proiect_brand de angajator apple_oprea camelia carmen

31
Brand de angajator Studiu de caz: Apple Realizat de: Oprea Camelia Carmen [20 ianuarie 2014]

Upload: oprea-camelia

Post on 16-Dec-2015

44 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Proiect_Brand de Angajator Apple_Oprea Camelia Carmen

TRANSCRIPT

Brand de angajator

Studiu de caz: Apple

Realizat de: Oprea Camelia Carmen

[20 ianuarie 2014]

Cuprins3Introducere

3Branding-ul - o arta, de putini inteleasa

4Brand-ul de angajator

5Istoric Apple

6Pozitionare brand Apple

6Public tinta Apple. Daca iti cunosti publicul tinta bine, ii poti vinde orice

7Nu trebuie sa comunici prea mult, trebuie sa comunici esenta

7O cultura de tip High Touch

8Managementul brandului de angajator

9Jobs o minte stralucita in strategii HR

9Companiile high-tech un model de bune practici

10Politici Apple

10Sistemul de recompensare & promovare a angajatilor

10Avantajele angajatilor & beneficiul reputatiei

12Apple EOC (Employer Of Choice)

12Cultura organizationala Apple brand-ul intern

12Viziunea Apple/Steve Jobs

13Campania Think Different & employer brand Apple

14Importanta unei culturi a performantei

16O cultura bazata pe intraprenori

16Motivarea angajatilor & intampinarea noilor veniti

17Storry telling si eroul fondator

17Secretul

18Obsesia pentru detalii

18Apple dupa Steve Jobs

18Situatia & strategia de marketing actuala

19Tim Cook ales dupa chipul si asemanrea sa

19Diferenta dintre Jobs si Cook

20Strategii de PR

20Apples employee recruiting video

22Concluzie

Introducere Branding-ul - o arta, de putini inteleasa Astazi, brandingul reprezinta o parte importanta a strategiei de business. Extrem de lamuritoare este analiza lui Olins despre brand-uri, o analiza care puncteaza cu o eleganta stilistica si o inteligenta vie ce au fost marcile, cum au devenit branduri si incotro se indreapta brandurile:

Odata ca niciodata, brandurile erau simple bunuri casnice sapun, ceai, praf de spalat, crema de pantofi, produse cotidiene plictisitoare care erau consumate si inlocuite. Brandul era un simbol al consecventei. Intr-o vreme in care produsele se contrafaceau, calitatea productiei era inconstanta iar pretul variabil, brandul insemna calitate, cantitate si pret standard. Imaginea brandului proiecta si sustinea produsul.

Astazi, toate acestea s-au schimbat radical; brandurile si-au afirmat locul in lume. Cel mai adesea, consideram calitatile functionale ale unui produs ca fiind de la sine intelese si, in vreme ce brandurile continua sa aiba de-a face cu imaginea, acum nu mai este vorba doar de propria lor imagine, ci si de a noastra.

In zilele noastre, brandingul tine in principal de implicare si asociere, de demonstrarea exterioara si vizibila a afilierii private si personale. Brandingul ne permite sa ne definim pe noi insine cu ajutorul unei prescurtari imediat inteligibile pentru lumea din jurul nostru. Diesel, Adidas, si hotelurile W inseamna un stil de viata; Herms, Ralph Lauren si Ritz sunt un altul. Poti sa le combini si sa le asortezi pentru a-ti ajusta, amplifica si sublinia perceptia despre tine insuti.

Steve Jobs si Apple au inteles-o! Modul in care a fost perceput si pus in practica brandingul si branding-ul de angajator, ca parte din strategie, de catre Apple este probabil cel mai original din toate timpurile.Iar acest lucru il voi demonstra in aceasta lucrare. Brand-ul de angajator

Migratia fortei de munca, fluctuatia de personal, globalizarea sunt doar cateva dintre fenomenele care au indus presiuni si exigente noi la nivelul strategiilor si practicilor managementului de resurse umane. Individualismul, era contractelor pe durata determinata, a relatiei nesigure si temporare dintre organizatie si individ au diminuat loialitatea angajatilor fata de companii. Atragerea candidatilor pentru un post, rata scazura a retentiei angajatilor in companii sunt probleme incomode. La nivel international, 82% dintre organizatii au dificultati in recrutare, 69% au dificultati in retinerea personalului, iar 67% dintre managerii din America de Nord, Europa si Asia considera ca incapacitatea de a atrage si retine pe cei mai buni oameni intra intr-un top trei al amenintarilor prezente in competitia economica.

Un raspuns la aceste probleme este brandul de angajator. Concept la granita domeniilor managementului resurselor umane, a relatiilor publice si a marketingului, brandul de angajator nu inseamna doar o buna reputatie a companiei, ci si reproducerea acestei reputatii la nivelul realitatii intraorganizationale.

In prezent, brandul de angajator a dobandit o notorietate mare, pe fondul nevoii organizatiilor de a avea o imagine puternica, pentru a atrage pe cei mai talentati dintre candidati. De aceea, beneficiile vizibile ale brandului de angajator vizeaza, prin implicatiile sale, tocmai facilitarea recrutarii, cresterea ratei retentiei si a angajamentului salariatilor.Foarte importanta este HR marketingul se plateste, iar employer brandingul se castiga, pentru ca brandingul de angajator se bazeaza pe o poveste adevarata. Prin apelul la relatiile publice transmitem povestea adevarata pentru ca ele nu sunt un instrument de reclama, ci o inginerie sociala subtila, bazata pe onestitate. Sau cel putin, aceasta este aura de atribute a domeniului.Lyotard afirma ca lumea postmoderna rafineaza sensibilitatea noastra la diferente si ne intareste capacitatea de a suporta incomensurabilul . Si unul dintre mijloacele de a suporta incomensurabilul este micronaratiunea legitimatoare oferita de brand. Povestea pe care o spune un brand se converteste intr-un tip de sistem de legitimare a individului. Brandul umple spatiul golit de semnificatie universala cu enciclopedia de sensuri din care alegem ceva convenabil, ca dintr-un magazin de gadget-uri .

Brandurile spun fiecare mici povesti despre lume in acord cu spiritul timpului, cu modelele culturale sau/si cu structurile stabile ale culturilor nationale. Brandurile au puterea de a structura realitatea sociala. Prin ele individul se valorizeaza ca actor social, adica isi atribuie legitimitate. Altfel spus, legitimarea individului se bazeaza pe negocierea simbolica a propriului orizont de viata cu brandul.

Care este mecanismul acestei legitimari? Pentru a-l explica facem apel la modelul teoretic al sociologului si economistului Thorstein Veblen numit teoria emulatiei pecuniare. Potrivit acesteia, pattern-ul consumerist al societatii contemporane este determinat de o nevoie sociala care reprezinta un orizont de viata numit emulatie pecuniara, care genereaza structuri sociale dupa criteriul prestigiului. Ca atare, individul isi va dori, impins de aceasta nevoie, sa se plaseze in structuri aflate pe un alt nivel, fie unul de standard normal, fie unul care sa-l depaseasca pe cel normal daca l-a atins deja. El va simti satisfactie abia atunci cand a luat deja o distanta semnificativa fata de standardul normal. Deci, individul se va plasa prin forta sa pecuniara, dat fiind ca prestigiul social se poate cumpara. Mutatis mutandis, brandul ca micropovestire de legitimare functioneaza ca agent al emulatiei pecuniare (al orizontului de viata) deoarece cu cat el apare ca fiind mai atractiv pentru individ si cu cat este deasupra standardului normal, cu atat se va simti mai atras de el, adica si-l va asuma in calitatea sa de suport pecuniar si simbolic. Acest mecanism credem ca explica si eticheta prin care este caracterizata adesea societatea actuala societate a brandurilor.

Formarea brandului de angajator este dependenta in mod direct de cultura organizationala, de valorile companiei (de altfel, nivelul spiritual al culturii organizationale), de sistemul de evaluare a performantelor, de modul in care se face recompensarea performantei, de sistemul de dezvoltare a carierei individuale si organizationale, de sistemul de promovare. La acestea se adauga mediul organizational formal si informal, comunicarea interna (mai ales comunicarea pe verticala, de sus in jos, cand este vorba despre decizii, programul de integrare a noilor veniti sau directiile strategice de dezvoltare), aspecte pe care le-am supus spre analiza, in aceasta lucrare. Istoric AppleApple Inc. , Fostul Apple Computer Inc. este o companie americana multinationala pe baza de actiuni din Silicon Valley, avand ca obiectiv de activitate producerea computerelor si electonice. A fost infiintata in Cupertio, California pe data de 1 aprilie 1976, de catre Steve Jobs si Steve Wozniak, in-un garaj inchiriat din orasul Palo Alto, in sudul Californiei. Acest garaj a fost si punctul de plecare a ceea ce urma sa devina curand zona de inalte tehnologii Silicon Valley.

Apple vinde si dezvolta o serie intreaga de computere personale, playere digitale, telefoane mobile, programe de computere, componente pentru calculatoare precum si accesorii pentru acestea. In septembrie 2007 compania detinea aproximativ 200 de magazine in 5 tari precum si un magazin online unde produse precum hardware si software sunt vandute. Magazinul iTunes ofera clientilor posibilitatea sa descarce muzica, carti elctronice, jocuri iPod, videoclipuri, episoade din seriale de televiziune, si filme care pot fi descarcate folosind iTunes atat pentru Mac sau Windows cat si pentru iPod sau iPhone.

Cele mai cunoscute produse hardware ale companiei sunt binecunoscuta serie de computere personale Macintosh, gama intreaga de playere digitale iPod si iPhone. Seria de programe Apple contine sistemul de operare Mac, iLife pachetul de programe multimedia si de creativitate si Final Cut Studio o gama de programe profesionale pentru industria de film si audio.

Timp de 30 de ani compania a fost cunoscuta sub numele de Apple Computers Inc. Pe 9 ianuarie 2007 compania a renuntat la Computers din denumirea sa, reflectand astfel continua expansiune a companiei pe piata de electronice pe langa computerelor personale.

In august 2012, Apple a devenit cea mai valoroasa companie a tuturor timpurilor, ajungand la o valoare de piata de 623 miliarde de dolari si depasind astfel compania Microsoft, care fusese evaluata la 620,58 miliarde de dolari in 1999. Cifre economice ale companiei Apple in trimestrul al doilea 2011/2012 (ianuarie-martie 2012):

Smartphone-uri iPhone vandute: 35 milioane buc., in valoare de 11,6 miliarde USD (8,4 miliarde ) Tablete iPad vandute, incl. iPad generatia a 3-a: 12 milioane buc. Calculatoare Macintosh (Mac) vandute: 4 milioane buc.

Playere iPod vandute: 7,7 milioane buc.

Cifra de afaceri totala: 39,2 miliarde USD

Castig total: circa 13 miliarde USD (impreuna cu acestea rezervele financiare totale au crescut la cca 110 miliarde USD)

Pentru o varietate de motive, pornind de la filosofia privind estetica si design oferita produselor in campaniile lor publicitare, Apple si-a castigat o reputatie deosebita in industria electrotehnicii si si-a o cultivat o varietate de clienti, care sunt deosebit de fideli companiei si brand-ului, in special in Statele Unite.

Pozitionare brand AppleAnual cei de laForbespublica un top al celor mai valoroase brand-uri de pe glob, iar in 2013 companiaAppleeste din nou plasata pe prima pozitie. Valoarea brand-uluiApplea crescutcu nu mai putin de 20% in decursul unui an de zile, iar daca va uitati in top, brand-ulAppleare o valoare aproape dubla fata de cea a celui mai apropiat competitor,Microsoft. Mai mult decat dubla este totusi suma de bani pe care o genereaza brand-ul companiei Apple, doar Samsung avand o cifra mai mare decat cei din Cupertino, iar asta desi valoarea brand-ului lor este de aproape 4 ori mai mica.

Valoare brand: 98.3 mld.$

Si in topul Best Global Brands 2013 a celor de la Interbrand, Apple ocupa primul loc in clasament: Dupa un salt de 129% al valorii din 2012, companiei Apple nu i-a mai trebuit mult pentru a ajunge nr.1.Si in campaniile de publicitate, Apple a stabilit o reputatie unica in industria de electronice de consum. Acest lucru face ca Apple sa detina o baza de clienti care este dedicata compania si brandului sau, in special in Statele Unite. Revista Fortune a numit Apple compania cea mai admirata in Statele Unite in 2011 si in lume in 2012. Public tinta Apple. Daca iti cunosti publicul tinta bine, ii poti vinde orice

Apple stia exact cui si ce anume trebuie sa comunice. Nu oricine trebuie sa cumpere produsele companiei sau sa lucreze in cadrul acesteia. Nu oricine intelege ce poate face cu acestea, dar Apple stiind exact cine trebuie sa le cumpere a fost in stare sa vina mereu cu ceva nou si inedit pentru publicul sau.

Nu trebuie sa comunici prea mult, trebuie sa comunici esenta

Un alt lucru pentru care Apple este recunoscuta, este modul unic de a realiza clipurile de promovare. Bineinteles ca un merit major il are si agentia din spatele clipurilor, dar ceea ce este interesant este claritatea, unicitatea si simplitatea prin care compania a comunicat de-a lungul timpului.

Nu au fost agresivi, nu au bombardat cu informatie utilizatorul ci au comunicat esentialul si au asteptat reactia. Reactie care a venit mereu pe principiul undelor propagate pe un lac: Apple aruncand doar pietricica in mijloc.

O cultura de tip High Touch

Wally Olins arata ca viitorul oricarei organizatii nu depinde exclusiv de gradul in care stapanesc inalta tehnologie, ci si de cultura de tip High Touch (cu cat ai mai multa nevoie de High Tech cu atat trebuie sa infuzezi mai multa instruire oamenilor pentru a intelege ca ei reprezinta brandul in fata clientilor: firmele, comunitatea, institutiile publice, ONG-urile, sindicatele etc.). Acest tablou prezentat de Olins obliga firmele sa fie foarte sensibile si sa aiba strategii si politici de brand de angajator care inseamna imbunatatirea calitatii vietii profesionale si personale, a calitatii vietii comunitati etc. Toate acestea, pe fondul faptului ca brandul de angajator implica, mai intai de toate, ca realitatea din organizatie sa fie aceeasi cu imaginea transmisa (aspect ce presupune un foarte bun management al oamenilor). Iata cum a motivat Interbrand pozitia brand-ului Apple confirmand teoria lui Olins: Din cand in cand o companie ne schimba viata, nu doar prin produsele sale, ci si prin etos-ul sau. [...] Putine brand-uri au permis atator oameni sa faca atatea lucruri atat de simplu, motiv pentru care Apple are legiuni de fani infocati. Revolutionand modul in care lucram, ne jucam si comunicam maestra in abilitatea de a surprinde si de a incanta, compania Apple a stabilit standarde ridicate in materie de estetica (design), simplitate si usurinta in utilizare pe care toate celelalte brand-uri din comunicatii si IT se asteapta sa le intruneasca si pe care Apple insasi se asteapta sa le depaseasca in mod constant.Pozitionarea companiei Apple in top nu este surprinzatoare, avand in vedere ca este una dintre cele mai populare companii de pe glob si asta in conditiile in care investeste doar 1.1 miliarde de dolari anual in promovare, mult mai putin decat competitoarele directe. Este evident ca Apple este una dintre companiile care a inteles ca ca brandul de angajator construit coerent si cu specialisti aduce un return of investment, creste gradul de satisfactie a clientilor, reduce costurile pe termen mediu si lung. Managementul brandului de angajator

Ca orice alt brand, si brandul de angajator este o perceptie si implica strategii de marketing de produs si servicii, strategii de comunicare si relatii publice. Este un proces de descoperire/cercetare, analiza, definire si comunicare a beneficiilor unice oferite de companie.

In acest proces, 3 elemente cheie ies in evidenta:

Personalitatea (cine este Apple, obiectivele, valorile si viziunea)

Promisiunea (oferta unica diferentiantoare pentru publicurile tinta)

Mesajele cheie pe care le transmite publicurilor tinta. Barrow si Mosley au identificat 12 dimensiuni principale care alcatuiesc mixul de brand (p. 149). Aceste dimensiuni pot fi folosite in evaluarea realitatii de brand existente si in planificarea livrarii propunerii de valoare pentru angajati pentru ca dimensiunile reprezinta de fapt puncte de contact ale brandului cu publicurile tinta (Fig. 1). Mixul poate ajuta si la diferentierea brandului de angajator pe piata fortei de munca.

Figura 1.

Apple este cea mai bogata companie IT din lume, realizeaza cele mai populare produse si castiga sume fabuloase. Nu exista companie in lume care sa nu aiba ceva de invatat de la Apple. Apple a devenit un exemplu pentru toti cei care doresc sa creeze o companie ce inseamna ceva in lume, iar avantajul noilor antreprenori este ca au deja un exemplu demn de urmat.

In cartea intitulata "Apple: Cum functioneaza de fapt cea mai apreciata, dar si cea mai discreta companie din America", Adam Lashinsky, editor la revista Fortune, demonstreaza ca succesul Apple nu este intamplator, ci se bazeaza pe o un sistem de management impresionant, potrivit BusinessInsider. Jobs o minte stralucita in strategii HRUna dintre talentele mai putin cunoscute ale co-fondatorului Apple, Steve Jobs, este ca nu fost numai un expert in tehnologie si un geniu in inovatie, ci si, in egala masura, un o minte stralucita in strategii HR. Acest lucru nu il intalnim numai la Job, CEOs de la companiile tehnologice de top prezinta acelasi interes neobisnuit in strategiile de resurse umane. Era de asteptat acest lucru, avand in vedere nivelul ridicat de dependenta al domeniului high tech de know how-ul din management. Esenta managementului este...tocmai aceasta arta de a mobiliza si asambla resursele intelectuale ale tuturor angajatilor, in interesul firmei. Steve Jobs a fost un exemplu viu al acestei teorii. In domeniul high tech cele mai valoroase bunuri nu sunt nici cele fizice, nici capitalul financiar, ci mintea. Astfel, atragerea, pastrarea si angajarea mintilor de de top sunt imperative strategice si operationale cheie. Acest lucru explica in mare masura de ce directorii generali ai companiilor tehnologice de top acorda o atentie enorma pe construirea si sustinerea unor employer brand puternice. Boston Consulting Group efectuat cercetari in modul in care performanta in afaceri difera, in cadrul unor companii cu strategii de HR puternice si slabe si a constatat ca angajatorul de branding a fost una dintre aspectele centrale. Rezultatele publicate in august 2012 releva ca firmele cu strategii de employer brand puternice au inregistrat cresteri de 2,4 ori mai mari si un profit de 1,8 decat companiile cu un employer brand mai slab. Acest lucru se datoreaza faptului ca brand-urile de angajator puternice au sanse mult mai mari sa atraga si sa pastreze canditati de top. Surprinzator, s-a stabilit ca cei mai multi candidati sunt dispusi sa accepte o reducere de 10% din salariu, pentru a lucra pentru un brand de angajator puternic. Companiile high-tech un model de bune practici1. Cel mai important lucru de retinut de la companiile high-tech este ca brand-ul de angajator reprezinta motorul strategiei de business. Strategia de brand Apple este cresterea prin inovatie disruptiva si strategia de employer brand este creata pentru a livra aceasta strategie. Inovatiile disruptive sunt inovatiile care schimba jocul, care creeaza noi piete prin simplificarea produselor si serviciilor, facandu-le mai accesibile pentru consumatori, care nu faceau parte pana acum, din publicurile tinta. Aceasta strategie Apple se reflecta in felul in care se pozitioneaza ca brand de angajator. Sloganul think different/gandeste diferit reflecta reputatia pentru care isi doreste sa fie cunoscuta compania, de catre actualii si potentialii angajati. Rubrica job-uri de pe website-ul Apple vine in completare: Simplicity isnt simple. Ask anyone here. Its hard work. It means forever asking, and It means rethinking every customer experience until the clutter has fallen away until all that remains is whats essential, useful, and beautiful./Simplicitatea nu e simpla. Intreaba pe oricine de aici. Inseamna multa munca. Inseamana sa te intrebi mereu si Inseamana recreerea fiecarei experiente a clientilor pana cand dezordinea a disparut pana cand ramane doar ceea ce este esential util si frumos. Politici Apple

Pe scurt, Apple promite un brand de angajator foarte asemanator cu brandul in sine, cel pe care promite sa-l livreze clientilor. Ceea ce este cu adevarat unic la Apple si prin care a realizat diferentierea fata de concurenta sunt cele doua politici ale companiei: Sistemul de recompensare & promovare a angajatilor

1. In primul rand, Apple nu ofera salarii de baza mari, asa cum toata lumea se astepta de la cea mai valoroasa companie din lume. Bonusurile in bani sunt declarate a fi aprox. 30% din salariul de baza; foarte putin comparativ cu alte companii de top, despre care se stie ca ofera stimulente pe termen scurt mai mari sau egale cu salariul de baza. Salariu de baza mic si stimulentele pe termen scurt fac parte dintr-o strategie creata de Jobs, cu un motiv si care are legatura cu procesul inovativ neconventional al companiei. Apple este bine-cunoscut pentru angajarea mai multor echipe pentru a lucra la proiecte secrete in care niciuna dintre echipe nu stie la ce lucreaza cealalta. Aceasta practica de lucru este conceputa in mod special pentru a maximiza concurenta si rivalitatea dintre echipe pentru a scoate ce-i mai bun din fiecare. Jobs stia foarte bine ca un mediu extrem de competitiv ar putea duce comportament contraproductiv cum ar sabotajul. Un mod inteligent pentru a contracara acest lucru este de a le da angajatilor salariilor mici fixe, mici stimulente pe termen scurt, insa si stimulente pe termen lung, cum ar fi actiuni in cadrul companiei. Asta a facut Jobs. Nu este in interesul unui angajat sa-i saboteze pe ceilalti, intrucat asta ar putea insemna reduce cota de crestere a actiunilor. Avantajele angajatilor & beneficiul reputatiei 2. In al doilea rand, Apple are capacitatea unica de a descoperi inovatii disruptive. Pe langa faptul ca poate garanta o crestere spectaculoasa a pretului actiunilor, promitand o avere fabuloasa pentru angajati, inovatiile disruptive au si un beneficiu psihologic: angajatilor li se ofera posibilitatea sa ia parte la the next big thing care va influenta fundamental tendintele in materie de stil de viata, la nivel global. Astfel, Apple le ofera angajatilor un tel, munca lor avand impact asupra intregii lumi. Aceasta este o experienta unica la Apple: A job at Apple is unlike any other youve had. Youll be challenged. Youll be inspired. And youll be proud. Because whatever your job is here, youll be part of something big./Sa lucrezi la Apple nu se poate compara cu niciun alt job. Vei fi provocat. Vei fi inspirat. Si vei fi mandru(a). Pentru ca indiferent care va fi job-ul tau aici, vei lua parte la ceva maret.Superioritatea pe care ti-o ofera apartenenta la marul muscat este una dintre gaselnitele extraordinare pe care domnul Jobs le-a cultivat de-a lungul deceniilor in mintea angajatilor sai. AppleManagementul obiectivelor:centrat pe nivelul organizational

Recrutare:personal calificat si extrem de competent

Stimulenteactiuni

Salariul de baza:mediu spre ridicat pentru pietele pe care opereazasuplimentat de actiuni la bursa, munca interesanta si beneficii

Plata varibila:angajatii de top sunt rasplatiti pe masura

Beneficii:in functie de postul angajatilor, de locatie si de numarul de ani vechime in cadrul companiei

Training si dezvoltare personala:training pentru nevoile principale ale afacerii categoria de dezvoltare personalaprogram pentru cunostinte generale

program de eficienta

Pregatire:mentoring si o buna conducere

Evaluare:evaluare de 360 de grade

evaluare din partea superiorilor

evaluarea are loc anual

Al doilea cel mai important aspect de retinut de la companiile high-tech este ca desi doua companii pot avea strategii de business similare, brand-urile de angajtor sunt unice. Apple, Google, Netflix and Facebook prospera prin inovare, acestea sunt branduri angajator semnificativ diferite. Netflix, firma care a falimentat piata de inchiriere gandeste total diferit fata de Apple atunci cand este vorba de un aspect crucial al branding-ului de angajator. Netflix este cunoscut pentru practicile sale radicale de echilibru munca-viata. Netflix, spre deosebire de cele mai multe firme, da zile concediu nelimitat si nici nu le noteaza. Netflix a motivat ca specificul business-ului estompeaza linia care separa viata la locul de munca si viata in afara locului de munca. La Netflix nu este atat de important daca nu vii la birou. Rezultatele conteaza mai mult decat prezenta la birou. Aceasta viziune este in contrast cu cea a companiei Apple, unde munca este mai importanta decat o viata echilibrata. Apple EOC (Employer Of Choice) Brandul de angajator Apple ocupa in anul 2013 locul 3 in Topul 20 Employers of Choice 2013 calitate ce ii aduce companiei Apple: avantaje considerabile: retentie ridicata a personalului profesionist, formare continua de calitate pentru angajati, posibilitatea de a atrage candidati foarte valorosi, competitivitate si chiar dezvoltare durabila. A deveni un employer of choice nu este doar o faza trecatoare, ci si un diferentiator esential pentru care fiecare angajator ar trebui sa depuna efort in a atrage si retine cel mai valoros avantaj forta de munca si aceasta datorita cresterii competitiei.

Cultura organizationala Apple brand-ul internAlte efecte pozitive a calitatii de EOC este cultura organizationala puternica, care sustine sentimentul de apartenenta si care creeaza platforma pentru angajamentul si atasamentul emotional al angajatilor fata de brand, toate acestea completate de beneficiul unei imagini favorabile in fata stakeholder-ilor care devin cointeresati sa faca afaceri cu o companie credibila, sigura, un partener social responsabil. Una dintre cele mai valoroase companii din lume este Apple, care se mandreste si cu o cultura organizationala pe masura renumelui sau.Orice compania are cate ceva de invatat de la Apple. Ca si companie, Apple si-a creat o cultura organizationala castigatoare, aspect ce a condus la intarirea brand-ului de angajator. Atrage cei mai sclipitori angajati, care i-au adus brand-ului Apple milioane de fani loiali, care il urmeaza.Compania Apple are, fara dubiu, una dintre cele mai puternice culturi organizationale (pe care am putea sa o incadram in cultura de tip persoana), imaginea co-fondatorul companiei, Steve Jobs, fiind in permanenta asociata cu brand-ul Apple, chiar si dupa moartea sa. Viziunea Apple/Steve Jobs

Nu putem sa vorbim despre Apple, fara sa vorbim despre Steve Jobs. Unul din momentele in care Jobs vorbeste despre viziunea lui si cum ar trebui marketingul integrat in aceasta este clipul de mai jos.http://www.youtube.com/watch?v=YcneYcl23MUImpresionant este, in primul rand, pasiunea cu care Steve Jobs vorbeste despre valorile si viziunea Apple, considerand ca intr-o lume aflata in continua schimbare, ceea ce nu se schimba niciodata sunt valorile unei companii: Values/Core values never change!Jobs, la aceasta prezentare, era imbracat in pantaloni scurti. La una dintre cele mai importante prezentari, in cel mai delicat moment Apple, CEO-ul iese in fata sa lanseze o campanie menita sa resusciteze compania in pantaloni scurti, demonstrand ca valorile sale nu se raporteaza la aspecte materiale. Steve Jobs a fost, cu certitudine, un vizionar orientat pe produs, aducand intotdeauna pe piata produsele pe care el si le dorea, orientatate catre o necesitate tehnologica. You can't just ask customers what they want and then try to give that to them. By the time you get it built, they'll want something new. (Steve Jobs)Sloganul lui a fost intotdeauna simplitatea! Campania Think Different & employer brand Apple

Campania mea preferata de marketing a celor de la Apple a fost, de departe, campania think different.Sloganul a rezumat, din punctul meu de vedere, intr-un mod atat de elocvent, intreaga viziune Apple. Sloganul a devenit si mai puternic prin asocierea textului pe imagini cu diverse personalitati marcante, vizionari, iluminati si multe alte personalitati, care au indraznit sa gandeasca diferit. Genial!

Steve Jobs nu doar a creat o cultura think different, dar a stiut si sa se inconjoare cu oameni, care, la randul lor gandeau diferit, care vedeau lumea, prin lentile diferite. Rezultatul? Un grup de angajati pasionati, care cred, cu tarie, ca lucreaza la unul din cele mai marete produse de pe planeta = explicatia pentru care ei chiar reusesc sa realizeze cele mai marete produse de pe planeta.

Produsele create de Apple poarta amprenta tuturor celor care au lucrat din greu in Apple, pentru a transforma produsele, doar la nivel de idee inovatoare, in realitate.

Acesta este motivul pentru care, la sfarsitul multora dintre speech-urile sale, Steve Jobs cere publicului sa recunoasca meritele tuturor celor care s-au implicat in noile creatii Apple, subliniind ca Apple nu inseamna doar Steve Jobs; sunt toti cei care au crezut in viziunea lui steve Jobs de a gandi diferit si au muncit impreuna pentru a transforma acea viziune in realitate. Frumusetea mesajului campaniei Think Different consta in faptul ca marketing brand-ul si employer brand-ul Apple sunt foarte strans legate. Mesajul Apple este ca clientii sai sunt unici si destinati lucrurilor marete, asa cum intamplarea face ca si angajatii Apple sunt la fel. Incepand de la TOP cu un CEO excentric, cum e Steve Jobs si continuand cu o distributie de mii de angajati talentati, motivati, vizionari, angajatii Apple sunt cu adevarat singurii care pot livra promisiunea pentru clientii sai la fel de talentati si unici.Analizand intreaga sa cariera, nu cred ca gresim in a recunoaste ca in tot acest timp a jucat la un alt nivel si ca este reprezentantul/simbolul pentru think different. Aceasta viziune este evident ca s-a pastrat si dupa moartea sa, compania Apple ghidandu-se si astazi dupa aceleasi valori.

Aceste valori au fost transmise si in video-ul de recrutare, lansat in 2012, dupa moartea acestuia (vezi la sfarsitul lucrarii).The best part of working at Apple is the feeling that what youve brought to the table has contributed to something greater than yourself and in that way youre changing the world. (Apples employee recruiting video)

Cu toate acestea, teama mea cea mai mare este ca in curand vom simti lipsa lui Steve Jobs. CSRDe peste 30 de ani, Apple colaboreaza indeaproape cu profesionistii din domeniul educatiei pentru explorarea si imbunatatirea experientei de predare si de invatare. De la dispozitive performante si atractive si pana la solutii pentru accesarea, crearea si impartasirea continutului, produsele Apple permit fiecarui individ sa rezolve probleme, sa colaboreze si sa isi exprime cat mai firesc creativitatea innascuta.De asemeni, este cunoscut faptul ca Apple adopta energia regenerabila, deoarece are un efect benefic in ceea ce priveste planul de afaceri, diminuarea emisiilor, diversificarea ofertei de energie, atenuarea costului de combustibil si toate acestea creioneaza un portret verde(eco), ce ofera credibilitate brand-ului, implicit brand-ului de angajator Apple. Apple a pornit dezvoltarea unor proiecte de energie regenerabila in scopul aprovizionarii cu energie a marilor centre de informaii. Importanta unei culturi a performanteiO cultura a performantei implica o anumita diferentiere in functie de performanta, si este clar ca aceasta cultura ii avantajeaza semnificativ pe angajatii de top care lucreaza la anumite produse cheie. De fapt, angajatii (trecuti si actuali) chiar s-au plans de acest lucru.

Insa adevarul este ca nu toti angajatii pot fi tratati la fel. Unii au sarcini mai importante decat altii. Iar daca sunt tratati fara nicio diferenta, atunci cei mai buni vor deveni nemultumiti si vor pleca din firma din aceasta cauza.

Departamentele primesc finantare in functie de importanta si de potentialul impact. Cele care nu au o legatura directa cu produsele (de exemplu, HR-ul) de regula au un buget restrans comparativ cu cele care se ocupa de partea de inginerie sau de designul produselor.

La Apple, trebuie sa arati ce poti: o diploma obtinuta la o universitate presigioasa sau cateva succese anterioare nu va vor duce prea departe. Steve Jobs nu avea nicio diploma, si iata ce a realizat. Competitia interna este feroce (desi echipele nu stiu in general ce fac celelalte echipe): toti vor sa dezvolte sau sa aiba macar o contributie la urmatorul produs WOW.Nu conteaza cum vii imbracat la munca, ce masina conduci, ci ceea ce stii sa faci. Acest mesaj este transmis foarte clar si pe rubrica de angajare, de pe site-ul Apple, imaginile ilustrand angajatii Apple imbracti casual si sport. O cultura bazata pe intraprenoriDe obicei, termenul se refera la acei angajati care, din proprie initiativa, isi asuma responsabilitati aflate in afara formal, au initiative ce duc la cresterea profitabilitatii companiei prin inovare si asumarea riscului. Termenul este de data recenta, fiind utilizat pentru prima data in 1982, intr-un articol din The Economist. Unul dintre primii avocati ai conceptului a fost Steve Jobs, presedintele Apple Computers, care in septembrie 1985 defineste board-ul Macintosh ca pe gasca de prieteni antreprenori care lucreaza ca si cum ar fi acasa, dar in cadrul unei corporatii", explica pentru startups.ro Alexandru Talmazan, Managing Partner la Wrightson Romania. Acest aspect este intarit si de sistemul de recompensare & promovare a angajatilor, dezbatut mai sus. Motivarea angajatilor & intampinarea noilor venitiInca nu este confirmat de cei de la Apple, dar se pare ca fiecare nou angajat al companiei primeste o scrisoare motivationala. Continutul acesteia a fost publicat de un (fost) angajat al companiei, care isi spune \"M\".

Acesta a mai precizat ca aceasta scrisoare te intampina in prima ta zi la Apple. Eu am avut lipita aceasta scrisoare pe dulap timp de aproape doi ani. Sunt cuvinte pentru care traiesti".

Chiar daca textul nu este confirmat de cei de la Apple, scrisoarea este plauzibila intrucat continutul acesteia respecta crezul companiei: "Think Different". Se mai stie faptul ca sefii de la Apple sunt extrem de exigenti cu angajatii lor si le cer foarte multe, inclusiv orele libere din weekend.

"Este munca si este munca vietii tale", incepe puternic scrisoarea. O munca ce poarta amprentele tale peste tot. Tipul de munca ce nu te-ar compromite. Pentru care ti-ai sacrifica un weekend.

Poti face asta la Apple. Oamenii nu vin aici ca sa joace in conditii sigure. Ei vin aici pentru a inota in adancul oceanului.

Ei vor ca munca lor sa se adauge la ceva.

Bine ai venit la Apple".

Storry telling si eroul fondatorPovestile sunt mai puternice astazi decat oricand. De ce? Zilnic, suntem asaltati de tot felul de informatii; Povestile personale sunt percepute ca reale vs. concepte abstracte, statistici sau argumente logice;

Povestile personale surprind oamenii si din perspectiva emotionala, creand o legatura profunda, intima. Povestile personale sunt de neuitat. Oamenii uita faptele, dar isi amintesc povestile.In cartea A whole new mind, Daniel Pink (intr-un capitol intreg) surprinde esenta povestilor personale. Povestile sunt importante evenimente cognitive, intrucat poti ingloba intr-un pachet compact informatii, cunostinte, context si emotii.Povestea personala a lui Steve Jobs este una dintre cele mai puternice; cum a fost indepartat din firma pe care a creat-o si cum a revenit, sa o salveze, transformand-o intr-una dintre cele mai puternice companii din lume.

Discursul sau de deschidere, de la Stanford University, este un exemplu puternic de poveste personala, folosind modelul calatoriei eroului. A vorbit despre copilarie, faptul ca a fost adoptat de o familie simpla de oameni muncitori, despre lupta impotriva cancerului si succesul obtinut, eforturile sale de a mentine compania Apple, precum si momentul in care a fost concediat dar si momentul in care a reusit sa ajunga in top. Astfel de povesti au fost si sunt folosite cu succes, pentru a consolida brand-ul & brand-ul de angajator, creand atasament emotional atat fata de companie, cat si fata de angajator. Video discurs: http://www.youtube.com/watch?v=HuBUfdoJdTc

Secretul

La Apple, secret nu inseamna sa te feresti de mass-media atunci cand pregatesti o lansare, inseamna sa nu le spui nici macar colegilor de serviciu la ce proiect lucrezi. Pastrarea secretelor aduce cateva beneficii importante: previne riscul ca prototipul sa fie sabotat de concurenta si ii face pe angajati sa se concentreze pe munca lor si sa nu isi faca grija pentru altii. Obsesia pentru detalii

Jay Elliot este unul dintre fostii vicepresedinti ai renumitei companii californiene. El a publicat o carte despre Steve Jobs, numita iLeadership. Dupa lectura ajungi la concluzia ca succesul vizionarului Jobs se bazeaza intr-o masura uriasa pe stilul perfectionist de a face lucrurile si pe faptul ca este antreprenorul acela foarte rar intalnit care nu se da niciodata batut.Si Lashinsky povesteste in cartea sa Inside Apple/In interiorul marului ca Apple are dedicata o camera doar pentru constructia si designul carcaselor. Scopul este ca oamenii sa fie fascinati de produs din momentul in care il vad pentru prima oara. Iar prin aceasta atentie deosebita pentru detalii & perfectiune, Apple a reusit intotdeauna sa se diferentieze de competitie.Apple dupa Steve Jobs

Dupa decesul lui Steve Jobs, primul gind al celor interesati de soarta companiei - in primul rind, jurnalisti, investitori, oameni de business; apoi, utilizatori - a fost: "Urmeaza caderea Apple?" Unii dintre analistii pietei de IT au recomandat actionarilor sa vinda, caci, nu-i asa?, ce e Apple fara fondatorul ei? De altfel, multi s-au intrebat acelasi lucru, fapt demonstrat poate chiar de vinzarile iPhone 4S, botezat de cumparatori "for Steve", care, in subconstient, s-or fi gindit ca e ultimul produs la care a lucrat Jobs si, cine stie?, s-ar putea sa fie si ultimul de calitate, scrie Alex Mihaileanu pe blogul Subiectiv.

Lansarea 4S la scurta vreme de la decesul lui Steve Jobs era o chestie fireasca, pentru ca a fost o extrem de buna ocazie de a specula buzz-ul si de a vinde masiv. Ceea ce, dupa cum arata cifrele, s-a vazut: doar in primul weekend au vindut patru milioane de bucati, dintre care mai bine de un milion numai in prima zi. In total, s-au vindut peste 40 de milioane de iPhone 4S de la lansare in conditiile in care, din 2007, Apple a vindut un pic peste 183 de milioane de iPhone-uri.Situatia & strategia de marketing actuala

Moartea lui Steve Jobs a ramas, totusi, un moment de cotitura pentru Apple, a creat o criza de incredere. Lumea s-a intrebat ce viitor are compania si daca noul CEO, Tim Cook, o sa faca fata. Succesul Apple s-a bazat si pe geniul de marketer al lui Jobs, iar intrebarea fireasca a devenit: poate Cook sa ii ia locul? Normal ca nu poate si nici nu a facut un scop din asta. Ceea ce a facut a fost sa preia o serie de obiceiuri ale lui Jobs, eroul fondator si, deci, sa dea senzatia de continuitate. Ceea ce s-a intimplat: a inceput sa raspunda la mailurile de la utilizatori, asemenea lui Jobs. Si, probabil, tot asemenea fondatorului, va urca pe scena la prezentari.

Cu toate astea, strategia de comunicare a Apple a vazut niste schimbari comparativ cu perioada Jobs. Phil Schiller, seful marketingului Apple, a tinut sa prezinte viitorul Mountain Lion fiecarui jurnalist sau blogger in parte, ceea ce nu s-ar fi intimplat sub nici o forma in epoca Jobs. Desigur, jurnalisti sau bloggeri alesi pe sprinceana, cu embargo de publicare pina la data lansarii. John Gruber povesteste mai bine. Mai exact, asta inseamna ca, pentru a suplini decesul lui Jobs, se va investi mai mult in marketing.

De exemplu, in cazul scandalului botezat sugestiv iEconomy, cind New York Times a scris despre conditiile de munca din fabricile din China, Apple a acceptat ca un jurnalist de la CNN sa filmeze in fabrici. S-ar fi intimplat asta pe vremea lui Jobs? Nu. Insa New York Times n-au ramas nepedepsiti: nici un reporter sau analist n-a fost pe lista de prezentare a noului sistem de operare pentru Mac-uri. Cert e ca, pentru un ziar ca NY Times, sa nu poti fi la un astfel de eveniment, nu inseamna doar sa fii umilit, ci inseamna si altfel de pierderi (nu doar de imagine, ci de continut, de incredere a cititorului etc. si, de ce nu, de bani.) Tim Cook ales dupa chipul si asemanrea saCa Apple pune mai mult accent pe marketing, s-a vazut dupa iEconomy, un subiect care a generat inclusiv discutii din categoria de ce n-ar produce Apple in SUA si prefera sa ofere job-uri chinezilor? Raspunsul, in buna traditie Apple, n-a venit imediat. Dar si cind a venit, a fost agresiv. Pagina Job creation, de pe site-ul companiei, poate parea o chestie normala, insa e ca o palma aplicata celor care au scris despre subiect: 304.000 de locuri de munca, in SUA, se datoreaza Apple; 4 miliarde de dolari platiti dezvoltatorilor de aplicatii, etc.Este evident ca Jobs si-a ales si creat o echipa puternica, dupa chipul si asemanrea sa. Ce vedem acum este doar amprenta personala a celor care au lucrat cu Jobs insa ideea din spate este aceeasi, viziunea este comuna, accentele se pun pe aceleasi idei: functionalitate, detaliu, design, marketing, profit. Marketingul deja se vede, Apple a donat 50 de milioane de dolari spitalului universitar Stanford, chestie pe care Jobs n-ar fi facut-o, Apple bucurandu-se de acelasi capital de incredere atat ca brand, cat si employer brand. Apple produce iPhone-uri si in Brazilia. Spre bucuria unor analisti, asta ar fi trebuit sa scada pretul telefonului in State, avind in vedere ca transportul este mult mai ieftin. Aici apare geniul (operational) al lui Cook, al carui principal rol a fost sa inlesneasca profitul, iar asta se va vedea pe parcurs. Fireste, pretul telefonului nu va fi mai mic in SUA, pentru ca filozofia Apple este aceea de pastra acelasi pret peste tot, insa profitul va fi mai mare. Diferenta dintre Jobs si Cook

Din punct de vedere al profitului, Apple va continua sa cistige. Incet, incet, Tim Cook demonstreaza ca era cea mai buna optiune pentru conducerea unui gigant precum Apple. Stie sa taie din costuri, stie sa fie uman Steve Jobs era mai degraba un icon decit un om atit in fata angajatilor, cit si in fata utilizatorilor, stie sa puna pret pe marketing, stie sa aduca profit. Pentru prima oara, dupa decesul lui Jobs, Apple are imaginea unei corporatii inovatoare, intr-o continua expansiune.

Strategii de PRRaspunsurile pe jumatate timide (sint primele miscari serioase de PR dupa Jobs si denota schimbarea strategiei prezentarile one-to-one cu jurnalisti si bloggeri), dar in acelasi timp agresive (nici o companie n-a mai facut asta la nivel atit de mare anuntarea unui produs atit de important, precum noul sistem de operare) sau foarte agresive (pagina Job creation, o palma de PR data celor de la NY Times) inseamna o imagine mai putin umana a companiei in fata utilizatorilor, dar si putere in fata investitorilor.

Pina acum, responsabil de succesul Apple era Jobs. El era locomotiva si, intr-un fel, pe buna dreptate, pentru ca imaginea sa a fost cea care a dus in spate un intreg gigant timp de foarte multi ani. De acum inainte, asa cum zice si Phil Schiller, theyre doing some things differently now (citatul e din articolul lui Gruber). Ce am vazut, din punct de vedere al comunicarii, in epoca Jobs, reprezinta studii de caz. Ce va face Apple acum, in calitate de cea mai valoroasa companie din lume, va reprezenta o noua serie de studii de caz.Desigur, nu va surclasa niciodata strategia fondatorului, unul dintre vizionarii lumii, cel care a adus atit de multi utilizatori, si cel mai important, fideli. Dar marketingul va urma linia Apple: doing things in a big way. Apples employee recruiting videoToate valorile, cerintele, atmosfera si ceea ce poate reprezenta sa fii angajat la Apple sunt sintetizate intr-un video de recrutare personal, ce contine esenta brand-ului de angajator Apple: http://universumglobal.com/2013/10/5-great-employer-branding-videos/

1. You dont come to Apple unless youre really good at what you do. The reason why you are hired is because you are at the top of your field or you have potential to be at the top your field. - Nu vii la Apple decat daca esti cel mai bun in ceea ce faci sau ai potential sa devii cel mai bun in ceea ce faci2. Theres a belief in the power of small teams to do really great things Credinta in echipele mici, care realizeaza lucruri marete.3. thinking outside the box, echivalentul lui Think different. Ca sa te potrivesti profilului angajatului Apple, trebuie sa fii un vizionar.4. ...always refining to the last detail, until theres no time to refine...theres no such thing of it just has to be THE BEST. Steve a fost un perfectionist, considerand ca detaliile sunt cele fac diferenta, iar acest lucru a fost pastrat si transmis in continuare de Apple. 5. One of the unique things about Apple is the level of trust collaboration between different groups... Lucru in echipa, bazat pe incredere.6. the environmental team were envolved...thats how new technology is done at Apple; it involves everybody. Tot ceea ce realizeaza se face tinand cont de impactul pe care il are asupra mediului.7. The difference between a good product and a great product is that attention to detail. din nou atentia pentru detalii: Diferenta dintre un produs bun si unul extraordinar consta in detalii8. ...through the course of this product, they had become genuine experts in new areas, because they had to to figure out how to make this product. Perfectionarea si evolutia continua de care se bucura angajatii de la Apple, devenind experti in domenii noi, pentru a putea sa materializeze viziunea in realitate.9. At Apple youre surrounde by people who love working with others. They are curious problem solvers, up for any kind of challenge. Nothing prevents them from moving forward. toti angajatii Apple iubesc ceea ce fac.10. ...hard work ethics is important, because theres so much work put into making anything; be the product or a piece of marketing or some software. Whats presented to the consumer is a kind of effortless ease. You dont really know how much work is going on underneath the surface. Trebuie sa fii dispus sa muncesti foarte mult, intrucat ceea ce se ascunde in spatele unui produs, este o munca imensa.11. Theres not just one way to solve a problem. One must be flexible and adaptable, in order to work at Apple. Those who work here have the ability to adjust quickly to circumstances that continually change. Trebuie sa fii flexibil si sa te adaptezi repede, oricarei schimbari. 12. The best part of working at Apple is the feeling that what youve brought to the table has contributed to something greater than yourself and in that way youre changing the world. Munca pe care o depui la Apple iti ofera sentimentul ca ceea ce faci conteaza si ca poti schimba lumea, avand impact la nivel mondial. 13. You get more out of working here for two years than youll get out of working in other company for five years easily. Satisfactiile pe care le ai lucrand 2 ani la Apple le vei avea poate doar in 5 ani la alta companie. 14. What Apple gives the employees is the opportunity to be part of something really really meaningful. Apple le ofera angajatilor sa faca parte din ceva cu adevarat maret.Concluzie

Sa investesti bani, timp si efort in construirea marketing brand-ului, fara sa incluzi aceeasi atentie brand-ului de angajator, nu vei avea acelasi succes, intrucat angajatii sunt cei care livreaza promisiunea, produs sau serviciu. In biografia autorizata a lui Steve Jobs, scrisa de Walter Isaacson, co-fondator Apple este citat spunand Noi, cei de la Apple, uitat cine am fost. O modalitate de a-ti aminti cine esti este amintindu-ti de eroii tai...Astfel a inceput una dintre cele mai memorabile campanii de marketing din toate timpurile.

Creata initial pentru a reaminti clientii de unicitatea brand-ului Apple, campania Think Different a mers dicolo de asta. Reclama Think Different comunica, fara dubiu si brand-ul de angajator Apple.

Heres to the crazy ones. The misfits. The rebels. The troublemakers. The round pegs in square holes. The ones who see things differently. Theyre not fond of rules. And they have no respect for the status quo. You can quote them, disagree with them, glorify them or vilify them. About the only thing you cant do is ignore them. Because they change things. They push the human race forward. And while some may see them as the crazy ones, we see genius. Because the people who are crazy enough to think they can change the world are the ones who do. Video reclama: http://www.youtube.com/watch?v=SswMzUWOiJgOdata cu moartea lui Steve Jobs, lumea a pierdut un pionier de tehnologie. Poti sa-l iubesti sau sa-l urasti, insa co-fondatorul Apple nu numai a creat un brand iconic, insa el a creat, de asemenea, un brand de angajator pentru Apple, unul dintre cele mai puternice brand-uri de angajator din lume, si astazi.

Olins, W., op. cit., p. 16.

http://markmedia.ro

Lyotard, J.-F. (1993). Condiia postmodern. Raport asupra cunoaterii, Bucureti: Ed. Babel, pp. 16-17.

Stanciu, t. i Ionescu, M.A., op. cit., pp. 49-55.

Thorstein, V. (1970). The Theory of Leisure Clase, London: Unwin Booke, p. 39.

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Apple_Inc" http://ro.wikipedia.org/wiki/Apple_Inc.

Topul Interbrand: compania de brand management ia in calcul veniturile companiilor, importanta brand-ului in generarea acelor venituri si locul brand-ului respectiv in raport cu brand-urile competitoare

Profesor al multor faculti de management din lume printre care i Said Bussines School de la Oxford University, proeminent personalitate n domeniul identitii corporatiste i al brandingului, consilier n brandingul regiunilor i al rilor

Olins, W. (2006). Despre brand, Bucureti: Ed. Comunicare.ro.

Acesta este nucleul dur n crearea ethosului unui brand de angajator

Stanciu, t. i Ionescu, M.A. (2003). Cultur i comportament organizaional, Bucureti: Ed. Comunicare.ro, pp. 28-29.

Boston Consulting Group este o companie internationala de consultanta, cea mai importanta companie de consultanta din lume in materie de strategii de business

Concept creat Clayton M. Christensen, unul dintre cei mai apreciai teoreticieni n domeniul inovaiei; a fost numit cel mai influent gnditor de business din lume si ocup poziia nr. 1 n ultima ediie a topului Thinkers 50, echivalentul Oscarului pentru teoreticienii n management i leadership.Conceptul se refer la un alt tip de inovaie, care creeaz o pia nou sau mbuntete un produs sau serviciu n moduri la care piaa nu se ateapt.

JobsCentral Employers of Choice Rankings, 2013

eBrands i Challenge Consulting Australia (2002). Employer of choice. Findings with regard to Sidney

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-sunt-motivati-angajatii-de-la-apple-aici-ai-munca-pentru-care-ai-renunta-la-weekend-980603.html

Senior Editor pentru revista Fortune i un corespondent de renume n Silicon Valley, Statele Unite ale Americii.

The Inside Apple scrisa de Adam Lashinsky, este o care sunt dezbatute secretele din spatele succesului trecut si viitor al emblematicului brand al lui Steve Jobs Brand; este o carte de afaceri i economie, avand ca subiect central dezvaluirea secretelor sistemelor, modelelor de lidership, strategiile i tacticile adoptate de Apple Inc.

~ 3 ~