proiectarea tesaturilor
Embed Size (px)
TRANSCRIPT

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 1/18
Tema lucrarii:
Proiectarea tesaturilor

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 2/18
Plan tematic
Argument:
Capitolul I: Materii prime
Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a
tesaturilor
Capitolul III: Legaturi de tesaturi
3.1 Legaturi fundamentale
3.2 Legaturi deriate
Capitolul I!: "tili#arile tesaturilor
$ibliogra%e
Ane&e

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 3/18
Capitolul I: Materii prime
'irele te&tile repre#inta materia prima de ba#a a industriilor
te&tile.Clasi%carea schematica a %relor:
'ire omogene: 'ire reali#ate
dintr(un singur tip de %re
'ire mi&te: 'ire reali#ate dinamestecuri de %re de natura
diferita sau prin rasucirea mai
multor %re
)upa
compo#itie
)upa modul de
obtinere )upa densitatea de
lungime
'ire crude
'ire albite
'ire merceri#ate
'ire opsite
)upa structura de
%nisare
'ire simple
'ire multiple
'ire de efect
)upa structura
'ire %ne
'ire de %nete medie
'ire groase
'ire pieptanate'ire cardate
'ire de igonie

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 4/18
Clasi%carea %relor:
• In functie de materia prima folosita: %re de bumbac si tip bumbac*
%re de lana si tip lana* %re de in si tip in* %re de matase si tip
matase.
• )in punct de edere al omgenitatii materiei prime: %re omogene
obtinute dintr(un singur tip de material* %re omogene+ %re
omogene obtinute din doua sau mai multe tipuri de material
• In functie de structura: %re simple+ multiple+ rasucite
1. 'ire simple: re#ultate dintr(un singur proces de torsionare si au drept
elemente constitutie directe.
In functie de lungimea %relor+ ele pot %:
'ire %late+ %re discontinue ,naturale sau chimice-
'ire mi&te+ %bre %lamentare ,mie#ul %rului-
'ire %lamentare+ %bre continue ,chimice-
)upa destinatie
Pentru tesaturi
Pentru tricoturi
Pentru ata de cusut si brodat
Pentru perdele+ dantele
Pentru tesaturi tehnice
Pentru sfori+ cabluri

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 5/18
2. 'ire multiple sau rasucite re#ultate din alcatuirea sau rasucirea %relor
simple.
Acestea sunt:
'ire rasucite obisnuite+ reali#ate din %re simple identice
'ire cablate+ formate din mai multe %re multiple alcatuite
3. 'ire de efect re#ultate prin: asucirea uniforma a mai multor %re simple care difera prin
structura+ grosime+ culoare. asucirea neuniforma a mai multor %re simple+ identice sau
diferite
In functie de tratamentul de %nisare %rele pot %: netede ,crude-
tratate chimic ,opsite+ albite
etc-
In functie de marimea unor caracateristici: re#istenta+ %netea+ grad de
impuritati+ defecte %rele se clasi%ca in %re de: Calitatea I
Calitatea II
)efecte
In functie de %netea %relor se clasi%ca in: %re %ne
%re de %nete medie
%re groase
'inetea se poate e&prima in Tte&t Tden sau /m.
'irele pot % obtinute industrial prin procesul de %nisare clasic:
pieptanate+ semi(pieptanate+ cardate+ de igonie.

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 6/18
Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a
tesaturilor
I. 0peratii tehnologice de pregatire a %relor de ur#eala si de
batatura1- $obinarea+ dublarea si rasucirea sunt operatii tehnologice de
%nisare mecanica a %relor. Aceste operatii se pot reali#a in
%laturi si %rele %nisate sunt lirate tesaturilor sub forma de
bobine cu %re simple sau rasucite.I.1 $obinarea este operatia de pregatire sau tesere si are ca scop:
a- trecerea %relor de pe formate mici pe formate mari+ capabilesa inmaga#ine#e lungimi mari de %re care sa asigure
functionarea neintrerupta+ indelunga a masinilor care
prelucrea#a ulterior aceste %reb- eliminarea defectelor %relor produse in timpul %larii prin
utili#area cusaturilor de %rec- eliminarea portiunilor slabe de %re torsionate prin
tensionarea %relor in timpul bobinariid- reali#area unei infasurari care sa asigure parametrii de lucru
corespun#atori la materialele urmatoare de pe fus.$obinarea se reali#ea#a pe masini de bobinat care sunt prea#ute cu o
serie de dispositie si mecanisme.
)ispo#itie suport pentru sustinerea formatelor de
alimentare Mecanisme de infasurare ca asigura infasurarea %rului pe
bobina )ispo#itie de control curatare
)ispo#itie de torsionare cu rol de uniformi#are a tesaturilor%rului de infasurare si a reali#a controlul tensiunii %rului prin
inlaturarea #onelor slab tensionate )ispo#itie de lubri%ere a %rului cu rolul de a aplica o
prelucrare de lubri%ant %rului pentru scaderea coe%cientulu
de frecare a %relor in timpul prelucrarii

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 7/18
I.2 )ublarea este reunirea a doua sau mai multe %re si infasurarea
pe un format de tip bobina. )ublarea se poate efectua direct
prin unirea a doua patru %re simple de pe compusele lirate
de la masina de %lat cu inele+ sau de pe bobinele re#ultate de
la masina de bobinat. 'irele desfacute de pe bobine+ ase#ate in
suporturi speciale trec prin dispo#itie de conducere+ de
tensionare+ de curatare+ de control+ infasurandu(se reunite pebobine.
I.3 asucirea este operatia de torsionare a unor %re dublate in
scopul obtinerii unui %r rasucit+ mai re#istent si mai uniform.
'irele rasucite pot % obisnuite si de efect. 'irele rasucite
obisnuite sunt alcatuite din %re simple identice din toate
punctele de edere. Toate celelalte %re ale caror componente
difera intre ele %e chiar printr(o caracteristica sunt considerate
%re de efect. Pentru anumite articole+ in special tehnologice
%rele obtinute la o prima rasucire se reunesc si apoi serasucesc din nou. Aceasta a doua rasucire se numeste cablare+
iar %rul re#ultat se numeste cablat. asucirea se poate e&ecuta
in doua sensuri+ notate cu sau + in ederea caracteristicilor
structurii tesute ce urmea#a a % re#ultate. asucirea se
reali#ea#a pe masini de rasucit+ care se aseamana cu masinile
de %lat de la care lipseste trenul de laminat.
2- "r#irea
0peratia de ur#ire consta in dispunerea uniforma si paralela a
%relor pe o suprafata plana si infasurarea acestora cu tensiune
constanta+ pe un sul. emifabricatul obtinut se numeste ur#eala
"r#eala se caracteri#ea#a prin: natura+ %nete si ordinea de ase#are a
%relor. /umarul %relor de ur#eala sau dimensiunea %relor pe #ece
centimetri determina lungimea tesaturii si masa pe metrul linar.
Lungimea ur#elii si ordinea de ase#area a %relor se stabilesc in functie
de marimea bucatilor de tesatura respecti de comanda bene%ciarului.
3- Incleierea
Prin incleierea %relor se urmareste prote4area %relor fata de
solicitarile mecanice din timpul procesului tehnologic de tesere
0peratia de incleiere consta in depunerea unei pelicule de apret la
suprafata %rului. 5forturile la care sunt supuse %rele in timpul teserii+

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 8/18
intinderi+ indoiri+ frecari se obosesc la ur#eala si in %nal acestea s(ar
putea rupe.
Concomitent are loc si miscarea alungirii la rupere ca urmare a
blocarii %relor de catre aparat. Incleierea este necesara %relor de
ur#eala simple de bumbac+ tip lana cardata pieptanata+ %re de matase
si chimice.
Apretul sau 6ota de incleiere se compune din mai multe substante
grupate in: substante de liniere+ neturali#atori+ inmuianti+ substante
hidroscopice+ substante antiseptice+ apa. )ispunerea 6otei de incleiere
pe ur#eli se face pe masina de incleiat. Aceasta are patru #one
principale pentru desfasurarea de la sulurile de alimentare incleiate cu
apret uscare pentru eliminarea solentului si formarea pleurei s
infasurarea ure#lilor incleiate.
7- /aadirea
5ste ultima operatie la care sunt supuse %rele de ur#eala inainte de a %
prelucrate pe masini de tesut. Acestea consta in:
( trecerea %relor de ur#eala prin laminare care permite controlu
ruperii %relor la masina de tesut( trecerea %relor prin colectii sau al mecanismelor 4ocard prin care se
formea#a rostul in care se a depune %rul de batatura( trecerea %relor prin casutele spatelui pentru departarea %relor de
batatura si formarea elementului de tesatura
8- Canetarea
5ste operatia tehnologica de pregatire a %relor de batatura. 'irele
destinate bataturii se pre#inta in tesatorie sub forme foarte diferite:
tei+ sculuri+ mosoare sau bobine. Canetarea %relor de batatura consta
in trecerea %rului de pe formatul initial pe un format de dimensiuni
adecate interiorului sueicii+ numite caneta sau teaa de bobinare.
II. Teserea
0peratia de tesere consta in trecerea alternatia a %relor de
ur#eala pe deasupra si dedesuptul %relor de batatura dupa legarea
impusa de legatura proiectata.

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 9/18
Pentru incrucisarea in unghi drept+ intr(o anumita ordine+ pentru tesere
sunt necesare urmatoarele trei fa#e distincte:
formarea rostului
insemnarea %relor de batatura
indesarea %rului de batatura+ tragerea tesaturii in #ona de
formare si alimentarea ur#elii in #ona de tesere
etragerea elementului de tesatura si infasurarea pe sul se
reali#ea#a cu a4utorul unor mecanisme care permit diferite ite#e+ in
functie de desimile in batatura pe care rem sa le reali#am.
Prin desfasurarea procesului de tesere este asigurata de
mecanismele care permit desfasurarea ur#elii pe sulul de tesatura cu o
anumita tensiune.
Procesul de tesere reali#at dupa acest principiu foloseste masinile
de tesut numite clasice sau ra#boaie de tesut clasice.
Acest principiu de tesere asemanator cu cel pentru teserea
manuala. a#boiul de tesut manual este utili#at si acum pentru
reali#area formatelor material destinate costumelor populare sau a
cooarelor cu motie traditionale a diereselor articole ornamentale.
Procesul tehnologic industrial presupune utili#area unor masin
performante din punct de edere al parametrilor de lucru cat si al
posibilitatilor tehnologice: masini de tesut fara sueica si masin
speciale de cusut.Masinile speciale de tesut se folosesc pentru producerea catifele
si a plusurilor+ pentru tesaturile cu bucle sau pentru tesaturile duble.
Cele mai performante masini de tesut care au cea mai larga utili#are
sunt masinile de tesut fara sueica.
Masinile de tesut fara sueica utili#ate in industrie sunt:
de tipul la care batatura este luata de pe bobina mare si
introdusa in rost cu a4utorul a doua erige po#itionate pe
ambele parti ale masinii consemnarea pnemuatica a %relor de pe batatura in rost
consemnarea hidraulica a %rului de batatura in rost

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 10/18
Capitolul III: Legaturi de tesaturi
aportul de legare : repre#inta numarul de %re de ur#eala si de
batatura dupa care felul de legare al %relor se repeta identic.
aportul de legare in ur#eala notat cu u si raportul %relor de batatura notat
cu b. 5fectul unei legaturi este eidentiat pe fata unei tesaturi. )in punct
de edere al efectului+ legaturile pot %:
• Cu efect de ur#eala
• Cu efect de batatura
Legaturi simple fundamentale pan#a
diagonal
atlas

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 11/18
deriate rips de ur#eala si de batatura+ panama
diagonal intarit+ ascutit+ mutat+ incrucisat si umbrit
atlas intarit+ compus+ umbrit adaugat neregulat
III.1 Legaturi fundamentale sunt legaturile la care in limitele raportului delegare+ %ecare %r de ur#eala are un singur punct de legare cu %rele de
batatura si cu %ecare %r de ur#eala are un singur punct de legare cu %rele
de batatura.
Legaturile fundamentale sunt legaturi cu rapoarte de legare mici
a- legatura pan#a cu raport 292b- legatura diagonal cu cel mai mic raport 393c- legatura atlas cu cel mai mare raport 898
a- Legatura pan#a este cea mai simpla legatura si se caracteri#ea#a prin
raportul de legare u b 2 si deplasarea u b 1.
b- Legatura diagonal da tesaturi un aspect cu dungi paralele. 5ste diferita
prin raportul de legare u b 3 si deplasarea u b ;9( 1
Pot % cu incleiere spre stanga 1 spre dreapta ; 1
Legatura diagonal este cu efect de batatura

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 12/18
cu efect de ur#eala
Legatura diagonal inclinat spre dreapta
Legatura diagonal inclinata spre stanga
Legatura diagonala cu efect de ur#eala

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 13/18
Legatura diagonala cu efect de batatura
c- Legatura atlas da tesaturii un aspect neted si lucios. 5ste diferita prin
raportul de legare u b 8 si deplasarea 1 < < (1
III.2 Legaturi deriate
e obtin din legaturi fundamentale prin adaugarea sau suplinirea unor
puncte de legare.
Legaturi deriate folosite:
a- legaturi deriate din legatura pan#ab- legaturi deriate din legatura diagonalc- legaturi deriate din legatura atlas
a- Legaturi deriate din legatura pan#a se obtin prin e&tinderi( longtudinale: legatura rips de ur#eala
( transersal: legatura rips de batatura( directionale: legatura panama
Legatura rips de ur#eala se obtine prin introducerea in %ecare rost a doua
%re de batatura cu aceasi eolutie de formare pe fata tesaturii o dunga
transersal.

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 14/18
Legatura rips de batatura se obtine prin trecerea unui %r de batatura peste
si pe sub doua sau mai multe %re de ur#eala si formea#a un aspect de dungi
longitudinale.
Legatura panama se obtine din legatura pan#a. Legatura panama
poate %:
Legatura panama neregulat

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 15/18
Legatura panama regulat
b- Legaturi deriate din diagonal
)iagonalul intarit se obtine prin adaugarea de puncta sau linii sau puncta si
linii
Legatura diagonal intarit cu un punct de legare.
Legatura diagonal cu linie de legare

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 16/18
Legatura diagonal cu un punct si cu o linie de legare
Legatura diagonal ascutit combina un diagonal spre stanga sau spre dreapta
)iagonal ascutit poate %: longitudinal si transersal
Legatura diagonal ascutit.

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 17/18
Legatura diagonal ascutit longitudinal
Legatura diagonal ascutit transersal
Legaturi deriate din legatura atla# atla# adaugat
( atla# neregulat
Legatura atla# neregulat
Capitolul I!: "tili#arile tesaturilor

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor
http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 18/18
Tesaturile repre#inta o categorie de produse te&tile de o foarte mare
arietate si care prin proprietatile lor isi gasesc cele mai dierse untilitati
Aceste produse se repre#inta sub forma de foi plane sau suprafete mari
elastice %&e obtinute prin incrucisarea unor sisteme de %re dispuse
longitudinal,ur#eala- cu un sistem de %re paralel dispuse in transersal,batatura- dupa anumite modele in functie de modul de obtinere se disting:
tesaturi simple ,cu o singura ur#eala si o singura batatura- si tesaturi
compuse ,cu doua sau mai multe ur#eli sau bataturi-.