proiectarea

60
CAPITOLUL 4 Tehnologia lucrărilor de proiectare 4.1 Rolul şi responsabilităţile proiectantului 4.2 Dreptul de a proiecta 4.2.1 Elemente generale 4.2.2 Autorizări pentru proiectare, execuţie şi exploatare 4.2.2.1 Autorizarea pentru obţinerea autorizaţiei pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de gaze naturale 4.2.2.2 Autorizarea pentru obţinerea calităţii de electrician 4.2.2.3 Autorizarea ISCIR 4.3 Selecţia proiectantului 4.4 Contractul de proiectare, tema de proiectare şi tarifarea lucrărilor de proiectare 4.4.1 Contractul de proiectare şi tema de proiectare 4.4.2 Tarifarea lucrărilor de proiectare 4.5 Proiecte şi documentaţii speciale 4.5.1 Proiecte de echipare edilitară a localităţilor 4.5.2 Certificatul de urbanism si autorizatia de construire 4.5.3 Acordul şi autorizaţia de mediu 4.5.4 Avizul de prevenire şi stingere a incendiilor 4.5.5 Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor 4.5.6 Avizul tehnic de racordare la reţelele electrice de distribuţie 4.6 Proiectele de investiţii 4.6.1 Generalităţi 4.6.2 Studiul de prefezabilitate 4.6.2.1 Partea scrisă 4.6.2.2 Partea desenată 4.6.3 Studiului de fezabilitate 4.6.3.1 Partea scrisă 4.6.3.2 Partea desenată 4.6.3.3 Evaluarea financiara si economica a proiectelor de investiţii 4.6.4 Proiectul tehnic 4.6.4.1 Descrierea generală a lucrărilor 4.6.4.2 Breviarele de calcul 4.6.4.3 Caietele de sarcini pe specialităţi 4.6.4.4 Listele de cantităţi 4.6.4.5 Graficul general de realizare a lucrării 4.6.4.6 Planul calităţii si graficul de control al calităţii pe faze determinante 4.6.4.7 Partea desenată a proiectului tehnic 4.7 Predarea lucrărilor de proiectare, remedieri şi urmărirea execuţiei 4.8 Urmărirea execuţiei (UE)

Upload: androne-marius

Post on 20-Jul-2015

119 views

Category:

Engineering


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Proiectarea

CAPITOLUL 4 Tehnologia lucrărilor de proiectare 4.1 Rolul şi responsabilităţile proiectantului 4.2 Dreptul de a proiecta

4.2.1 Elemente generale 4.2.2 Autorizări pentru proiectare, execuţie şi exploatare

4.2.2.1 Autorizarea pentru obţinerea autorizaţiei pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de gaze naturale 4.2.2.2 Autorizarea pentru obţinerea calităţii de electrician 4.2.2.3 Autorizarea ISCIR

4.3 Selecţia proiectantului 4.4 Contractul de proiectare, tema de proiectare şi tarifarea lucrărilor de proiectare

4.4.1 Contractul de proiectare şi tema de proiectare 4.4.2 Tarifarea lucrărilor de proiectare

4.5 Proiecte şi documentaţii speciale 4.5.1 Proiecte de echipare edilitară a localităţilor 4.5.2 Certificatul de urbanism si autorizatia de construire 4.5.3 Acordul şi autorizaţia de mediu 4.5.4 Avizul de prevenire şi stingere a incendiilor 4.5.5 Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor 4.5.6 Avizul tehnic de racordare la reţelele electrice de distribuţie

4.6 Proiectele de investiţii 4.6.1 Generalităţi 4.6.2 Studiul de prefezabilitate

4.6.2.1 Partea scrisă 4.6.2.2 Partea desenată

4.6.3 Studiului de fezabilitate 4.6.3.1 Partea scrisă 4.6.3.2 Partea desenată 4.6.3.3 Evaluarea financiara si economica a proiectelor de investiţii

4.6.4 Proiectul tehnic 4.6.4.1 Descrierea generală a lucrărilor 4.6.4.2 Breviarele de calcul 4.6.4.3 Caietele de sarcini pe specialităţi 4.6.4.4 Listele de cantităţi 4.6.4.5 Graficul general de realizare a lucrării 4.6.4.6 Planul calităţii si graficul de control al calităţii pe faze

determinante 4.6.4.7 Partea desenată a proiectului tehnic

4.7 Predarea lucrărilor de proiectare, remedieri şi urmărirea execuţiei 4.8 Urmărirea execuţiei (UE)

Page 2: Proiectarea

4. Tehnologia lucrărilor de proiectare 4.1 Rolul şi responsabilităţile proiectantului Rolul proiectantului este de a transpune în termeni tehnici specifici voinţa investitorului de aşa manieră încât investiţia prevăzuta să poată fi realizată de un antreprenor calificat pentru domeniul lucrărilor proiectate. Proiectul trebuie conceput în aşa fel încât:

- sa respecte cerintele specifice destinatiei stabilite de investitor; - efortul investitional, costurile de exploatare, costurile de reabilitare,

modernizare si post utilizare sa fie minime; - sa ofere maximum de siguranţă pentru sănătatea oamenilor şi a mediului

înconjurător; - sa respecte cerinţelor impuse de autorităţile publice şi de reglementările

tehnice cu caracter obligatoriu. Proiectantul răspunde, conform Legii 10 din 1995, pentru viciile ascunse ale construcţiei si instalatiilor aferente, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării proiectate, daca acestea nu sunt legate de stabilitatea şi rezistenta clădirii (in acest caz responsabilitatea se întinde pe toata perioada de viata a construcţiei). Viciile de proiectare pot fi depistate la terminarea lucrărilor de proiectare de verificatorul de proiecte (care raspunde solitar cu proiectantul pentru pentru nerespectarea exigentelor impuse prin Legea 10/1995 – Legea calitatii in constructii) şi de antreprenor apoi de specialişti în exploatarea investiţiei realizate. Pe parcursul execuţiei sau a exploatării investiţiei proiectate diferendele dintre proiectant şi alţi participanţi la procesul investiţional sunt de competenta experţilor MLPAT care pot realiza in urma expertizarii lucrarilor un arbitraj (nu are legatura cu institutia arbitrajului comercial sau cu instanta de judecata). Daca proiectul realizat şi apoi pus în operă nu îndeplineşte cerinţele de performanta impuse de investitor, prin tema de proiectare sau prin caietele de sarcini de la selecţia proiectantului, proiectantul şi antreprenorul răspund în fata investitorului potrivit competenţelor fiecăruia. Acesta poate solicita prin instanta competenta despagubiri (daune-interese) care uneori pot avea valori uriaşe.

Page 3: Proiectarea

Dacă proiectul realizat conţine vicii care au creat pagube unui tert (neparticipant la procesul realizarii investitiei), în urma unei acţiuni în instanţă a părţii vătămate, proiectantul, verificatorul de proiecte, antreprenorul şi investitorul răspund potrivit competentelor fiecăruia. Diferendele care ajung în instanţa şi au o conotaţie tehnică sunt de competenta expertului tehnic judiciar, care, la solicitarea unei parti, cu acordul completului de judecata şi după ce a fost agreat de cealalta parte, întocmeşte un raport, în problema tehnică disputată, ce este pus la dispoziţia instanţei. Expertul tehnic judiciar poate fi recuzat sau expertiza lui poate fi contestata, solicitandu-se o contra-expertiza. Din punct de vedere a calităţii construcţiilor proiectanţii răspund pentru urmatoarele:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importantă a constructiei; b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice si a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate în fată specialistilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum si soluţionarea neconformităţilor si neconcordanţelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind executia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea si reparatiile, precum si, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor (documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului); e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinante pentru lucrări aferente cerintelor si participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzător cerintelor, precum si urmărirea aplicării pe şantier a solutiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului; g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei si la recepţia lucrărilor executate.

Proiectanţii pot fi amendaţi contravenţional de către Inspecţia în construcţii pentru următoarele fapte:

- întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomã universitarã;

- neprecizarea în proiect a categoriei de importanţã a construcţiei şi nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calităţii;

- elaborarea de proiecte incomplete sau conţinând neconcordante între diferitele secţiuni ale acestora, care pot determina

Page 4: Proiectarea

nerealizarea nivelului de calitate al construcţiilor, corespunzător cerinţelor esenţiale stabilite prin Legea 10 din 1995, precum şi imposibilitatea însuşirii acestora de către specialişti verificatorii de proiecte atestaţi;

- neîndeplinirea obligaţiei proiectantului de a stabili soluţii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinţe;

- prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu existã agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor.

4.2 Dreptul de a proiecta 4.2.1 Elemente generale Tendinţa reglementărilor specifice este de a introduce autorizări pentru proiectare in toate domeniile instalaţiilor pentru construcţii. Astfel, fata de cunoscutele autorizări, în domeniul instalaţiilor de gaze naturale combustibile şi a instalaţiilor electrice, se prevăd autorizări, în ultima ediţie a normativului I 13, pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire şi există intenţia de a introduce asemenea prevederi şi în domeniul instalaţiilor sanitare prin Normativul I 9. Intenţia este lăudabila şi trebuie să duca la un proces de selecţie obligatoriu pentru un domeniu extrem de important cum este cel al concepţiei instalaţiilor pentru construcţii. Aceasta nu înseamnă ca absolventul învăţământului superior de lunga durata în domeniul instalaţiilor pentru construcţii nu poate proiecta în nici unul din domeniile în care s-a pregătit, ci numai că, pentru a-şi urma cursul normal, proiectul rezultat trebuie însuşit de către un proiectant autorizat. Considerăm necesar şi benefic sistemul de autorizare atât pentru proiectare cât şi pentru execuţie sau exploatare atâta timp cât aceste autorizări obligă inginerul de instalaţii pentru construcţii la o formare continua, dar consideram că acest proces este extrem de dăunător daca în acest mod se ocoleşte învăţământul superior de instalaţii pentru construcţii acordându-se drepturi necuvenite şi ilegale, aşa cum vom vedea mai jos, absolvenţilor de învăţământ superior din alte domenii. Astfel conform reglementărilor actuale lucrările de proiectare în domeniul construcţiilor pot fi executate numai de persoane cu pregătire superioară atestată prin diplomă universitară. Legislaţia specifică acestui domeniu fiind extrem de clară şi de severă. Conform prevederilor art. 62 alin. (1) din Legea nr. 453/2001 care modifică şi completează Legea nr. 50/1991 “Proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi proiectele tehnice pe baza cărora se întocmesc acestea se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioarã numai în domeniul arhitecturii şi construcţiilor, astfel:

Page 5: Proiectarea

a) de arhitect cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru proiectarea părţii de arhitecturã pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţã a construcţiilor supraterane şi a celor subterane; b) de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importantã a construcţiilor şi la instalaţiile aferente acestora; c) de conductor arhitect şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomã recunoscutã de statul român, pentru clădiri de importantã redusã şi aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii. (2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi pentru documentaţia de execuţie. (3) Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea acestora în condiţiile legii." Iar Legea nr. 50 /1991 republicată prevede la art. 21: “ (1) Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b); b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control; c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomã universitarã, în condiţiile prevăzute la art. 62. (2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendã de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei. (Articol modificat prin art. I, pct. 21 din L. nr. 453/2001)” Iar la art. 22. prevede că “ În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 21, organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate sã sesizeze organele de urmărire penalã”. 4.2.2 Autorizări necesare pentru proiectarea, executia şi exploatarea instalatiilor pentru constructii Domeniile de activitate pentru inginerul de instalatii sunt cele clasice:

- cercetarea; - proiectarea; - executia; - exploatarea.

Page 6: Proiectarea

Fiecare din aceste domenii are propriile reglementari dar si propriile cutume care nu pot fi deprinse decat prin practica in colective specializate. Rolul invatamantul superior este de oferii un fundament necesar tuturor activitatilor enumerate mai sus si nu de specializa viitorii ingineri pentru unul sau altul din aceste domenii. De aici rezulta necesitatea unui stagiu, intr-o firma specializata, inaintea conducerii unor procese in domeniile amintite. In Romania sistemul de autorizare in vigoare se adreseaza atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice, responsabile fiind ministerele care prin Ordine specifice reglementeaza, oarecum anarhic consideram noi, activitatea inginerilor de instalatii pentru specialitatile de instalatii electrice, instalatii de gaze naturale combustibile si mai nou al instalatiilor de incalzire. Spunem anarhic intrucat prin sistemul de autorizare pentru proiectare, executie si exploatare sau prin sistemul de acreditare al verficatorilor si expertilor in instalatii pentru constructii patrund in acest domeniu persoane care nu au absolvit invatamant superior in domeniul instalatii pentru constructii, lucru care contravine Legii 50/1991 si Legii 453/2001. Consideram ca dreptul de a realiza asemenea activitati trebuie acordat, de catre asociatii profesionale, care functioneaza in baza unei legi specifice, numai firmelor specializate si nu persoanelor fizice intrucat toate aceste activitati se desfasoara ca un sistem si nu pot fi rodul activitatii unei singure persoane, indiferent de capacitatea acesteia. Numai o persoana juridica poate organiza un sistem de lucru care sa garanteze calitatii activitatii pe care o desfasoara, vezi si ISO 9001. Mai jos sunt prezentate procedurile de autorizare asa cum sunt ele in vigoare la data elaborarii lucrarii. Atentionam inginerii de instalatii ca acestea fiind in continua schimbare, pentru a beneficia de ultima varianta legala, se pot adresa AIIR (Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania). 4.2.2.1 Autorizarea pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de gaze naturale Reglementarea in vigoare este Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor nr. 440 din 23 septembrie 2002 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea personalului care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale. Potrivit acestei reglementări autorizarea este realizata de ANRGN (Autoritatea Naţională pentru Reglementare in domeniul Gazelor Naturale) conform prevederilor.

Tipuri de autorizaţii, competenţe şi obligaţii pentru instalatorii autorizaţi

Page 7: Proiectarea

Autorizarea se acordă pentru următoarele tipuri de activităţi:

- proiectarea, execuţia şi exploatarea obiectivelor sau sistemelor de transport, producţie şi înmagazinare sau stocare care au regimul de presiune mai mare de 6 bari (gradul I T, gradul II T şi gradul III T);

- proiectarea, execuţia şi exploatarea obiectivelor sau sistemelor de distribuţie care au regimul de presiune mai mic sau egal cu 6 bari (gradul I D, gradul II DA, gradul II DB şi gradul III D).

În domeniul proiectării, execuţiei şi exploatării sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale personalul autorizat are următoarele competenţe:

- pentru gradul I D – proiectarea, avizarea, execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale;

- pentru gradul II DA – proiectarea instalaţiilor de utilizare, execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale;

- pentru gradul II DB – execuţia şi exploatarea sistemelor de distribuţie, a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, precum şi avizarea acestor categorii de lucrări;

- pentru gradul III D – execuţia şi exploatarea sistemelor de distribuţie, precum şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.

În domeniul proiectării, execuţiei şi/sau exploatării instalaţiilor tehnologice de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale, care funcţionează în regim de presiune mai mare de 6 bari, personalul autorizat are următoarele competenţe:

- pentru gradul I T – proiectarea, avizarea, execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale;

- pentru gradul II T – execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale, precum şi avizarea acestor categorii de lucrări;

- pentru gradul III T – execuţia şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemelor de producţie, de transport şi de înmagazinare/stocare a gazelor naturale.

Instalatorii care au proiectat, au executat sau au supravegheat în execuţie instalaţiile de producţie, de transport, de înmagazinare şi de distribuţie a gazelor naturale sunt obligaţi să participe la recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiei respective la data stabilită de executant, de comun acord cu beneficiarul.

Page 8: Proiectarea

Condiţii, proceduri şi termene de acordare a autorizaţiilor Condiţiile de studii şi practică în sectorul gazelor naturale pentru proiectare, execuţie şi exploatarea obiectivelor sau sistemelor de transport, producţie şi înmagazinare sau stocare (având regimul de presiune mai mare de 6 bari), care trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt prezentate mai jos. Pentru gradul I T:

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au lucrat ca instalatori autorizaţi gradul II T minimum 6 ani;

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au o practică în acest domeniu de minimum 12 ani;

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au obţinut gradul I D şi au o vechime în acest grad de minimum 6 ani;

Pentru gradul II T: - ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, care

au o practică în domeniu de minimum 5 ani; - ingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale

sau politehnică, care au o practică în domeniu de minimum 6 ani; - subingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii,

care au o practică în domeniu de minimum 6 ani; - subingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi

industriale sau politehnică, care au o practică în domeniu de minimum 8 ani;

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, care au o practică în domeniu de minimum 7 ani;

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au o practică în domeniu de minimum 9 ani;

- personal autorizat care a obţinut gradul I D şi are o vechime în acest grad de minimum 3 ani;

- personal autorizat care a obţinut gradul II DA şi are o vechime în acest grad de minimum 6 ani;

Pentru gradul III T: - tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau

instalaţii, care au o practică în domeniu de minimum 1 an; - tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi

industriale, mecanică, electromecanică, automatizări sau metrologie, care au o practică în domeniu de minimum 2 ani;

- lucrători calificaţi având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, cu o practică în domeniu de minimum 2 ani;

Page 9: Proiectarea

- lucrători calificaţi având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale, mecanică, electromecanică, automatizări sau metrologie, cu o practică în domeniu de minimum 4 ani;

- personal autorizat care a obţinut gradul II DA şi are o vechime în acest grad de minimum 1 an;

- personal autorizat care a obţinut gradul II DB şi are o vechime în acest grad de minimum 2 ani.

Condiţiile de studii şi practică în proiectare, execuţie şi exploatare a obiectivelor sau sistemelor de distribuţie (având regimul de presiune mai mică sau egală cu 6 bari), respectiv în proiectare şi execuţia instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, care trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare, sunt prezenatate mai jos. Pentru gradul I D:

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze, instalaţii, construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au lucrat efectiv ca instalator autorizat

- gradul II DA minimum 3 ani; - subingineri având una dintre specialităţile petrol-gaze, instalaţii,

construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au lucrat efectiv ca instalator

- autorizat gradul II DA minimum 6 ani; - ingineri care sunt autorizaţi gradul I T, indiferent de vechime.

Pentru gradul II DA:

- ingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, indiferent de vechime;

- ingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale sau politehnică, care au vechime minimum 2 ani;

- subingineri care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul II DB minimum 2 ani;

- ingineri sau subingineri autorizaţi gradul II T, care au lucrat minimum 1 an în domeniu.

Pentru gradul II DB: - subingineri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii,

indiferent de vechime; - subingineri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi

industriale sau politehnică, care au vechime minimum 1 an; - tehnicieni şi maiştri care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul

III D minimum 1 an; - lucrători calificaţi care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul III

D minimum 2 ani; Pentru gradul III D:

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: petrol-gaze sau instalaţii, indiferent de vechime;

Page 10: Proiectarea

- tehnicieni şi maiştri având una dintre specialităţile: construcţii civile şi industriale, mecanică, electromecanică, automatizări sau metrologie, care au lucrat efectiv în sectorul gazelor naturale minimum 1 an sau au absolvit un curs de calificare de specialitate;

- lucrători calificaţi în domeniile petrol-gaze sau instalaţii, indiferent de vechime;

- lucrători calificaţi în domeniile construcţii civile şi industriale, mecanic, electromecanic, automatizări sau metrologie, care au lucrat efectiv în sectorul gazelor naturale minimum 2 ani sau au absolvit un curs de calificare de specialitate.

Autorizarea agentilor economici Agentii economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie si exploatare a unor obiective sau sisteme de producţie, de înmagazinare sau stocare, de transport, de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale trebuie, de asemenea, autorizati de ANRGN. Autorizarea se refera si la lucrările de modificare, modernizare sau extindere a obiectivelor sau sistemelor. Reglementarea in vigoare este Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor nr. 440 din 23 septembrie 2002 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale. Documentaţiile pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din cadrul activităţilor de producţie, de transport, de înmagazinare, de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale trebuie să fie întocmite şi semnate numai de instalatori autorizaţi de ANRGN, angajaţi ai unui agent economic autorizat. . Documentaţia pentru obţinerea acordului de racordare la sistemul de transport, de distribuţie sau la conducte colectoare, pentru înfiinţarea de noi distribuţii sau mărirea capacităţii celor existente se întocmeşte de către un agent economic autorizat. Avizarea şi verificarea proiectelor de execuţie se efectuează de către operatorii licenţiaţi pentru transportul şi/sau distribuţia gazelor naturale, după caz. Autorizarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare sau execuţie în domeniul producţiei, înmagazinării sau stocării, transportului, distribuţiei şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se fac de ANRGN pentru următoarele categorii de lucrări:

- instalaţii tehnologice de suprafaţă, staţii de comprimare a gazelor naturale, conducte de colectare şi racorduri aferente producţiei şi înmagazinării/stocării gazelor naturale;

Page 11: Proiectarea

- conducte de transport al gazelor naturale şi staţii de comprimare aferente Sistemului naţional de transport;

- racorduri de înaltă presiune şi staţii de reglare-măsurare aferente Sistemului naţional de transport;

- sisteme de distribuţie a gazelor naturale, executate din oţel şi/sau polietilenă;

- instalaţii de utilizare a gazelor naturale industriale şi neindustriale. Urmărirea modului de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj, în vederea respectării proiectelor şi normelor de calitate impuse, se va face de către beneficiar, prin responsabilul tehnic cu execuţia (atestat MLPAT). Conditia esentiala pentru autorizare este ca in componenta personalului detinut de agentul economic sa existe instalatori autorizati de ANRGN pentru domeniul solicitat. Pentru domeniul proiectarii instalaţiilor tehnologice de producţie, de transport şi de înmagazinare a gazelor naturale se solicita, pe langa autorizarea personalului certificarea sistemului de management al calitatii conform seriei de standarde ISO 9000. Pentru domeniul execuţiei şi exploatării instalaţiilor tehnologice de producţie, de transport şi de înmagazinare a gazelor naturale se solicita, pe langa autorizarea personalului se solicita autorizare ISCIR si certificarea sistemului de management al calitatii ( conform seriei de standarde ISO 9000 si ISO 14000 ). Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se face de către verificatori atestaţi de ANRGN. 4.2.2.2 Autorizare pentru proiectarea, conducerea, supravegherea, executarea şi verificarea lucrărilor de instalaţii de alimentare şi de utilizare a energiei electrice şi de a întocmi documentaţiile necesare pentru aceste lucrări – calitatea de electrician autorizat Autorizarea este realizata de asociatii profesionale conform prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500V c.c. indicativ NP-I7-2002 (aceasta prevedere nu este inca operationala, SC Electrica SA prin sucursalele si filialele sale continuand sa practice propriul sistem de autorizare) . Prin electrician autorizat se înţelege persoana care, în urma susţinerii şi promovării examenului, a obţinut autorizarea de a proiecta, conduce, supraveghea, executa şi verifica lucrări de instalaţii de alimentare şi de utilizare a energiei electrice şi de a întocmi documentaţiile necesare pentru aceste lucrări.

Page 12: Proiectarea

Obţinerea şi menţinerea calităţii de electrician autorizat impun parcurgerea următoarelor etape: - autorizarea provizorie; - autorizarea definitivă, după doi ani; - vizarea periodică, din doi în doi ani, a carnetului de electrician autorizat. Condiţii de studii şi practică impuse pentru obtinerea autorizarii În funcţie de studiile absolvite şi de activitatea de practică desfăşurată se pot înscrie la examenul pentru obţinerea calităţii de electrician autorizat următoarele categorii de personal:

a) inginerii cu diplomă ai facultăţilor care au avut în program cursuri în care s-au tratat probleme privind reţelele (linii şi staţii) de transport de energie electrică sub înaltă tensiune şi care au practică de cel puţin un an în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

b) inginerii cu diplomă ai facultăţilor cu specialitatea instalaţii electrice, care au o practică de cel puţin doi ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

c) inginerii cu diplomă de inginer instalator, cu o practică de cel puţin un an în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

d) inginerii cu alte diplome menţionate la literele a), b) şi c) cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau utilizare a energiei electrice;

e) absolvenţii facultăţilor care au avut în program cursuri în care s-au tratat şi dezvoltat probleme privind reţelele de transport de energie electrică de înaltă tensiune, care au o practică de cel puţin doi ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

f) absolvenţii facultăţilor de instalaţii electrice, care au o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

g) absolvenţii facultăţilor de ingineri instalatori cu o practică de cel puţin doi ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

h) absolvenţii facultăţilor de inginerie de alte specialităţi decât cele menţionate la literele e), f) şi g), cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

i) absolvenţii facultăţilor sau colegiilor de subingineri şi ai şcolilor analoage, ai liceelor industriale, ai şcolilor medii tehnice de maiştri şi ai şcolilor tehnice de maiştri, cu specialitatea reţele şi staţii electrice, cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

Page 13: Proiectarea

j) absolvenţii facultăţilor sau colegiilor de subingineri şi ai şcolilor analoage, ai liceelor industriale, ai şcolilor medii tehnice de maiştri şi ai şcolilor tehnice de maiştri, cu specialitatea maşini şi aparate electrice, cu o practică de cel puţin patru ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

k) absolvenţii facultăţilor sau colegiilor de subingineri şi ai şcolilor analoage, ai liceelor industriale, ai şcolilor medii tehnice de maiştri şi ai şcolilor tehnice de maiştri, de alte specialităţi decât cele prevăzute la literele i) şi j), cu o practică de cel puţin cinci ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

l) absolvenţii şcolilor profesionale de reţele şi staţii electrice, cu o practică de cel puţin trei ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice;

m) absolvenţii şcolilor profesionale cu specializarea de electrician, cu o practică de cel puţin cinci ani în construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie şi utilizare a energiei electrice;

n) absolvenţii liceelor teoretice, cu o practică de cel puţin cinci ani în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor de distribuţie sau de utilizare a energiei electrice şi care au totodată şi calitatea de tehnician.

Cunoştinţele necesare pe grade de autorizare Pentru gradul I

- Mărimi şi unităţi de măsură în sistemele internaţionale – S.I. - Noţiuni de electrostatică: sarcini electrice, câmp electrostatic, inducţia

electrică, potenţialul electrostatic, capacitate electrică, condensatoare electrice

- Electrocinetică: curentul continuu, curentul alternativ, mărimi caracteristice - Materiale electrotehnice: conductoare, izolatoare, cabluri şi alte materiale

folosite în instalaţiile electrice - Circuite electrice cu elemente legate în serie, în paralel şi în mixt - Inducţia electromagnetică: legea inducţiei electromagnetice - Motoare electrice: tipuri şi metode de pornire - Dimensionarea şi executarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune

având receptoare cu putere instalată până la 10 kW inclusiv - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrotehnice cu

tensiunea până la 1000 V în curent alternativ şi 1500 V în curent continuu I7-91 s

- Norme de securitate a muncii în instalaţiile electrice de joasă tensiune - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor - Exerciţii şi probleme

Pentru gradul II La cunoştinţele prevăzute pentru gradul I se adaugă cele de mai jos.

Page 14: Proiectarea

- Transformatoare electrice: construcţie, tipuri, caracteristici funcţionale, funcţionarea în paralel a transformatoarelor

- Încălzirea conductoarelor. Calculul termic - Parametrii elementelor reţelelor electrice - Dimensionarea şi execuţia instalaţiilor electrice de joasă tensiune având

receptoare cu puterea instalată până la 200 kW inclusiv - Echipamentul de măsurare a mărimilor electrice, extinderea domeniului de

măsurare - Baterii de condensatoare statice, compensarea puterii reactive la

consumatori şi în reţelele electrice - Aparate electrice - Contractul de furnizare a energiei electrice: tipuri, elemente, caracteristici - Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice în vigoare.

Dosarul instalaţiei electrice; părţile componente - Exerciţii şi probleme

Pentru gradul III La cunoştinţele prevăzute pentru gradele I şi II se adaugă cele de mai jos.

- Determinarea circulaţiilor de puteri în reţelele electrice de joasă şi medie tensiune

- Calculul pierderilor de tensiune şi al pierderilor de putere în reţelele electrice de joasă şi medie tensiune

- Dimensionarea reţelelor electrice radiale de joasă şi medie tensiune cu putere nelimitată. Ipoteze de calcul

- Reglarea tensiunii în reţelele electrice - Tratarea neutrului în reţelele electrice - Aparate de protecţie în instalaţiile electrice. Sisteme de protecţie folosite

în reţelele electrice - Stabilitatea statică a reţelelor electrice - Supratensiuni atmosferice şi de comutaţie. Măsuri de protecţie împotriva

supratensiunii - Norme de securitatea muncii în instalaţiile electrice de medie tensiune - Exerciţii şi probleme

Pentru gradul IV La cunoştinţele menţionate pentru gradul I, II şi III se adaugă cele de mai jos.

- Tipuri de scheme de reţele electrice de înaltă şi foarte înaltă tensiune. Ipoteze de calcul

- Scurtcircuitul în reţelele electrice. Calculul curenţilor de scurtcircuit - Calculul liniilor electrice alimentate la două capete - Dimensionarea reţelelor electrice buclate - Tarifarea energiei electrice. Tipuri de tarife şi rolul acestora - Stabilitatea dinamică a reţelelor electrice

Page 15: Proiectarea

- Bilanţul energetic, tipuri de bilanţuri, metodologia de întocmire. Măsuri de economisire a energiei electrice

- Calculul consumului propriu tehnologic în reţelele electrice - Norme de securitate a muncii în reţelele electrice de înaltă şi foarte înaltă

tensiune - Exerciţii şi probleme

Gradul autorizaţiei şi modul de eliberare Calitatea de electrician autorizat are la bază principiul competenţei şi este organizată pe patru grade, după cum urmează:

a) gradul I – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice de joasă tensiune cu puteri instalate până la 10 kW inclusiv;

b) gradul II – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice de joasă tensiune cu puteri instalate până la 200 kW inclusiv;

c) gradul III – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice de joasă şi medie tensiune cu putere nelimitată;

d) gradul IV – acordă competenţă pentru lucrări de instalaţii electrice la toate tensiunile şi de putere nelimitată.

Gradelor de autorizare se acorda in urmatoarele conditii de studii si dupa promovarea examenului specific:

- gradele I şi II se acordă tuturor electricienilor care se încadrează în una din condiţiile de studii şi practică precizate de la litera “a” până la litera “n” inclusiv;

- gradul III se acordă numai persoanelor care îndeplinesc condiţiile de studiu necesare pentru înscrierea la examenul de electrician autorizat prevăzute la literele a-j şi care au o practică în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor electrice, de minimum 1 an, pentru persoanele cu calificarea precizată la literele “a” şi “c”; 2 ani, pentru persoanele cu calificarea precizată la literele “b” şi “g”; 3 ani pentru persoanele cu calificarea precizată la literele “d”, “f”, “h” şi “i”; 4 ani, pentru persoanele cu calificarea precizată la litera “j”.

- gradul IV se acordă numai persoanelor care îndeplinesc condiţiile de studii necesare pentru înscrierea la examenul de electrician autorizat precizate la litera “a” şi care au o practică în proiectarea, construcţia sau exploatarea instalaţiilor electrice cu o tensiune de cel puţin 10 kV.

Candidaţii reuşiţi primesc carnetul de electrician autorizat de la filiala de reţele electrice furnizoare de energie electrică la care au susţinut şi promovat examenul. Unitatea emitentă completează carnetele de electrician autorizat cu toate datele necesare şi-l eliberează cu semnătura directorului filialei de reţele electrice unde a fost organizat examenul.

Page 16: Proiectarea

În aceste carnete unitatea emitentă notează pe parcursul desfăşurării activităţii de electrician autorizat şi eventualele sancţiuni aplicate pentru abateri profesionale. Proiectele de instalatii electrice se verifica de catre verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995. Lucrarile de proiectare, executie, exploatare care privesc instalatiile electrice in cladiri se executa de catre electricieni autorizati iar lucrarile care privesc bransamentele, reţele electrice, staţiile şi posturile de transformare pot fi executate numai de catre firme atestate. Atestarea agentilor economici Agentii economici care desfăşoară activităţi de furnizare de servicii in domeniul instalatiilor electrice trebuie sa fie atestate de catre SC Electrica SA conform metologiei expuse in instructiunile aprobate cu Decizia S.C. Electrica S.A. nr. 1150 din 23.10.2002. Instrucţiunile se refera numai furnizorii ale căror servicii sau livrări de produse se vor utiliza sau achiziţiona pentru reţelele electrice şi instalaţiile tehnologice de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, precum şi pentru activităţi sau construcţii conexe acestora. Pentru furnizorii care îşi asumă calitatea de antreprenor general sau de furnizor general şi sunt acceptaţi de S.C. Electrica S.A. şi filialele/sucursalele sale, este obligatoriu ca şi principalii lor subcontractanţi să fie furnizori acceptaţi de către S.C. Electrica S.A. şi filialele/sucursalele sale. Atestarea agenţilor economici si obtinerea de catre acestia a autorizatiei de comercializare a produselor se face pentru următoarele domenii:

- execuţia, repararea sau modernizarea de branşamente aeriene şi/sau subterane de 0,4 kV ;

- proiectarea şi/sau execuţia, repararea sau modernizarea de LEA şi/sau LES de joasa tensiune;

- execuţia, repararea sau modernizarea de reţele electrice, staţii şi posturi electrice de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 20 kV;

- execuţia, repararea sau modernizarea de reţele electrice, staţii şi posturi electrice de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 110 kV;

- proiectarea de reţele electrice, staţii şi posturi de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 20 kV;

- proiectarea de reţele electrice, staţii şi posturi de transformare la tensiuni de 0,4 ÷ 110 kV;

- curăţirea/defrişarea vegetaţiei pe traseele LEA 0,4 ÷ 110 kV - vopsirea stâlpilor metalici şi a elementelor metalice din instalaţii

Page 17: Proiectarea

electrice de 0,4 ÷ 110 kV. Conditia esentiala pentru autorizare este ca in componenta personalului detinut de agentul economic sa existe electricieni autorizati pentru domeniul solicitat. Pentru toti furnizorii, pe langa autorizarea personalului, se solicita:

- să aibă un sistem al calităţii certificat1 sau în curs de certificare de către un organism de certificare acreditat de către Asociaţia Reţelei Naţionale de Acreditare din România (RENAR) sau ( pentru persoane juridice straine) de către un membru EA (European Co-operation for Accreditation)

- sistemul calităţii, capabilitatea tehnico-profesională şi capabilitatea financiară să corespundă exigenţelor S.C. Electrica S.A., urmare constatării prin audit extern (de secundă parte), efectuat, la ofertantul respectiv, de către S.C. Electrica S.A., o filială sau o sucursală a sa;

- să obţină autorizaţie de comercializare, emisă de S.C. Electrica S.A., pentru produsele sau grupele de produse oferite.

Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se face de către verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995. Urmărirea modului de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj, în vederea respectării proiectelor şi normelor de calitate impuse, se va face de către beneficiar, prin responsabilul tehnic cu execuţia (atestat MLPAT). Am prezentat in Anexa XII cerintele in vigoare pentru atestarea firmelor in domeniul execuţiei, reparării sau modernizării de branşamente aeriene şi subterane cu tensiunea de 0,4 kV. 4.2.2.3 Autorizarea ISCIR Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (in continuare ISCIR) este organismul de specialitate, cu personalitate juridica, din subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, care are ca obiect principal de activitate, asigurarea in numele statului, a protectiei utilizatorilor si sigurantei in functionare pentru instalatiile si aparatele in categoria carora se integreaza si aparatele consumatoare de combustibili gazoşi.

1 * Se exceptează de la această cerinţă (certificarea de terta parte) furnizorii de servicii din domeniul execuţiei,

reparării sau modernizării de branşamente aeriene şi/sau subterane pentru tensiuni de 0,4 kV;

Page 18: Proiectarea

Autorizarile ISCIR sunt diverse, dar importante pentru inginerul cu profil de instalatii pentru constructii sunt urmatoarele:

- pentru proiectarea, construirea si siguranta in functionare a cazanelor si recipientelor sub presiune (aceasta autorizare priveste producatorii de asemenea aparate si fac obiectul prescriptiilor din caietele ISCIR C1, C30, C31, C37, C38 si C4);

- pentru proiectarea, montarea, repararea, exploatarea si verificarea conductelor de abur cu presiunea mai mare de 0,7 bar si a celor de apa fierbinte ( fac obiectul prescriptiilor din caietul C15);

- pentru montarea, instalarea, punerea in functiune, exploatarea, verificarea tehnica periodica, repararea, service-ul, garantia si siguranta in exploatare a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi (fac obiectul Prescripţiei Tehnice PT A1-2002 din 22 august 2002, ”Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi" emis de Ministerul Industriilor şi Resurselor)

Detaliem mai jos autorizarea ISCIR pentru montarea/instalarea, punerea in functiune, exploatarea, verificarea tehnica periodica, repararea, service-ul, garantia si siguranta in exploatare a aparatelor consumatoare de combustibili gazosi conform prevederilor Prescripţiei Tehnice PT A1-2002 din 22 august 2002, ”Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi" emis de Ministerul Industriilor şi Resurselor. Obiective şi prevederi generale Pentru o mai mare siguranta in executia si exploatarea lucrarilor legate de alimentarea cu gaze naturale combustibile a aparatelor care utilizeaza acest combustibil ISCIR introduce urmatoarele cerinte:

- autorizarea pentru funcţionare a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face la prima punere în funcţiune şi periodic cel puţin o dată la 2 ani;

- furnizarea combustibilului gazos se va face numai la aparatele consumatoare de combustibili gazoşi care îndeplinesc condiţiile de funcţionare în siguranţa şi care au verificarea tehnica periodică efectuată, conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice;

- furnizorul de combustibil gazos va sista livrarea combustibilului la utilizatorul final care nu face dovada îndeplinirii condiţiilor cuprinse în această prescripţie tehnică privind funcţionarea în condiţii de siguranţa a aparatului pe care îl deţine;

- utilizatorul final are obligaţia să supună aparatele unor verificări tehnice periodice cel puţin o data la 2 ani din momentul încetării garanţiei asigurate de vânzător;

Page 19: Proiectarea

- aparatele instalate şi puse în funcţiune la utilizatorii finali din România vor fi înregistrate, luate în evidenţă şi supuse verificărilor tehnice iniţiale (la prima punere în funcţiune) şi verificărilor tehnice periodice de către ISCIR direct sau prin intermediul prestatorilor de specialitate autorizaţi de ISCIR şi împuterniciţi în acest scop;

- prestatorii de specialitate autorizaţi de ISCIR pentru punere în funcţiune, service, reparare şi pentru efectuarea verificărilor tehnice periodice trebuie să facă dovada cunoştinţelor tehnice şi de specialitate.

Autorizarea agentilor economici Orice agent economic/prestator de specialitate, înregistrat în registrul comerţului şi având în statut ca obiect de activitate (specificat prin codul CAEN corespunzător) una sau mai multe activităţi asociate montării/instalării, punerii în funcţiune, service-ului şi verificării tehnice periodice a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, poate solicita autorizarea din partea ISCIR daca:

- este specializat în domeniul respectiv şi poate atesta dovezile de capabilitate tehnica în acest sens;

- îşi desfăşoară activităţile pentru care solicită autorizarea din partea ISCIR în regim de asigurare a calităţii şi garantare a siguranţei în funcţionare pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;

- cunoaşte şi respecta în derularea activităţilor desfăşurate prevederile prescripţiilor tehnice - Colecţia ISCIR aplicabile;

- deţine prescripţiile tehnice aplicabile în domeniul pentru care solicită autorizarea;

- cunoaşte cerinţele esenţiale cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 761/2001 şi deţine standardele specifice aplicabile domeniului pentru care solicită autorizarea din partea ISCIR;

- deţine documentaţiile tehnice specifice în limba romana (documentaţiile tehnice de identificare a aparatelor şi manualele de service redactate sau traduse în limba romana) pentru toate tipurile de aparate la care execută lucrările pentru care solicită autorizarea;

- dispune de mijloacele tehnico-materiale proprii adecvate, personal propriu calificat şi specializat în domeniu pentru execuţie, personal tehnic propriu cu pregătire tehnică superioară, investit cu responsabilităţile de supraveghere tehnică şi de avizare a conformităţii lucrărilor efectuate, care poate fi propus pentru nominalizare în autorizaţia solicitată;

- deţine proceduri proprii referitoare la lucrările pe care le execută în regim de asigurare a calităţii si a siguranţei în funcţionare;

- deţine, după caz, atestat de specializare de la producător; - înaintează la ISCIR un dosar de solicitare a autorizării.

Eliberarea autorizaţiei

Page 20: Proiectarea

După analizarea dosarului, în cazul în care se constată îndeplinirea tuturor condiţiilor (vezi si Anexa XIII), agentul economic va susţine un examen organizat de departamentul ISCIR-INSPECT, care se va desfăşura în doua etape:

- proba de evaluare a cunoştinţelor teoretice ale personalului tehnic propus pentru autorizare, prin lucrări scrise şi interviuri;

- proba practica.

În cazul promovării examenului ISCIR-INSPECT va elibera acestuia o autorizaţie în care se va preciza domeniul de activitate, iar termenul de valabilitate a autorizaţiei va fi de 2 ani. 4.3 Selecţia proiectantului Selecţia proiectantului este realizata de investitor. Indiferent de tipul investitorului selecţia are la bază criterii de calificare minimale care se referă la capacitatea tehnică şi cea financiară, după care sunt analizate propunerile tehnice ale proiectantului şi preţul lucrărilor de proiectare. Selectia poate fi organizata in patru forme:

- licitatia publica (cu publicitate pentru intentia de achizitie); - selectia de oferte (cu publicitate si/sau invitatii catre ofertantii

doriti); - negocierea directa (cu invitatii catre ofertantul sau ofertantii

doriti); - atribuirea directa ( si in acest caz exista o selectie dar are la baza

criterii care au dus catre un singur ofertant). Atunci când investitorul este o autoritate publică, direct sau indirect (adică se utilizează intr-o forma sau alta bani publici), procesul de achiziţie a lucrărilor de proiectare este reglementat prin prevederi cu caracter obligatoriu. In prezent acestea sunt cuprinse în Ordonanţa de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, în Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanţei de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 şi în Ordinul comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei nr.1013 si 873 din 2001 pentru achiziţia publică de servicii. In aceste reglementari sunt prezentate reguli stricte privind întreg procesul de achiziţie începând cu anunţarea intenţiei de achizitie a lucrarilor de proiectare, cu documentele care trebuie puse la dispoziţia ofertanţilor, pană la procedura de analiză a ofertelor şi atribuirea contractului de proiectare (pentru care se indica un contract tip).

Page 21: Proiectarea

Oferta de proiectare se face ca răspuns la Documentaţia de selecţie pe care investitorul o pune la dispoziţia ofertanţilor. Oferta trebuie să respecte cu stricteţe atât conţinutul cât şi forma indicata de investitor în Documentaţia de selecţie. Documentatia de selectie a proiectantului contine, de regula, urmatoarele capitole:

- descrierea generala a investitiei, a obiectivului sau a lucrarilor ce urmeaza a fi realizate;

- tema de proiectare; - documente solicitate pentru demonstrarea capabilitatii tehnice si

financiare; - reguli legate de forma in care va fi prezentata oferta; - reguli legate de ierahizarea ofertelor si atribuirea contractului; - proiectul de contract de proiectare.

Prin Documentaţia de selecţie investitorul solicita, de regula, prezentarea ofertelor în trei secţiuni distincte (la cele destinate selecţiilor pentru achiziţii publice păstrând prin forma lor şi prin regulile de deschidere a acestora confidenţialitatea ofertantului până după atribuirea punctelor la capitolele tehnic şi financiar): oferta sau propunerea tehnica, oferta sau propunerea financiara şi capabilitatea ofertantului. În secţiunea destinata propunerii tehnice ofertantul trebuie să propună investitorului soluţii tehnice care:

- acopera toate solicitările din tema de proiectare; - duc la economii de energie şi resurse; - respectarea normelor specifice domeniului - protejeaza sanatatea oamenilor si a mediului; - asigura dezvoltarea durabila.

În secţiunea financiară a ofertei, ofertantul anunţa preţul pentru care este dispus să realizeze lucrările de proiectare. În secţiunea destinata capabilităţii ofertantul trebuie să demonstreze investitorului atât capabilitatea sa tehnică cât şi cea financiară. Pentru demonstrarea capabilităţii tehnice ofertantul trebuie să prezinte dovezi (în forma solicitată de investitor) că are experienţă şi dotarea cu personal calificat şi echipamente necesare execuţiei lucrărilor. În ce priveşte capabilitatea financiară aceasta se referă la o serie de documente (certificat de onorabilitate de la Camera de Comerţ şi Industrie, Certificate de plata a impozitelor către stat şi autorităţile publice locale, etc.) care trebuie să convingă investitorul că ofertantul poate derula financiar întreaga lucrare fără a ajunge în situaţii de blocaj financiar. Odată cu depunerea efertei trebuie depusa (daca s-a solicitat in Documentatia de selectie) şi garanţia de participare la licitaţie care este o suma ce se returnează ofertanţilor care nu au câştigat selecţia, dar care poate fi pierdută de

Page 22: Proiectarea

ofertantul câştigător, dacă după adjudecare, din cauze care îl privesc, nu semnează contractul de proiectare. Dupa eliminarea ofertelor care nu au indeplinit conditiile de capabilitate se trece la ierarhizarea acestora după regula explicitată în documentaţia de selecţie, de obicei oferindu-se o pondere mai mare ofertei tehnice (circa 70% din total) şi unul mai mic ofertei financiare. 4.4. Contractul de proiectare, tema de proiectare şi tarifarea lucrărilor de proiectare Contractul de proiectare este legatura juridica intre proiectant si beneficiarul lucrarilor de proiectare care face posibila responsabilizarea partilor in legatura cu obligatiile asumate. In anexa acestuia de obicei este prezentata tema de proiectare si tarifarea lucrarilor de proiectare care prezinta detaliat fundamentarea si defalcarea tarifelor pe faze si categorii de lucrari de proiectare. 4.4.1 Contractul de proiectare şi tema de proiectare Forma reglementata, in vigoare la data elaborarii prezentei lucrari, pentru contracte de proiectare care au regimul achizitiilor publice se gaseste in anexa la Ordinul comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţe numerele 1013 şi 873 din 2001 pentru achiziţia publica de servicii si este prezentat in Anexa IV. Pentru contracte de proiectare care nu se refera la achizitii publice recomandam aceiasi forma de contract, intrucat este apropiata de forma contractelor recomandate de FIDIC (Federation Internationale des Ingenieurs-Conseils), recunoscute in intrega Comunitate Europeana. Anexele contractului de proiectare sunt de regula tema de proiectare, tarifarea lucrarilor de proiectare si, in cazul achizitiilor publice, intrega oferta care a stat la baza selectiei. Contractul şi reglementările obligatorii specifice domeniului de proiectare guvernează activitatea proiectantului pana la sfârşitul perioadei de responsabilitate a acestuia.

Page 23: Proiectarea

Tema de proiectare, din Documentaţia de selecţie, completata cu precizări ale parţilor după incheierea procesului de selecţie, este documentul în care investitorul şi proiectantul selectat stabilesc în termeni precişi:

- datele de identificare ale investiţiei (de exemplu “Sistem de alimentare cu energie termică în regim centralizat cu cogenerare”) ale obiectivelor (de exemplu ”centrala de cogenerare numărul 2” ) şi obiectelor acesteia (de exemplu “staţia de tratare a apei brute”);

- exigentele care rezulta din încadrarea în planul urbanistic sau de amenajare a teritoriului, în baza certificatului de urbanism;

- date privitoare la amplasament, zona seismicã, zona climaticã, elemente geotehnice, hidrogeologie, topometrie şi de nivelment (însoţite de planuri de situaţii explicite);

- servituti şi date tehnologice strict necesare pentru dimensionarea obiectelor lucrării;

- informaţii privind posibilităţile de asigurare a utilităţilor. - parametrii şi valori de intrare (inclusiv materiale şi utilaje solicitate

expres de către beneficiar); - solutiile tehnice care vor fi aplicate si standardele sau metodele de

dimensionare de referinta; - rezultate (valori de referinţa) aşteptate de beneficiar în urma finalizării

lucrărilor proiectate; - documente care vor fi puse la dispoziţia proiectantului şi care formează

baza de date primare pentru acesta (se notează şi data la care vor fi puse la dispoziţie);

- firmele sau persoanele cu care trebuie să existe corelări pe parcursul executării proiectului;

- persoana împuternicita de beneficiar pentru a solicita modificări ale temei de proiectare.

In Anexa VI prezentam un conţinut cadru pentru tema de proiectare care desigur trebuie adaptat la condiţiile specifice lucrărilor de proiectare.

4.4.2 Tarifarea lucrărilor de proiectare În tarifarea lucrărilor de proiectare recomandam respectarea Ordinul MLPAT nr. 11/N din 01.06.2001. „Metodologia de calcul a onorariilor şi preturilor pentru proiectarea investiţiilor şi studiilor din domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului” intrucat, desi prevederile acestei metodologii nu au caracter obligatoriu, sunt singurele repere în activitatea de tarifare. De asemenea aceasta metodologie a fost însuşita şi recomandata de mai multe asociaţii profesionale. Metodologia este organizata în doua secţiuni, A si B. În secţiunea A sunt prezentate o serie întreagă de consideraţii privind relaţiile de piaţă intre proiectanţi şi beneficiari, iar în secţiunea B sunt indicate regulile procesului de tarifare pentru diverse domenii.

Page 24: Proiectarea

O prima metoda de tarifare a lucrărilor de proiectare este cea bazata pe cote care se aplica valorii de investiţie. Sunt prezentate tabele, pe categorii de lucrări de proiectare, în care pe măsura creşterii valorii investiţiei cota de proiectare aferenta, scade. De exemplu, pentru proiectarea centralelor termice este indicata o cota din valoarea investiţiei cuprinsa între 4,4 şi 9 %, funcţie de valoarea investiţiei. A doua categorie de metode de tarifare sunt cele care au la baza unităţile CCP (unitate capacitiva de concept pentru proiectare, care include toate cheltuielile aferente unei firme de proiectare). Aceste tarifări se aplica numai la proiecte anterioare proiectelor de investiţii (de exemplu la planurile urbanistice). Sunt prezentate şi metode de tarifare pe baza numărului de ore afectat activităţii şi a tarifului orar. Aceste metode se recomanda pentru tarifarea lucrarilor de consultanta. Metodologia recomandata cuprinde şi o serie de elemente de deontologie profesionala care fac legătura între inginerii proiectanti sau arhitectii din perioada interbelica şi cei din zilele noastre. Recomandam utilizarea metodologiei prezentate mai sus ca un îndrumător important în calculul tarifelor de proiectare, fără de care aceasta activitate îşi poate pierde din valoare aducand prejudicii importante atât inginerilor proiectanţi şi arhitecţilor, cât şi beneficiarilor sau firmelor de antrepriză generala. 4.5 Proiecte şi documentaţii speciale În aceasta categorie am inclus proiectele de echiparea edilitara a localităţilor si documentatiile pentru avize cu un caracter mai special, necesare proiectelor de investitii. Am spus cu un caracter mai special pentru ca uneori aceste documentatii sunt extrem de complexe iar realizarea lor trebuie incredintata unor firme sau persoane atestate sau autorizate. Caracterul special al acestor documentatii rezulta si din specificul lor de a face obiectul unor reglementari cu caracter obligatoriu. In acest sens, cele prezentate mai jos nu fac altceva decat sa atraga atentia inginerilor de instalatii, ca aceste documentatii exista sau trebuie intocmite, ca sunt reglementate si ca in elaborarea proiectelor de investitii trebuie sa se tina seama conditiile pe care aceste documentatii le impun. Documentatiile pentru avize descrise mai jos sunt:

- studiile pentru Acordul de mediu şi autorizaţia de mediu; - Scenariul de siguranţă la foc si documentatiile pentru obtinerea

Avizului de prevenire şi stingere a incendiilor; - documentatiile pentru obtinerea Avizului şi autorizaţiei de

gospodărire a apelor;

Page 25: Proiectarea

- documentatiile pentru obtinerea Avizului tehnic de racordare la reţelele electrice de distribuţie.

Inginerii de instalaţii pentru construcţii pot realiza, pot colabora pentru realizarea unor asemenea proiecte sau sunt obligaţi să tină cont de rezultatele lor în întocmirea proiectelor de investiţii (vezi subcapitolul 4.6). 4.5.1 Proiecte de echipare edilitara a localităţilor Proiectele de echipare edilitară a localităţilor sunt proiecte anterioare proiectelor de investiţii, ele oferind cadrul necesar pentru realizarea acestora. Aceste proiecte conţin elemente strategice privind dezvoltarea teritoriului national sau al unei unei zone din acesta pornind de la principii politice acceptate de cetateni, de regula prin reprezentantii lor alesi. Functie de zona pentru care se realizeaza proiectul acesta poate fi:

- Plan de Amenajare al Teritoriului Naţional ( PATN); - Plan de Amenajare al Teritoriului Judeţului ( PATJ ); - Plan Urbanistic General ( PUG ); - Plan Urnanistic Zonal (PUZ); - Plan Urbanistic de Detaliu (PUD).

PUG-ul, PUZ-ul si PUD-ul se refera la teritoriul unei localitati, la zone din acesta sau la pozitia unui obiectiv si a vecinatatilor acestuia. Realizarea unor asemenea proiecte revine unor colective interdisciplinare (arhitecţi, ingineri constructori, sociologi, medici specializaţi în igienă, economişti, etc.) din care pot face parte şi ingineri de instalaţii pentru construcţii. Pentru sectiuni ale proiectelor care au un impact major asupra populatiei ce ocupa zona respectiva, consultarea acesteia, prin referendum, este obligatorie. Echiparea edilitara este ansamblul format din construcţii , instalaţii şi amenajări care asigură în teritoriul localităţilor funcţionarea permanenta a tuturor construcţiilor şi amenajărilor, indiferent de poziţia acestora fata de sursele de apa, energie, trasee majore de transport rutier, feroviar, aerian sau naval, cu respectarea protecţiei mediului ambiant (Conform "Ghid pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism" MLPAT martie 2000). Sistemele care asigură echiparea edilitara sunt cele de:

- gospodărirea apelor; - alimentare cu apa; - canalizare şi staţii de epurare; - alimentare cu energie electrica; - telefonie şi televiziune prin cablu; - alimentare cu energie termica;

Page 26: Proiectarea

- alimentare cu gaze naturale; - sortarea, colectarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor.

PATN, PATJ si PUG sunt lucrări care conţin studii de specialitate pentru echiparea cu utilităţi a localităţilor urbane. PUG (cu un conţinut cadru reglementat prin “Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General” indicativ GP038/99) asigura soluţii strategice pentru modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare, fundamentează investiţiile de utilitate publica, direcţionează dezvoltarea localităţii (din punct de vedere al amenajării teritoriului) şi enunţă priorităţile în acest domeniu. PUG şi RLU (regulamentul local de urbanism) sunt acte de autoritate ale administraţiei publice locale iar nerespectarea lor se sanctioneaza. În cadrul PUG studiile privind echiparea edilitară trebuie să aibă un conţinut cadru de tipul:

- stabilirea obiectivelor ţintă pentru echiparea edilitară; - analiza critică a stadiului echipării edilitare; - studiu privind cererea consumatorilor şi tendinţele acesteia; - scenarii pentru atingerea obiectivelor; - analiza scenariilor prin prisma planurilor de dezvoltare a

localităţii; - consultarea populaţiei; - clasarea financiara a soluţiilor tehnice prevăzute în scenarii.

Toate proiectele de investiţii trebuie să se supună regulilor din planurile urbanistice şi din regulamentele de aplicare ale acestora. Responsabile pentru aceasta sunt autorităţile publice locale care eliberează certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire. Autorităţile publice locale controlează în teritoriul de competenta aplicarea acestor reguli prin inspectori ai departamentelor de urbanism şi amenajarea teritoriului. 4.5.2 Certificatul de urbanism si autorizatia de construire Regimul acestor acte ale autoritatii publice locale este reglementat. Reglementarea actuala este cuprinsa in Legea 50 din 1991 modificata si completata. 4.5.2.1 Certificatul de urbanism Certificatul de urbanism este actul emis de autoritatea publica competenta (cea care detine competenta asupra teritoriului in care este cuprins amplasamentul propus de investitor pentru realizarea investitiei) , la solicitarea investitorului, prin care acesta este informat asupra:

Page 27: Proiectarea

- regimului juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitãrii în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupã caz, avizate si aprobate potrivit legii;

- cerintelor urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite de noua investitie în functie de specificul amplasamentului;

- avizelor si acordurilor legale, necesare pentru obtinerea autorizatiei de constructie.

În vederea eliberãrii certificatului de urbanism solicitantul – orice persoanã fizicã sau juridicã interesatã – se va adresa autoritãtilor competente cu o cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului (plan de situatie) pentru care se solicitã certificatul de urbanism, cât si elementele care definesc scopul solicitãrii (prima parte a datelor tehnice din studiul de prefezabilitate) . Certificatul de urbanism se emite si în vederea concesionãrii de terenuri, a adjudecãrii prin licitatie a proiectãrii lucrãrilor publice în faza de studiu de fezabilitate, precum si pentru cereri în justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliarã. Certificatul de urbanism nu conferã solicitantului dreptul de a executa lucrãri de constructii. 4.5.2.2 Autorizatia de construire sau de desfintare Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza cãruia se asigurã aplicarea măsurilor prevãzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului in vigoare. Executarea lucrărilor de construcţii este permisã numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite numai la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate asupra imobilului (teren sau construcţie) la care se refera cererea de autorizare (si in lipsa oricarui litigiu privind proprietatea asupra imobilului). Autorizaţia de construire se eliberează pentru urmatoarele tipuri de lucrări: - lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere,

schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora (exista si excepţii in reglementările in vigoare);

Page 28: Proiectarea

- lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care urmeazã sã fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit legii;

- lucrãri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare, privind cãi de comunicaţie, reţele şi dotãri tehnico-edilitare, noi capacitãţi de producere, de transport, de distribuþie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi de retehnologizare a celor existente;

- împrejmuiri şi mobilier urban, amenajãri de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrãri de amenajare a spaţiilor publice;

- lucrãri de foraje şi excavãri necesare în vederea efectuãrii studiilor geotehnice, prospecţiunilor geologice, exploatãrilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatãri;

- lucrãri, amenajãri şi construcþii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizãrii execuţiei lucrãrilor de bazã, dacã nu au fost autorizate o datã cu acestea;

- organizarea de tabere de corturi, cãsuţe sau de rulote; - lucrãri de construcţii cu caracter provizoriu (chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de

expunere situate pe căile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, precum şi anexele gospodãreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan);

- cimitire – noi şi extinderi. Se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modificã structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor şi ale instalaţiilor aferente sau aspectul arhitectural al acestora, dupa cum urmeaza: - reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se

schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate; - reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează

forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei; - reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; - zugrăveli şi vopsitorii interioare; - zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi

culorile clădirilor situate pe arterele principale de circulaţie; - reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de

orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;

- reparaţii şi înlocuiri la pardoseli; - reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele

asemenea – la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea calităţii şi a aspectului elementelor constructive;

- lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;

Page 29: Proiectarea

- lucrări de investigare, cercetare şi expertizare la construcţiile cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autoritãţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;

- lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţã normalã sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;

- lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.

Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii, pe baza documentaţiei depuse la autoritãţile competente, care va cuprinde: - certificatul de urbanism; - dovada de proprietate asupra terenului si/sau construcţiilor; - proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construţii; - avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; - dovada privind achitarea taxelor legale.

Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii este extras din proiectul tehnic si se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordanţã cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta, si se întocmeste, se semneazã si se verifică, potrivit legii. În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrãrii, cu menţionarea în scris a elementelor necesare în vederea completării acesteia. Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările care se vor derula conform esalonarii propuse de proiectant, acceptate de beneficiar si de executant in contractul de antrepriza. În cazul în care lucrările de construcţii nu au fost începute ori nu au fost executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni. Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilitătii autorizaţiei, fiind necesarã emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbã faţã de autorizaţia iniţialã, se va putea emite o nouã autorizaţie de construire, fãrã a fi necesar un nou certificat de urbanism. Investitorul are obligaţia să anunţe in scris autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la

Page 30: Proiectarea

care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrărilor se considerã ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei. Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de cãtre autoritatea administraţiei publice abilitatã, conform legii, urmând ca documentaţia legalã necesarã sã fie definitivatã pe parcursul sau la încheierea executãrii lucrãrilor, cu respectarea avizelor legale. Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea – parţialã sau totalã – a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, precum şi a oricãror amenajãri se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil. Autorizaţia de desfiinţare se emite în acelea şi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora. 4.5.3 Acordul şi autorizaţia de mediu Acordul de mediu şi autorizaţia de mediu Procedura de solicitare şi de obţinere a autorizaţie şi acordului de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului înconjurător este reglementata, cea actuala fiind descrisa în Ordinul 860 din 2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (in vigoare la data elaborarii prezentei lucrari). Pentru proiectele care se supun evaluării impactului asupra mediului, autorităţile publice pentru protecţia mediului emit, după caz, acord de mediu sau acord integrat de mediu. Pentru proiectele de investiţii aferente activităţilor care nu sunt supuse evaluării impactului asupra mediului, autorităţile publice pentru protecţia mediului aplicã proceduri simplificate de avizare de mediu în vederea obţinerii acordului unic pentru aceste activităţi, emiţându-se doar autorizaţie de mediu, cu excepţia activităţilor de import-export aflate sub incidenţa unor convenţii internaţionale la care România este parte, precizate ca atare în procedurile specifice. Dacă pentru obţinerea acordului de mediu se solicită bilanţuri de mediu sau studii de evaluare a impactului de mediu, pentru întocmirea acestor documentaţii, daca ele fac obiectul contractului de proiectare, firma de proiectare trebuie autorizată de ministerul Apelor şi Mediului.

Page 31: Proiectarea

Activităţile şi instalaţiile cu impact asupra mediului, precum şi proiectele de investiţii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente unor astfel de activităţi şi instalaţii, sunt încadrate după impactul acestora asupra mediului potrivit Hotărârii Guvernului nr. 918/2002 privind procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Astfel, conform HG 918/2002, din punct de vedere al impactului asupra mediului proiectele noi de investiţii (vezi si 4.6) precum şi activităţile şi instalaţiile existente se împart în:

- activităţi cu impact nesemnificativ ; - activităţi cu impact redus; - activităţi şi instalaţii cu impact semnificativ;

Activităţile cu impact nesemnificativ asupra mediului sunt activităţi rezidenţiale, din gospodãrii individuale sau dependinţe ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitaţilor locuinţei şi gospodăriei proprii şi care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protecţie, precum şi acele activităţi pentru care, conform prevederilor legale în vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, nu se emit autorizaţii de mediu. Pentru acest tip de activităţi, inclusiv proiecte de investiţii noi şi modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu. Activităţile cu impact redus asupra mediului sunt:

- cele menţionate în anexa nr. I.2 (din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002);

- cele pentru care în urma parcurgerii etapei de încadrare, s-a stabilit cã nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;

- alte activităţi supuse prevederilor legale în vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, care nu sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Pentru aceste activităţi se emit doar autorizaţii de mediu, iar proiectele aferente acestor activităţi, care vizează investiţii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu. Activităţile considerate cu impact semnificativ asupra mediului sunt menţionate în anexa nr. I.1 (din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002), in aceiasi categorie se incadreaza si cele menţionate în anexa nr. I.2 (din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002) daca în urma parcurgerii etapei de încadrare rezulta ca trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investiţii noi sau modificarea substanţială a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activităţi, se

Page 32: Proiectarea

emit acorduri de mediu sau, după caz, acorduri integrate de mediu. Documentaţia depusă pentru obţinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizaţiei sau autorizaţiei integrate de mediu, înainte de punerea în funcţiune a obiectivului. Conţinutul cadru pentru memoriul tehnic necesar emiterii acordului de mediu sau acordului integrat de mediu Documentaţia care trebuie întocmită de proiectant în acest caz este destul de complexă, iar procedura actuală este cuprinsă în anexa II.2 la Ordinul 860 din 2002 a Ministerului Apelor şi Mediului sub forma unui Normativ de conţinut pentru memoriul tehnic necesar emiterii acordului de mediu sau acordului integrat de mediu. Conţinutul cuprinde şase capitole şi se referă la:

- date generale despre proiectul de investiţii (denumire, amplasament, proiectant, beneficiar, valoarea estimativă a lucrărilor şi perioada de execuţie propusă);

- date specifice proiectului (oportunitatea investiţiei şi descrierea proiectului);

- surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu (protecţia calităţii apelor, aerului, împotriva zgomotului şi vibraţiilor, împotriva radiaţiilor, a solului şi a subsolului, ecosistemelor terestre şi acvatice, a aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes public, gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament, gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase);

- lucrări de refacere şi restaurare a amplasamentului; - prevederi pentru monitorizarea mediului; - anexe şi piese desenate (plan de încadrare în zonă, schemele flux

pentru procesul tehnologic şi pentru procesele de reţinere ale poluanţilor).

4.5.4 Avizul de prevenire şi stingere a incendiilor Toate proiectele de constructii si instalatii pentru constructii trebuie să respecte prescripţiile specifice din P 118, Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului şi Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. Pentru obţinerea acestui aviz trebuie prezentată o documentaţie cu conţinut reglementat. Procedura actuală şi conţinutul cadru reglementat se găsesc în Ordinul Ministerului de Interne nr. 791 din 1998. Avizele de prevenire şi stingere a incendiilor (P.S.I.) sunt actele emise, în baza legii, de către brigăzile şi grupurile de pompieri militari, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de

Page 33: Proiectarea

proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei de calitate - siguranţa la foc - a construcţiilor şi pentru satisfacerea exigenţelor utilizatorilor şi ale colectivităţilor. Autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor (P.S.I.) sunt actele emise, în baza legii, de către brigăzile şi grupurile de pompieri militari, prin care se certifică, în urma verificării în teren, realizarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, cuprinse în documentaţiile tehnice de execuţie a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi ale altor amenajări, pentru îndeplinirea cerinţei de calitate - siguranţa la foc - a construcţiilor şi pentru satisfacerea exigenţelor utilizatorilor. Avizele şi autorizaţiile P.S.I. se solicită în scris de către persoane fizice sau juridice, direct sau prin reprezentanţi legali, la brigăzile sau grupurile de pompieri militari în a căror zonă de competenţă sunt amplasate sau în care urmează să fie realizate construcţiile, instalaţiile tehnologice sau amenajările respective. Pentru soluţionarea cererilor de avizare sau autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor se vor primi numai documentaţii tehnice elaborate şi verificate conform prevederilor legale în vigoare (elaborate conform conditiilor cuprinse in Legea 50/1991 cu modificarile ulterioare si verificate de verificatori autorizati conform Legii 10/1995 pentru exigenta protectie la foc) . Dacă documentele prezentate sunt incomplete sau nu conţin toate datele prevăzute în prezentele norme metodologice, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii se vor menţiona în opis lipsurile constatate şi data aducerii la cunoştinţă solicitantului, cu semnătura de confirmare a acestuia în aceste situaţii, termenul legal de eliberare a avizului sau a autorizaţiei P.S.I. curge de la data completării documentaţiei. Termenul maxim de soluţionare a cererilor este de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Avizele şi autorizaţiile P.S.I. se întocmesc în două exemplare.

Conţinutul cadru al documentaţiei prin care se solicită avizul cuprinde:

- memoriu justificativ; - măsuri tehnice pe linie PSI; - dotări PSI; - anexe (cererea tip pentru obţinerea avizului şi documentele

necesare conform prevederilor Ordinului); - piese desenate (plan de situaţie, plan de amplasare a

utilajelor şi scheme funcţionale).

Scenariul de siguranţa la foc Scenariul de siguranţă la foc estimează, în principal, condiţiile tehnice asigurate conform reglementărilor şi acţiunile ce trebuie întreprinse în caz de incendiu, fiind

Page 34: Proiectarea

structurat potrivit Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 (reglementarea in vigoare la data elaborarii prezentei lucrari). Scenariile de siguranţă la foc se elaborează de către proiectanţi sau persoane calificate şi atestate în acest sens, pe baza standardelor ocupaţionale (Legile 50/1991 si 453/2001). Scenariile de siguranţă la foc se pot elabora şi de către personalul anume desemnat din unităţile Corpului Pompierilor Militari. Scenariile de siguranţă la foc se includ în documentaţiile tehnice şi se păstrează de către utilizatori (investitori, proprietari, beneficiari, administratori etc.) pe toată durata de existenţă a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a altor amenajări, actualizându-se periodic în funcţie de modificările intervenite. Scenariile de siguranţă la foc îşi pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund situaţiei pentru care au fost întocmite. Metodologia pentru întocmirea scenariilor de siguranţă la foc este reglementată, procedura actuală fiind cuprinsă în Ordinul Ministerului de Interne nr. 84 din 2001 şi constituie cadrul orientativ pentru factorii implicaţi în proiectarea, executarea, exploatarea, verificarea şi expertizarea construcţiilor, instalaţiilor şi a altor amenajări, precum şi pentru stabilirea măsurilor compensatorii la lucrările de amenajări ale construcţiilor existente, în cazul în care în mod justificat nu pot fi îndeplinite prevederile reglementărilor tehnice în vigoare privind cerinţa de calitate a siguranţei la foc. Structura scenariului de siguranţă la foc Structura scenariului de siguranţă la foc este organizată pe cinci secţiuni, după cum urmează:

- secţiunea 1, caracteristicile construcţiei sau ale instalaţiei tehnologice (datele de identificare, destinaţia, categoria şi clasa de importanţă stabilită de proiectant, potrivit Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 şi în conformitate cu metodologia specifică, particularităţi specifice construcţiei sau instalaţiilor tehnologice);

- secţiunea a 2-a, nivelurile criteriilor de performanţă şi timpii de siguranţă la foc asiguraţi conform reglementărilor tehnice (riscul de incendiu, rezistenţa la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, comportarea la foc, stabilitatea la foc, căi de acces, evacuare şi intervenţie);

- secţiunea a 3-a, echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor

- secţiunea a 4-a, condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu (sursele de alimentare cu apa, substanţele de stingere şi rezervele aferente, poziţionarea racordurilor de

Page 35: Proiectarea

alimentare cu energie electrică, gaze şi, după caz, alte utilităţi, asigurarea serviciului propriu de pompieri civili, specificându-se categoria serviciului, dotarea cu mijloace de intervenţie şi salvare, timpii operativi de intervenţie asiguraţi pentru alarmare şi alertare, zonele, încăperile, spaţiile în care se găsesc materiale periculoase şi pentru care sunt necesare produse de stingere şi echipamente speciale precum şi tipul echipamentului individual de protecţie a personalului);

- secţiunea a 5-a, concluzii şi măsuri tehnico-organizatorice (se evidenţiază unele condiţii sau recomandări care trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor, aferente construcţiei sau instalaţiei tehnologice respective).

4.5.5 Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor Solicitarea şi emiterea acestor avize şi autorizaţii este reglementată, iar prevederile actuale sunt cuprinse în Ordinul Ministerului Apelor şi Mediului nr. 1141 din 2002. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului introduce obligaţia utilizatorului de apă de a solicita şi a obţine, la faza de proiectare studiu de fezabilitate, un "Aviz de gospodărire a apelor" ce reglementează atât regimul lucrărilor ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, cât şi activităţile social-economice, cu efecte potenţial negative asupra componenţei hidraulice a mediului. Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza "Autorizaţiei de gospodărire a apelor". În vederea încadrării în mod unitar a lucrărilor ce se propun a fi executate pe ape sau în legătură cu apele, în schema-cadru de amenajare a bazinului hidrografic respectiv, precum şi în ansamblul amenajărilor existente sau care se prevăd a se realiza în zona de amplasare a obiectivului de investiţii, beneficiarul sau titularul de investiţie poate solicita Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi direcţiilor de ape bazinale consultaţii tehnice cu privire la: inundabilitatea amplasamentelor, schemele funcţionale ale lucrărilor, alegerea soluţiilor tehnice, corelarea cu lucrările de gospodărire a apelor existente sau prevăzute, condiţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, precum şi orice alte aspecte referitoare la gospodărirea apelor. Consultanţa tehnică se poate solicita şi la întocmirea documentaţiilor tehnice transmise spre avizare pentru lucrări de investiţii de amploare sau lucrări complexe, care necesită un grad de detaliere ridicat. Consultanţa tehnică se plăteşte.

Avizul de gospodărire a apelor se solicită de către beneficiarul sau titularul de investiţie, la faza de proiectare studiu de fezabilitate pe baza unei documentaţii

Page 36: Proiectarea

tehnice elaborate conform prevederilor legale (cu referire la continut si la certificarea firmelor care intocmesc documentatia – reglementarea in vigoare fiind Ordinul 706/27.07.2001 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului completat si modificat prin Odinul 1100/28.12.2001). El este aviz conform şi trebuie respectat ca atare de beneficiar, titularul de investiţie, de proiectant şi constructor, la aprobarea şi execuţia investiţiei. Certificarea firmelor pentru elaborarea de studii, proiecte, în execuţie, consultanţă în domeniul gospodăririi apelor şi documentaţii tehnice pentru obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de gospodărire a apelor se realizeaza pe trei nivele dupa cum urmeaza:

- nivelul 1 pentru unităţile specializate, care pot desfăşura activităţile definite mai sus, indiferent de amploarea şi complexitatea tehnică a acestora (pentru valori de investiţie estimate la peste 1.000.000 euro, valoare echivalentă în lei la cursul oficial al Băncii Naţionale a României);

- nivelul 2 pentru unităţile specializate, care pot desfăşura activităţile definite mai sus (pentru valori de investiţie estimate între 300.000 şi 1.000.000 euro, valoare echivalentă în lei la cursul oficial al Băncii Naţionale a României);

- nivelul 3 pentru unităţile specializate, care pot desfăşura activităţile definite mai sus (pentru valori de investiţie estimate sub 300.000 euro, valoare echivalentă în lei la cursul oficial al Băncii Naţionale a României).

Trecerea de la un nivel la altul se poate face numai printr-o nouă solicitare de certificare. Avizul de gospodărire a apelor reprezintă actul ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic urmatoarele procese:

- finanţarea şi execuţia obiectivelor noi de investiţie ce urmează să fie construite pe ape sau care au legătură cu apele de suprafaţă subterane, inclusiv construcţiile şi instalaţiile ce se execută pe litoralul Mării Negre, pe faleza şi pe plaja mării, precum şi pe fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;

- dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente ale utilizatorilor de apă, pentru situaţii în care, până la promovarea lucrărilor propuse, nu au intervenit modificări ale prevederilor avizului de gospodărire a apelor obţinut anterior.

Emitentul avizului de gospodărire a apelor impune condiţii pentru:

- respectarea limitelor impuse prin actele normative şi standarde; - asigurarea conservării şi dezvoltării resursei de apă; - contorizarea prelevărilor de apă; - asigurarea scurgerii salubre pe cursurile de apă; - evitarea risipei de apă; - asigurarea monitorizarii calităţii apelor uzate evacuate;

Page 37: Proiectarea

- asigurarea sistemului de alarmare-avertizare a localităţilor amplasate în aval de o lucrare de barare, precum şi a altor condiţii ce conduc la protejarea interesului public în acest domeniu.

Posesorul avizului de gospodărire a apelor are obligaţia să anunţe în scris direcţiile de ape bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" despre data de începere a execuţiei lucrărilor, cu 10 zile înainte de aceasta. 4.5.6 Avizul tehnic de racordare la reţelele electrice de distribuţie Condiţiile de racordare sunt reglementate, iar cele in vigoare sunt prevăzute în Codul tehnic ale reţelelor electrice de distribuţie aprobat prin Decizia 101 din 2001 a ANRE şi în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la RED (retele electrice de distributie). Scopul Codului este de a promova şi impune regulile şi cerinţele de ordin tehnic minimale pentru o funcţionare sigură, stabilă şi economică a reţelelor electrice de distribuţie, în beneficiul tuturor utilizatorilor acestora. Codul are ca obiective:

- stabilirea unui set de reguli şi norme în vederea asigurării accesului utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

- stabilirea responsabilităţilor şi obligaţiilor Operatorilor de Distribuţie şi ale tuturor utilizatorilor reţelelor electrice de distribuţie;

- stabilirea standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice;

- stabilirea cerinţelor tehnice pentru racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

- stabilirea cerinţelor pentru dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie;

- stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale dintre Operatorii de Distribuţie şi Operatorul de Transport, Operatorul de Sistem şi utilizatorii reţelelor electrice de distribuţie.

Etapele procesului de racordare la reţelele electrice de distribuţie La cererea făcută de orice solicitant (producător de energie electrică, alt Operator de Distribuţie, alt titular de licenţă de furnizare decât Operatorul de Distribuţie pe zona respectivă, consumator) cu privire la realizarea unui nou racord sau modificarea unui racord existent la RED, Operatorul de Distribuţie realizează, după caz, următoarele operaţiuni principale:

- analizează cererea de racordare şi documentaţia tehnică anexată ; - emite Avizul tehnic de racordare ; - propune contractul de racordare (pe baza contractului cadru de

racordare elaborat de Autoritatea competentă, a Avizului tehnic de racordare eliberat de Operatorul de Distribuţie, a proiectului tehnic,

Page 38: Proiectarea

elaborat prin grija solicitantului şi avizat de Operatorul de Distribuţie şi după caz, a autorizaţiei emise de Autoritatea competentă);

- propune solicitantului, în regim concurenţial, un contract de execuţie.

Contractul de racordare conţine:

- lucrările ce trebuie efectuate pentru realizarea racordului la RED; - lucrările ce trebuie efectuate pentru extinderea sau întărirea RED

impuse de realizarea sau modificarea racordului respectiv; - variante de eşalonare pentru lucrările de racordare; - condiţiile privind accesul şi desfaşurarea lucrărilor de realizare sau

modificare a racordului şi, atunci când se impune, condiţiile necesare desfăşurării lucrărilor de extindere sau întărire a RED, pentru cazul în care solicitantul va încredinţa unui terţ execuţia lucrărilor.

- serviciile asigurate de către Operatorul de Distribuţie în exploatarea racordului şi, respectiv, tariful de racordare reglementat, calculat pe baza metodologiei emise de Autoritatea Competentă.

Cererea de racordare impune specificarea cel puţin a următoarelor informaţii:

- numele, adresa şi telefon,faxul sau e-mail-ul solicitantului; - obiectul solicitării de racordare (grupuri generatoare, instalaţii de

distribuţie, instalaţii consumatoare etc., inclusiv amplasamentul); - angajamentul solicitantului de a respecta Codul; - lista documentaţiilor anexate cererii de racordare.

Documentaţia tehnică aferentă cererii de racordare va cuprinde după caz, următoarele:

- avizul de amplasament ; - studiul de soluţie pentru racordarea la RED ; - pentru instalaţii de distribuţie, instalaţii consumatoare la 110 kV:

datele standard de planificare (notate cu S) cuprinse în Anexa nr. 2 (Tabelul 2 şi Tabelul 3);

- pentru instalaţii consumatoare racordate la tensiuni sub 110 kV: datele prevăzute în formularele cadru de chestionar din Anexa nr.2 ( Chestionar 1 - mici consumatori respectiv Chestionar 2 – mari consumatori) şi în conformitate cu Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la RED, emis de Autoritatea Competentă;

- pentru instalaţii de compensare a puterii reactive: datele standard de planificare (notate cu S) cuprinse în Anexa nr. 2 (Tabelul 4 şi Tabelul 3);

- pentru toate categoriile de instalaţii valoarea daunelor pe care solicitantul racordării le solicită în cazul întreruperii funcţionării datorită indisponibilităţilor din RED.

4.6. Conţinutul cadru al proiectelor de investiţii

Page 39: Proiectarea

4.6.1 Generalităţi In vederea eliminării unor cheltuieli importante înainte de a exista toate asigurările că investiţia dorită poate fi executată, lucrările de proiectare, pentru proiectele de investiţii, se contractează şi se execută, interactiv, în mai multe etape (faze). După selecţia proiectantului (uneori investitorul solicită proiectanţi specializaţi numai în etapa a doua), începe prima etapă (studiul de prefezabilitate - SPF), în care investitorul trebuie să studieze soluţiile tehnice posibile pentru realizarea investiţiei conforme cu strategia zonală (cuprinsă în planurile de amenajare a teritoriului) şi să evalueze costul estimativ al acestora. Tot în această fază investitorul poate solicita autorităţii publice locale Certificatul de urbanism prin care autoritatea publică locală îl informează asupra condiţiilor în care îi va fi eliberată Autorizaţia de construire. În etapa a doua, pe baza unui proiect cu un conţinut financiar important (studiul de fezabilitate – SF, pentru continutul cadru al proiectelor vezi noua reglementare HG 28 din 2008 si Ordinul MDRL 863 din 2008, ambele se gasesc pe http://www.tproiect.ro/instalatii/Legislatie%20-%20Multiplicari%20in%20scop%20didactic/ ), se adoptă decizia de finanţare a proiectului. Studiul de fezabilitate trebuie să fie un proiect „bancabil”, adică trebuie să fie realizat de către firme agreate de finanţatori (care pot fi alţii decât investitorii) şi conform cerinţelor acestora. Tot în această etapă trebuie obţinute avizele solicitate în Certificatul de urbanism pe baza unor documentaţii realizate de proiectant. După adoptarea deciziei de finanţare a proiectului investitorul comandă proiectantului faza a treia de proiectare, (proiectul tehnic – PT, caietele de sarcini - CS şi proiectele pentru autorizarea lucrărilor de construire - PAC, de organizare a execuţiei lucrărilor - POE şi pentru autorizarea lucrărilor de desfiinţare – PAD), ultimele două dacă este cazul sau dacă sunt solicitate în Certificatul de urbanism. Contractul de proiectare poate inceta după derularea etapei a treia şi atunci următoarea faza de proiectare, care se numeşte detalii de execuţie - DE, este realizată, de regulă, de executantul (antreprenorul), desemnat de investitor, care îşi adaptează oferta la cerinţele din proiectul tehnic solicitand avizul proiectantului de la faza anterioară pentru punerea în operă a proiectului realizat. Desemnarea executantului se poate face printr-un procedeu de selecţie (vezi capitolul 5) sau prin încredinţare directă. Procedeele de selecţie pot avea la bază o documentaţie de selecţie (licitaţie) care este contractată cu proiectantul, este realizată de investitor sau de un consultant desemnat de investitor şi finanţator (acesta este cazul investiţiilor finanţate din fonduri ale Comunităţii Europene).

Page 40: Proiectarea

Atunci când proiectul se aplică la o construcţie existentă şi se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare partială, precum şi la lucrări de reparaţii, acesta trebuie avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau trebuie să aibă la bază o expertiză tehnică întocmită de un expert tehnic atestat (in vigoare este atestarea MLPAT), acest lucru urmând să fie consemnat obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei. Conţinutul cadru al proiectelor, pentru toate fazele de proiectare, este reglementat (reglementarea nu are caracter obligatoriu decat pentru achizitii publice) în Ordinul comun al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerul Lucrărilor Publice Transporturilor şi Locuinţei nr. 1013 din 6 iunie 2001 şi nr. 873 din 12 iunie 2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii. Inainte de începerea unui proiect, indiferent de faza de proiectare, proiectantul trebuie să cunoască toate prevederile legate de condiţiile impuse de amplasament şi de corelare cu alte lucrări care pot afecta lucrările contractate. De exemplu la faza de proiectare studiu de fezabilitate trebuie cunoscute toate avizele emise de instituţiile şi firmele implicate în procesul de avizare şi care pot avea implicaţii în procesul de proiectare. Avizele importante în proiectarea instalaţiilor pentru construcţii sunt în special cele legate de utilităţi (apa şi canal, energie termică, gaze naturale, energie electrică, salubritate, telefonie, televiziune, radio şi reţele de calculatoare), PSI (cele care rezultă din avizul PSI şi din scenariul de siguranţa la foc), sănătatea oamenilor (microclimate speciale sau nivele maxime admise pentru diverşi poluanţi), protecţia mediului (pentru proiectele de investiţii se pot solicita studii de evaluare a impactului asupra mediului) şi apărarea civilă (în măsura în care se solicită instalaţii pentru adăposturile ALA). 4.6.2 Studiul de prefezabilitate Studiul de prefezabilitate este documentaţia care ofera investitorului prima imagine corecta asupra solutiilor tehnice, a resurselor care trebuie utilizate pentru realizarea investitiei si a necesitatii si oportunitatii realizarii acesteia. Studiul de prefezabilitate are caracter intern, pe baza lui se pot lua decizii, in interiorul organizatiei investitorului, legate de solutiile tehnice propuse si de modalitatile de finantare posibile. Chiar si neaprobarea studiului de prefezabilitate este benefica pentru virtualul investitor pentru ca aceasta duce la economisirea unor fonduri importante legate de realizarea fazelor urmatoare de proiectare. Un studiu de prefezabilitate aprobat ofera investitorului posibilitatea organizarii selectiilor si contractarii etapelor umatoare de proiectare.

Page 41: Proiectarea

Parţi din studiul de prefezabilitate pot fi utilizate pentru solicitarea certificatului de urbanism si chiar a avizele de principiu (pentru acordul unic) urmand ca la realizarea studiul de fezabilitate sa fie cunoscute conditiile impuse, prin avize, pentru realizarea investitiei. 4.6.2.1 Partea scrisă Partea scrisă a unui studiu de prefezabilitate trebuie să cuprindă următoarele capitole:

- Date generale; - Evaluări; - Date tehnice; - Variante de finanţare a investiţiei.

In capitolul Date generale trebuie cuprinse elemente ca:

- denumirea investiţiei; - proiectantul studiului de prefezabilitate; - finanţatorii posibili (ordonatorul principal de credite, pentru

finanţări de la bugetul statului); - beneficiarul (sau autoritatea contractantă); - amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul); - tema de proiectare; - fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei.

Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii in aceasta faza trebuie sa convinga investitorul dar in studiul de fezabilitate ea poate îmbrăca forme diverse funcţie de tipul investiţiei şi de cerinţele finanţatorului. Uneori această parte a proiectului poate fi extrem de consistentă cuprinzând la rândul ei elemente din studii de politică economică şi socială, de marketing, de mediu sau legate de sănătatea oamenilor. Astfel pot fi solicitate:

- prezentarea obiectivelor proiectului (obiectivul principal şi obiectivele specifice) si indicatorii specifici pentru atingerea obiectivelor;

- rezultatele aşteptate (care trebuie să fie SMART-specifice, măsurabile, acceptate, realistice şi dependente de timp);

- descrierea situaţiei actuale, a cererii şi a evoluţiei acesteia în perioada de viaţă economică a investiţiei;

- analiza unor alte opţiuni având în vedere compararea acestora cu opţiunea de bază (care este de a nu întreprinde nimic din ce s-a prevăzut în proiect);

- analiza socio-economică (geografia şi populaţia, situaţia economică şi socială din zona interes, din zone vecine sau din zone în care investiţia are impact).

Page 42: Proiectarea

Capitolul de evaluări trebuie să conţină:

- valoarea totală estimată a investiţiei; - cheltuieli pentru proiectarea studiului de prefezabilitate; - cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate; - cheltuieli pentru obţinerea avizelor legale necesare elaborării studiilor

de prefezabilitate şi fezabilitate; - cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii

pentru atribuirea contractului de lucrări şi a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii pentru membrii comisiei de selecţie şi cheltuieli de deplasare etc.).

Evaluarea investiţiei se face utilizând indici economici, cum ar fi: lei/m2 de suprafaţa încălzită, răcită sau iluminată (pentru instalaţii interioare de încălzire, răcire şi iluminat), în lei/Kw (pentru instalaţii electrice de forţă şi protecţie sau pentru centrale termice şi frigorifice), în lei/m3 de apă epurată sau tratată (pentru staţii de epurare a apelor uzate sau pentru staţii de tratare a apei), în lei/m3, Km pentru instalaţiile de alimentare cu gaze naturale, etc. Utilizarea unor asemenea indici este extrem de delicată şi nu poate fi făcută decât de firme de proiectare care au o bază de date formată din proiecte de acelaşi tip. De asemenea sunt necesare o serie de corecţii şi adaptări conforme cu noua situaţie (date climatice noi, concentraţii ale poluanţilor, microclimat interior specific, etc.) de aceea recomandăm ca asemenea evaluări să fie realizate doar atunci când exista suficienta experienţa de proiectare, baze de date disponibile şi o cunoaştere detaliata a particularităţilor noii investiţii. O altă variantă prin care poate fi determinată valoarea investiţiei este dimensionarea acesteia pe baza unor indici tehnici, determinarea unor liste de cantităţi comasate pe categorii de lucrări şi aplicarea unor preţuri medii de piaţa la aceste cantităţi (uneori beneficiarul solicită proiectantului justificarea acestor valori prin oferte de la furnizori). Deşi utilizarea indicilor tehnici pentru predimensionarea instalatiilor necesită mai multă muncă, noi recomandăm adoptarea acestei metode în faza studiu de prefezabilitate. Indicii tehnici ce pot fi utilizaţi în dimensionarea instalaţiilor pentru construcţii sunt indicaţi, uneori, în reglementări tehnice sau pot fi determinati in cadrul firmei de proiectare, avizati intern si utilizati conform deciziei prin care se impune utilizarea lor. De exemplu, în Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare (indicativ I 5) se indică pentru determinarea debitului de aer la ventilarea generală a încăperilor cu degajări de noxe metoda numărului de schimburi de aer (volume pe oră), acestea fiind indicate în anexa 2 a Normativului, specificându-se în acelasi timp la art.19.17 ca această metodă nu

Page 43: Proiectarea

poate fi utilizată decât “în faza iniţială a proiectelor”, noi spunem în faza de prefezabilitate. Pentru determinarea pe bază de indici a necesarului de căldură la clădirile de locuit se pot utiliza prevederile Normativului privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit (indicativ C 107/1 din 1997) unde în anexa 2 se indică coeficienţi globali normaţi de izolare termică în w/(m3K). Capitolul Date tehnice ale lucrării trebuie să conţină:

- suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat de lucrare;

- caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul şi perioada de colţ; natura terenului de fundare şi presiunea convenţională; nivelul maxim al apelor freatice);

- caracteristicile principale ale construcţiilor (pentru clădiri trebuie indicate ariile construită si aria desfăşurată precum si numărul de niveluri, iar pentru reţele se vor indica lungimile si diametrele acestora);

- principalele utilaje precum si dotarea construcţiilor (cazane de abur sau apă fierbinte, hidrofoare, ascensoare, dotari P.S.I. etc.);

- utilităţi (modul de asigurare a acestora şi soluţiile avute în vedere).

Modul de finanţare al investiţiei Din valoarea estimată a investiţiei se evidenţiază care este proporţia de finanţare din surse proprii, din credite bancare, din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local, din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate direct de stat. Pentru credite se specifica finantatorii posibili si se face trimitere la normele acestora pentru realizarea studiului de fezabilitate, daca este cazul. 4.6.2.2 Partea desenată Partea desenată a studiului de prefezabilitate este formată din planul de amplasare în zonă (1:25.000–1:5.000), planul general (1:5.000–1:1.000) si schemele de principiu pentru instalatii. 4.6.3 Studiul de fezabilitate Studiul de fezabilitate este etapa de proiectare care are rolul de a convinge investitorul, eventual si pe finanţatorul acestuia, de eficienţa utilizării fondurilor solicitate. De regula investitorii privaţi iau decizia de a investii având in vedere rezultatele analizei financiare a proiectului.

Page 44: Proiectarea

Statul, administratiile publice locale sau instituţiile financiare internaţionale iau decizia de a investii (si se recomanda acest lucru şi finanţatorilor privaţi) pe baza analizelor economice si financiare pentru a determina corect impactul proiectului atât asupra celor care participa la realizarea lui cât si asupra economiei in ansamblu. Daca investiţia are o conotaţie economico-sociala puternica atunci pe lângă eficienţa financiară, coborâtă de regula la acest gen de investiţii, trebuie realizată o analiză economica care poate oferii argumente privind necesitatea si oportunitatea investitiei. Din punct de vedere tehnic studiul de fezabilitate prezinta soluţii la nivel de predimensionare ca si studiul prefezabilitate dar din punct de vedere economic si financiar are o consistenta deosebita. Partea financiara a studiului de fezabilitate cuprinde evaluari ale vanzarilor si cheltuielilor pe durata de viata economica a investitiei precum si indicatorii economici si financiari considerati relevanti pentru analiza eficientei investitiei. De asemenea de cele mai multe ori finantatorii solicita si analiza de risc si sensibilitivitate aferenta a cel putin trei scenarii posibile in evolutia economica a investitiei propuse. Investitorul (atunci când acesta nu este finanţator) dar si proiectantul, trebuie sa verifice inaintea contractării lucrarii de proiectare, daca finantatorul agreaza firma de proiectare care va realiza studiul de fezabilitate. 4.6.3.1 Partea scrisa Partea scrisa a unui studiu de fezabilitate trebuie să conţină următoarele capitole:

- Date generale; - Date tehnice; - Date privind forţa de muncă care va deservi investiţia după realizarea

acesteia; - Devizul general estimativ al investiţiei; - Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei; - Modul de finanţare al investiţiei; - Avize şi acorduri.

In capitolul Date generale trebuie prezentate:

- denumirea investiţiei; - proiectantul general şi subproiectanţii de specialitate dacă este cazul; - finanţatorul (sau ordonatorul principal de credite pentru finanţări de la

bugetul statului); - beneficiarul; - amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);

Page 45: Proiectarea

- tema de proiectare; - fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei; - descrierea funcţională şi tehnologică a instalaţiilor proiectate cu

trimiteri la alte proiecte, pentru corelare, dacă este cazul, inclusiv memorii tehnice, pe specialităţi.

In aceasta etapa, functie de cerintele finantatorului, fundamentarea si oportunităţii investiţiei poate fi extrem de consistentă cuprinzând la rândul ei elemente din studii de politică economică şi socială, de marketing, de mediu sau legate de sănătatea oamenilor. Astfel pot fi solicitate urmatoarele:

- prezentarea obiectivelor proiectului (obiectivul principal şi obiectivele specifice) si indicatorii specifici pentru atingerea obiectivelor;

- rezultatele aşteptate (care trebuie să fie SMART-specifice, măsurabile, acceptate, realistice şi dependente de timp);

- descrierea situaţiei actuale, a cererii şi a evoluţiei acesteia în perioada de viaţă economică a investiţiei;

- analiza unor alte opţiuni având în vedere compararea acestora cu opţiunea de bază (care este de a nu întreprinde nimic din ce s-a prevăzut în proiect);

- analiza socio-economică (geografia şi populaţia, situaţia economică şi socială din zona interes, din zone vecine sau din zone în care investiţia are impact).

Datele tehnice ale lucrării trebuie să cuprindă minimum:

- suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitiv sau temporar) de lucrare;

- caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul, natura terenului de fundare şi presiunea convenţională, nivelul maxim al apelor freatice);

- caracteristicile principale ale clădirilor1 (deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit) si ale reţelelor (lungimi, diametre, materiale, condiţii de pozare, alte informatii considerate relevante);

- structura constructivă (pentru clădiri1 şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu descrierea tehnologiilor de realizare şi a condiţiilor de exploatare ale fiecărui obiect - pe scurt);

- utilajele principale vor fi descrise pe scurt prezentandu-se parametri functionali definitorii (cazane, schimbătoare de căldură, recipiente, generatoare de apă rece, staţii de ridicare a presiunii, tablouri electrice, centrale de ventilare şi climatizare, eventual ventiloconvectoare, unităţi exterioare şi interioare pentru instalaţiile de aer condiţionat în sistem split sau multisplit, etc.);

1 Sunt completate de arhitecti sau ingineri constructori

Page 46: Proiectarea

- instalaţii interioare (se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile interioare de încălzire, ventilare şi climatizare, iluminat, forţă, curenţi slabi, apă, canalizare etc.);

- modul de asigurare a utilităţilor (conform cu avizele obtinute). In capitolul Date privind forţa de muncă care va deservi investiţia după realizarea acesteia trebuie indicat numărul personalului care va deservi viitoarea investiţie evidenţiindu-se numărul personalului de execuţie şi locurile de muncă nou-create.

Devizul general estimativ al investiţiei trebuie să cuprindă valoarea totală a investiţiei, cu detalierea ei pe o structura cadru, care, pentru investiţiile finanţate de la bugetul statului, este reglementată prin Hotararea de Guvern nr. 1 179 din 2002 şi este prezentată în anexa XXI. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei sunt:

- valoarea totală (în preţuri – luna, anul sau cursul de schimb pentru valuta în care are loc finanţarea), din care trebuie evidenţiată valoarea lucrărilor de construcţii-montaj (C+M);

- eşalonarea pe ani a cheltuielilor de capital (TOTAL/C + M); - durata de realizare a investiţiei (în luni); - capacităţi de producţie (în unităţi fizice); - condiţiile financiare de realizare a obiectivului1 (analiza cash-flow, rata

internă de rentabilitate, analiza raportului cost–profit, rata impozitului pe profit, perioada de scutire de impozit pe profit, influenţa variaţiei în timp a preţurilor, rata dobânzii la credite bancare, rata de schimb valutar etc.), în cazul proiectelor cu finanţare externă acest capitol este foarte important şi se prezintă sub forma unui proiect economic care cuprinde analiza financiară, analiza economică şi analiza de risc şi senzitivitate;

- producţia şi desfacerea1 (lista cuprinzând produsele, capacitatea teoretică anuală, pe produse, durata proiectată pentru funcţionarea capacităţii, pentru fiecare produs şi preţul unitar pe fiecare produs);

- materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru fiecare produs şi preţurile de procurare a acestora1;

- manopera (cu detalierea pe structura de personal)1; - cheltuieli generale ale unităţii1 (taxe, comisioane, impozite, instruire

personal, chirii şi amortismente, cheltuieli de administraţie şi marketing etc.).

Modul de finanţare al investiţiei

1 Numai daca se solicita prin tema de proiectare

Page 47: Proiectarea

Din valoarea totală estimativă a investiţiei se evidenţiază care este proporţia de finanţare din surse proprii ale investitorului, din credite bancare, din fondurile bugetului de stat sau ale bugetelor autoritatilor publice locale, din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate direct de stat. Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind:

- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei (numai pentru investiţii finanţate de la bugetul statului);

- certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi aprobat;

- avizele privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaze naturale combustibile sau alti combustibili, apă, canal, telecomunicaţii etc.);

- acordurile şi avizele pentru protecţia mediului şi a apelor; - alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale, prin

certificatul de urbanism, funcţie de tipul lucrărilor proiectate. 4.6.3.2 Partea desenată Partea desenată a studiului de fezabilitate trebuie să conţină:

- planul de amplasare în zonă (realizat la scara 1:25 000 până la 1:5 000 funcţie de suprafaţa ocupată de investiţie şi vecinătăţile afectate de realizarea acesteia);

- planul general sau de situatie (prezentat la scara 1:5.000 până la 1:500) cu retelele existente si cu cele propuse;

- planuri de arhitectură – planurile nivelelor cu distributii pentru toate categoriile de instalatii (sanitare, gaze naturale combustibile, electrice, termice, ventilare), faţade, vederi, secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii;

- scheme funcţionale. 4.6.3.3 Evaluarea financiara si economica a proiectelor de investiţii Evaluarea financiară relevă avantajul proiectului pentru firma care realizează investiţia iar evaluarea economică releva avantajele pentru economie in ansamblu (pentru întreaga colectivitate). Analiza financiara este o parte importantă a studiului de fezabilitate, întrucât indicatorii calculaţi sunt utilizati atat in procesul de selectie a unor variante posibile pentru aceiasi investitie cat si pentru ierarhizarea sau clasarea unor investitii diferite dar care au acelasi investitor.

Page 48: Proiectarea

Indicatorii financiari consideraţi relevanţi de cea mai mare parte a investitorilor sunt rata internă a rentabilităţii RIR („Internal rate of return”- IRR), valoarea netă actualizată VNA sau VAN („Net present value”- NPV) şi termenul de recuperare a investiţiei actualizat („discounted payback period”). Pentru determinarea NPV (VNA) si IRR (RIR), se calculeaza fluxul de numerar net actualizat, pentru durata de viaţă economică a obiectivului (calculată conform H.G. 964/30.12.1998 dacă nu există alte reguli impuse de finanţator). După determinarea fluxurilor nete actualizate cei doi indicatori pot fi calculaţi cu ajutorul funcţiilor NPV (VAN) si IRR (RIR) din Excel. Fluxul de numerar net este diferenta dintre incasari si plati la o perioada luata ca unitate (de obicei o luna) si pentru o durata egala, de regula, cu durata economica de viata a investitiei. Actualizarea este procesul prin care se determina valoarea prezenta a unui flux de numerar viitor. Astfel o suma castigat in viitor este adusa in prezent prin diminuarea ei de la data castigarii ei pana in prezent cu o rata a dobanzii pentru plasamente cu risc minim. In acest fel plasamentul cu risc minim este limita fata de care se evalueaza oportunitatea de a investi. Costuri operaţionale anuale, costuri directe, costuri cu forţa de muncă sunt preluate din fişa de calcul a preţului pentru produsele care asigură venituri (de exemplu: apa potabilă vândută, apa uzată preluată, energie termică vândută, gaze naturale combustibile vândute, energie electrică vândută, apa răcită vândută, etc.). Platile pentru realizarea investitiei sunt introduse in fluxul de numerar pentru valoarea din devizul general repartizata pe durata prevazuta in indicatorii tehnico-economici. Pentru realizarea lucrarilor de analiza financiara recomandam consultarea lucrarilor [1] si [4] In evaluarea economică a proiectului criteriu sintetic este rentabilitatea nationala a acestuia calculată pe baza valorii nete actualizate si a ratei de rentabilitate interna (determinate dupa principiul de la analiza financiara) dar diferentele care apar intre cele doua metode de analiza sunt determinate de nivelul costurilor si beneficiilor considerate. Astfel evaluarea economica nu considera costuri impozitele, taxele, dobânzile şi alte sume care sunt costuri pentru firma investitoare dar la nivelul economiei naţionale sunt doar transferuri utilizate pentru crearea unor noi valori. Exista doua nivele de evaluare economica. In prima faza se procedează la o analiza sumara in care se realizează calculele de la analiza financiară cu diferenţa ca toate costurile sunt afectate de coeficienti de creştere sau de

Page 49: Proiectarea

diminuare (taxele si impozitele fiind eliminate) a valorii de piata utilizate in analiza financiară. Coeficienţii utilizaţi ţin cont de impactul activitaţii respective asupra economiei naţionale. Analiza economică detaliată a proiectului se bazeaza pe evaluarea efectelor proiectului asupra economiei utilizăndu-se preturi de piaţă pentru cuantificarea lor. Se consideră trei categorii de efecte: directe (avantajele generate de proiect pentru cei care participă la realizarea acestuia), indirecte (pe orizontala economică) sau induse (generate de utilizarea taxelor si impozitelor obţinute prin realizarea proiectului). Estimarea riscului individual a unui proiect Exista trei metode consacrate pentru analiza riscului individual al unui proiect: analiza de sensibilitate, analiza scenariilor si simularea Monte Carlo (denumita astfel pentru ca s-a dezvoltat din matematica jocurilor de noroc). Analiza de sensibilitate (senzitivity analysis) se dezvolta in jurul unei variante de baza fata de care este analizata evolutia unui indicator financiar important (de exemplu VAN) ca raspuns la modificarea unei singure variabile de intrare. Variabila de intrare se modifica cu cateva procente peste si sub valoarea prevazuta pentru varianta de baza, calculandu-se VAN in aceste ipoteze. In final evolutia indicatorul relevant ( in cazul nostru VAN) este reprezentata grafic in functie de variabila de intrare modificata. Cu cat panta indicatorului financiar este mai mare cu atat proiectul este mai riscant. In cadrul analizei scenariilor se recalculează indicatorii financiari consideraţi relevanţi având în vedere una sau mai multe variabile care pot să dea o evoluţie defavorabilă (scenariul pesimist) investiţiei pe o anumită perioadă. Investitia este considerata fezabila daca si in aceste conditii indicatorii financiari au valori care pot fi aceptate de finantator. De exemplu, daca in prognoza vanzarilor de apa potabila am avut in vedere consumul mediu normat în STAS 1478 din 1990, sa zicem 280 l/persoana şi zi, putem estima (in scenariu pesimist) că în perioda următoare, în România, acesta va scădea până la circa 150 l/persoana şi zi, valoare medie pentru acelaşi tip de consumatori in Comunitatea Europeană ). In previziunea fluxurilor de numerar de regulă se consideră ca variabile preţul produsului (la noi in tara mai ales datorita cresterii pretului energiei si a cheltuielilor cu forta de munca) şi producţia (uneori si cresterea valorii investitiilor propuse).

Page 50: Proiectarea

Simularea Monte Carlo este metoda de analiza a riscului care leaga sensibilitatea si distributiile de probabilitate pentru variabilele de intrare (deci cele doua metode prezentate anterior). Simularea ofera date mai corecte decat metodele descrise mai sus dar aplicarea ei necesita un computer relativ puternic si un pachet eficient de programe pentru planificare financiara.

4.6.5 Proiectul tehnic

Proiectul tehnic verificat, avizat şi aprobat potrivit prevederilor legale reprezintă documentaţia scrisă şi desenată de baza pentru executia lucrarilor. Proiectul tehnic trebuie să asigure suficiente informaţii beneficiarului încât acesta sa se poata convinge ca lucrarea raspunde cerinţelor sale tehnice, economice şi tehnologice. De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic să fie complet şi suficient de clar, încât să se poată elabora pe baza lui detaliile de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie propusă, dar cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări respective şi fără a se depăşi costul lucrării, stabilit în faza de ofertă pentru execuţia lucrărilor. Partea scrisă a unui proiect tehnic trebuie să cuprindă următoarele capitole:

- Descrierea generală a lucrărilor; - Breviarele de calcul; - Caietele de sarcini pe specialităţi; - Listele de cantităţi; - Graficul general de realizare a lucrării şi programul calităţii.

4.6.4.1 Descrierea generală a lucrărilor În descrierea generală a lucrărilor care fac obiectul proiectului tehnic se vor preciza următoarelor elemente:

- amplasamentul; - categoria de importanta a cladirii si gradul de rezistenta la foc; - topografia; - clima şi fenomenele naturale specifice zonei; - geologia, seismicitatea; - descrierea prezentarii proiectului (volume, broşuri, capitole); - organizarea de şantier, descriere sumară, demolări, devieri de

reţele etc.; - sursele de utilitati (apă, energie electrică, gaze, telefon etc.) pentru

organizarea de şantier şi cele definitive; - căile de acces, căile de comunicaţii, căile de acces provizorii;

Page 51: Proiectarea

- programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, programul de recepţie;

- trasarea lucrărilor; - protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier; - măsurarea lucrărilor; - dotarea minima cu laboratoare, ceruta contractantului (ofertantului)

şi testele care cad în sarcina acestuia; - curăţenia în şantier; - serviciile sanitare; - relaţiile dintre contractant (ofertant), consultant şi persoana juridică

achizitoare (investitor); - memoriile tehnice, pe specialităţi (aici se prezinta descrierea

solutiilor tehnice adoptate in proiect).

4.6.4.2 Breviarele de calcul În acest capitol se prezintă explicit metodele de dimensionare şi rezultatele acestora. În breviarele de calcul de la faza proiect tehnic este interzisă utilizarea unor metode de dimensionare care utilizează indici recomandaţi de normative pentru calcule de evaluare, este interzisă de asemenea aplicarea unor metode care nu asigură respectarea exigentelor esenţiale cuprinse în Legea 10 din 1995 pentru domeniului în care se face dimensionarea. Recomandam utilizarea standardelor care se referă la dimensionarea instalaţiilor pentru construcţii chiar daca aplicarea lor nu este obligatorie. Trebuie ştiut că aplicarea unei metode de dimensionare prevăzuta într-un standard român, nu exonerează proiectantul de responsabilităţile ce-i revin privind dimensionarea instalaţiilor, fata de beneficiar, decât daca în tema de proiectare sau in contract s-a făcut precizarea ca dimensionarea se va face conform cu acel standard. Caracteristicile de material utilizate în breviarele de calcul la faza proiect tehnic sunt orientative. De exemplu, rugozitatea (unei ţevi pentru alimentarea cu apă), utilizată în calculul pierderilor de sarcină, se preia la faza proiect tehnic ca o valoarea medie pentru cel puţin doi producători, iar la faza de proiectare detalii de execuţie se vor recalcula pierderile de presiune funcţie de caracteristicile materialului care a fost oferit de antreprenorul selectat de beneficiar. Aceste caracteristici se preiau din anexele agrementului tehnic, din anexele procesului verbal de omologare al produsului sau din documente legate de calitate (buletine de calitate) eliberate de producători. De asemenea gabaritul utilajelor, pierderea de presiune pe circuitele acestora (apă, aer, agent frigorific, alte fluide) şi alte caracteristici specifice vor fi preluate la faza proiect tehnic ca valori medii pentru utilajele comercializate in Romania, urmând ca la faza detalii de execuţie proiectantul de la faza proiectul tehnic să avizeze calculele realizate de proiectantul de la detalii de execuţie sau să refacă

Page 52: Proiectarea

el însuşi aceste calcule având în vedere caracteristicile din cartea tehnică a utilajului. Atenţie, nu se preiau date tehnice din prospecte comerciale (majoritatea au înscris un mesaj din partea producătorului prin care orice caracteristică indicată în aceste prospecte poate fi schimbată fără anunţuri prealabile). Atunci când sunt utilizate pentru dimensionare programe de calcul care nu au fost realizate de executantul proiectului acesta va indica autorul programului, numarul licenţei precum si numarul si data eliberarii agrementului tehnic pentru program. 4.6.4.3 Specificatii tehnice (breviare de calcul, caiete de sarcini pe specialităţi si fise tehnice ale utilajelor, sistemul de management al calitatii si graficul de control al calităţii pe faze determinante) Caietele de sarcini dezvoltă în scris elementele tehnice menţionate în planşe şi prezintă informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor. Caietele de sarcini se prezintă, de regulă, în volume distincte, pe specialităţi. Planşele, breviarele de calcul şi caietele de sarcini sunt complementare iar modul în care unul din aceste documente prevalează asupra altora este detaliat în documentaţia de selecţie a antreprenorului şi apoi în contractul de antrepriză. Caietele de sarcini conţin: - performantele de referinta pentru utilaje, echipamente, materiale si lucrari; - descrierea soluţiilor tehnice şi tehnologice folosite, care asigura

performantele de referinta si exigenţele de calitate minim admise; - detaliază notele din planşe şi cuprind caracteristicile şi calităţile materialelor

folosite, testele şi probele acestora; - descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele,

verificările şi probele acestor lucrări, ordinea de execuţie şi de montaj şi aspectul final.

Împreună cu planşele, trebuie să fie astfel concepute încât pe baza lor să se poată determina cantităţile de lucrări, costurile lucrărilor şi utilajelor, forţa de muncă şi dotarea necesară în vederea execuţiei lucrărilor. Să definească calitatea materialelor si execuţiei cu trimitere la standarde, normative şi prescripţiile tehnice impuse pentru realizarea lucrarilor precum si pentru teste, verificări şi probe. În acelaşi timp prevederile caietelor de sarcini nu trebuie să fie restrictive, indicând procedurile, materialele, utilajele sau echipamentele numai din punct de vedere al performantei acestora fără să indice denumiri comerciale sau furnizori.

Page 53: Proiectarea

Trebuie indicat şi modul de urmărire a comportării în timp a lucrării, măsurile şi acţiunile de demontare, de demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural al deşeurilor), după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea). Tipuri şi forme de caiete de sarcini În funcţie de destinaţie caietele de sarcini pot fi:

– caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor; – caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri

în funcţiune, urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii tehnice a construcţiei;

– caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente şi confecţii diverse.

Caietele de sarcini pentru utilaje şi echipamente se completează cu fise tehnice în care sunt înscrise caracteristicile şi performantele minime solicitate de proiectant. În funcţie de domeniul la care se referă caietele de sarcini pot fi:

– caiete de sarcini generale care se referă la lucrări curente în domeniul instalaţiilor pentru construcţii şi care acoperă majoritatea categoriilor de lucrări; acestea se pot sistematiza pe categorii şi capitole de lucrări (pot fi utilizate la mai multe lucrări datorita formei şi cuprinsului cu grad ridicat de generalitate);

– caiete de sarcini speciale care se referă la lucrări specifice şi care sunt elaborate independent pentru fiecare lucrare.

Fisele tehnice ale utilajelor Fisele tehnice ale utilajelor exprima sintetic caracteristicile principale si performantele utilajelor respective (vezi anexa..).

Sistemul de management al calitatii si graficul de control al calităţii pe faze determinante La solicitarea investitorului proiectantul stabileşte categoria de importanţă a construcţiei. Funcţie de categoria de importanţă a construcţiei proiectantul, în acord cu investitorul, indica un sistem de asigurarea al calităţii minim necesar pentru realizarea lucrărilor. Categoriile de importanţă pentru construcţii sunt reglementate. Reglementarea actuală este Hotarârea Guvernului nr.766 din 1997. Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru construcţii sunt: - construcţii de importanţă excepţională (A); - construcţii de importanţă deosebită (B); - construcţii de importanţă normală (C);

Page 54: Proiectarea

- construcţii de importanţă redusă (D).

Între categoria de importanţă a construcţiilor şi modelele de asigurare a calităţii se recomandă respectarea corespondenţei din tabelul de mai jos. TABELUL 1 Corespondenţa dintre categoria de importanţă a clădirii si sistemele de asigurare

(management) a calităţii Categoria de importanţă a construcţiei Modelul de asigurare a calităţii

excepţională (A) specială

ISO 9001 / 2000 modulul H

deosebită (B) ISO 9001 / 2000 modul H sau modul D normală (C) ISO 9001 / 2000 modul D sau E redusă (D) Plan al calitaţii vizat de specialist

acreditat MLPTL sau ISO 9001 / 2000 modul E

In afară de indicarea sistemului de asigurare (management) al calităţii proiectantul trebuie să realizeze si să impună pe parcursul execuţiei respectarea unui programul de control al calităţii pe şantier pe faze determinante aşa cum rezultă acestea prin transpunerea exigentelor esenţiale activităţilor specifice categoriilor de lucrări proiectate. 4.6.4.4 Listele de cantităţi Elaborarea acestora se face pe baza breviarelor de calcul, a planşelor şi a caietelor de sarcini pentru fiecare categorie de lucrare. Listele de cantităţi trebuie să conţină toate elementele necesare în vederea cuantificării valorice precum şi a determinarii duratei de execuţie a lucrărilor. Listele de cantitati contin:

- centralizatorul obiectelor, pe obiectiv; - centralizatorul categoriilor de lucrări, pe obiecte; - listele cuprinzând cantităţile de lucrări pe capitole de lucrări, aferente

categoriilor de lucrări, cu descrierea în detaliu a acestora; - listele cuprinzând cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice,

inclusiv dotările (după caz); - specificaţiile tehnice.

4.6.4.5 Graficul general de realizare a lucrării Graficul general de realizare a lucrării propus antreprenorului va indica cel puţin următoarele:

- secvenţele activităţilor principale;

Page 55: Proiectarea

- procentajul cumulat al lucrărilor estimate a fi efectuate pentru activităţile principale la sfârşitul fiecărei perioade determinante (functie de amploarea lucrării aceasta poate fi luna, trimestru sau semestru);

- datele propuse pentru achiziţionarea materialelor, utilajelor si echipamentelor.

Graficul poate fi prezentat cu o Specificaţie Metodica care cuprinde următoarele: - anexa resurselor, arătând numărul activităţilor şi timpii alocaţi pentru fiecare,

cu orele de lucru propuse la amplasament pentru personalul antreprenorului; - numărul şi categoriile personalului tehnic şi de control, precum şi muncitorii

calificaţi şi necalificaţi ce vor fi angajaţi la lucrări; - dotarea cu mijloace de mecanizare necesare antreprenorului pentru

executarea lucrărilor; - sistemul de acces şi drumuri de lucru ale antreprenorului propus; - activităţi specifice terminării lucrărilor.

În programul calităţii propus de proiectant la faza PT acesta trebuie să indice toate etapele determinante conform reglementarilor legale şi pe cele care le considera determinante pentru a se asigura ca proiectul conceput este pus în opera corespunzător si cu respectarea exigentelor esentiale (vezi exemplul din anexa XII). 4.6.4.6 Partea desenată a proiectului tehnic trebuie să conţină următoarele secţiuni:

– Planurile generale; – Planşele principale ale obiectelor; – Arhitectura; – Structura; – Instalaţii pentru construcţii; – Dotări şi instalaţii tehnologice; – Dotări de mobilier, inventar gospodăresc, pază contra incendiilor, protecţia

muncii etc. Planurile generale trebuie să conţină:

– planurile de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrice; – planurile topografice principale; – planurile de amplasare a forajelor, profilurilor geotehnice, inclusiv cu

înscrierea în acestea a condiţiilor şi a recomandărilor privind lucrările de pământ şi de fundare;

– planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distanţe de amplasare, orientări, coordonate, axe, repere de nivelment şi planimetrice, cotele +/- 0,00, cotele trotuarelor, cotele şi distanţele principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor etc.;

Page 56: Proiectarea

– planurile principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, inclusiv înscrierea în acestea a volumelor de terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent şi deficit), lucrările privind stratul vegetal, precum şi precizări privind utilajele şi echipamentele de lucru, completări şi alte date şi elemente tehnice şi tehnologice;

– planurile principale privind construcţiile subterane, amplasarea lor, secţiuni, profiluri longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare, ariile şi marca secţiunilor din oţel, marca betoanelor, protecţii şi izolaţii hidrofuge, protecţii împotriva agresivităţii solului, a coroziunii etc.;

– planurile de amplasare a reperelor fixe şi mobile de trasare. Planşele principale ale obiectelor Se recomandă ca fiecare obiect subteran sau suprateran să aibă un număr sau un cod şi o denumire proprii, iar planşele să fie organizate într-un volum propriu, independent pentru fiecare obiect. În cazul în care proiectul este voluminos planşele se vor organiza în volume şi broşuri pentru fiecare specialitate. Arhitectura Va cuprinde planşe principale privind arhitectura fiecărui obiect, cum ar fi:

– planul individual de amplasare; – planurile de arhitectură ale nivelurilor subterane şi supraterane, ale

teraselor, acoperişurilor etc., inclusiv cote, dimensiuni, suprafeţe, funcţiuni tehnologice, cu precizări privind materialele, confecţiile etc.;

– secţiuni, faţade, detalii importante, cotate etc.; – tablouri de prefabricate, confecţii; – tablouri de tâmplării şi tablouri de finisaje interioare şi exterioare.

Planşele vor conţine cote, dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind finisajele şi calitatea acestora etc. Structura Va cuprinde planşele principale privind alcătuirea şi execuţia structurii de rezistenţă, pentru fiecare obiect, şi anume:

– planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate; – planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate; – descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de

execuţie şi montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea şi montajul, care se vor înscrie pe planşele principale.

Instalaţiile pentru construcţii

Page 57: Proiectarea

Vor cuprinde planşele principale privind execuţia instalaţiilor fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe etc., şi anume:

– planurile principale de amplasare a utilajelor; – scheme principale ale instalaţiilor (scheme funcţionale, în plan,

desfăşurate, izometrice atunci când este cazul, scheme ale coloanelor pentru instalaţiile interioare de încălzire, eventual răcire, scheme monofilare, etc.);

– secţiuni, vederi, detalii principale (cu valabilitate generală pentru procedura, instrucţiunea sau utilajul la care se refera.

Planşele vor conţine cote, dimensiuni, calităţile materialelor, verificările şi probele necesare, izolaţii termice, acustice, protecţii anticorosive şi parametrii principali ai instalaţiilor. Instalaţiile tehnologice şi dotările aferente Vor cuprinde planurile principale de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, detalii montaj etc., şi anume:

– desenele de ansamblu; – schemele tehnologice ale fluxului tehnologic; – schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri; – schemele instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare,

comunicaţii, reţele de combustibil, apă, iluminat etc., ale instalaţiilor tehnologice;

– planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaţii, sarcini etc., inclusiv schemele tehnologice de montaj;

– diagramele, nomogramele, calculele inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi exploatării;

– listele cu utilajele şi echipamentele din componenţa planurilor tehnologice, inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile.

Dotările de mobilier, inventar gospodăresc, pază contra incendiilor, protecţia muncii vor cuprinde:

– planurile principale de amplasare şi montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secţiuni, vederi, tablouri de dotări etc.;

– listele cu dotări, inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile acestora.

4.7 Predarea lucrărilor de proiectare şi remedieri

Predarea lucrărilor de proiectare şi remedieri Predarea lucrărilor de proiectare contractate este un proces cu conotaţie juridica, prin el beneficiarul certificând că obiectul contractului de proiectare a fost îndeplinit cantitativ şi după trecerea perioadei în care beneficiarul poate cere

Page 58: Proiectarea

refaceri se considera şi îndeplinirea calitativa a acestuia trecându-se la plata lucrărilor contractate (mai puţin garanţia de buna execuţie care se returnează în condiţiile prevăzute în contractul de proiectare). Predările pot fi:

- parţiale în forma draft (ciorna); - parţiale în forma finala; - finale.

Predările parţiale în forma draft sunt des utilizate in Comunitatea Europeana unde procesul de proiectare este unul interactiv, beneficiarul fiind consultat pe tot parcursul realizării proiectului. Recomandam şi noi acest mod de lucru de câte ori este posibil şi îl consideram strict necesar în cazul finanţărilor private. Predările parţiale în forma finală se utilizează atunci când beneficiarul proiectului doreşte suprapunerea unor faze în derularea investiţiei, de regula, atunci când se doreşte o selecţie rapidă a antreprenorului. Se vor întocmi procese verbale de predare şi în cazul predărilor parţiale. Predarea finala se realizează numai după avizarea interna a proiectului şi juridic este certificată prin procesul verbal de predare a lucrărilor de proiectare (vezi anexa…) Pentru toate predările, conform prevederilor contractului de proiectare, beneficiarul are la dispoziţie un termen în care poate solicita completări, remedieri sau refaceri ale unor părţi din lucrările predate, lucrările suplimentare, de orice natura trebuie plătite proiectantului dacă acestea nu sunt rezultatul unor erori imputabile acestuia. Proiectantul este obligat de asemenea să remedieze sau să completeze proiectul realizat conform cu cerinţele verificatorilor atestaţi mandataţi de beneficiar să verifice proiectul. În cazul unor divergente cu verificatorii de proiecte se poate apela la arbitrajul unui expert tehnic autorizat MLPAT. Urmărirea execuţiei (UE) Contractele de urmărire a execuţiei iau naştere atunci când proiectul conţine tehnologii noi, atunci când beneficiarul nu are un personal calificat care să răspundă de ansamblul lucrărilor, sau când beneficiarul solicită acest lucru. Cheltuielile cu urmărirea execuţiei reprezintă circa 5-15 %, din total valoare de proiectare. Activitatea de urmărire a execuţiei consta în:

− verificarea proiectului la faza DE ;

Page 59: Proiectarea

− verificarea documentaţiei care însoţeşte materialele şi utilajele; − verificarea corespondenţei tipului de material şi utilaj cu caracteristicile din

proiect şi din oferta; − stabilirea sau avizarea de soluţii tehnice la faza DE; − urmărirea execuţiei lucrărilor în şantier; − consultantă pentru întocmirea actelor pentru execuţia lucrărilor; − consultantă pentru întocmirea actelor pentru recepţia lucrărilor; − consultantă pentru întocmirea actelor pentru întocmirea cărţii tehnice a

construcţiei. Pentru decontarea lucrărilor de urmărire a execuţiei, proiectantul va întocmi:

− rapoarte periodice (săptămânale, la doua săptămâni sau lunare după caz);

− raport de activitate (centralizator al rapoartelor periodice) cu concluzii legate de execuţie si de punerile in funcţiune;

− factura.

Page 60: Proiectarea