Din sumar

C M Y K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa

Anul III - Nr.20

l

Iunie

2010

Apare lunar

Adresa redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415;

fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei Metropolitane

Pag.4

Detalii în pag.8

l Credem că vă interesează

Cum se intră la facultateE limpede, Consiliul

judeţean Constanţa con-tinuă linia privind proiec-tele care vizeazăturismul, dezvoltarea du-rabilă şi promovarea lui,prin organizarea unorevenimente. Mai nou, in-stituţia amintită a gânditorganizarea unui eveni-ment cu caracter turisticunde vor fi invitaţi oa-meni de turism din me-diul de afaceri şireprezentanţi ai autorită-ţilor, atât locale, cât şicentrale, reprezentanţiimarilor tour-operatori in-ternaţionali, reprezentan-ţii centrelor de informare turistică din ţarăşi ai celor mai mari agenţi de turism, dar şialţi factori implicaţi în fenomentul turisticromânesc pentru a dezbate starea turis-mului şi pentru a analiza stadiul în care seaflă turismul în Dobrogea. Mai mult, orga-nizatorii vor să realizeze o strategie pen-tru relansarea turismului,dar şi pentru apromova oferta turistică din Dobrogea.

Proiectul se încadrează în operaţiunea“Dezvoltarea şi consolidarea turismului in-tern prin sprijinirea şi promovarea activi-tăţilor de marketing specifice”, după cumprecizează Gabriela Istrate, şefa serviciu-lui de turism.

A consemnat Ana Meireanu

Strategie pentru relansarea turismului

Proiectele primarului Nicolae Matei

Trebuie să subliniem, NicolaeMatei, primarul oraşului Năvodari, eun alergător de cursă lungă. Tânăr şineliniştit, neliniştit mai cu seamădupă disputa cu investitorii care nuiau în seamă deciziile şi semnăturilelui. Primarul a cerut sprijinul cetăţe-nilor (am mai scris despre populari-tatea lui Nicolae Matei) şi acum e

hotărât să rămână aşa cum s-a sta-bilit la referendum. Primarul are oagendă cu proiecte (câteva dintre elele-am prezentat în paginile publica-ţiei), despre aceste proiecte vom pu-blica un amplu reportaj în numărulviitor. Nu vom trece sub tăcere spri-jinul acordat primăriei Năvodari decătre echipa Asociaţiei de dezvoltare

intercomunitară ZONA METROPO-LITANĂ, echipă instruită cu profesio-nalism şi competenţă de către AniMerlă, administrator delegat, câşti-gătoarea unor premii în competiţiaproiectelor. Detaliile, cum spuneam,în numărul viitor.

Adi Crăciun

U.E. alocă Zonei Metropolitane Constanţa 92 milioane de euro

Frecţii la un picior de lemn! Pag.7

Pag.6

Prietenul nostru: romancierul Petru Popescu

NicolaeMatei

l Reabilitarea Teatrului de vară din Năvodari merită aplauze!

Pag 2 l informaţii pentru tine

itinerare

turistice

l O idee frumoasă

Echipă de fotbalfeminin

la Techirghiol

Dacă e în excursie, turistul îşi încro-peşte un album cu fotografii pe care să leaibă drept amintire, el va avea ce povesti:Histria de odinioară odihneşte pe ţărmulîndepărtat şi pustiu al unei lagune, doar zi-durile fostului port maritim şi-au păstrat se-meţia. Dalele de piatră poartă urmelecarelor antice, în timp ce păsările şi florilesălbatice te fac să ai o tresărire. Histria afost prima aşezare grecească de pe tăr-mul de vest al Mării Negre şi, atenţie, celmai vechi oraş atestat din România.

Pompeiul românesc

Timp de 1300 de ani, cetatea a cu-noscut o viaţă prosperă, apoi (odată cutrecerea timpului) a fost abandonată.Pentru cei interesaţi de statistici înserâmaici o informaţie uluitoare. Histria a fostun centru comercial puternic dezvoltat,cu monedxă proprie, prima cunoscută

pe teritoriul României. Sub stăpânirearegelui dac Burebista, Histria a fost ab-sorvită în statul roman, ea fiind cunos-cută ca o zonă strategic. Şi economică.Avântul oraşelor port, provocată de de-punerile aluvionare, au dus la îndepăr-tarea ei din centrul atenţiei. Cetatea s-ascufundat în ruină într-o vreme. Ea afost descoperită mai târziu de către Er-nest Desjandins şi în urma săpăturiloriniţiate de arheologul Vasile Pârvan în1904. Cu timpul Histria a fost denumităPompeiul românesc datorită sistemati-zării asemănătoare.

Turiştii care ajung la Histria sunt ade-meniţi de centrul civic de odinioară, cutemplele închinate lui Zeus şi Afroditei şide o mare bazilică episcopală. Muzeulcetăţii prezintă o varietate de exponatedin zonă, uluitoare prin acurateţea cucare au fost şlefuite.

Adi Crăciun

Ne grăbim să vă semnalăm unproiect gândit de preşedintele şivicepreşedintele Fundaţie Breathdin Techirghiol, localitate trezitădin amorţeală de orgoliul prima-rului Adrian Stan, omul care aavut darul să-i atragă pe investi-tori şi să le promoveze iniţiativele.Să amintim, pe scurt, că la Te-chirghiol se află la dispozi-ţia tinerilor un complexsportiv modern unde in-vestitori din Olanda,partenerii Fundaţieiamintite, au construito bază sportivă carestârneşte invidia mul-tora. “Acum, spune vi-cepreşedintele PetreGrigore, Fundaţia noas-tră are în vedere înfiinţa-rea unei echipe de fotbalfeminin care să reprezinte ZonaMetropolitană în competiţii. Avemo colaborare cu Oţelul Galaţi,club din Liga I, pe care l-am ajutatsă achiziţioneze echipament dinOlanda, unde partenerii noştri audestui prieteni. Vom încerca să-iapropiem pe tineri de sport şi in-tenţionăm, cum spuneam, să înfi-inţăm această echipă. Avem uncomplex sportiv modern undeputem să le asigurăm copiilor

toate condiţiile, la nevoie putemsă le oferim şi o masă caldă.Sunt, nu e o noutate, destule fa-milii nevoiaşe care nu-i pot spri-jini pe copii, iar noi ne-am gânditsă le dăm o mână de ajutor şi să-i încurajăm. Preşedintele Fun-daţiei, Seicadil Olgun şi Consiliullocal vor găsi, îmi place să cred,

soluţii pentru ca pro-iectul nostru să

prindă viaţă câtmai curând”.

PreşedinteleAsociaţiei spor-tive din Techir-ghiol, FlorinZisu, a găsit câ-

ţiva sponsori înoraş, unii dintre ei

au fost interesaţi desoarta sportului şi acum

vin la stadion. Un pas a fost făcut.Echipa de fotbal se cheamă, mainou, C.S.Sparta Techirghiol.Schimbările, se ştie, stârnesc cu-riozitatea. Acum e de aşteptat cala Techirghiol să mai fie făcut unpas şi să se înfiinţeze o echipă defotbal feminin. Pentru Relaţii su-plimentare vă punem la dispoziţieun număr de telefon: 0723/289866.

A consemnat I.T.Antim

Privind urmele carelor anticel Un loc unde călătoria seamănă cu o expediţie

Continuăm foiletonul nostru legat de tra-diţii şi obiceiuri din Zona Metropolitană Con-stanţa cu o etnie din sudul Dunării ce nu ecatalogată propriu-zis drept minoritate ciparte a neamului românesc.

Unul dintre cele mai frumoase obiceiuriaromâne este nunta. Nunta la machedoni du-rează o săptămână. Începe de miercuri şi setermină abia luni, fiecare zi având diferite ri-tualuri aparte.

În prima zi, mirele şi mireasa găzduiesc înacelaşi timp la casele lor doar rudele apro-piate ale acestora, adică bunici, părinţi, fraţi şiveri de gradul întâi. Aici se desfăşoară activi-tatea de aprindere a aluatului, adică de fră-mântare. Aluatul este pus într-un vas careeste acoperit cu un prosop peste care se punbani de la fiecare în parte, suma finală fiindîmpărţită în mod egal între domnişoarele deonoare.

A doua zi sunt invitaţi toţi membrii fami-liei apropiaţi şi îndepărtaţi ai familiei mireseicât şi prietenii apropiaţi ai acesteia. Într-o ca-meră este aşezată zestrea fetei şi rochia pecare o va îmbrăca la ceremonie. Vin şi socriimari pentru a cumpăra fata.

A treia zi are loc nunta miresei si a mireluiseparat. Mireasa este îmbrăcată într-o rochieelegantă dar nu cea de mireasă şi are ca in-vitaţi toată familia şi prietenii apropiaţi la eaacasă pentru o petrecere în care se cântă şise dansează, ea stând în capul horei. Încă unobicei unde se obişnuieşte să se dăruiascămiresei şi socrilor mici bani.

La nunta băiatului este un cerc mai res-trâns. Aici începe un adevărat ritual: se ia unbăţ de lemn sub formă de cruce şi trei mereroşii. Soacra mare are pregătită o bucată demătase albă. În acest timp se interpreteazăcântece tradiţionale. Naşul coase bucata dematerial pe lemn cu aţă roşie, cavalerii deonoare ţin steagul din toate părţile şi, din nou,se pun bani care urmează să fie împărţiţi

între ei. Sâmbăta, mireasa îşi pune rochia tradiţio-

nală albă de nuntă după care mirele îm-preună cu cavalerii acestuia de onoare îicânta doine de jale în care se povesteştedespre despărţirea ei de familia proprie.

Urmează plecarea mirilor împreună cunaşii către biserică pentru oficierea cununieireligioase. Băieţii apropiaţi miresei chipurilepăzesc maşina ca să nu plece mireasa, gestla care mirele trebuie să dea conform obice-iurilor, aţi ghicit, bani. Soacra mică toarnăapă în urma celor plecaţi apa simbolizândviaţă uşoară.

După terminarea cununiei religioase, mi-reasa ajunge în faţa casei mirelui şi pe mu-zică tradiţională trebuie sa ungă toatecolţurile casei cu untură . Câteva dintre ru-dele apropiate se îmbracă în haine ţigăneştişi dansează în faţa naşului cu un miel sau ogăină şi cadouri pentru ei. Evident, se oferădarurile în schimbul unei sume de bani câtmai mare.

Duminica, rudele mirelui se îmbracă în ţi-gani şi o fată sau un băiat se îmbracă în ro-chia miresei, iau naşii se duc la mireasăacasă unde încep să se plângă socrilor micide aceasta într-o reprezentaţie teatralădemnă de Broadway, spectacol în urma că-ruia primesc după obicei bani, urmând apoisă “fure” obiecte semnificative din casa mire-sei. Peste câteva ore se strâng şi rudele mi-resei, iar mireasa taie steagul în trei, patrubucăţi cu care este biciuită simbolic de mire,prin acest gest el cerând supunere, sau sa-izicem, respect, iar ea le aruncă pe spatepeste casă pentru a fi într-un ceas bun şi însperanţa că totul va rămâne la nivel simbolic.

Astfel, dragii mei, se încheie 5 zile de pe-trecere şi începe să se clădească o casniciecare de cele mai mult ori rezistă în timp, fa-milia fiind de importanţă crucială la aromâni.

Luiza Ţigmeanu

Nunta la aromâni

l Pag 3argumente

Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.1, PoartaAlbă, Constanta a organizat, în cadrulproiectului pentru atelierele de vară “Şo-tron”, o vizită a celor 20 de elevi ai clase-lor I A şi a III-a B, înscrişi în acest programla şcoala cu clasele I-VIII, Castelu,Con-stanta.

Proiectul este realizat cu sprijinuldoamnei director al Şcolii cu clasele I-VIIInr.1,Poarta Albă, în parteneriat cu Aso-ciaţia Ovidiu Rom şi Consiliul local PoartaAlbă.

Scopul proiectului este ca sub deviza“Fiecare copil în şcoală” să pregătim co-piii, părintii, cadrele didactice şi comuni-

tatea pentru o integrare şcolară optimă şimicşorarea ratei abandonului şcolar prinimplicarea şi consilierea familiilor.

Obiectivele proiectului:-familiarizarea cu mediul scolar spe-

cial amenajat prin frecventarea lui timp dedouă săptămâni.

-asigurarea unei educatii de calitatepentru fiecare copil.

-organizarea învăţării sub formă dejoc.

-responsabilizarea părintilor pentruconştientizarea importantei educatiei.

-asistarea unui numar de 20 de bene-ficiari elevi, în vederea îmbunătătirii cu-noştintelor şi relatiilor cu şcoala.

Modelul se bazează pe experienta co-legilor de la Şcoala cu clasele I-VIII, Cas-telu, care au implementat acest proiect cusucces. Vizita făcută a stârnit atât intere-sul cât şi curiozitatea elevilor. Însotiti deprof. înv. primar Odică Adina şi înv.Nicoli-cioiu Laura, elevii au vizitat sala “Calei-doscop”, sală special amenajată pentruatelierele de vară “Şotron”.

Elevii au luat contactul cu mijloacele deinvătământ folosite in cadrul atelierelor devară, au ascultat povestea lui Heinz Ja-nisch “Dăruieşte-mi aripi”, pe baza careiaau pictat şi ei aripi îngerului din poveste şiau participat la un joc de memorie.

La plecare doamnele învătătoare auscris câteva gânduri în caietul de impresiial şcolii.

D-na director Adriana Pîrvu de la Gra-dinita nr.1 Poarta-Albă, însoţită de preş-colarii grupei mijlocii şi părinţi, a vizitatŞcoala Castelu în incinta căreia AsociaţiaOvidiu Rom are amenajată o sală speci-fică Atelierelor de vară. Scopul acestei vi-zite a fost familiarizarea copiilor cu mediuleducaţional foarte variat, atractiv şi cumaterial didactic de calitate. Copiii au fostfoarte încântaţi de cele observate şi chiarau fost lăsaţi să manipuleze obiecte ce le-au stârnit curiozitatea.

D-na înv. Mihaela Mircea le-a prezen-tat povestea Omida cea flămândă şi cu

ajutorul imaginilor a reuşit să le captezeatenţia dar şi să testeze nivelul de cunoş-tinţe al copiilor.

Pe perioada vacanţei de vară d-na di-rector va organiza şi la Grădiniţa din co-muna Poarta Albă activitatea cu temaAteliere de vară ŞOTRON la care vorparticipa copiii grupei pe care o conduce,iar prin atragere de sponsori va încercasă amenajeze spaţiul educaţional astfelîncât să stârnească interesul şi curiozita-tea de a învăţa chiar dacă este vacanţă.

prof. Mangri FlorentinaDirector

Calificată în faza semifinală pe judeţîn cadrul competiţiei „CUPA CONSILIU-LUI JUDEŢEAN CONSTANŢA” ediţia2010, echipa de fotbal băieţi a şcoliinoastre a jucat la Constanţa în grupa aII-a alături de Şcoala Cobadin şi ŞcoalaNr. 22 Constanţa.

Conform programului stabilit de or-ganizatori în primul joc echipa noastră aîntâlnit echipa din Cobadin, o echipă ne-cunoscută dar muncitoare, care odatăce a ajuns în această fază înseamnă căare valoare.

Dar iată lotul de jucători al echipeicare a realizat această performanţă:portar Lupuşoru Claudiu; jucători decâmp: Voineagu Alexandru, Croitoru

Bogdan, Itu Vasilică, Ciolacu Cătălin,Tican Claudiu, Leuco Sorin, MelimbaiElvis şi Drăgulin Răzvan; profesor: Şop-telea Claudiu.

Profesor Şoptelea Claudiu

Proiect ecologic la Poarta Albă

Şcoala nr. 1 Poarta Albă a desfăşurat un pro-iect ecologic sub forma unui concurs judeţean in-titulat “Natura mai aproape de noi”, activitateinclusă în Calendarul activităţilor extraşcolare ju-deţene pe anul 2010.

Concursul s-a desfăşurat în parteneriat cu In-spectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Agenţiade Protecţia Mediului Constanţa şi PrimăriaPoarta Albă şi a avut ca obiective educarea eco-logică şi dezvoltarea simţului estetic la elevi,cadre didactice şi membrii comunităţii locale,crearea de spaţii verzi funcţionale, responsabili-zarea elevilor cu privire la protecţia mediului. Con-cursul s-a adresat elevilor din clasele I-VIII şi s-adesfăţurat pe trei secţiuni- prezentări power-pointcu tema “Realizarea parcului din incinta şcolii”,“Parada costumelor ecologice“ şi “Fotografie,desen, colaje” la care s-au înscris elevi de la ur-mătoarele şcoli: Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 Valu luiTraian, Şcoala “Viceamiral Ion Murgescu” Valu luiTraian, Colegiul Agricol Poarta Albă, Liceul Teo-retic Murfatlar, Şcoala ”Adrian V. Rădulescu” Mur-fatlar, Şcoala cu cls. I-VIII Oituz şi Şcoala nr. 1Poarta Albă.

Printre invitaţi s-au numărat d-na Elena Filipde la Agenţia de Mediu Constanţa, d-nul primarVasile Delicoti, părinţi şi reprezentanţi ai comuni-tăţii locale.

“Am considerat necesară derularea acestuiproiect pentru a dezvolta spiritul antreprenorial înrândul elevilor. Cu siguranţa şcolii îi revine sar-cina de a forma elevilor o atitudine conţtientă şiresponsabilă faţă de mediu. Prin realizarea aces-tui proiect dorim să se dezvolte spiritul de iniţia-tivă, comunicare, să aibă loc un schimb de bunepractici în vederea formării unei educaţii demnede cetăţean european”, a declarat directorul Şco-lii nr. 1 Poarta Albă, prof. Mangri Florentina.

Prof. Gogoaşă-Gelal Ghionul

Ateliere de vară Şotron

Cupa Consiliului judeţean Constanţa

Bucuria câştigătorilor

Vineri, 11 iunie 2010, s-a încheiatCupa Metropolitană la fotbal. Compe-tiţia a adunat la start 16 echipe din în-văţământul gimnazial care s-au luptatpentru titlu, în semifinale calificându-se 4 echipe din Corbu, Poarta Albă,

Năvodari şi Constanţa. Meciurile s-

au disputat între Poarta Albă - Năvo-dari, scor 5 - 3, şi Constanţa (Şcoala22) - Corbu , scor 8 - 1. Finala mică s-a disputat între Năvodari şi Corbu,scor 5 - 4 iar finala mare între PoartaAlbă şi Şcoala 22 din Constanţa, câş-tigătoarea titlului fiind Şcoala 22 cu

scorul de 3-1 . Zona Metropolitană Constanţa, în

calitate de organizator a înmânat pre-mii primelor trei echipe constând înmedalii, cupe şi echipament sportiv. â

Câştigătorii merită numai laude.Luiza Ţigmeanu

Cupa Metropolitană la fotbal

Primarul Vasile Delicoti s-a dovedit

o gazdă primitoare pentru sportivi

Pag 4 l educaţie

C M Y K

- Vă invit, domnul decan, să prezen-taţi câteva informaţii privind înscriereacandidaţilor la Facultatea de educaţie fi-zică şi sport Ovidius, informaţii nece-sare celor care se gândesc să se înscriela această facultate. Vă ascultăm!

- Porţile sunt deschise! Se pot înscrie laconcursul de admitere absolvenţii de liceucu diplomă de bacalaureat (sau echiva-lentă cu aceasta). Un candidat poate parti-cipa concomitent la Concursul de admiterela mai multe specializări din cadrul Univer-sităţii Ovidius Constanţa, dacă programa-rea probelor de concurs îi permite acestlucru. Frecventarea paralelă a două spe-cializări de către aceeaşi persoană este po-sibilă, dar numai una dintre ele poate fisubvenţionată de la bugetul de stat (fărătaxă). Candidaţii cu diplome de bacalaureatsau diplomă echivalentă acesteia (în origi-nal sau copie legalizată) care nu au în-

scrisă în clar media generală a examnuluide bacalaureat nu vor fi înscrişi la concur-sul de admitere, având în vedere că mediade bacalaureat se ia în considerare la cal-culul mediei finale la concurs. Absolvenţiipromoţiei 2010 pot prezenta în locul diplo-mei de bacalaureat o adeverinţă tip de pro-movare a examenului de bacalaureat,eliberată de liceu, în care să fie specificatăîn clar media de bacalaureat. Foaia matri-colă sau adeverinţa sunt eliberate de cătreliceu şi vor fi semnate de către director şiştampilate cu ştampila rotundă. In caz dereuşită, candidaţii din această categoriesunt obligaţi să aducă diploma de baca-laureat sau o copie legalizată până la înce-perea anului universitar.

- Am notat. Mai departe!- Înscrierile se fac între 12 şi 20 iulie. In-

scrierea se face la secretariatului facultăţii(baza nautică) între orele 11 şi 18,00 în zi-

lele lucrătoare, între 9 şi 18,oo (sâmbăta)şi 9 şi 14,oo duminica. In eventualitatea or-ganizării celei de-a doua sesiuni de admi-tere pentru ocuparea locurilor rămasedisponibile după sesiunea iulie, concursulde admitere se va susţine în aceleaşi con-diţii ca în prima sesiune, în perioada 16-20septembrie 2010.

Pentru înscrierea la concursul de admi-tere la învăţământul de zi sunt necesare ur-mătoarele acte (într-un dosar plic); cererede înscriere, certificat de căsătorie (unde ecazul) diploma de bacalaureat sau echiva-lentă cu aceasta, adeverinţa medicalăş.a.m.d.

- Dacă am auzit bine, sunt şi catego-rii de candidaţi care pot fi scutiţi de taxade înscriere.

- Sunt. Informaţiile sunt puse la dizpozi-ţia candidaţilor la secretariatul facultăţii. Facdoar o subliniere se aplică scutirea de taxe

de înscriere numai pentru o singură spe-cializare.

- Alte precizări, pe scurt.- Sunt înscrişi şi consideraţi admişi (fără

concurs) pe locuri fără taxă, candidaţii cares-au situat pe primele trei locuri la compe-tiţiile de anvergură (campionate mondiale,campionate europene, jocuri olimpice).Probele de concurs la care candidatul a ab-sentat se notează cu 0 (zero) şi intră în cal-culul mediei generale. Candidaţii care îşiretrag actele înainte de afişarea rezultate-lor intermediare ori a rezultatului final alconcursului sunt eliminaţi din concurs. Re-tragerea dosarului de înscriere în timpul şidupă terminarea acestuia se face la cerere,pe baza buletinului de identitate şi a legiti-maţiei de concurs, personal sau prin altăpersoană numai prin procură legalizată lanotariat.

A consemnat I.T.Antim

l Credem că vă interesează

Cum se intră la facultate

Un ghid insolit pentru turişti se află înlucru. Consiliul judeţean Constanţa şi Aso-ciaţia de promovare LITORAL-DELTA DU-NARII şi oamenii de acolo au gândit unproiect, primul la nivel regional dacă numă înşeală memoria, destinat exclusivpromovării turismului pe litoral. Cu un ceasmai devreme vă punem la dispoziţie câ-

teva informaţii pe care e bine să le aveţi laîndemână, chiar dacă vă aflaţi acasă cândcitiţi aceste rânduri. O lectură s-ar puteasă vă îndemne să plecaţi la drum. In acestghid sunt incluse peste 2000 de obiectiveturistice (hoteluri, pensiuni, cafenele, res-taurante, zone de agrement şi o sumede-nie de alte informaţii pentru turişti).

Mai mult, ghidul cuprinde 19 harţi tu-ristice şi sunt prezentate peste 300 de im-agini despre 14 staţiuni (inclusiv oraşulConstanţa şi Delta Dunării).

Proiectul despre care scriem este des-tinat promovării turismului pe litoralul ro-mânesc şi, îndrăznim să anticipăm, el vafi un instrument practic pentru turişti darşi pentru furnizorii de servicii turistice.

Iniţiativa, se cuvine să subliniem, estea Consiliului judeţean Constanţa, care nuface altceva decât să ofere industriei tu-ristice un suport necesar pentru o dezvol-tare durabilă în concordanţă cu strategiilede dezvoltare regională. Acest proiecteste un pas important pentru consolida-rea parteneriatului public-privat.

Ghidul, şi cu asta încheiem, va vedealumina tiparului în curând, aşa că nu ne ră-mâne decât să îl aşteptăm cu nerăbdare.

Denisa Răucescu

Un ghid pentru turişti ş i pentru furnizorii de servicii turistice

Ultima oră

l interlocutor: prof.univ.dr.George Stănculescu, universitatea Ovidius

l Pag 5atitudini

C M Y K

Primarul oraşului Murfatlar este nerăb-dător să amintească proiectele depuse, ele

sunt în faza de evaluare, pentru că el ştiecă oamenii le aşteaptă, în primul rând lo-

calnicii sunt cei care trebuie să afle între pri-mii de ele. Nu exagerăm dacă scriem aicică pe agenda primarului George Cojocarusunt trecute câteva proiecte care sunt pri-vite cu interes şi de locuitorii din zonă, darşi de turiştii care se întrec să ajungă lamare în sezonul estival.

Să-l ascultăm pe George Cojocaru, pri-marul oraşului:”Am încheiat trei contractecu Agenţia Naţională pentru locuinţe pen-tru construirea unor blocuri. Avem în ve-dere construirea a 105 apartamente.Reabilitarea podului de peste Canalul ma-gistral de irigaţii este un alt proiect la carene gândim. O altă ţintă este reabilitarea po-dului de pe Valea Siminocului şi am pregă-tit studiul de fezabilitate pentrumodernizarea unor străzi, zece la număr,oraşul Mrufatlar este inclus în Polul decreştere Constanţa încă un semn că ora-şul nostru, localitate a Zonei Metropolitane,are acum o altă perspectivă. Un alt proiectpe care îl vom privi, ca şi până acum, cuatenţia cuvenită vizează reabilitarea,extin-derea şi dotarea şcolii nr.2, dar şi şcoala dinsatul Siminoc”.

La Murfatlar dimineţile oraşului de azinu mai seamănă cu cele de ieri, ceva s-aschimbat şi această schimbare se vede.Proiectele au căpătat o altă vizibilitate, eadevărat că locuitorii oraşului nu mai aurăbdare şi vor să vadă schimbări de la o zialta. Asta presupune ca administraţia pu-

blică locală să facă minuni, numai că astae îndeletnicirea altora. N-au apărut minu-nile, dar faptele au început să se vadă, eadevărat că ele n-au graba dimineţilor, to-tuşi putem scrie fără ezitări că oraşul segrăbeşte şi ritmul lui este dat de grabaechipei din primărie, o echipă din careface parte şi viceprimarul Nicolae Crivi-neanu, un gospodar hârşit de viaţă şi deevenimente, hârşit de administraţie, o ad-ministraţie care se sprijină şi pe experienţalui.

Alina Grigore

Am mai scris despre Agigea, spuneamcă există aici o altă stare de spirit şi nucredem că am greşit, primarul CristianCârjaliu nu a dat niciun anunţ că s-a în-scris într-o campanie privind proiectele,primarul n-a făcut zgomot, a tăcut şi afăcut, s-a gândit cum să fie mai bine pen-tru comunitate şi a venit cu un proiect pri-vind îmbunătăţirea calităţii şi eficienţeifurnizării serviciilor publice, punând ac-centul pe descentralizare. Ideea, trebuiesă recunoaştem, este una ambiţioasă,dar mai cu seamă ea este una de care co-munitatea are nevoie.

Drumul de la Agigea şi până la Con-stanţa e scurt, de la Agigea şi până la Am-basada Japoniei în România este cevamai lung, ei bine, primăria nu a ezitat şi aapelat la Ambasada Japoniei pentru do-tarea cu mobilier a şcolii “Ion Borcea” dincomună.

Datoria faţă de comunitate

Un alt proiect depus sprefinanţare:Proiectul integrat pentru ame-najarea străzilor şi înfiinţarea sistemuluide canalizare şi pentru construirea infras-tructurii sociale în satul Lazu este încă odovadă că Agigea se află într-o nouăetapă, iar administraţia publică e în cău-

tarea unor soluţii pentru ca satul Lazu săse înscrie pe o altă cale, una care va face,îndrăznim să anticipăm, să tresară piaţaimobiliară. Amenajarea unui parc centralîn comună este încă o dovadă că prima-rul Cristian Cârjaliu a reţinut în agenda sade lucru mai multe propuneri venite de lacetăţeni.

Hotărât să arate că tot ce a spuspână să fie ales ca primar, primul gos-podar al comunităţii nu a uitat că are odatorie faţă de părinţii elevilor şi faţă decadrele didactice,aşa că a gândit unproiect pentru reabilitarea şi extindereaşcolii amintite, dar şi pentru şcoala dinLazu.

O localitate care va fi descoperită de turişti

O sală de sport în Agigea, un proiectprivind locuinţele sociale, reabilitarea şiconsolidarea unui lac sunt alte iniţiativepe care primarul le priveşte cu atenţia cu-venită, semn pentru toţi locuitorii comuneică la primăria Agigea se întâmplă altcevadecât acum câţiva ani, acei ani când aicis-a bătut pasul pe loc, iar aşteptările ce-tăţenilor erau privite cu superficialitate,fapt ce explică de ce azi Agigea nu a cu-noscut, timp de câţiva ani, nici o schim-bare.

Azi, Agigea are o strategie, are oagendă cu investiţiile care vor aduce noilocuri de muncă, comunitatea are, în sfâr-şit, o tresărire de orgoliu şi începe să fie(peste noapte) o localitate, pe care turiştiio vor descoperi în timpul care urmează.Ceea ce se întâmplă la Agigea e un semncă încă o localitate a fost trezită din amor-ţire, iar primul semn, e bine să se ştie, l-adat primarul Cristian Cârjaliu, un om tânărcăruia comunitatea îi dă şansa să facă aziceea ce a promis ieri. Nu ne rămânedecât să sperăm că evaluările de azi vordeveni certitudini mâine.

Adi Crăciun

l Murfatlar

l Agigea

Proiecte pentru descentralizare

Un oraş mai grăbit decât turiştii

l Primarul Cristian Cârjaliu face azi tot ce a promis ieri

Pag 6 l evenimente

l Murfatlar

Pagini de monografieProfesoara Cleopatra Crangă a făcut un gest care nu trebuie trecut sub tăcere, mai

cu seamă că alţii (în locul ei) ar încerca să facă mult zgomot.Dintr-o mare pasiune şi, fireşte, din dragoste faţă de oraşul Murfatlar, fost Basarabi

până de curând, directoarea liceului din localitate, prof.Crangă, a adunat în paginile uneimonografii informaţii utile pentru curioşi, dar şi pentru cei ispitiţi de statistici şi de tradiţiişi obiceiuri, trimiţând pe piaţa monografiilor o cărţulie pe care o semnalăm cititorilor noştri.Primarul oraşului Murfatlar George Cojocaru, iată o informaţie pentru o viitoare mono-grafie, va implementa un proiect ce vizează îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnera-bile pe piaţa muncii, e vorba de un proiect unde sunt angajaţi trei parteneri.

Monografia tipărită acum va fi îmbunătăţită, aşa că autorul ei va fi nevoit să maiadauge câteva pagini cu schimbările de ultimă oră din oraşul Murfatlar.

Zona Metropolitană

Secţiunea Eseu literar:

- Locul I: Ciocănescu Bianca - Eco-Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”Medgidia, Jud.Constanţa clasa a-IX-a

- Locul I: Acmola Elida - Colegiul Na-ţional “Kemal Ataturk” Medgidia Jud.Con-stanţa clasa a X-a

- Locul I: Gheorghe Daniela - Şcoalacu clasele I-VIII “Lucian Grigorescu”Medgidia Jud.Constanţa clasa a-VIII-a

- Locul II - Buzoianu Andreea - “Cole-giul Naţional Mihail Eminescu” din Muni-cipiul Constanţa-clasa a Xl-a; BadeaGabriel Valentin - „Colegiul Naţional Mi-hail Eminescu” din Municipiul Constanţa-clasa a- Xl-a;

- Locul III: Vasile Cristina - Liceul Teo-retic „Nicolae Bălcescu” - Constanta;

- Locul III: Prună George - Grup Şco-lar „I.N. Roman” din Municipiul Con-stanţa;

- Locul III: Balasz Alyssa Cynthia -Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 6 din Muni-

cipiul Constanţa;- Menţiune: Aifer Iasar - Colegiul Teh-

nic Energetic din Municipiul Constanţa;- Menţiune: Prelipcianu Alexandra -

Şcoala cu Clasele I- VIII “Lucian Grigo-rescu” din Medgidia Jud. Constanta;

- Menţiune: Sandu Laura Diana- Gru-pul Şcolar „G. E. Palade” din MunicipiulConstanţa

Secţiunea Film de Scurt Metraj,Spot şi Fotografie Digitală:

Subsecţiunea Film de Scurt MetrajLocul I: Drăgan Cristian - „Colegiul Na-

ţional Mihai Eminescu”, cls XI B jud. Con-stanţa

Locul II: Nistor Florentina, TătăbuţăClaudiu, Alexe Daniela şi Stoian Anamaria- Liceul Teoretic Anghel Saligny din Cer-navodă, Jud. Constanţa.

- Locul III: Petru Emil şi Turnescu lonuţ- Colegiul Naţional Constantin Brătescudin Municipiul Constanţa

Subsectiunea Fotografie digitală

Locul I: Giovani Alina.ConduracheMarius, Micu Robert, Dorobantu Ale-xandra, Banciu Cristian - Colegiul Na-ţional Mihai Eminescu” cls. XI E

Locul II: Alexandru Roxana - LiceulTeoretic Nicolae Bălcescu din MedgidiaJud. Constanţa.

Locul III: Bordeianu Vanessa - “Co-legiul Naţional Constantin Brătescu” dinMunicipiul Constanţa

Secţiunea Pagină web- Locul I: Ciot Constantin - „Colegiul

Teoretic Murfatlar jud.Constanţa” cls. X

Secţiunea Arte vizuale

Subsecţiunea Grafică- Locul I: Manole Bianca - “Colegiul

Naţional Constantin Brătescu” din Mu-nicipiul Constanţa;

Locul II: Gheorghe Manuela Ga-briela - “Colegiul Naţional ConstantinBrătescu” din Municipiul Constanţa;

Locul III: Munteanu Cătălina-Scoală de Arte si Meserii “Vasile Alec-sandri” din comuna Corbu judeţul Con-stanta:

Subsecţiunea Poster- Locul I: Condurache Marius - „Co-

legiul Naţional Constantin Brătescu”din Municipiul Constanţa;

- Locul II: Renciu Mirela - „ColegiulNaţional Constantin Brătescu” din Mu-nicipiul Constanţa;

- Locul III: Bordeaianu Vanesa- “Co-legiul Naţional Constantin Brătescu” dinMunicipiul Constanţa;

Subsecţiunea PicturaLocul I: Suciu Cătălin - Şcoala de

Arte şi Meserii “Vasile Alecsandri” dincomuna Corbu judeţul Constanţa;

Locul II: Zvacu Ionut - Şcoală deArte şi Meserii “Vasile Alecsandri” dincomuna Corbu judeţul Constanţa;

Locul III: Vlasa Claudiu - Şcoalaă deArte şi Meserii “Vasile Alecsandri” dincomuna Corbi jud. Constanţa;

Subsecţiunea DesenLocul I: Simtion Iulian - “Colegiul

Tehnic Energetic” din Municipiul Con-stanţa;

Locul II: Radu Victoria - Colegiul Na-ţional Mihail Eminescu” din MunicipiulConstanţa;

Locul III: Midut Alexandra Ionela -Grup Şcolar „I.N. Roman” din MunicipiulConstanţa;

Menţiune: Dragusin Monica - ŞcoalaGenerala Nr. 1 „Valul Lui Traian” judeţulConstanţa.

Să-i aplaudăm!l Iată lista cu premianţii concursului „Mesajul meu Antidrog“

(2009-2010), concurs ajuns la cea de-a VII-a ediţie

info

Pagină realizată de Nicoleta Dumitra

Comitetul de Management pentruCoordonarea Instrumentelor Structuralea avizat în integralitate Planul Integratde Dezvoltare (PID) pentru Polul deCreştere Zona Metropolitană Constanţaprin Decizia nr. 10/ 21.05.2010.

În contextul prezentat, administraţiilelocale afiliate Zonei Metropolitane Con-stanţa vor atrage fonduri în valoare de92 milioane de euro prin Axa Prioritara1 a Programului Operaţional Regional,care are drept scop creşterea calităţiivieţii şi crearea de noi locuri de muncăprin reabilitarea infrastruc turii urbane,

îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiva serviciilor sociale, precum şi prin dez-voltarea struc tu rilor de sprijinire a afa-cerilor şi a antreprenoriatului.

Proiectele prioritare incluse în PID vi-zează domenii precum: infrastructura(rutieră, socială, de utilităţi, de trans-port), turismul, resursele umane, coope-rarea transfrontalieră, patrimoniul istoricşi cultural, protecţia mediului, etc.

Aprobarea Planului Integrat de Dez-voltare de către Comunitatea Euro-peană şi Guvernul României deschideîn sfârşit posibilitatea finanţării unor pro-

iecte de strictă necesitate pentru dez-voltarea Zonei Metropolitane Constanţaprecum restaurarea centrului istoric alMunicipiului Constanţa , modernizareainfrastructurii publice din staţiunea Ma-maia, lărgirea drumului Mamaia- Nă-vodari şi a drumului Năvodari - Lumina, construirea rivierei Tomis (şoseaua decoastă) precum şi realizarea altor pro-iecte mai mici dar cu impact la fel deimportant. Această oportunitate repre-zintă cu atât mai mult o importantăsursă de finanţare a proiectelor de utili-tate publică cu cât bugetul de stat şi bu-

getele locale nu mai pot susţine în pre-zent aceste investiţii. De asemenea,aprobarea Planului Integrat de Dezvol-tare al Zonei Metropolitane Constanţava contribui la accelerarea implementă-rii unor proiecte de importanţă strate-gică precum autostrada Bucureşti –Constanţa (tronsonul Cernavodă - Con-stanţa), varianta de ocolire a Municipiu-lui Constanţa, finalizarea digului de largîn Portul Constanţa si sistemul de ma-nagement integrat al deşeurilor solide înjudeţul Constanţa.

Luiza Ţigmeanu

U.E. alocă Zonei Metropolitane Constanţa 92 milioane de euro

l Pag 7proiecte

Se spune că minunile ţin trei zile,la noi nu ţin nici atât. Iar dacă amin-tim de agricultură trebuie să trecemsub tăcere subiectul cu minunea. Autrecut 20 de ani şi din patru în patruani fermierii au auzit atâtea promi-siuni, încât azi au ajuns să se roagecerului să mai dea o ploicică. Numaide sus mai vine câte un semn careîi îndeamnă să tragă nădejde că nuvor intra în faliment.

Cine ajunge la putere nu face al-tceva decât să arate cu degetul înurmă şi să vorbească de moştenireacare i-a fost lăsată. Guvernanţii deazi nu fac altceva decât să se la-menteze, deşi unii au mai fost lamasa bogaţilor, au fost, şi acum auvenit cu aceleaţi promisiuni.

Toţi spun că mâine va fi mai bine,că în curând vor fi bani pentru agri-cultură, că prefinanţarea a fost tre-cută în buget. In realitate, adevărul ealtul. Ministrul agriculturii, un specia-list a cărei intenţie nu o punem la în-doială, aminteşte tot timpul depriorităţi şi fonduri europene, numaică agricultura bate pasul pe loc, iarperformanţa mult aşteptată e doar

pe hârtie şi în bilanţurile funcţionari-lor din minister. Se bate toba că zoo-tehnia e o prioritate, că finanţărilevor fi îndreptate către acest sector.Ultimii care au ieşit în stradă să pro-testeze, vă reamintim, au fost cres-cătorii de animale! Semnul mirării nescuteşte de alte comentarii. Când sevorbeşte de bunăstare sunt înşirateo sumedenie de scheme care vorface, vorba cuiva, agricultura să du-duie. Din păcate, toate acestescheme care ar trebui să producă,în sfârşit, o cotitură, nu sunt altcevadecât frecţii la un picior de lemn.Dacă, să zicem, câmpul e cum e,trebuie să scriem apăsat că zooteh-nia e într-o situaţie de plâns. Lacriminu au doar crescătorii de animale.Cine se gândeşte la o rectificare bu-getară, e bine să ştie că ea este opoveste în aceste vremuri de criză.Fermierii n-au decât să se gân-dească la credite. Se gândeşte lacredite numai cel care n-a mai tre-cut pragul unei bănci, cel care a tre-cut prin experienţa unei creditări nuse mai încumetă să o ia de la capăt.

Iulian Talianu

Vine vorba, dacă nu cumva a venit,că fermierii privesc cu îngrijorare cerul.Ploile căzute până acum le poţi numărape degetele unei singure mâini. In urmăcu câteva zile, specialiştii Camerei Agri-cole judeţene Constanţa s-au întâlnit, laAlbeşti şi Murfatlar, cu 75 de producă-tori agricoli.

Subiectul dialogului: irigaţiile. O grijămare pentru fermieri. Cu toţii s-au plânscă sistemele de irigaţii sunt într-o starejalnică, atât de jalnică încât unele echi-

pamente nu mai au nici măcar valoarede inventar. Mai mulţi producători agri-coli au solicitat ca ANIF să primeascăsumele pentru investiţii de la bugetul destat. Aici e aici, statul are o problemăcând vine vorba de irigaţii. Incă una. Inagricultură problemele se adună de la ozi la alta, iar soluţiile întârzie să apară.In loc să ajute şi să-i încurajeze pe fer-mieri să facă performanţă, statul segândeşte la taxe şi impozite, încă unsemn că redresarea mult aşteptată nu o

vom vedea curând. Mai degrabă vomputea scrie că agricultura va ajunge însapă de lemn.

Ce să mai spunem de sprijin? E caşi când am vorbi de secetă. La jena fi-nanciară de acum, fermierii n-au decâtsă plângă cu vorbe. Apa până la hidrantnu mai e subvenţionată, costurile suntatât de mari încât sunt zone unde cultu-rile nu vor mai fi irigate. Nu mai suntrentabile, după cum sesiza un fermier,dacă se aplică 2-3 udări.

O altă problemă, şi ea la ordineazilei, piese de schimb pentru echipa-mentele de irigaţii nu se mai găsesc.Poţi să le cauţi şi cu lumânarea! Incă obilă neagră pentru guvernanţi. Există osingură soluţie: achiziţionarea unor in-stalaţii de irigat noi, unii sunt dispuşi săfacă investiţii, puţini la număr, pentru căn-au cheag, dar şi cei care fac cheltuielin-au garanţia că vor ieşi la liman. Existăriscul să nu primească apă pentru a irigaşi atunci cum va amortiza investiţiile?

Frecţie la un picior de lemn!

Când e secetă, fermierii plâng

l Când vine vorba de irigaţii

Statul are o problemăUnii se gândesc la proiecte, îşi fac sin-

guri curaj, amăgindu-se că se vor scoateîntr-o bună zi. În acest caz socoteala deacasă nu se potriveşte cu cea din târg. Inzona Albeşti, ca să apelăm la exemple,producătorii agricoli au un of adânc. Maiadânc decât lacurile din zonă. Ele au fostconcesionate unor firme private pentruacvacultura şi nu mai pot fi folosite acumca sursă de apă pentru irigaţii. Mai putemvorbi de modernizarea exploataţiilor? Numai amintim de tarifele pentru irigat, de ta-riful pentru energia electrică! S-ar puteasă vedem în ochii fermierilor mai mulţinori decât sunt pe cer. Sunt destui produ-cători agricoli care ezită să mai cultivegrâu. Există şi o explicaţie: cultura nu maieste profitabilă. Costurile pentru înfiinţa-

rea culturii sunt mari, iar preţul de livraree prea mic.

Până şi drumurile către câmp au ajunssă fie o problemă, iar drumul către pro-iecte (pentru accesarea de fonduri) esteatât de anevoios, încât fermierii nu se maiîncumetă să cheltuie bani şi pe urmă sărămână cu ochii în soare.

Au fost vremuri, îmi povestea mareleromancier Constantin Toiu, când se clăti-nau bursele de cereale din America dacăera secetă în România, acum e secetă şinu se mai clatină nimic, nici măcar scau-nul unui ministru care a uitat de stareaprecară a agriculturii. Până la sapa delemn poate se va ivi din senin vreo rema-niere în Guvern!

Iulian Talianu

l Cine a trecut pragul unei bănci ştie ce înseamnă un credit pentru agricultură

l Statul mai are o problemă: soluţiile întârzie să apară

Pag 8 l stare de spirit

C M Y K

Redacţia

Redactor şef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Luiza Ţigmeanu, Alina Grigore, Cristina Chebuţă, Luiza Popa, Irina Tudorache.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂIULIAN TALIANU

Atitudini

ISSN 2066 - 9054

Nu cred că voi putea să le dau oveste bună cititorilor dacă scriu despresistemul medical. Si fac o precizare căîn aceste rânduri nu veţi întâlni opiniilemele, ci ale unui specialist, şi încă unulde elită din acest sistem unde directoriisunt numiţi dimineaţa şi schimbaţi pânăa doua zi. Mai grav, finanţarea siste-mului medical e una sub aşteptări, încăun argument că în cazul serviciilor me-dicale nu putem vorbi de calitate. Slă-biciunile şi durerile s-au adunat, iar grilade salarizare este, în ultima vreme, odurere pentru medici şi o suferinţă totmai apăsătoare pentru pacienţi.

E nevoie de un nou sistem medical.Iată încă un loc unde e nevoie de oschimbare. De mentalitate, de atitudineşi de legislaţie.

Avem nevoie de aceste schimbăripentru că la sănătate ne gândim cutoţii. In mediul rural suferinţa e marecât satul. Nici la oraş nu e mai mică.Cineva făcea o propunere şi lăsa săse înţeleagă că fără aceste schimbărisistemul medical va fi tot timpul în su-ferinţă, spunea că medicul de familiedin mediul rural ar trebui să aibă casă,maşină şi salariu pe măsura munciiprestate. Numai atunci vom puteaavea pretenţii când vine vorba de me-dicul de familie. Acum nu putem faceo listă cu ce are la dispoziţie un medicde familie, ci mai degrabă putem în-tocmi un inventar cu ceea ce îi lip-seşte specialistului de care avemnevoie 24 de ore din 24. Politicile de

sănătate pentru mediul rural sunt maimult pe hârtie, încă o dovadă că gu-vernanţii n-au privit cu atenţia cuve-nită durerile satului românesc, durerice persistă, dureri pe care politicieniizilei nu le-au tratat cu responsabili-tate. Tratamentul este cunoscut, sis-temul medical are nevoie, în regim deurgenţă, de investiţii, iar cine a trecutprin comunităţile din mediul rural nuare decât să confirme că avem drep-tate în ambele mâini, numai că, aşase întâmplă la noi, poţi muri cu drep-tatea în braţe. Vedem şi în aceste zilecum e la noi şi ce se întâmplă cândvine vorba de pensii şi de salarii. Vor-bim de ele, vorbim de suferinţă, vor-bim de sistemul medical şi deslăbiciunile lui. Despre educaţia sani-tară a copiilor doar amintim şi le rea-mintim guvernanţilor că satul e talpaţării, iar talpa ţării şchioapătă acum şinu face un pas înainte, ci bate pasulpe loc pentru că, iată, în anul de gra-ţie 2010 bătrânii plâng cu vorbe, întimp ce guvernanţii fac (din când încând) câte o petrecere când vinevorba de banul public. Cuvântul aus-teritate există doar pentru alţii. Desprepoliticieni nu mai vorbim, nu vorbimpentru că ar însemna să punem sarepe rană, iar sarea dăunează grav să-nătăţii! Faceţi puţină linişte, să treacăGuvernul pragul remanierii, dar astanu înseamnă că viaţa noastră se vaschimba în bine.

Iulian Talianu

Cine pune sare pe rană?

l Au, doctore, mă doare

În urmă cu câteva zile romancierulPetru Popescu s-a întâlnit cu cititorii săi şicu scriitorii dobrogeni la sediul Filialei Do-brogea a Uniunii Scriitorilor din România.In sala pusă la dispoziţie pentru această în-tâlnire de către prof.Ion Popişteanu, patro-nul Editurii Ex Ponto şi directorul BiblioteciiCentrale a Universităţii Ovidius, alături deinvitatul special al acestei întâlniri s-a aflatşi scriitorul Pavel Chihaia, venit din Ger-mania pentru a pune la punct ultimele de-talii privind editarea operei sale, o ediţieîngrijită de directorul Editurii Ex.Ponto.

Cristina Tamaş, preşedintele Filialei Do-brogea a U.S.R., a făcut o scurtă prezen-tare a ultimelor cărţi semnate de PetruPopescu. Cu toate că a avut în mână doarcâteva ore cărţile lansate acum de PetruPopescu, după cum a mărturisit, Pavel Chi-haia a ţinut să remarce că în romanele “Su-pleantul” şi “Fata din Nazaret”, portretisticanu are hotare. Fata din Nazaret este o invi-taţie către descrierea infinită a eului uman”.

“Dacă îmi daţi voie, s-a confesat PetruPopescu: sunt încântat de atmosfera de

aici (…) Eram june când am venit primaoară în Constanţa, oraşul era un punct ro-mantic pentru mine atunci(…) Nevastamea nu ştie româneşte, i-am povestit su-biectul cărţii “Supleantul”. Am scris-o gân-dindu-mă că o să conving pe cineva săfacă un film (…) Când eram în Româniaam scris confesiv despre generaţia mea şidespre mine însumi(…). Când începi săscrii în raport cu experienţa de viaţă scrii cumai multă detaşare(…) Personajele biblicesunt aşa cum le avem noi în interior. Acestegânduri nu sunt subiecte de conversaţie(…) Maria este o personalitate atât de plinăde caracter. Are o asemenea inimă şi oasemenea puritate că se îndrăgosteştetoată lumea de ea(…) Sunt nişte scene pecare le-am scris cu bătăi de inimă. Parcăîmbrăţişam o fată prima oară. Fata din Na-zaret vreau să aibă o orbită de lectură. Vărog să recomandaţi şi prietenilor aceastăcarte”.

Spaţiul tipografic nu ne îngăduie săgăzduim intervenţia romancierului PetruPopescu, ne rezervăm dreptul, cu acordulscriitorului, să publicăm textul integral într-o carte de publicistică, o carte aflată în pre-gătire. Ea va apărea la Editura TALI ART.În sumarul ei veţi descoperi o sumedeniede interviuri şi reportaje, manuscrise inediteşi fotografii din arhiva autorilor Ion Popiş-teanu şi Iulian Talianu.

l Petru Popescu

„Sunt scene pe care le-am scriscu bătăi de inimă“

Primăria M.Kogălniceanu a depus oserie de proiecte, câteva dintre ele sunt înevaluare, iar unul e în derulare, e vorbade alimentarea cu apă a localităţilor Piatraşi Palazu Mic, proiect început în 2009.Alte proiecte aşteaptă, cum spuneam, larând, încă o dovadă că echipa de colabo-ratori a primarului Iosif Valer Mureşan agăsit soluţii pentru ca, în curând, comunacare se află la doi paşi de Constanţa săfacă un pas mare şi hotărât către oraş.

In evaluare se află şi proiectul privindmodernizarea sistemului de drumuri dincartierele NORD şi TOMIS. Când vine

vorba de tradiţii şi de cultură putem scriefără ezitări că la M.Kogălniceanu este unadin localităţile pe care o întălnim tot mai despe afişul unor evenimente culturale şi astapentru că ansamblurile folclorice şi forma-ţiile de dansuri au avut (şi încă mai au) ofrumoasă carte de vizită. Dar pentru că aicigăzduim informaţii despre ultimele proiecteiniţiate de primar şi de Consiliul local, săamintim că un proiect mult aşteptat, evorba de reabilitarea şi reamenajarea Par-cului Central, e pe agenda consilierilor. Pro-iectul a fost depus la Ministerul Mediului,aşa cum reiese din lista ce ne-a fost pusă

la dispoziţie. Se cuvine să subliniem că, înciuda crizei şi a vremurilor destul de tulburide acum, primăria M.Kogălniceanu a elimi-nat barierele care ar fi blocat iniţiativeleconsilierilor, sprijinind tot timpul derulareaproiectelor, trecând aproape de strategiastabilită de consilieri şi de comunitate. Pri-marul a acţionat pentru impulsionarea unorschimbări şi pentru implementarea unorproiecte care să aducă un alt confort cetă-ţenilor, un confort care să diminueze dife-renţa dintre comuna M.Kogălniceanu şioraşele învecinate.

Ani Meireanu

M. Kogălniceanu

Echipa primarului a eliminat barierele