martie2023–șilafiecaredoianidupăaceea:depunerealaComisieaunuiRaportdeProgres privind statutul implementării PNIESC: progresul în realizarea țintelor, proiecțiiactualizate,precumșiactualizărialepoliticilorșimăsurilornecesare;

• Până la 30 iunie 2023: depunerea la Comisie a draftului actualizării PNIESC, sau justificareamențineriiceluicurent;

• Pânăla30iunie2024:notificarealaComisiaEuropeanăaactualizăriifinaleaPNIESC.

Regulamentul privind Guvernanța Energetică subliniază câteva elemente importante în procesul deelaborareaPNIESC:

POLICYPAPER

6

à Implicarea timpurieșieficientăapublicului înpregătireaPNIESC,cu includereaconcluziilorconsultărilor cu autoritățile locale, mediul academic, societatea civilă, investitorii și acetățenilorîntr-undialogstructuratpetemedeenergieșiclimă;

à Publicarea draftului și a versiunii finale de PNIESC, a Raportului de Progres, precum și aproiecțiilorcantitativeșiarezultatelorevaluăriicosturilorșiefectelorpoliticilorpublice.

Acest raport reprezintă o analiză efectuată de think-tank-ul Energy Policy Group (EPG) asupraProiectuluiPlanuluiNaționalIntegratEnergieșiSchimbăriClimatice(PPNIESC)2021-2030–numitînacestraportdraftPNIESC–publicatdeMinisterulEnergieiînlunanoiembriea.c.

Guvernul României a reușit finalizarea și publicarea la timp a acestui document complex. Cu toateacestea,așacumesteargumentatîndetaliuînsecțiunileurmătoare,draftulPNIESCsuferădenumeroasedeficiențe.PentruînlăturareauneicâtmaimaripărțiaacestoraînelaborareaversiuniifinaleaPNIESC,prezentulraportoferăocriticăconstructivăadraftului,alecăreiconcluziisuntsintetizateîntr-oseriederecomandăripractice.

POLICYPAPER

7

2.ObiectivelenaționaleasumateînPNIESC

2.1Prezentaregeneralășiprocesuldeelaborareaplanului

DraftulPNIESCreprezintăunplanstrategic,bazatpeunvolummaredeinformațiedeordinstatistic,peuninventaral legislațieiromâneștidindomeniileenergieișimediului,precumșipeproiecțiiprivindindicatoriidindomeniileenergieișiclimeipână în2030,cuprinzândnumaipuținde169depagini.Realizareasalatimp,înainteatermenuluilimităde31decembrie2018–termencarearidicatdificultățipentrualtestatemembreUE–șipunereasaînconsultarepublicăconstituieoreușită.

DardraftulPNIESCconțineuneleopțiunistrategicediscutabile,insuficientîntemeiateprinargumentede ordin economic, climatic sau de securitate energetică. În chiar deschiderea primului capitol,„Prezentaregeneralășiprocesuldeelaborareaplanului”,tabeluldelapag.11sintetizeazăprincipaleleobiectivealePNIESC2021-2030pentruanul2030.CeeacefrapeazăestețintaasumatăpentrupondereaSREînconsumulfinalbrutdeenergiededoar27,9%.Cifraestecontrariantă, întrucâtsesitueazănudoarcumultsubnouațintăcomunăasumatădeUE,cișimultsubpotențialulRomâniei.Reluămacestsubiect,îndetaliu,însecțiunea2.1,maijos.

Privind reducereaemisiilordegaze cuefectde seră (GES), țintapentru2030estede43,9%pentrusectoarele acoperite de schema EU ETS, respectiv de 2% pentru cele non-ETS. Creșterea eficiențeienergeticeareoțintăpentru2030de37,5%fațădenivelulstabilitprinproiecțiaPRIMES2007pentruanul 2030. Așadar, țintele naționale pentru reducerea emisiilor și pentru eficiență energetică sunt,ambele,pestenivelulțintelorcolectivealeUEpentru2030.

Primulcapitolcontinuăprețdecirca40depaginicudouălungitabele,intitulate„Tabelrecapitulativcuprincipalele obiective, politici și măsuri ale planului” (pag. 15-39), respectiv „Tabel cu politicile șimăsurile actuale înRomâniaprivindenergia și climareferitoare la cele cincidimensiuni aleUniuniiEnergetice”(pag.43-48).Înceldintâisuntfrecventeformulărigeneraleșivagi,iarcelde-aldoileaeste,de fapt, un lung inventar al planurilor de acțiune, al programelor și legilor în vigoare în sectorulenergetic.Estenecesarămaimultăconcretețeînalcătuireaprimuluitabel,învremececelde-aldoileaarenevoiedeodimensiuneevaluativă,princarecelpuținelementelecentraledelegislațieenergeticăsăfie evaluate din perspectiva contribuției lor reale la realizarea obiectivelor strategice naționale șieuropene.

De exemplu, la categoria politici/măsuri privind sursele regenerabile de energie (SRE), este doarmenționatăLegeanr.220/2008pentrustabilireasistemuluidepromovareaproduceriienergieidinsurseregenerabile(p.44),împreunăcuîntregregimullegislativșidereglementarecareoînsoțește,darfărăvreoreferireladisfuncționalitățilecreateprinnumeroaseleintervențiiadhocalestatuluiînacestcorpuslegislativpentruproducătoriideenergieregenerabilășipentrupiațadecertificateverzi.

POLICYPAPER

8

2.2AnalizaținteideSREpentru2030

În prezentarea obiectivelor naționale aferente Dimensiunii decarbonare a Uniunii energetice,subsecțiunea 2.1.2, „Energia din surse regenerabile”, debutează cu un grafic ce prezintă „traiectoriaorientativăaponderiiSREînconsumulfinaldeenergie,2021-2030”(p.51):

Maimulte elemente stârnesc nedumerire în legătură cu cifrele și tendințele indicate în acest grafic.Valoareade27,9%SRE,preconizatăafirealizatăînRomâniaîn2030,estecumultsubnivelulde32%alținteicomuneeuropene,darșimultsubpotențialuldeSRErealizabil înmodeficientdinpunctdevederealcosturilor,estimatdeIRENA(2017)1lapeste16,9GW.

Nu este clar cum a fost calculată valoarea de 27,9%. Sintagma des repetată pe parcursul draftuluiPNIESC, „calculeDeloittepebazaStrategieiEnergeticeaRomâniei2019-2030,cuperspectivaanului2050”nuspunepreamulte,întrucâtdraftulPNIESCnuesteînsoțitdeoanexămetodologicădetaliată.

RemarcămaicicărealizareadraftuluiPNIESCnus-abazatpeomodelarecantitativădedicată,așacumarfifostnecesar.Elementelecantitativesebazează,înprincipal,perezultatelemodelăriiPRIMESdin2016,realizateînelaborareaStrategieiEnergetice2016-2030,cuperspectivaanului2050(publicatăîndecembrie2016)–rezultatepreluateparțialșiîndocumentulfinalalStrategieiEnergetice2019-2030,cuperspectivaanului2050(publicatînoctombrie2018)2.

Apoi,nuesteexplicatdesprecarescenariuanumedeevoluțiealsectoruluiSREestevorba:caresuntasumpțiilepebazacăroraesterealizatăproiecțiaevoluțieipânăîn2030,caresuntconstrângerile,caresuntdriver-iidepiațășidepolitici.DraftulPNIESCmenționează,fărăadetalia,scenariileWEM(scenariudemodelarepebazamăsuriloractuale)șiWEP(scenariudemodelarepebazamăsurilorpreconizate),darelerămânnecunoscutecititorului.Dintr-omențiunedelap.52aflămcăproiecțiilepecaresebazeazățintelepentru2030aufostrealizateînscenariulWEP.Dinpăcate,esteincertălegăturalorcuproiecțiile

1 IRENA (2017), Cost-Competitive Renewable Power Generation: Potential Accross South East Europe – withJoanneumResearchandUniversityofLjubljana,FacultyofElectricalEngineering2NereferimlaacestedocumenteprinStrategiaEnergetică2016-2030,respectivStrategiaEnergetică2019-2030.

POLICYPAPER

9

PRIMES2016,bazatepeScenariulOptim(POPT)3,careoptimizeazăcosturilenecesareatingeriițintelorcomuneindicativealeUEpentrureducereaemisiilor,SREșieficiențăenergeticăpentru2030.

Graficuldemaisusprezintăoevoluțiecurioasă,potrivitcăreiapondereaSREatingeunmaximumde28,1% în anul2025,după care intrăpeopantăde scădere lentăpână la27,9% în2030.Așadar, înperioada2025-2030,ratadecreștereaproducțieiSRErămâneușorsubratadecreștereaconsumuluifinalbrutdeenergie.

TendințaestereflectatășiînproiecțiilepentruevoluțiaponderiiSREînproducereadeenergieelectrică(SRE-E),pentrucareesteindicatunmaximumde43,6%în2025,urmatdeoscăderela39,6%în2030:

Nuesteprezentatnici-unmecanismtehnico-economicoridepoliticipentruaexplicaaceastătendință.Este însă instructiv ca aceasta să fie pusă în contrast cudateleANRE (2016, p. 204)4, careprezintăevoluțiagraduluiderealizareaținteiSRE-EînconsumulfinalbrutdeenergieelectricăalRomânieiînperioada2005-2016:

Sursa:ANRE2016

GraficulANREaratăoponderemaximăaSRE-Eînconsumulfinalbrutdeenergiede44%în2014și2015, urmată în 2016 de un relativ declin la 43%, pe fondul apropierii de expirarea perioadei de

3Anexă:MetodologiamodelăriicantitativeaevoluțieisectoruluienergeticdinRomâniaînorizontuldetimpalanilor2030și2050,decembrie2016,pp.3-4.4ANRE(2016),RaportAnualprivindactivitateaAutoritățiiNaționaledeReglementareînDomeniulEnergiei.

POLICYPAPER

10

înscriereînschemasuportaSRE.DraftulPNIESCîntrevedeoscădereaponderiiSRE-Epânălasub42%în2020.

EsterelevantsăanalizămponderileînmixulenergieielectricepreconizateîndraftulPNIESC,ținândcontdeproiecțiilepentrucapacitateainstalatădegenerareînperioada2021-2030șideconsumulfinalbrutdeenergie.Pentrucapacitățileeolieneesteanticipatăocreșteredela3.000MWîn2020pânăla4.300MWîn2030,iarpentrufotovoltaice,delacirca1.500MWpânălaaproximativ3.100MW–veziGraficul6,p.55,acăruisursă indicatăeste„CalculeDeloittepebazaStrategieiEnergeticeaRomâniei,2019-2030,cuperspectivaanului2050”.

Creșterilepreconizatepentrueolian șiPV sunt cevamaimicidecât –dar comparabile cu– celedinproiecțiaPRIMES2016aferentăScenariuluiOptim,așacumestearătatînStrategiaEnergetică2016-2030,p.74:

TrebuieînsăprecizatcăScenariulOptimafostconstruitcusupozițiaatingeriiuneiținteeuropenede27%pentruSREîn2030,așacumcereaîn2016CadrulUEEnergie-Climădin2014,șinuaactualeiținteide32%.Arfifostedificatoare,înrealizareadraftuluiPNIESC,cuantificareaunuiscenariucaresăincludăactualeleținteUEpentrureducereaemisiilordeGES,pondereaSREșieficiențăenergetică,pentruaaveaobazădecomparațieprivindstructuramixuluienergetic,consumul,costurile,investițiilenecesare,emisiilesectorialeetc.Dinpăcate,acesttipesențialdeinformațienuesteoferitdedraftulPNIESC.

POLICYPAPER

11

2.3Celelaltecomponentealemixuluideenergieelectrică

Capacitateatotală instalatăpreconizată îndraftulPNIESCpentru2030,23,3GW,estecu1,6GWmaimarefațădeproiecțiaPRIMES2016pentru2030(StrategiaEnergetică2016-2030,p.76):

Ceamaimareparteaacesteidiferențeesteatribuităunitățilordeproducereaenergieielectricepebazădecărbune:2GWîn2030înproiecțiaPRIMES2016vs.3,2GWînestimareadindraftulPNIESC.Sumacapacitățiloreolieneșifotovoltaiceîn2030,potrivitPRIMES2016,estede7,66GWfațăde7,38GWîndraftulPNIESC.

ÎndraftulPNIESC,capacitățilehidrosuntpreconizatesăcreascăcu750MWîn2030fațăde6,84GWîn2020,creșterecepareafipusăpeseamarealizăriiimprobabiluluiproiectCHEAPTarnița-Lăpuștești.

DraftulPNIESCprezintășitendințauneicapacitățiagregateînstagnarepentrugenerareapebazădegazenaturale.Deșioatarestagnareesteimprobabilă,eaarputeafiexplicatăprinsubstituțiaunitățilordegenerarepebazădecărbune,carevorfiretrasedinfuncțiunepânăîn2030–untotaldecirca1.800MW,potrivitStrategieiEnergetice2016-2030–cuunităținoi,cumenținereaniveluluidin2020.Într-adevăr, față de proiecția PRIMES 2016, draftul PNIESC preconizează o creștere cu circa 500MW acapacitățilorpebazădegazenaturale.

Înfine,potrivitStrategieiEnergetice2016-2030,nuclearulconstăîn2030într-ocapacitatede2,65GW,aferentă funcționării a patru reactoare de tip CANDU de câte 650 MW, în timp ce draftul PNIESCpreconizeazăpentru2030doar1.975MW,corespunzătorfuncționăriiadoartreireactoare.Explicațiaeste,separe,cădraftulPNIESCiaînconsiderarepunereaînfuncțiuneaunității4delaCernavodăabiaîn2031.Diferențaareconsecințeînceeacepriveștetotaluldecapacitateinstalatăîn2030:dacăanuldereferințăalproiecțiilorarfifost2031,atuncicotadeSREînconsumulfinaldeenergiearfifostșimaimică.

EstimareadindraftulPNIESCînceeacepriveșteretragereacapacitățilorpebazădecărbuneesteextremdeconservatoare:capacitateade3,7GWdin2020cunoașteoscădereușoarăla3,4GWîn2024șila3,2GWîn2030.Documentulnuexpliciteazămijloaceleprincarevafimenținutîn2030unnivelatâtderidicatalcapacitățilorpebazădecărbune,încondițiileîncareduratatehnicădefuncționareexpirăpână

POLICYPAPER

12

atuncipentrunumaipuținde2,4GWunitățipebazădecărbune.Înplus,laniveleuropean,producțiadeenergieelectricăpecărbuneseconfruntăcuunmediudepoliticișidepiațătotmaidificil,atâtîncontextulcreșteriiprețuluicertificatelorEUETS,câtșialunorpoliticienergie-mediutotmairestrictive,precumlimitadeemisiide550gCO2/kWhpentruaccesulpepiațadecapacitate,5saunoilerestricțiipotrivitDirectiveieuropeneprivindemisiileindustriale(2010/75/UE)6.

Unraportrecentalthink-tank-uluiCarbonTrackerInitiative7aratăcă(i)în2025,capacitățileeolieneșifotovoltaicenoivorfimaiieftine,dinpunctdevederealcosturilordecapitalșideoperare,decâtunitățilenoipebazădecărbuneîntoatepiețeledinlume;și(ii)în2030,înUE,toatecapacitățileSRE-Enoivorfimaiieftinedecâtcosturiledeoperarepetermenlungaleunitățilorexistentepebazădecărbune(pp.23-24). Și alte studii recente de economie a energiei confirmă această dinamică. Planificarea strategicăresponsabilăînenergie-climănuarevoiesăleignore.

2.4AbordareadindraftulPNIESC:mărireaconsumuluiprevizionatdeenergie

Graficul7delap.55adraftuluiPNIESCprezintăestimareaconsumuluifinalbrutdeenergiepesectoare,înanii2020,2025și2030:

5Pe18decembrie2018s-auîncheiatnegocierileînformattrilateral(trialog)întreinstituțiileeuropenecuprivirelaregulamentulUEprivindpiațainternăaenergieielectrice.S-adeciscanoilecapacitățideproducereaenergieielectricecareintrăînproducțiedupăintrareaînvigoarearegulamentuluinusunteligibilepentruplățipepiațadecapacitatedacăemitmaimultde550gCO2/kWh.

Unitățileexistentecareemitpeste550gCO2/kWhpeanși350kgCO2înmedieanualăperkWinstalatvorputeaparticipalapiațadecapacităținumaipânăla1iulie2025.Capacitățileexistentepot,totuși,beneficiadeoclauzădegrandfatheringprincarecontracteledecapacitateîncheiatepânăla31decembrie2019vorputeafiderulatepânădupă2030.Vafiînsăextremdedificilsăfierealizatenoiinvestițiiîncapacitățidegenerarepebazădecărbune,carenuvorfifinalizatepânălafinelelui2019.6 JointResearchCenter(2017),EuropeanUnion:BestAvailableTechniques (BAT)ReferenceDocument forLargeCombustionPlants.7CarbonTrackerInitiative(2018),Poweringdowncoal.Navigatingtheeconomicandfinancialrisksinthelastyearsofcoalpower,November

POLICYPAPER

13

SeremarcăfaptulcăproiecțiapentruconsumulfinalbrutdeenergiedindraftulPNIESCdiferăatâtdeproiecțiaPRIMES2016,câtșideestimareadinStrategiaEnergetică2019-2030,careindicăpentru2030unconsumfinaldeenergiede300TWh.DraftulPNIESCplusează,preconizândunconsumfinalbrutdeenergieîn2030de29.311ktep,adicăaproape341TWh.Dinacesttotal,consumuldeenergieelectricăreprezintă25,4%,adică86,6TWh–considerabilpesteproiecțiaPRIMES2016,careindicăpentru2030unconsumfinalbrutdeenergieelectricăde51TWh.

TotStrategiaEnergetică2016-2030,pebazamodelăriiPRIMES2016(scenariulPOPT),proiecteazăoproducțietotalădeenergieelectricăîn2030de73TWh,învremeceStrategiaEnergetică2019-2030preconizeazăoproducțiedeenergieelectricăde77TWh,fărăindicareaunuimecanismsauaunuicalculdincaresăreiasăcreștereaconsumuluifațădeproiecțiaPRIMES2016.

Tabelul 1 sintetizează datele pentru 2030 furnizate de cele trei documente succesive de strategie.Discrepanțaesteevidentăîntreproducțiatotalădeelectricitatede73TWhestimatădePRIMES2016șiconsumultotaldeelectricitatede86,6TWhpreconizatdedraftulPNIESC.Diferențaarpresupuneunimportdepeste13TWhlanivelulanului2030.Pedealtăparte,PRIMES2016aratăpentru2030unexportdeelectricitate11TWh,înScenariulOptim.

Dintre acestea, doar Strategia Energetică 2016-2030 s-a bazat pe o modelare cantitativă completă(PRIMES2016),învremececelelaltedouărecurgînmodselectivșicuadițiiincertedinpunctdevederemetodologiclarezultatelemodelăriiPRIMES2016.

Tabel1:Dateprivindproducțiașiconsumuldeenergieîn2030

Anul2030 StrategiaEnergetică2016-2030(PRIMES2016,POPT)

StrategiaEnergetică2019-2030

DraftulPNIESC

Producțiatotalădeenergieelectrică

(TWh)

73 77 77*

Consumulfinaldeenergie(TWh)

269 300 341

Consumulfinaldeenergieelectrică

(TWh)

51 n/a 86,6

Capacitatesurse

SRE-E(MWh)

eoliene

PV

4.500

3.200

4.300

3.100

4.300

3.100

Sursa:EPG

*Cifrade77TWhpentruproducțiatotalădeenergieelectricăestepresupusăafipreluatăimplicitîndraftulPNIESCdinStrategiaEnergetică2019-2030

POLICYPAPER

14

PentrudiscrepanțafațădePRIMES2016nuesteoferităoexplicațieriguroasă.Totuși,putempropuneocorecțieintuitivă,caresăducălaunnivelmairealistalconsumuluifinaldeenergieelectricăîn2030,chiarporninddelavaloareaprezentatădedraftulPNIESC.

Laoproducțiedeenergieelectricăîn2030de77TWh(indicatăînStrategiaEnergetică2019-2030șiasumatăimplicitșiîndraftulPNIESC),unconsumde86,6TWharpresupuneunimportanualdeaproape10TWh,ceeacenupoateconstituioprioritatestrategicăpentruRomânia.Cusupozițiacăunexportanualdeenergiede8-10%,comparabil cunivelulprezent,arputea fimenținutpână în2030(când,potrivitdraftuluiPNIESC,nuvomaveaînfuncțiunepatruunităținucleare,așacumeracazulînscenariulPOPTalStrategieiEnergetice2016-2030,cidoartrei,deciexportulnuvaajunge,probabil,lanivelulde11%dePRIMES2016),săanalizămpescurtefecteleunuiconsumfinaldeenergieelectricăde60-70TWhîn2030.

Raționamentulesteurmătorul:cotadeSRE-Eproiectatăpentru2030îndraftulPNIESC,de39,6%din86,6TWh,corespundeunuiprocentdeaproape49%dintr-unconsumde70TWh.Înacestfel,rezultăocotădeSRE-Ecu9,4%maimaredecâtînțintadindraftulPNIESCpentru2030.Capondereînconsumulfinalbrutdeenergie,datfiindcăSREreprezintă25,4%dintotal,cele9,4%suplimentarerevinla2,3%dintotal.AjungemastfellaopondereaSREîn2030dinconsumulfinalbrutdeenergiede27,9%+2,3%=30,2%.

Tabelul2rezumărezultateleacestuiraționamentpentruunconsumfinalde70TWh,65TWhși60TWh–toatesituatesemnificativpestenivelulproiecțieideconsumfinallivratedePRIMES2016.Asenotașică,pebazacapacitățilorSRE-EproiectateînStrategiaEnergetică2016-2030(POPT),producțiatotalădeSRE-Earreprezenta51%dintotalulconsumuluifinaldeelectricitate,ceeaces-arreflectaîntr-ocotătotalăaSREîn2030de27,9%+2,9%=30,8%.

Tabel2:RelațiadintrecotaSREîn2030șiconsumulfinaldeenergieelectrică,potrivitponderiiatribuiteîndraftulPNIESC

Consum final deenergieelectrică,2030(TWh)

CotaSRE-E înmixuldeenergieelectrică,2030

Cota SRE în consumulfinaldeenergie,2030

Cota SRE în consumulfinal de energie, potrivitproiecției PRIMES 2016pentrucapacitățileSRE-E

70 49% 30,2% 30,8%

65 52% 31,0% 31,5%

60 57% 32,2% 32,8%

Sursa:EPG

Observămcă,prinsimpladimensionaremairealistăaconsumului,țintaderegenerabilepentru2030esteatinsăfărăaintroducemecanismesuplimentaredepromovareaSRE.

POLICYPAPER

15

Desigur, astfel de calcule, care amestecă elemente din diferite scenarii, au mai degrabă o valoareeuristică,eleindicânddoartendințe.Pentruoargumentaremairiguroasădinpunctvederematematicestenecesarăomodelarecaresărulezecasenzitivitățiacestevariantedeconsum.Totuși,chiarșiașa,esteevidentcădraftulPNIESCamizatpeocreșteremasivăaconsumuluifinaldeenergieînRomâniapânăîn2030,cumultpesteproiecțialivratădemodelulPRIMESrulatînanul2016înScenariulOptim(POPT). Problema este că, din punct de vedere analitic, această estimare de creștere substanțială aconsumuluifinaldeenergienuesteîntemeiată.

În orice caz, draftul PNIESC poate astfel acomoda multiplele tensiuni care rezultă din inevitabilaconcurență înmixul energetic între diferitele forme de energie primară,mai ales în contextul unorpoliticienergeticecarepenalizeazătotmaiseveremisiiledeCO2.Daranalizatrebuiesăiaîncalculșiprobabila contracție a sectorului electricității pe bază de cărbune, mult mai semnificativă față deestimareadindraftulPNIESC,ceeacevafacelocsuplimentarpentruSRE-Eînmixuldeenergieelectrică.Vomrevenicuconsiderațiisuplimentareînsecțiunea4.

2.5AlteinstrumentedepromovareaSRE:CfDșiPPA

CamijlocdepromovareaSRE,MinisterulEnergieiareînvedereutilizareainstrumentuluicontractelorpentru diferență (CfD) pentru organizarea de licitații pentru noi capacități de energie eoliană șifotovoltaică.DardraftulPNIESCmenționează,lapaginile76-77,anul2025catermenpânălacare„seestimează că se vor elabora studii care să permită instituirea a cel puțin 10 zone de dezvoltare acentralelor eoliene și fotovoltaice pe teritoriul național, fiecărei zone fiindu-i stabilită delimitarea șicapacitateamaximăcepoatefiinstalată.”

Însăuntermenatâtdeprelungitestedeneînțelesșideneacceptat.ElstârneștesuspiciuneacăCfDpoatefiutilizatcamijlocdepromovareselectivăaanumitortipurideenergiecuemisiiscăzuteșideîntârzieredeliberatăaaltora.NuexistăniciunmotivtehnicsauadministrativpentrucaunastfeldestudiudenivelnaționalsănupoatăfielaboratdecătreMinisterulEnergieișidezbătutpublicîncursulanului2019,astfelîncâtceltârziuîn2020săfieorganizateprimelelicitațiidecapacitatepentruSRE-EpebazădeCfD.ExemplulPoloniei,caretocmaiarealizatacest lucrucusucces în lunanoiembrie2018pentruocapacitateeolianăde182MW,demonstreazăfărăechivocaplicabilitateaacesteiabordări,careareșivirtuteadeaintroduceunnecesarelementdecompetitivitateînpromovareaenergiilorverzi.

Înfine,pentruastimulainvestițiileînSREșiacoborîcostulintegrăriilorînsistemsuntnecesareajustărilegislativecaresăpermităintroducereaînRomâniaPPA-urilor(PowerPurchaseAgreements),contracteces-audoveditnecesareîntoateregiunilecunivelridicatdedezvoltarealsectoruluiSRE.Eletrebuiesăfieaccesibile tuturorparticipanților lapiațadeenergieelectrică, împreunăcunormeși instrumentesuplimentaredediminuareariscurilorcontractuale,precumrisculdecontraparte.ÎnlipsaPPA-urilor,bancabilitateainvestițiilorestelimitată, iarpiațadeenergieelectricăesteconfruntatăcutendințadeconcentrare a tranzacțiilor către termene scurte, cu efecte negative asupra mecanismelor de auto-reglare,princareprețulseformeazălaunnivelcorect8.Înplus,restricționarealapiațacentralizatăde

8Eventualitateautilizăriiilegaleacontractelorbilateralenegociatedirectcare,înRomânia,ajustificatimpunereaobligativității tranzacționării integrale pe piața centralizată, este în prezent limitată prin adoptarea la niveleuropeanaRegulamentuluiREMIT(UE)1227/2011privindintegritateașitransparențapiețeiangrodeenergieși

POLICYPAPER

16

energie din România pune adesea producătorii de energie electrică în situația de a pierde valoarefinanciarăprinimposibilitateadeaîncheiadirectcontractebilateralecucumpărătoriexterni.

DraftulPNIESCabordeazăproblemaPPA-urilorînCapitolul3,pagina80,cureferirelarecentulproiectdeRegulamentalANREprivindmodalitateadeîncheiereacontractelorbilateraledeenergieelectricăutilizareaproduselorcaresăasigureflexibilitateatranzacționăriipetermenlung.Esteavutăînvederecreareauneinoimodalitățidetranzacționarepepiațacentralizatăacontractelorbilateraledeenergieelectrică(PCCB),numităPCCB-flex, conformcăreiacontractelesuntatribuiteprin licitațieextinsă,cuutilizareaproduselorcaresăasigureflexibilitateatranzacționăriipetermenlung.

PotrivitproiectuluideregulamentANRE,înmodalitateadetranzacționarePCCB-flex,profilulzilnicdelivrare poate avea o variație a puterii orare de până la +/-25%, cu condiția notificării reciproce acantitățiideenergieelectricădincontract,iarintervaluloraralprofiluluidelivrarepoatevariacu+/1oră, cu condițiamenținerii constanteanumăruluideoredin interval.Totuși, rămânedevăzutdacătranzacționareaPCCB-flexvatrecetestulpiețeișivaputeafiasimilatăcuPPA-urile.

aRegulamentului(UE)1348/2014privindraportareadedate.S-aintrodusobligativitatearaportăriiinformațiilorprivindinițiatorultranzacției,durataordinuluidetranzacționare,prețul,profiluldelivrareetc.

POLICYPAPER

17

3.CelelalteobiectivedindraftulPNIESC,potrivitdimensiunilorUniuniiEnergetice

Dimensiuneaeficiențăenergetică

PotrivitdraftuluiPNIESC,„Raportatlaprognozaconsumuluideenergieprimarăaferentăanului2030,așacumafostcalculatăînscenariulPRIMES2007pentruRomânia,respectiv58,7Mtep,scenariulWPMindicăoscăderede37,5%lanivelulanului2030.”

Dinnou,înlipsaunorclarificărimetodologice,esteneclarcumanumeopereazăscenariulWPMșicumafostrealizatcalculul.Pentrusectorulclădirilor,draftulPNIESCrecurgelaStrategiapentrumobilizareainvestițiilorînrenovareafonduluideclădirirezidențialeșicomerciale,atâtpublicecâtșiprivate,existentelanivelnațional (2017)aMDRAPpentrudateprivindreducereaconsumuluienergeticanualmaximspecificpentrudiferiteletipurideclădiridinRomânia–rezidențial,birouri,școli,spitale,hoteluri.

Dimensiuneasecuritateenergetică

Pelângăafirmareaobiectivelordesporireagraduluidediversificareasurselordeenergieinterneșiexterneșidereducereadependențeideimporturi,estenotabilățintade„integrareaunorsistemedestocareaenergiecubateriiînSEN(sistemulelectroenergeticnațional)laniveluluneicapacitățidepeste400MW,înspecialcuscopulaplatizăriicurbeidesarcinășiaasigurăriiuneirezerveexploatabilesubformaserviciilortehnologicedesistem(STS)–reglajsecundarși terțiarrapid”(p.60).Lipsește însăreferințalamăsurilegislativecarearfacilitarealizareaacesteiținte.

Deasemenea,arfifostcazulca,subobiectivulcreșteriiflexibilitățiiSEN,draftulPNIESCsăabordezeîndimensiunea securitate energetică și rolul tot mai important al managementului cererii de energie(demandsideresponse),aldigitalizării,alprosumatorilorșialinterconectărilor–aspectecare,dealtfel,suntprezentate în contextulDimensiuniipieței interneaenergiei, în subsecțiunea2.4.3, „Integrareapiețelor”.Totuși,orizontuldetimpanunțatlapag.77pentrufinalizareacontorizăriiinteligente–anul2028–esteinadmisibildelungfațădecalendareleasumateînmajoritateastatelormembrealeUE.

Lapagina63,însubsecțiune2.4.3,„Integrareapiețelor”,estemenționatobiectivuldeinstalareauneiputeridecelpuțin750MWpânăîn2030subformaunorcapacitățideținutedeprosumatori.

Dimensiuneapiațăinternăaenergiei

Sunt discutate interconectivitatea rețelelor electrice, infrastructura de transport a energiei (cuprezentarea principalelor proiecte de dezvoltare a rețelei ale CNTEE Transelectrica) și integrareapiețelor.

Cuprivirelaaceastadinurmă,„oacțiunestrategicăaRomânieirămâneintegrareaîncuplareaunicăapiețelorpentruziuaurmătoareșiapiețelorintra-zilnice(SDACșiSIDC).”Rămâneînsădevăzutcumeste

POLICYPAPER

18

afectată viabilitatea acestei „acțiuni strategice” prin noile reglementări introduse de Ordonanța deUrgențăaGuvernuluiRomânieidin21decembrie20189.

Dimensiuneasărăcieenergetică

Politicileșimăsuriledecombatereasărăcieienergeticesuntabordateînmanierăcalitativăînsecțiunea3.4.4.Acțiunileoperaționaleluateînconsideraresuntdenaturăfinanciarășinon-financiară.

Cele din urmă constau în adoptarea unui cadru clar politic și legislativ (cu remarca faptului că „înprezent,caracterulincompletaldefinițieiconsumatoruluivulnerabillanivelulRomânieiareunimpactnegativasupraeficiențeimăsurilor...”–p.95),îmbunătățireasistemuluidecolectareșimonitorizareadatelorprivindsărăciașivulnerabilitateaenergetică,posibilitateaunoreșalonărilaplatăafacturiideenergieelectrică,punereaînaplicareaSistemuluiNaționalInformaticalAsistențeiSociale.

Măsurile de natură financiară sunt subvențiile acordate consumatorilor vulnerabili potrivit Legii196/2016privindvenitulminimdeincluziune,respectivpotențialeleplățidintr-unfonddesolidaritatepentrususținereafinanciarăaconsumatoruluivulnerabil,cepoateficonstituiînbazaLegii123/2012aenergiei și gazelor naturale, art. 201, alin. (3), pe baza veniturilor colectate la bugetul de stat prin„impozitarea suplimentară a profiturilor neașteptate ale producătorilor și furnizorilor de energieelectricășigazenaturale,realizatecaurmareaunorsituațiifavorabilealepiețeiși/sauaunortranzacțiiconjuncturale”.

Dimensiuneacercetare,inovareșicompetitivitate

Însecțiunea2.5sunt redateobiectiveledesprinsedinStrategiaNaționalădecercetare,dezvoltareșiinovarepentruperioada2014-2020,fărănicioțintăpentruanul2030.

Capitolul 3 al draftului PNIESC, „Politici și măsuri pentru atingerea obiectivelor propuse”, pune încorespondențăcelecincidimensiunialeUniuniiEnergeticecuobiectiveleoperaționale(OP)listateîncapitolul1.Îngeneral,măsurilesuntidentificateșiformulateînmodcorespunzător.Totuși,ocazionalregăsimenunțurigeneraleșivagi,careartrebuireformulateînmanierămaiaplicatășimaiconcretăînversiuneaurmătoareadraftului.Astfel,laDimensiuneadecarbonare,pentrusectoruldetransportestemenționată,camăsurădereducereaemisiilordeGESșinoxe,„Introducereaunorstimulenteeconomiceputernicepentruunsistemdetransportecologic,prininstrumentedepreț”(p.70),fărăniciunfelde

9OUGprivindinstituireaunormăsuriîndomeniulinvestițiilorpubliceșiaunormăsurifiscal-bugetare,modificareașicompletareaunoractenormativeșiprorogareaunortermene,din21decembrie2018,prevedeimpunereaunuiprețmaximîncontractelecugazenaturaleextrasedinRomâniade68lei/MWhînperioada01.04.2019-28.02.2022,cureinstituirea„coșului”degazedeproducțieindigenășideimportpentruconsumatoriinoncasnici;reglementareaprețului energiei electricepentru consumatorii casnici înperioada01.03.2019-28.02.2022,urmândcaANREsăreglementezeprețul;instituireaunei„contribuțiibănești”de2%dincifradeafaceriacompaniilorceopereazăîndomeniulenergieielectrice,pentruactivitățilecefacobiectullicențeloracordatedeANRE.AcestereglementărisuntprofundcontrareprincipiilorUEdepiațăenergeticăunică,liberalizatășicompetitivă,limitândmasivprocesuldetranzițiecătreunsectorenergeticmodern,cuemisiiscăzutedeGES.Înoricecaz,pentruocuantificareriguroasăaefectelorlorpentruintervalul1ian.2020-28feb.2022estenecesarăomodelarecantitativăcaresăleincludăîntr-unscenariudereferință.

POLICYPAPER

19

clarificărisuplimentare.Lapagina73,cuprivirelasectorulturismșiactivitățirecreative,estepropusă„Adaptareașiprotejareaturismuluilitoralînceeacepriveșteinfrastructuralaschimbărileclimatice”.

Sau, camăsurăde creștere a eficienței energetice estepropusă,printre altele, „Utilizarea eficientă abiomasei, sistememoderne de producere a căldurii în special pentru încălzirea rurală” (p. 83). Daraceastaconstituieînsineunobiectivnaționaldepoliticienergetice,complexșidificilderealizat.Simplasamenționarelamoduldeziderativnuestedeajutor.

La dimensiunea securitate energetică, OP8 („Înlocuirea, la orizontul anului 2030, a capacității deproducțiedeenergieelectricăcarevorieșidinexploatarecucapacităținoi,eficienteșicuemisiireduse”)urmeazăafirealizatprin„AsigurareamecanismelordefinanțarepentruinvestițiileîncapacităținoideproducereaenergieielectricefărăemisiideGES,încondițiideeficiențăeconomică.”Dinnou,adezvoltaastfeldemecanismedefinanțareconstituieoprovocareînsine.Cumanumevorfieleasigurate?DraftulPNIESCtrebuieneapăratsăindiceelementemaiconcrete.

POLICYPAPER

20

4.BazaanaliticăCapitolul 4 al draftului PNIESC, „Situația actuală și previziuni în contextul politicilor și măsurilorexistente”, prezintă prognozele privind creșterea PIB și a populației până în 2030, respectiv 2035.Urmează, în subsecțiunea (ii) „Modificări sectorialepreconizate săaibăun impactasuprasistemuluienergeticșiaemisiilordeGES”,prezentareauneiseriidedateprivindcontribuțiadiferitelorsectoareeconomice la emisiile de GE, potrivit Strategiei naționale privind schimbările climatice și creștereaeconomicăbazatăpeemisiileredusedecarbonpentruperioada2016-2030:energie,transport,industrie,agriculturășidezvoltarerurală,gestionareadeșeurilor,sectorulapășiresursadeapă,silvicultura.

SemnificativpentruîntemeiereacantitativăaobiectivelorșimăsurilordindraftulPNIESCesteGraficul12delap.107,careprezintăevoluțiapreconizatăacostuluidiferitelortehnologii:

Seobservăcăgrupurilesupracriticepebazădelignitaparcafiindceamaiieftinădintretehnologiiledeproducere a energiei electrice, la diferență mare de tehnologiile rivale, regenerabile sau non-regenerabile.Aceastăestimareaevoluțieicostuluitehnologiilorsebazează,potrivitdraftulPNIESC,peScenariuldeReferințăalUE,careafostcuantificatîn2016pentruComisiaEuropeanăfolosindsuitademodelePRIMES10.Dateleprezentateînacestgraficparasugeracăunitățilesupracriticepebazădelignitsunt,dinpunctdevederealcosturilor,ceamaieficientăformădegenerareaenergieielectrice.ArrezultaatuncicăabordareadindraftulPNIESC,favorabilăpetermenlungcapacitățilorpebazădecărbune,estebineîntemeiatăeconomic.

Dar,învremecedraftulPNIESCspecifică,înlegăturăcugraficuldemaisus,doarcăesterealizatsubasumpțiaunuicostalcapitalului(WACC)de7,5%șiaunuinumărdeoreanualedefuncționare„conform

10EuropeanCommission(2016),EUReferenceScenario2016.Energy,Transport,andGHGEmmissions–Trendsto2050

POLICYPAPER

21

datelorcurente”,proiecțiileScenariuluideReferințăalUEincludșialtecondițiicheie.Graficeledemaijos,careprezintăcosturileegalizatealeenergiei(LCOE)pentrutehnologiilenon-SRE,respectivSRE–pebazacăroraafostcompilatGraficul12dindraftulPNIESC–suntrealizatesubsupozițiasuplimentarăaunuicostnulalcarbonuluiși,deasemenea,fărăaincludecosturiledetransportșidestocareaCO2.

Sursa:ScenariudeReferințăalUE(2016,p.44)

ÎnsăprețulEUETSreprezintăprincipalul factordecreșterealenergieielectricepepiețeleangrodeenergieelectricăaleUEîndeceniileurmătoare.Prinurmare,profilurileLCOEvorarătacutotuldiferitpentrucapacitățilepebazădecombustibilifosili,prezentândcurbedecreștere,dacăelesuntcalculateprininternalizareacostuluiETS,datăfiindobligațiacapacitățilorpebazădecărbuneșigazenaturaledeaachiziționaEUA-uripentrufiecaretonădeCO2echivalentemisă.Celmaimareimpactvafiresimțitdeunitățilepebazădelignitși,înmaimicămăsură,decelepebazădegazenaturale.

Acest impact diferențiat al costului ETS asupra cărbunelui, respectiv gazelor, a fost cuantificat înStrategia Energetică 2016-2030 prin calcului nivelului de preț al gazelor la care acestea înlocuiesclignitulcamaterieprimăînordineademeritdepepiațadeelectricitate(coalswitchingprice):

POLICYPAPER

22

LaoproiecțiedeprețalEUETSde40EUR/tonăCO2echivalentîn2030,prețulgazelornaturalelacareurmeazăsăaibălocînlocuirealignitului,conformPRIMES2016,estede19EUR/MWh.

Înafarădeacestaspectesențial,Graficul12neglijeazăfaptulcă,potrivitScenariuluideReferințăalUE,parcurilefotovoltaiceînsudulEuropeierauproiectateaaveaîn2030costuride65EUR/MWhfațăde95EUR/MWh,pentruPVonshoreînEuropaCentralășideNord.Însă,datăfiindconcentrareageograficăînregiuneaDobrogeiapotențialulromânescdeproducereaenergieielectricepebazădepanouriPV,datelesud-europenesuntmairelevantepentruRomâniadecâtcelecentral-șinord-europene.

Maimult,DirectoratulGeneralEnergie(DGENER)alComisieiEuropeneadatpublicitățiiînvaraanului2018unnon-paperdeactualizareamodelăriiPRIMESrealizateîn2016pentruScenariuldeReferințăUE11, prin care sunt ajustate semnificativ în scădere costurile tehnologiilor SRE, pe baza celor mairecentedatealeAgențieiInternaționalepentruEnergie(IEA)(vezigraficuldemaijos).

Sursa:DGENER2018

11https://elperiodicodelaenergia.com/wp-content/uploads/2018/03/Complementary-economic-modelling-non-paper.pdf

POLICYPAPER

23

LCOEpentrucapacitățileeolieneonshoredepotențialnaturalmediuîn2030estepreconizataficu15%maiieftin,iarsolarulfotovoltaicdenivelmediucu16%maiieftindecâtproiecțiilerealizateînanul2016.Cualtecuvinte,în2030,1MWhprodusdeturbineeolieneonshorevacosta,potrivitnoiiproiecții,68EUR,fațăde80înproiecțiadin2016,învremecu1MWhprodusdepanouriPVînsudulEuropeivacostacirca58EURfațăde65EURînproiecțiadin2016.

Astfel,„curbadeînvățare”atehnologiilorregenerabile,princarecosturileSREscadîntimp,pemăsurăcecreștecapacitatealorinstalată,aavutînultimiianioevoluțiemairapidădecâtceapreconizatăînScenariuldeReferințăalUEdin2016.

DarmaialescosturileîncreșterealeemisiilordeCO2vorfacecaSREșiunitățilepebazădegazenaturalesă substituie capacitățile pe bază de cărbune în mixul de producere a energiei electrice. Celelalterestricțiicucareseconfruntăgenerareapebazădecărbune(normeleBREFprivinddeemisiiledeNOxși SOx, precum și înscrierea în limita de 550g CO2/kWh pentru participarea la piața de capacitate)adaugă, așa cum am arătat în secțiunea 2.3, la dificultățile economice ale sectorului european alcărbunelui.ContrarimaginiisugeratedeGraficul12,pentruceamaimareparteacapacitățilorpebazădecărbunedinUE,2021-2030vareprezentaultimuldeceniudefuncționare.

Desigur,șireglementărileadusedeOUGdin21decembriea.c.voraveaunimpactsemnificativasupragenerăriielectricitățiipebazădecărbune,darelevorafectatoatecelelaltetipurideproducereaenergieielectrice.Pentruoevaluarediferențiatăriguroasăestenecesarăomodelarecantitativă.

POLICYPAPER

24

5.RecomandăriPentruîmbunătățireadraftuluiPNIESC,facemurmătoarelerecomandări:

• DraftulPNIESCtrebuiesăfiecompletatcuoanexămetodologicădetaliată,caresăprezintecutransparențășirigoaresursadatelorfolosite,instrumenteledemodelareutilizate,scenariilerulateșiasumpțiileacestora.Graficeleprezentateîndraftșicifrelerezultatedinaltecalculedecâtprocesuldemodelarecantitativătrebuiesăfieînsoțitedeindicațiiclareprivinddateleșisupozițiilesubcareaufostrealizatecalculele.

• ÎntrucâtdraftulPNIESC,cașiStrategiaEnergetică2019-2030,sebazeazăperezultatelemodelăriiPRIMES2016realizateînelaborareaStrategieiEnergetice2016-2030,seimpunemultmaimultăclaritateșirigoareînstabilireacorespondențelordintrescenariilerulatepentruRomâniapesuitademodelePRIMESîn2016șicele,insuficientspecificate,aledraftuluiPNIESC(WEMșiWPM).Altminteri,potfigenerateconfuzii,analogiișisugestiiinadecvate,precumșiconcluziineîntemeiateprivindpoliticileșiprogramelenecesare.Acesteapotmergepânălaprioritizareaimproprie,pefalseconsiderentedeeficiențăacosturilor,aunorcomponentedemixenergeticcaresunt,înrealitate,ineficiente,poluanteșievidentcontrare,petermenlung,politicilorenergeticeșiclimaticealeUE.

• Politicileșimăsurileprioritareprezentateînsprijinuldiferitelorobiectiveoperaționaletrebuie,pecâtposibil,săfielegatedeplanurișicursuriconcretedeacțiune.Deasemenea,corpurileexistentedelegislațieșireglementareîncareacesteasuntîncadratetrebuieînsoțitedeoanalizăevaluativă,cuindicareariscurilorșiadificultățilormanifesteînsubsectoareleenergetice,precumșiaoportunitățilorșiapotențialuluidedezvoltare.Astfeldeelementepotficolectateșisistematizatelanivelcalitativprinsesiunideconsultarepublicăcuexperțiișicupărțileinteresate.ConsultareapublicădesubstanțătrebuiesădevinăopracticăcurentăatâtînrealizareaPNIESC,câtșiaraportuluiulteriordeprogres.

• DeoareceținteleUEpentruSREșieficiențăenergeticăpentru2030aufostcrescutesemnificativîn2018șipentrucăauavutlocmodificărisubstanțialedeordinlegislativșidereglementareînsectorulenergeticromânesc,proiectulPNIESCceurmeazăafifinalizatîn2019trebuiesăsebazezepeonouămodelarecantitativădedicată,amplă,realizatăpebazacelormairecentedatestatisticeșirezultateștiințifice.Astfel,fieșinumairecentelemodificăriprinOUGdin21decembriea.c.,carevorfiînvigoarepânălaînceputulluniimartie2022,suntatâtdeampleînconsecințeîncâtestepedeplinjustificatăincluderealorînscenariuldereferințăaluneinoimodelăricantitativepentru2021-2030.Rezultateleuneimodelărienergie-climăadaptatelanoilepoliticialeUEvorpermitesusținereamultmaiconvingătoareapozițieistrategiceadoptatedeRomâniaînconsultărileasupradraftuluiPNIESCcuComisiaEuropeanășicustatelemembreUEvecine.

POLICYPAPER

25

DespreEPGAsociațiaEnergyPolicyGroup(EPG)esteunthink-tankindependent,non-profit,cusediulînBucurești,specializatînpoliticienergetice,analizapiețelordeenergieșistrategieenergetică.FocusulregionalalEPGesteregiuneaest-europeanășiBazinulMăriiNegre,daranalizelemembrilorsăisuntinformatdetendințeleșiproceselemailargidinlumeșidinUE.Sebazeazăpecelemaibunesursepublicededateșipe rezultatele propriilor cercetări privind securitatea și strategia energetică, tehnologiile și piețeleenergetice,geopoliticașirisculpolitic.

EPGpromoveazăunsistemenergeticavansat tehnologic, sigur, sustenabil șiacceptabildinpunctdevederesocial.Punctelesaledevederesuntindependenteșibazatepeevidență.EPGîncearcăsăfacilitezeundialoginformatșiimparțialîntredecidențiipolitici,companiileșiasociațiileindustrieienergeticeșipubliculmailarg.EPGanalizeazăpoliticileenergeticepubliceșiefectelelor,evenimenteleșitendințeledepepiețeleenergetice,precumșiproceselestrategicemaiample,cuimpacteconomic,desecuritateșidemediu.

EPG încheie parteneriate cu think-tank-uri, universități, institute de cercetare, asociații, fundații șiplatformemediapentruaparticipamaieficientlaconstrucțiaunuisistemenergeticinteligent,rezilientșibazatpecooperareînRomâniașiînregiune,ancoratînpoliticileenergeticeșiclimaticealeUE.

AboutEPGTheEnergyPolicyGroup(EPG)isaBucharest-basednon-profit,independentthink-tankspecializinginenergypolicy,marketanalyticsandenergystrategy,groundedinFebruary2014.EPG’sregionalfocusisEasternEuropeandtheBlackSeaBasin,yetitsanalysesareinformedbywidertrendsandprocessesatglobalandEUlevels.Itreliesonthebestspecializeddatasources,aswellasitsownresearchconcerningenergysecurityandstrategy,technology,markets,geopoliticsandpoliticalrisk.

EPGpromotesatechnologicallyadvanced,secure,sustainableandsociallyacceptableenergysystem.The views it defends are self-standing and evidence-based. EPG seeks to facilitate informed andimpartial dialogue between public decision-makers, energy companies and associations, and thebroader public. It looks at governmental energy policies and their effects, at market events andtendencies,andatbroaderstrategicprocesseswitheconomic,security,andenvironmentalimpact.

EPGpartnerswiththink-tanks,universities,research institutes,associations, foundations,andmediaplatformsinordertomoreefficientlyparticipateintheconstructionofasmart,cooperative,mutuallybeneficial,resilientenergysysteminRomaniaandtheregion,anchoredintheEUenergyandclimatepolicies.

Copyright©2018EnergyPolicyGroup

www.enpg.ro,office@enpg.ro