proiectarea localitatilor

Upload: trifmircea

Post on 08-Apr-2018

246 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    1/46

    Proiectarea

    localitatilor

    Curs Nr1

    Urbanism 1900 apare intr-o revista de geografie

    franceza(lUrbanism)

    Inceputul sec. 20 putem vb. Despre urbanism ca

    atare(disciplina complexa)

    - consecinta s unei evolutii in timp

    Planificarea evol. Localitatilor urbanistii arhitecti

    - de formatie tehnica ingineri

    - economisti- sociologi

    - geografi

    - administratori

    Urbanismul nu numai structura fizica ci sustine dezvoltarea

    mediului in care traim

    - gestonarea intregului spatiu in care traim

    - consecinta a unor procese economice complexe pana

    in 1900(dezv. fizica)

    - disciplina tanara - s-a scimbat foarete mult in sec. 20

    - legata de o evol. complexa a mediului a vietii economice-

    foarte important

    - mecanismul dezvoltarii continue crestera unorvalori(terenul)

    - cresterea interesului

    - orasul - centru nucleucea mai mare

    - arhit. < au jucat rolul cel mai dominanat in urbanism

    - dezavantaj au inventat blocurile

    - au negat rolurile traditionale ale orasului

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    2/46

    - gestionarea de tip politic arbitrarea intereselor contrare

    primi decizii politice

    - decizii palpabile compromisuri intre diverse

    tendinte, interese- motorul societatea

    - economia

    - supranational

    - nivelul terit. National PATN plan de amenajare a terit.

    National

    - plan de amen. la nivel regional , subregional

    - la nivel restrans leg. orasului cu terit.- gestionarea localitatilor

    - Localitatile urbane

    - rurale- diferenta clara dimensiune

    - densitatea masa

    - oras concentrare

    - centru focalizare- system prantational

    - diversitate

    - comunicarea mult mai diversa (toate descoperirile au

    venit din oras)

    - programul se nastein oras

    - organism complex bazat pe logici spatial-functionale model

    cu configuratie spatiala determinate de o strucura

    functionala cadrul urban

    - relatie de interconditionare- functiuni clar determinate locuirea(prima)

    - legate de activitatea de baza a loc. gama

    foarte larga de specialitati

    - circulatie

    - petrecerea timpului liber

    - interactiunea intre indivizi

    - nu se gasesc in echilibru

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    3/46

    - zone rezidentiale

    - industriale

    - centru

    - pt. timp liber- divizare, zonare in fct. de calitatea de baza caracterul ,

    anumite trasaturi care definesc

    - functiunile dau un anumit caracter orasului sau partilor

    orasului

    - locuirea orasul de tip dormitory, satelit in jurul marilor

    orase

    - modelul incomod- dominanta munca oras industrial specializat pe o

    anumita categorie de populatie au o anumita profesie

    - invatamant oras universitar- abatere fata de medii, nu este neaparat preponderenta

    functiunea

    - financiar bancar bancilemarcheaza imaginea orasului

    Frankfurt

    - circulatie orase noduri de cale ferata

    - orase port traiesc din circulatia marfurilor

    - marcheaza imaginea orasului

    - loisir - tsatiuni, localitati care atrag turisti config. specifica >

    hoteluri

    - contact special rol important nu este evidenta interactiunea

    indivizilor

    - fct. urbane grupuri de activitati anumita evolutie >anumita structura a orasului

    - istoria urbana relevanta din perioada medievala

    continuitatea cu orasul de azi

    - centrul orasului centrul medieval

    - fct. urbane au parcurs un drum la inceput

    - au existat ca un conglomerat str. simpla organism finit

    incadrat in fortificatii

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    4/46

    - parcele perpendiculare pe strada, spatiu public privat

    - case acolo exista toate activitatile putine se intamplau

    afara

    - structura omogena cu o anumita unitate, structura pe bresle incepe sa se diferentieze

    - armele au evoluat nu existau fortificatiile

    - haos epoca industriala

    - sec. 19 cauta solutii la orasul industrial, zonarea

    functionala ordine

    >modelul

    segregat functional fiecare fct. avea locul ei- orasul se divizeaza in zone cu o anumita functie

    - apar dupa al doilea razboi mondial

    - apare problema deplasarii limiteaza optiunile in miscare- reintegrarea functionala

    - mai multe fct. una domina orasul ramane impartit in zone

    - cadrul urban elementul static

    - elemente bi- si tridimensionale

    - element fizic, suportul material

    - actionam direct asuppra lui, asupra fct.- indirect

    - cladiri, amenajari -> intre ele se nasc relatii

    compsimtionale de utilizare

    de tip

    rolumetric calitatea cladiri

    - caract. ale obiectelor

    volum, structura detalii- de tip spatial negativul

    volumelor (golurile)

    - responsabil de calitatea

    spatiului urban

    - pietele dimensiuni optime

    - oras medieval spatii inchise, perspective inchise, fara ax

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    5/46

    Cursul Nr. 2

    Mijloace de reprezentare in urbanism- reprez. ca o forma de expresie, de cunoastere au scopul: -

    investigare, cercetare

    - separational mat. unui pro.

    de arh.

    - dezvoltarea fenomenului urban => nuantare in mijloc de

    reprezentare

    - mijloace de reprezentare grafice -> in trecut => text (astazi) motivatia desenele surp. o imaginatie statica

    - in practica se folosesc amandoua (pt. proiectari domina

    partea desenata)- ce se reprezinta:

    - realitatea fizica concreta sintetizata cadrul

    natural, cadrul construit

    - exista formule de reprezentare standardizate, dar

    pot apare mijloace de reprezentare particulare

    anumite situatii, locuri

    - exista dificultate in a controla si a intelege cadrul

    urban

    - Elemente: pt. cadrul natural:

    - Relief : ape, forme particulare de relief, vegetatie, se poate

    discuta de peisaj, vizibilitate

    - Harti : are reprez. Peste sc. 1:20000 se reprezinta prinelemente simbolice tin seama de curbura pamantului

    - Planuri : prin pro. geo. se reprez. sub sc. 1:20000

    - se reprezinta pe seama unor repere (geodesic, topografic)

    - spargerea orasului in componentele sale

    - experienta pe scara foarte larga care va avea defecte

    deplasarea ingrozitoare prin oras

    - monofunctionism

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    6/46

    - dupa 20 de ani: - reintegrare functionala in Occident

    - socialismul nu va abandona zonarea fct.

    - modelul reinstalarii fct. : orasul isi pastreaza divizarea, in

    fiecare zona va predomina ceva- programul de mixare a fct. in oras : se reduc deplasarile,

    existenta complexa in fiecare parte

    - centrul orasului : va avea o comp. Importanta lociuirea

    - CONGLOMERAT

    - SEGREGARE

    - REINTEGRARE

    - Cadrul urban: - element fix cladiri(se act. direct) = element fizic

    - amenajari

    - funct. : element dynamic: se actioneaza indirect- NOI PROIECTAM CADRUL URBAN

    - Exista diferente intre cadrul urban si rural diversitatea

    activitatilor

    - scara constructiilor

    - densitatea

    - aspectul social si ec. al satului a disparut fata de satul

    traditional

    - elem. Cadrului urban intre ele se nasc relatii

    - logica config. spatiului

    - 2 tipuri de relief de utilizare

    - compozitionale de tip volum (au de a face cu

    toate caract. concrete: volum , material, textura,detalii)

    - de tip spatial (essential pt. imag.

    orasului)

    - retelele topografice la pct. astrale

    - pt. harti: aerofotografia sisteme fotografice din sateluit

    foarte bun

    - Cum se reprezinta:

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    7/46

    - Relieful: - proiectia liniilor duc la curbele de nivel

    - Pt. nevoi de amenajare a terit. inclinatia pantelor (nu orice

    panta poate fi reprezentata la fel)=> alf. care reprezinta

    panta-cartare- apr. calitative ale unui terit

    - daca se ia in considerare o zona la mare

    - > probabil vizib. de pe mare, de pe plaja

    - Arhitectura Peisajului SIMONDS

    - peisajul si elementele naturale sunt tot mai explicate in

    cadrul orasului

    - legate intr-un pct. special al cadrului nat.- Reprezentarea cadrului construit:

    - aceleas mijloace

    - proiectarea geo. in planuri si simboluri pt. harti (loc. Pe unplan: mai multe detalii)

    - diferentele in fct. de scara (ansamblul unui oras sau o

    piateta, 2-3 cladiri, planurile sc. 1:2000, 1:500)

    - gradul de detaliere difera

    - cand discutam de parti ale orasului elem. de nuanta se

    clarifica

    - reprezentarea clasica standardizata planuri topografice

    (indice de altitudine, determinarea unor pct.)

    - careper se foloseste niv. marii (in zona aceasta cota Marii

    Baltice)

    - 1:500 cuprinde cam toate detaliile

    - planurile au relevanta pt. constr.- cladiri

    - sp. rezistenta

    - zona productie

    - dezvoltarea orasului in teritoriu , lipsa de constructii fata de

    spatiuproduce noi moduri de constr. constr. Cu fronturi

    deschise (din motive de igiena, insorire, se schimba

    gusturile oamenilor)

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    8/46

    - aceasta formula aparedin Renastere este foarte folosita in

    Baroc

    - conceptia de constructie

    - forme urbane mult mai mari- se aboleste

    - se dezvolta cladiri intr-un mare spor

    - Artur Perry concept de organizare a zonelor rezidentiale

    - intre f. urbana comportamentul social si comunitatea exista

    o legatura, in structura trebuie sa existe unitati comunitare

    care se numesc unitati de vecinatate

    - unitati de vecinatate este trasee importante de circulatieperimetrale

    - structura perimetrala legata de nucleul comunilor

    - marcheaza si astazi AMERICA 50 60 se afirma acestecomunitati=> conduc la comunitati inchise, comunitati

    private, se produc o puternica segregare pe diferite criterii

    - Europa sisteme mixajul social

    - Discriminarea se produce pe sisteme de venit, comunit.=>

    - =>urbanismul RATIONALIST

    - Atena fundatia CARTEA DE LA ATENA

    - va controla~20 ani constr. Urbana

    - structura unui oras contemporan

    - aditionare juxtapunere de zone care poarta amprenta

    perioadei in care s-au constituit

    - fiecare teritoriu isi poarta amprenta cand s-au constituit

    - lui i se suprapune o zonare fct: - zona de locuit, centru deagreement

    - morfolologica

    - ocupare in zone cu trasaturi commune

    - retea de circulatii bine ierhizata, suprasolicitata sau depasita

    - pt. urbanism: - imaginea pt. - forma urbana

    - calitatea terenului

    - pt. a aprecia un teritoriu: - sunt nevoie de apr. calitative

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    9/46

    - caract. de la gradul de finisare urbana

    - suprafetele urbane evolueaza tot timpul

    - ex.: - o piata in care sau construit 3 fronturi si al 4-lea nu

    - pt. zone istorice: - exista un grad de finisare foarte mare- in imaginea orasului: - conteaza gradul de finisare

    - gradul de finisare urbana => nu numai un font construit

    efectiv

    - => de suprafetele amenajate

    - pt. teritoriul urban: - se dezvolta tipuri de alfabet

    - se pun in evidenta trasee de leg. in cadrul urban

    - limite- repere

    - KEVIN LYNCH IMAGINEA ORASULUI

    - ALDO ROSSI LARCHITETURA DE LA CITA- existenta legendei care explica planul

    - PATN, PUG, PUZ, PUD

    - diferite intre elementele existente, propuse

    - PUG forme de control a terit. destul de socialiste

    - problema de reglementare

    - PUG nu este un real clar

    - reprez. unor procese si fenomene

    - => pro. de urbanism: pleaca de la analize (fixarea

    criteriilor de analiza)

    - se folosesc formule clasice: - ex.: diagrame

    Cursul Nr.3

    - mijloace de reprezentare: - relativ clasice

    - -> diagrama: - reprezentare a unui fenomen 2D

    - - evolutia unui teren in timp cantitativ: o axa

    - - temporal: a 2-a axa

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    10/46

    - dupa 1975: pct. de inflexie

    - - se opreste fenomenul de urbanizare, criza

    petrolului

    - piramida a varstelor- ex.: - o zona rez. noua foarte definita a piramidei: presupune

    un nr. de locuri in gradinite de 2 ori mai mare

    - 18% - pt. varsta scolara

    - in zone rez. n.: 38%

    - dupa diferite evenimente: se modifica forma piramidei

    - cartograme: localizeaza un fenomen in spatiu - > zona de

    acoperire- analize urbane forma modul e divizare al terenului,

    parcelarea terenului - originara

    - secundara

    - subdivizarea lotului de colt

    - ocuparea terenului plan alb /negru

    - modul de ocupare al terenului - spatiu

    construit neconstruit- fondul construit calitativ tipologii, datare, stare, inaltime

    - > in mai multe culaori folosinta terenului

    - URBANISMUL controlul folosintei terenului-

    functiune; densitate

    - restrange modul de proprietate restrangerea dreptului de

    folosinta

    - mediul urban mediul de interes public- sisteme de gestiune a teritoriuluiultraliberal- cartodiagrame: compunerea celor doua

    - reprezentarea prin scheme transport, circulatie, cartierelor

    - reprez. si implificata unui fenomen trasaturi

    esentiale definitorii, se elimina detaliile

    - schema analitica

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    11/46

    - a localitatilor se suprapune schema circulatiei cu

    schema spatiilor verzi etc.

    - reprezentarea numai a traseelor importante de circulatie

    - imagine sintetica usor descifrabila- arhitectura la scara urbana

    - schema instrumentul cel mai bun pentru operare

    - analiza circulatiei, utilizarea terenului, caracterul

    morphologic (forma urbana diferita)

    - particularitati, tendinte, conflicte

    - Planificarea urbana disciplina interdisciplinara

    - Urbanism general Planificare(economica, sociala, fizica)

    - Design urban

    - Gestiune

    - Compozitie

    - tehnici de planificare analiza multidisciplinara

    - - baza planificarii SWUT context

    - pct. tari, pct. slabe, oportunitati, riscuri- concluzii trase in fct. de conjuncturi si riscuri

    - se dezvolta o viziune slogansustii esenta

    viziunedezvoltarii

    - dezvoltare economica

    - sociala strategii de dezvoltare proiecte

    + masuri

    - urban planing oras- teritoriu

    - PAT plan de amenajare a teritoriului

    - PATN plan de amenajare national

    - PATJ plan de amenajare judetean

    - plan cuprinde principalii parametrii

    - localit. Functionale in interdependenta oras mai mare

    depinde mai putin de teritoriu

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    12/46

    - infrastructuri

    - resurse agricol

    - int.

    - miniere- dezvoltarea ec. in terit.

    - relatii in teritoriu

    - la ivel judetean raporturi, echilibre

    - orasele mici, decad se depopuleaza apare o zona supra

    populata (decaderea ec. a satului la noi urbanismul

    comunelor)

    - premisele functiunilor localitatilor- dezvoltarea teritoriului, dezvoltarea de infrastructuri locale,

    de universitati

    - structura zonelor metropolitane orasul (trece de 100.000

    locuitori)

    - mare interdependenta intre orasele din jur- deplasari foarte mari zilnice

    - proiecte de organizare a localitatilor PUG plan urbanisticgeneral

    PUZ plan urbanistic

    zonal

    PUD

    - PUG rol important in evolutia localitatii strategii de

    dezvoltare

    - se alcatuiesc dupa un cadru continut- practica stare viitoare dezirabila (de multe ori starea

    finala)

    contradictie

    - defineste un drum, un process orasul organism viu

    - grupurile de interese arbitrare

    - societate civilizata se cauta compesarea

    -

    orasele- mecanisme se gasesc greu intr-un PUG decizie

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    13/46

    - nu sustin tendinta

    Cursul Nr.4

    - planificarea urbana ori ce procese - etape

    - analiza

    - dezvoltarea unei viziuni pe baza

    analizei- proiectarea strategiei proiecte maturi

    - proiect opozabil legal tertilor

    - plan urban odata aprobat putere de lege

    - constrangerile impuse obligatorii

    - general prevede evolutia unei localitati pe

    o perioada de timp

    - zonal- detaliu

    - PUG plan complex- se bazeaza pe studii fundamentale

    - apar analize pe domenii ex.:- studii de circulatie

    - analiza locuirii

    - situatia economica

    - tablou sociologic a

    populatiei

    se bazeaza pe o preucrare si colectare de informatii

    - anchete

    - studii

    luate din bazele de date urbane

    - GIS geografic information system

    - parcele construite, anul de costuctie etc.

    - infrastructura; apa, canalizare, gaz

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    14/46

    - durata, anul, presiunea etc.

    - reglementari urbanistice, canalizare, comunicatii, presiunea

    apei etc.

    - pt. fiecare parcela- exista o informatie directa

    - nevoie de date sintetice acumularea inf. Si a prelucrarii

    contine domenii capitole folosirea terenului activitati -

    admise - respinse, rapoarte dintre activitati

    - control asupra teritoriului, conditioneaza dreptul de

    proprietate, decupeaza teritoriul, in interior alta divizare

    - Zonarea impartirea terit in parti componente- anii 30 zonare functionala cu zone de locuire, de

    productie, de agreement=>teritorii monofctionale

    - azi zonare mult mai fina mai detaliata

    - se folosesc UTR unitate teritoriala de referinta cu oomogenitate interna atat din pct. de vedere al activitatilor, al

    divizarii terenului, al modului de constructie, parcelare, tip

    al str. etc.- toate astea sunt reglementari pt. UTR

    - divizare morfologica

    - in tarile evoluate zonare fina componenta ec. foarte

    importanta mai ales din motive fiscale => 3 zone in fct de

    valorile mai importante (valorile urbane pe cele 3 parti se

    diferentiaza)

    - zonarea=instrument imp. de gestiune urbana selectarea aactivitatilor

    - la noi zonare fiscala generala, 3 zone difer. de taxe

    - al raport dintre

    locuire/activitati

    - alt mod de constructie

    - folosire terenului se bazeaza pe zonare => regiune/ unitar

    uniforma a flolos. terenului- se aplicaunei UTR

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    15/46

    - planul de traffic circulatii

    - dezvoltarea infrastructurilor drumuripe baza planului

    de traffic

    - - utilitati apa canal, gaz,comunicatii

    - - pt. gestionare tratarea

    apelor , centrale telefonice

    -

    servicii publice

    - dez. orasului, modul in care se extinde ( legaturi de plan de

    traffic, dez. Infrastructura) controlul cresterii seschimba infrast. sau se refac

    - locuirea calitatea , raportul colectiv/individual etc.

    - protectia mediului

    - dez. ec. al localitatii pe tipuri de activitati

    - restructurarea unor terit. urbane (CJ fct. zonei ind. 20%)

    - design urban planul instrument politic

    - reprezinta o anumita vointa pioliticarealista transpusa in practica

    - PUG componente scheme cel mai important- parte desenata, planuri sectoriale, generale

    - reglementare pe toate capitolele reg. local de urbanism

    punerea in practica a prevederilor

    - - reg. general de urbanism

    aplicabil tuturor local.- se refera la constructia urbana- cintinutul mai restrictiv decat

    - ex.: reg. general 1 locuitor/40 mp

    - reg. local 1locuitor/15 mp

    - reg. la UTR reglementari legate de activitati, scara la

    care se pot aplica pt. conservarea trasaturilor unei zone

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    16/46

    de parcelare suprafata minima de x mp (ex.: interzicerea in

    zona istorica)

    - - raportul intre suprafata

    construita/ suprafata teren % de ocupare a terenului = atriaconstr. x 100 impartit la suprafata terenului

    - coeficientul de utilizare a terenului raport de folosinta

    - alinierea cladirilor

    - raport intre curte si latura cladirilor

    - reglementarea modului de constructie pana la materialul

    invelitori

    - raportul plin gol pe fatade- inaltimea la coame, streasini de la sol

    - reglementarea tipului de activitati impact asupra locului

    respective cultura , traditii , comunitatii

    - justia Franta judecator de urbanism

    - metode de lucru - practica pe scheme analitice, sintetice- informatia sintetica trasaturi esentiale

    - masuri pe termen lung , mediu, scurt- PUZ teritoriu mult mai restrans

    - pt. o parte a localitatii centru, cartier, etc.

    - se dezvolta pe baza PUG si il detaliaza

    - in zonele in care exista transformari profunde

    - cuprinde poblematica pe diverse teme cu alte roluri

    - tematica se adapteaza caract. zonei respective

    - amenajarea terenului public- regulament propriu de urbanism- subdivizarea zonarii

    - aceasi statut legal

    - cuprinde aceleasi elem. la alta scara

    - PUG 1:10.000, 1:5000

    - PUZ - 1:2000, 1:1000, 1:500

    - PUG precizeaza care parte trebuie detaliata

    - PUD se aplica unui teritoriu extrem de restrans

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    17/46

    - model spatial functional

    - configuratie unui anumit loc cu o problema trebuie sa

    armonizeze problematica dintr-un anumit loc intr-o situatie

    speciala- problema de utilizare a terenului

    - legat de substanta fizica a unui loc cu o configuratie anume

    - solutie de tip arhitectonic/urbanistic unde nu se pot aplica

    regulile

    - pt. un grup de immobile tine cont de PUZ si de PUG

    - pune in termen 3D o problema, exista forme, volume nu

    reglementari- studii pe o anumita tema in situatii speciale

    Cursul Nr.5

    - Criterii de organizare a cadrului urban

    - construit

    - amenajat- support fizic al orasului

    - criterii obiective

    - subiecte - trei de personalitate

    - - de natura compozitionala, de creativitate se

    suprapuneunui pachet de reguli , conditionari

    - proiectarea se fundamenteaza pe un morman de conditionari

    - criteriile caracter istoric se transforma, evolueaza in timp

    - orasul orig. structura medievala conglomerat funct.

    - - structura simplarepetabila, modul parcela + casa

    - azi celule numai indeplinec sistemul de parcelare au

    rol compex

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    18/46

    - orasul se diversifica devine mai complex

    - scara oraselor creste aglomerari circulatie complicata,

    modificari de detalii, de ocupare a terenului

    - desfintarea parcelei- transformari de sc. , fronturile de la str. sec. XIX cladiri de

    alta forma de scara mai mare

    - proportiile se schimba pt. circulatie

    - confortulimpune schimbarea criteriilor

    - transformarea din pct. de vedere subiectiv orasul masina

    - orasul medieval mizerabil , insalubru in acea epoca

    - criteriile - important caracter istoric- in oras se inoieste in timp, pastreaza insa semnele istoriei

    - produsul unei dezv. isto. = valoare

    - ORAS = element reper legat de timp , element identitar,

    unicitate

    - Criterii obiective

    - = criterii globale (de tip geoclimatic) determinante de

    ansamblu insorire, clima, temperetura, etc.- criterii legate de o vecinatate apropiate , referenta locul ,

    reguli , constrangeri, determinante limite instituite legal nusunt relevante calitatea mediului (surse de poluare),

    criculatie , tipologie, prevederile planurilor urbanistice

    trebuie investigate

    - volumul trebuie sa se integreze in mediu obiceiuri, traditii,

    etc. legate de ele interiorul teritoriului

    - Criterii globale

    - insorirea pt. anumite activitati

    - ex.: camere cel putin o ora insorire directa

    - locuinta cel mai bine orientata spre sud la latitudinea

    noastra vara insorire minima si iarna insorire maxima- la est dormitory optim vara insorire mare

    - la vest cea mai mare cantitate de energie

    - la nord nu este favorabil igiena, umiditate

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    19/46

    - scolile S-E

    - spatiile comerciale, vitrinele spre S insorire maxima nu sunt

    agreabile

    - daca str. orientata N-S situatie simetrica fronturile insoriteegal

    - E-V un front insorit vesnic unul vesnic

    intunecat

    - orientarea influenteaza dispunerea interioara reltia cu

    terenul

    - str. la N toate spatiile se deschid spre gradina orientarea

    cladirilor pe teren tipologie la sc. Mare- urbanismul rationalist orasul soare, lumina, aer, natura,

    LE CORBUSIER reactie impotriva urbanismului

    traditional (aglomeratie) etc.

    - orientarea optima a cladirilor dupa o axa helioterma deviere

    de la axa N-S echilibru de aport termic

    - ventilatie fiecare zona vant dominant , lipsa de

    ventilatie in marile orase- circulatia aerului- dat climatic

    - in Cluj zona industriala la N circula pe un culoar in oras

    pe alt culoar, o f buna ventilatie , pe vai

    - aerul circula de la E la V

    - zone in care circulatia aerului este redusa remedieri

    - curentii de aer se intensifica la contactul cu cladirile ,

    accelerare- aeroporturile se amplaseaza in functie de vantul dominant

    - vant cold Fohn adus in int tesutului urban traforaj

    - palcuri de vegetatie aerul din zona umbrita e rece zone

    de copaci alternate cu zone insorite,calde ->ventilatie

    artificiala

    - criterii de organizare a cadrului urban in functie de factorii

    geo climatici- arhitectura moderna dependenta de insorirre, lumina

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    20/46

    - curs de apa

    - lant de munti

    - unele elem nat pot substitui potenat imaginea

    orasului,el;em simbolice- caract emblematic, creeaza identitate

    - potenteaza un anumit loc devin marcante, determinante- ex. Orasele montane

    - struct econ ,termica

    - criterii legate de vecinatate

    - legate de prevederile planurilor de urbanism sintetizeaza o

    gramada de reguli- PUG folosinta terenurilor - ce in ce fel se poate construi ?

    cum? caracteristici ale parcelarului,asezarea cladirilor

    - PUZ reglementari

    - in aliniament limita public/privat

    - strctura mare a orasului

    - strazi etc.

    - impact asupra terenului- orice tesut urban are un anumit caracter traditie locala

    exprimata in forma- elemente speciale dominate , au un impact in locul

    respectiv cu un anumit simbol

    - vecinatati caractere diferite

    - relatii diferite, diverse,,, cu impact diferit

    - ex. Constructie langa apa relatii deosebite anumitaforma ,scara

    - vecinatatea cu centrul- toata forma urbana depinde de vecinatati

    - vecinatatea concreta ofera un context divers => raspuns

    fata de aceasta adaptare

    ofera mai

    departe un context

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    21/46

    Cursul Nr. 6

    - Criterii de organizareacadrului urban

    - - criterii globale de natura climatica si

    relief macrostructura

    - - criterii legate de o vecinatate relevanta

    sunt legate de prevederile planului urbanistic

    - Control al folosirii terenuli: - urbanismul este o metoda de

    control a folosintii terenului- - divizarea terenului

    - - construirea (procent deocupare

    coeficientul densitatii de utilizare raport intre suprafataconstruita desfasurata a cladirii si suprafata terenului) si

    mod de ocupare

    - - subunitar in zona

    rezidentiala

    - - supraunitar centu de

    densitate mare care acopera fct. princip.

    - Prevederi legate de sursa de poluare

    - - acesibilitate, circulatie (tramastradala,

    configuratie=>urbanism inchis/deschis)

    - inaltimea fronturilor si tipologiile influenteaza direct const.

    urbana mai ales in zonele istorice

    - exista o lege a terit construit care inplica realiz. unor scheme analitice, sintetice(suprapun mai multe scheme si

    evidentiaza o realitate ansamblu) schemele mentin

    trasaturile esentiale de ansamblu

    - Criterii legate de teritorii in cauza

    - Criterii legate deconfortul urban (criterii locale) protectia

    impotriva zgomotului, importanta unor gaze, protectie

    impotriva seismelor

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    22/46

    - - caract.

    Terenului, structura geochimica pana la relief panta

    - - echiparea

    cu retele edilitare- protectia impotriva zgomotului: - orasul este maim ult sau

    mai putin zgomotos

    - locuirea- optima inafara surselor de zgomot si a surselor de

    circulatie

    - pt. evitarea surselor de zgomot este deviat pe verticala prin

    realizarea unor deblee sau prin realiz. unor taluze artificiale,

    pri folosirea unor ecrane impotriva zgomotului- la nivelul cailor ferate ecranarea se face mai jos

    - protectia in int. orasului se face : - gard verde, copaci

    - spatiu verdecompact bine etajat- dispunerea spatiilor comerciale la parter in fata, bolcane

    - la fartada spatii cu activitatecare nu este deranjata de

    zgomot

    -

    formele deprotectie a mediului

    poduri ecologice- protectia impotriva poluarii cu gaz (nocivitati)

    - impotriva normelor tehnice intre 2 zone urbne culoare de

    protectie vegetala

    - - rezidentiala

    - - poluata

    - vantul dominant

    - scolile surse depoluarefonica interspatii mari intre

    locuinte si scoli

    - linia ferata (in oras este in supteran)

    - protectie impotriva seismelui

    - undele seismice directie de propagare undele verticale

    sunt cele mai rapide, undele longitudinale si undele

    lateralesunt cele mai lente

    - protectie impotriva undelorlongitudinale (cele mai

    distructive)

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    23/46

    - orientarea fata de undele seismice, consolidarea capetelor

    - retele edilitare: - teren traversatde o structura importanta

    (retea de apa, gaz, electricitate etc.)

    - infrastructura poate dictaorganizarea spatiului urban- echiparea cu retele edilitare pt. dezvoltarea unui teren,

    ele fiind obilgatorii

    - o extinderepoate insemna refacerea intregii retele

    - structura retelelor este arborescenta

    - extinderea este o problema

    - conditionari legate de teren: - structura geologica cel mai

    bun teren pt. fundatiebalast ( rezistenta portanta maretasari egale etc.)

    - argile sensibilitate la apa, se umfla, secontracta la uscare

    - in interiorul solului zone foarte diferite, o stratificare

    anume

    - fiecare strat are o capacitate portanta

    - pt. o cladire inalta se utilizeaza o adancimemare pt. fundatie

    - conditiile de fundare imaginea cladirii- ex.: - limitarea regimului de inaltime cand terenul nu

    permite- teren care produce tasari mari, cladirea este tronsonata

    - cota a apelor subteraneridicata renuntarea la subsoluri

    - protectii fata de umiditatea naturala

    - - de o presiune hidrostatica

    - zonele deasupra unor galerii de exploatare nu pot ficonstruite

    - relief: - zonele se deniveleaza pante pt. scurgerea apelor

    relatia cladirilor cu panta printr-o adaptare a cladirii la

    forma terenului initiual, relieful impune niste relatii

    socialecu mediulpe suprafete restranse partiul

    architectural marcat deforma terenului

    - diverse pante impuse diverse atitudini

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    24/46

    - - sub 2% - nici o problema

    - - 2-5% - probleme

    - - cadirile de 30 m lungime pot sta fatade

    curbele de nivel oricum- - mai mare de 30 m trebuie sa stea paralel cu

    curbele de nivel

    - - 5-8% - cladirile 25 m lungime

    - 25 m paralel cu curbele de nivel

    - - >8% - exista proiecte speciale care tin cont direct

    cont de panta terenului

    - elementele de amenajare circulatii- pantadrumurilor (infct. de importanta)

    - importante 5-6% (limitate pt. eficienta)

    - mai putin importante locale 9-10%

    - climat mai bland inclinatii locale la strazilelocale

    - forma si marimea amplasamentului,anumite tipuridestructura (pe axe)

    - fiecare forma - a terenului inrelatie cu marile forme aorasului dau o anumita organizare (traseu)

    - - conditioneaza, creaza o anumita relatie

    - formasi marimeateritoriului opozitia in mare

    - prezenta in teritoriu a unor elemente ale cadrului natural

    - cursulde apa (pus in valoare Praga, Budapesta), orasele sunt

    asezate in relatie cu apa

    - elementele nat. din interiorul cadrului urban trebuiefolosite

    - subsol ]

    - formareliefului ]

    - forma amplasamentului ] conditioneaza

    arhitectura gandita de la loc

    - elementele cadrului nat. ,etc ]

    - locul realitate palpabila- - constituit din elemente preponderant naturale

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    25/46

    - criterii de natura subiectiva: - personalitatea, capacitatea de

    a crea sistemul de valori, trasaturi profesionale, cultura

    - criterii de tip rolumetric se referea direct la volumele

    construite, forma, imaginea, configuratia, silueta, modul decompozitie, arhitectura, materiale, textura

    -formele pozitive palpabile, massive, solide

    -silueta unui oras are istoria ei de tip

    pyramidal

    -oras istoric

    -oras modern

    - reguli compozitionale legate de dominanta-contrast

    -echilibru

    -ritm

    - de tip spatial opereaza asupra spatiului (negativul)

    golul ramas intre volume calitati importante

    proportii

    - spatiu - de tip inchis h>1/2 L senzatii de claustrare- - de tip deschis L> 8h nu mai este concret conturat

    - modul de structura a fronturilor inchise - zona

    public/privat clar determinate

    - - deschise au persistat in

    mediul rural

    - inchis/deschis continuitatea si discontinuitateaformelor

    -

    zonele rezidentiale

    deschis- zonele de centru inchis

    - in spatiu deschis este mai greu de controlat compozitia

    (spatiile medievale)

    - caracterul dinamic/ static echilibru de tip centripet

    - nivelul de regularitate

    - ritmul

    - spatiul official

    - - simbol

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    26/46

    - - majestuos axialitate, ritm, simetrie,

    monumentalitate, dominanta unui obiect

    - - ludic scara umana, asimetric, ritmuri mult mai

    alerte- spatii optimite, dinamice, triste, statice

    - problema de relatie, scara, vecinatate daca se deschide sau

    nu

    - spatiu medieval ludic, domestic, dinamic

    - perceptia urbana cultura

    Cursul Nr.7

    STRUCTURA URBANA

    - Ev. Mediu - sistem stabil, rata de schimbare redusa

    - cadru limitat- parcelare foarte clara

    - anumit mod de a constui pe parcela

    - aparitia soc industriale cresterea urbana mare

    - aparitia tehn militare dispar fortificatiile cresterea

    urbana necontrolata

    - lotizari diverse, scari diferite; apar noutati mari (manufacturi)

    dezvoltarea incoerenta in exterior, noul tesuturban

    - in vechiul tesut apare o densificare mare

    - apar noi centre in teritoriu, vechile sate pot deveni noi centre

    de coagulare dezordine, o infrastructura (canaliare, apa),

    densificare in centru rezulta un peisaj urban de tip

    "Dichensian" incercari de a gasi o solutie, o rezolvare a

    acestei probleme

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    27/46

    - utopii: socialistii utopici - incercau sa propuna o anumita

    organizare functionala

    - inceputul sec 19 deschide discutia se materializeaza in

    mai multe modele urbaneEX: Ebenzer Howard - englez - propune tema si modelul

    orasului gradina; o retea teritoriala de asezari urbane;

    determina marimea; legaturi - cai ferate; ierarhie a oraselor,

    sistem de comunicare; schema orasului - forma radial

    concentrica - in jurul unui spatiu central : Square; locuinte -

    scuar (centru)

    - principiul zonarii functionale prod industriala - zonatampon - locuinte - spatiu dotari pt locuinte

    - fronturi deschise mai multe motive: - insorire

    - igiena

    - exista mai mult spatiu

    - schimbarea gustului oamenilor- locuire: caracter mai legat de natura

    - incepe in renastere barocul foloseste formele deconstructie de tip deschis

    - perceptia clasica a arhitecturii - desenul fatadei

    - cladiri mari inlocuiesc parti ale orasului o noua forma de

    constructie urbana- cladirile se dezvolta intr-un mare spatiu individual

    - ideea spargerii cvartalului original (Charta de la Athena,

    Arhitectura moderna)- structurarea teritoriilor urbane in functie de comunitatea pe

    care o adapostesc

    - Arthur Clarence Perry - proiect de dezvoltare a orasului NY

    - zona rezidenteala - forma urbana ]

    - comportament social ] legatura

    - comunitate ]

    - in orasul (amorf) trebuie sa existe unitati de vecinatate (zoneomogene in orasul eterogen) - anii '20

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    28/46

    - nucleu comunitar - sala de intrunire, comert etc.

    - dimensiune finita

    - dotari comunitare

    - ideea marcheaza si astazi dezvoltarea urbana in America- gated comunity - comunitati inchise, private, unele cu

    restrictii de acces segregare sociala

    - pe baza de venit, tip de activitati, varsta;

    - diferente intre valori - Eurona - America mixaj

    - C.I.A.M - Charta de la Atena - redactata de Le Corbusier

    (Congresul International de Arhitectura Moderna)

    - orase noi reconstruite dupa cel de-al Doile Razboi Mondial- aprox anii '60 - sistemul isi arata limitele si defectele

    principii urbanistice mai celectice dar legate de traditie

    - oras contemporan - ca structura - aditionare (juxtapunere) de

    zone care poarta amprenta zonei in care s-au

    construit- fiecare teritoriu pastreaza caracterul

    perioadei in care s-a construit- ca zonare - functionala, morfologica etc.

    - decupeaza terit de caracter relativ

    omogen face posibila controlarea, dezv

    urbana

    - traditionala

    - morfologica

    - zonare fina - nivel de taxe in functie destrada la care exista cladirea

    - retea de circulatie bine ierarhizata (sistem de

    prioritati) - suprasolicitata/depasita datorita

    miscarilor urbane accentuate

    -urbanismul rationalist - a impus un sistem f ierarhizat: centru,

    cartier in cartier, cateva unitati de vecinatate,

    sistem de tip arborescent

    - modelele sociale nu se supun unor relatii/logici asa de simple

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    29/46

    - str. urbane nu se supun regulamentului

    - sistemul ierarhizat azi nu mai e acceptat; se aplica unor

    sisteme care se supun unor logici naturale simple

    Ex: circulatia, infrastructuri de tipul retelelor (retea decanalizare)

    - exista magistrale, culoare de diferite importante

    Trama stradala ierarhizata

    - 1) autostrazi urbane se gasesc ca inele, travesari

    importante

    - deserveste teritoriul punctual unde se leaga de

    restul tramei stradale- continuitate

    - 2) bulevarde marile axe

    - joaca rol important in localitati- de-a lungul lui sunt principalele cladiri

    - au rol special : leaga parti ale orasului sau parti cu

    centrul orasului

    -

    pe langa circulatie

    caracter simbolic- 3) colectoare relatii pe trasee mai scurte, in cartiere

    - artere secundare

    - 4) capilarele sistem strazi de rang tertiar- servirea teritoriului urban

    - cai de circulatie ierarhizare

    - divizarea orasului nu se mai face pe principiul urbanismului

    rational

    - pe principii naturale mai firesti- cartier - unitate de baza d.p.d.v. al comunitatii

    - un organism la dimensiunea oraselor de astazi nu poate fi

    omogen cartier cu caract specific

    - a existat o tendinta de unificare a orasului

    - OSMAN intinderea unei strazi de origine baroca,

    unificarea strazilor care sa unifice partile orasului

    - restructurarea Parisului

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    30/46

    - multe orase - deschiderea unei noi maiere de a face

    urbanismOrasul ca miscare

    - anii 70 orasul a incetat sa mai creasca in Occident- in lumea II III mai exista o crestere a orasului

    - cresterea populatiei extinderea orasului zone

    rezidentale,

    separarea de munca, de productie

    dezvoltare institutiilor,

    echipamentelor publice

    cresterea urbana legata de conditiile sociale precare- refugiati la oras aparitia mahalalelor (orasele din America

    de Sud si Egipt)

    - tipuri de migratie foarte diferite - lumea a III-a : rural

    periferie centru

    - Occident: rural centru

    periferie

    - cresterea ec. din pct. de vedere urban mentinuta fara spor depopulatie

    - standardul de viata creste dezvolatrea in domeniul

    rezidential servicii mult mai diversificate

    - o populatie bogata in org urban are o densitate mai micadecat o pop saraca

    - restructurarea unor teritorii urbane care nu mai sunt

    importante- revitalizarea unor zone

    - locuintele, serviciile sunt mult diversificate

    - Cum construiesti orasul:

    - Doua mari doctrine

    - Cvartale - dezvoltarea pe cale naturala subdivizate in

    parcele

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    31/46

    - Cvartal = suprafata delimitata de strazi intr-un sistem

    ierarhic

    - cladirile importante pot sa ocupe un intreg cvartal

    - reguli - cvartalul un obiect unitar si coerent o arhitecturala scara urbana construire / cvartale: sf sec 19 inceputul

    sec 20

    - profile orizontale la o anumita inaltime

    - raport plin-gol

    - tipuri de cos de fum

    - panta acoperisului

    - spatiul intern poate fi comun - spatiu cu vegetatie, loc dejoaca pentru copii

    - doctrina URBANISM RATIONALIST:

    - blocuri de rezidenta pe un spatiu nedivizat, nelotizat

    - compozitii greu de controlat ca imagine

    - sistem centripet - strazi - rol strict functional de legatura

    cu celelalte zone

    - mizeria orasului traditional: strada desfiintareorientarea cladirilor mai degraba legata de insorire

    decat de traseul strazii

    - neaga strada traditionala

    - strada - control social

    - neaga aproape orice traditie de constructie urbana

    - forma rigida, academista (cvartale) a urb. Rationalist

    o rel cu natura + defavorizarea altorprincipii- coexistenta tipurilor de locuire - caracteristic pt

    urbanismul de azi

    - lupta contra segregarii - prin planificarea urbana

    - exista 5 - 6 standarde de locuire in acelasi spatiu urban

    - principiile subjugate unor traditii si valori locale (forme

    fara identitate)

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    32/46

    - se tinde azi spre mult mai multa identitate si legatura cu

    istoria moderna

    - identitatea foarte importanta

    - CRESTEREA, DEZVOLTAREA ECONOMICA FARACRESTEREA POPULATIEI

    - dezvoltarea echipamentelor, institutiilor publice

    - dezvoltarea sectorului tertiar care inlocuieste industria

    - conservarea unor structuri ca memorie culturala prin

    convertirea unor spatii - magazii - in muzee,

    birouri

    - hangare- reciclate

    (Amsterdam)

    - joc intre rezerva de teren si elem de mostenire culturala

    - capata altfel de functiuni: loisir, locuire etc

    - teritorii urbane care decad - coloniile nobiliare se

    ieftinesc pt ca teritoriile adiacente se dezvolta mai

    rapid extragand substanta economica din zona- nu exista stagnare in urbanism

    - valorile trebuie sa creasca dezvoltare- intr-o zona de decadere: populatie batrana ]

    consum scazut ] trebuie adusa o noua

    energie prin stimuli adusi de

    comert scazut ]

    administratie (refacerea infrastructurii)Ex: anuntarea unui anumit

    program cumparare

    de terenuri investitii scumpire revigorare

    Cursul Nr.8

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    33/46

    Spatiile urbane pentru circulatie

    - evolutie accentuata a mobilitatii indivizilor (evolutia

    societatii)- in oras: - mobilitatea legata de complexitatea urbana

    - diferentierea vietii urbane a individului

    - scara oraselor a crescut in sec 19 si 20 =>

    deplasari mari

    - deplasarea este direct legata de existenta urbana

    - face posibila comunicarea dintre

    indivizi - face legatura intre zone cu functiuni

    diferite

    - circulatiile fac posibila deplasarea: informatiei,energiei si ind

    marfurilor, pietonilor

    - circulatia informatiei are azi un rol esential

    direct legat de deplasarea

    fizica a persoanelor.

    - spatiile pentru circulatie au - rol utilitar

    (coexistenta spatiilor vizibile,

    publice alaturi

    de scuaruri, parcuri etc)

    - rol special in

    jurul lor se dezvolta orasul,

    ele fiindaccesibile perceptiei noastre

    directe.

    - spatiile deplasarii umane pietonal forma

    clasica

    - cu vehicule

    - cu biciclete

    - transport in comun

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    34/46

    - in planificarea urbana - arhitectii urbanisti - se ocupa de

    determinarea locului

    - dimensionarea cadrului

    arhitectural- conformarea spatiului

    - inginerii de trafic - functiuni de

    trafic, numar de trafic,

    sensuri,

    semaforizari

    - partea tehnica

    - la nivelul orasului - circulatia usor controlata tehnic- ierarhia spatiilor este complexa

    - contactul social este esential

    - strazile si pietele sunt destinate circulatiei- comunicare intre elemente => coerenta spatiului urban

    - dincolo de functia utilitara, de cea de contact intre teritorii

    si intre indivizi, strazile au si alte roluri: - structural -

    delimitarea intre diferite parti ale orasului :

    - diferite cartiere

    - zona de agrement

    - zona centrala

    - subdivizarea orasului

    - asigura vizibilitatea, orientarea spatiilor

    reprezentative

    - roluri foarte diferite: - strazi cu o importanta mai mare

    - strazi cu o importanta redusa- in orasul contemporan exista o ierarhie a tramei stradale

    - tipuri de strazi destinate circulatiei: - functional (rol in

    asigurarea functiunilor

    circulatiei

    )

    - strazile au rol de definire a imaginii orasului

    - rol ambivalent

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    35/46

    - dupa forma tramei stradale: aparitia stazilor - spontana

    - planificata

    => trama stradala este de obicei

    mixta- proiectarea tramei urmareste intreaga istorie a orasului (ex:

    axele cardo si decumanus, orasul hippodamic etc)

    - dezvoltarea spontana - nu e intamplatoare

    - are o anumita logica si se muleaza

    unor conditii locale

    - formele proiectate sunt de obicei monotone

    trama stradala + retea stradala = totalitatea strazilor din oras- schema stradala - retine elem importante, determinante

    - are rol important in studierea structurii

    orasului- evidenteaza centrul si organizarea:

    impartirea unitatilor, cartierele

    - pozitia circulatiilor fata de localitati:

    - interioare

    - exterioare - lipsite de cadrul arhitectural

    - au un tratament peisager f important

    - punctele de intalnire intre cele doua tipuri de circulatii

    => portile orasului, cu un rol foarte special

    - diferentierea circulatiilor: bulevard, splai, alee, ulita,

    intrare, cale, strada

    - diferentierea insasi in terminologie este importanta vis--

    vis de rolul strazilor in oras- strazile importante fac legatura intre nucleu si componente

    (intre parti)

    - relatie centripeta - structura ierarhizata cu nucleu

    dominant

    - strada importanta intr-un cartier = strada

    colectoare, artera centrala a unei

    parti

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    36/46

    - strazile cu importanta redusa - asigura distributia si relatia

    cu cladirile

    - cai de circulatie cu rol special - artere care ocolesc centrul

    sau alte parti = inele- strazi de dublura - cand o directie

    este

    supraso

    licitata

    - pentru motive de

    siguranta

    - strazi de cornisa - deschidere asupraorasului din

    locuri

    privilegiate- cheiurile, strazile de-

    a

    lungul apei

    => ofera o imagine de

    ansamblu a

    structurii urbane

    - exista o tendinta de a reveni la situatia anilor 70 - cand

    orasele erau invadate de

    masini

    - pe fronturile de piete

    istorice

    existau cai de circulatie=>

    sufocare

    - automobilul progreseaza => restrangerea circulatiei

    vehiculare de tip privat, reducerea locurilor de parcare si

    reglarea accesibilitatii prin costuri

    - stapanirea invaziei automobilului - depinde mai mult de

    atitudinea indivizilor

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    37/46

    - de organizarea orasului

    - principalul criteriu trebuie sa fie - costul

    Clasificare dupa forma tramei stradale- importanta pentru ca planimetria tramei stradale are o

    relevanta deosebita in structura orasului

    - trama stradala - geometrica

    - libera

    - mixta

    - trama spontana libera

    - trama planificata goemetrica- exista trama libera planificata

    - trame geometrice:

    - sistemul radial (posibil la localitati foarte mici) -necesita situri speciale

    - radial concentric - des intalnite

    - asigura o relatie buna

    - specifice tramei de provenienta

    spontana

    - ideale, de tip reanscentist

    - ex: orasele gradina (exprima bine

    orasul)

    - apar elem care ocolesc centrul - inele

    - la orase mari nu este viabila -

    departarea de centru

    - aglomerareainsuportabila

    - grila (des intalnit) - poate fi inceputa oriunde si

    extinsa

    - asociata orasului din cele mai vechi

    timpuri

    (orasul hippodamic, sistemul roman cardo-

    decumanus)

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    38/46

    - puternic raspandit

    - foarte flexibila dpdv al circulatiei,

    nu aglomereaza

    nucleul- cel mai mult la orase renascentiste

    - utopice

    - legate de planificare - majoritate

    oraselor colonie

    orasele americane

    - specifica teritoriilor plate

    - se mai leaga de dezvoltarea linearape o directie

    - model al orasului linear dat de Sorya

    y Mata 1894- cale de circulatie centrala

    sirapida,eficienta

    - accesul in orice punct al

    orasului

    - fiecare se situeaza intr-o pozitie

    egala fata

    de centru

    - adaptabila cresterii

    - de tip retea poligonala - mai mult experimentala.

    Ex: Camberra

    - trame de tip liber (spontan sau proiectat)

    - este in corelare cu un spatiu natural- foarte mult agreata de urbanismul modernist

    - sunt foarte flexibile, se muleaza foarte bine unor conditii

    - rationalitate foarte speciala, adecvata

    -trame mixte

    - exista intotdeauna cu mai multe tipuri de geometrii

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    39/46

    - juxtapunerile de plane, de geometrii sunt specifice

    orasului si istoriei lui

    - zonele aparute spontan sau planificat coexista

    - functiunea de circulatie are o importanta apasatoare- acum 200 de ani rolul comercial cel mai important era

    schimbul si piete si strazi

    - roluri restranse: comercial, intalnire, simbolic,

    reprezenteativ, decorativ

    - promenada sec 19 - contactul social - dispare

    - invazia automobilului - disparitia rolului traditional al

    orasuluiRezolvari: - conservarea orasului vechi

    -dublarea tramei orasului pentru circulatii

    => imposibila- gestionara buna => recapatarea rolului

    traditional

    - organizarea unor zone excluse

    automobilului

    - schimbarea modului de viata in teritoriul

    urban

    - in trecut fiecare stada avea un rol

    - in antichitate - cai de procesiune

    - egiptenii - axialitati, ritmuri, gradari

    - Roma - retea de drumuri in tot imperiul

    - cardo si decumanus

    - rolul exista dintr-un trecut foarte indepartatmedieval - inchiderea in spatii inguste

    renastere - reorganizare

    - apar anumite segmente urbane constituite dupa

    acest principiu

    Roma - prima artera dreapta

    Barocul - mari interventii urbane

    - principii de compunere a axelor

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    40/46

    - diverse maniere de punere in scena a

    unor elem

    importante

    - introduce aliniamentele de arbori- urbanismul rationalist - suprima rolul strazii la cel

    traditional - rol de deplasare

    - strada devine culoar comprimat - comunitate, convietuire

    - ideea de urban = aglomerare contact/control social

    - azi - se tinde spre aducerea strazii la rolul traditional

    - piete + strazi = sistem de noduri si legaturi

    - spatiul - miscare - strada - dinamic- repaus - piata (dimensiuni echilibrate pe directii) -

    static

    - succesiune de piete/strazi (repaus/miscare) in existentaurbana - extrem de important

    Cursul Nr.9

    - partea vazuta orasului utilitare mai ales pt. circulatie

    - tendinta recuperarea satiilor a rolurilor traditionale

    - au acoperit piata lcadirile importante ale orasului loc de

    intalnire, nod in structura, loc pt. procesiuni, rol commercial

    - strada rol de sustinere a unor ceremonii religiosae etc.

    - - rol de circulatie este intodeauna imp. cand oraselecresc

    - in perioada medievala (perioada antichitatii) dimensiunea

    oraselor era mica exceptie: Roma, Bizant

    - in baroc strada, piata - rol compositional pune in evidenta

    pricipalele elem. ale orasulor

    - cresterea oraselor =>circulatie vehiculara (precursorul -

    trasura)

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    41/46

    - modernismul duce la asa numitele blocaje de traffic

    problemele mai mari aparitia automobilului (totul se invarte

    imprejurul auto.)

    - anii 70 schimbare de sens in relatia indivizilor cuautomobilul

    - => orasele sunt invadate de automobile reorganizarea

    circulatiei, planificarea sistemului de traffic pe computer

    - costurile de circulatie tot mai ridicate, ieftinindu-se

    transportul in comun

    - - prin accize

    - - scumpirea locurilor deparcare

    - strazi elemente caract.: - traseu

    - - profil longitudinal/transversal

    - - cadru architectural

    - traseu proiectia sa in plan orizontal

    - - rectiliniu

    -

    - curbilinii- - siunuoase

    - - frante

    - rectiliniu cea mai eficienta favorizand viteza

    - asociat cu o marire a nr. de benzi creste viteza cu

    ~15%

    - permite o foarte buna vizibilitate

    - legate de axe importante ale localitatii

    - - trasee importante

    - - bulevarde

    - tendinta spre un caracter reprezentativ, official, sobru

    impreuna cu cadrul urban architectural somsiozitate

    - specific terenului plat

    - se preteaza la planurile in grila

    - curbiliniu mai putin favorabil circulatiei

    - asimetrie front - concav vizibil

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    42/46

    - - convex se expune in mod

    diferit, vazut fragmentat

    - caracter domestic , dinamic, variat

    - apar legate de o anumita configuratie a sitului curbede nivel , traseu de apa

    - sinuos aceleasi caracteristici cu cel curbiliniu

    - pct. de record - particularitate

    - frant circulatia mult mai usuoara decat la cel curbiliniu,

    sinuos

    - locuri favorite unt in relatie cu axele

    - alta relatie decat la cel curbiliniu- ex.: Champs Ellysee

    - parcurgerea intro directia sau in cealalta perceptii

    diferite

    - traseu frant (Moscova urmeaza cursul unei ape)

    - Cerda planul Barselonei

    - in unitatea de patratele, traseele imp. in diagonala

    - relatia cu pct. cardinale

    - orientata N-S simetrica, ambele fronturi fiind insorite la

    fel

    - E-V asimetrie foarte puternica, un front insorit tot timpul

    suprainsorire

    - celalalt fiind

    subinsorit

    - in anumite perioade ale anului soarele cauzeaza

    probleme in circulatie orbeste (reflexia soarelui in cladire)

    - prfilul longitudinal proiectia in plan V a axului strazii

    - 1) rectiliniu - orizontal

    - - ascendent

    - - descendent

    - 2) curbilinii convexe

    - - concave

    - 3) frante

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    43/46

    - 4) sinuoase cea mai naturala asezare pe teren

    - 1) orizontal asociat cu trasee rectilinii

    - - monoton

    - - cresterea vitezei deplasarea foarte comoda- ascendente/descendente interesante d.p.d.v. a compozitiei

    obiectele importante pare mai mare mai impozabil,

    ofera grandoare

    - nefavorabil obiect marein groapa

    - 2) convex nefavorabil pt. circulatie, scurteazacampul de

    vizibilitate

    - - obiectele apar taiate dezavantajos- favorabil pt. obiecte inalte: obeliscuri etc.

    - concave unghiuri de vedere bune intregului

    - - buna perceptie a spatiului, obiectele importante

    vizibile

    - 4) sinuos imbinare- situatii avantajoase/dezavantajoase, pct. favorabile

    - 5) frante- ex.: Bucuresti B-dul Aviatorilor monumental situat la un

    pct. de inflexiune pe un profil frant

    - bis Sf. Petru Roma

    - lateatru scena fata de orizontala are un anumit unghi

    - percepere a profunzimii de la o distanta mare

    - profil tranversal sectiune perpendiculara pe axul drumului

    -

    - partea orizontala/verticala ceea cecaracterizeaza un profil transversal proportia intre parteaorizontala si partea verticala

    - rapoartele depind epoca

    - - importanta

    - centrel oraselor americane favorizeaza circulatia curentilor

    de aer efecte interesante

    - orasul medieval da putina imp. strazi

    - renasterea proportia patrata dintre strada si fronturi

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    44/46

    - baroc, sec.XIX funtiile d circulatie cu tot mai multe benzi

    ajungand pana la 1/8, Moscova 1/11, dand senzatia de camp

    de lucru nelimitat, neancadrat

    - simetrie/asimetrie- o strada in mijlocul unui teritoriu urban omogen

    simetric

    - desparte doua zone cu caractere diferite asimetric

    - in general fct. de circulatie est simetrica

    - partea orizontala suporta fctiunile de circulatie benzile

    de circulatie avand marimea de 3,5m latime

    - - nr. debenzi categoria I 6 benzi

    -

    II 4 benzi

    -

    III 2 benzi

    - fluxuri pietonalept. un flux 0,75(0,60)

    - elemete speciale benzi speciale pt. transport in comun ,suplimentare - tranvai 2x33,5m

    -

    - bus 3,5-4m

    - spatii verzi, mobilier urban

    - profilul transversal care nu inched axa ex.: Brandenburg

    - la Leningrad imagine care inchide

    - relatie intre lungime, latime, din elementele de capat aleunui traseu raportul dintre lungime/latime = 1/8

    -

    1/35

    -

    obiectul de capat h/L , 1/10

    - cadrul architectural profilul transversal panta acoperita

    -

    in int. cadruluiarhitectural un anumit mod- - inchis - case lipite una de alta

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    45/46

    - - deschis (fct. rezidentiala)

    - ritmul, pasul face un spatiu urban acesibil, atractiv

    - pas foarte mare in anii 50,60 plictisitor, adaptat

    masinii- orasul foarte apropiat de scaraa omului ex.: Australia

    percepera obiectelor

    - imaginea redidentala apropiata de scara omului avand un

    ritm de 15-20m

    - ritmuri compuse

    - structuri urbane traditionale succesiune a strazilor si a

    intersectiilor- ritm a str. si a pietelor

    - rolul, fctiune, dominanta intrducand elem. speciale,

    exceptionale

    - urbanismul baroc bulevard, obiect axial

    - traseu lung o anumita tronsonare a cadrului architectural

    - - variatie a profilului transversal

    - - secventionalitate- la piete marimea fiind intre 50-150m, biserica

    segmenteaza piata

    - unghiul de vedere 35 pe verticala

    - - 15 in plan

    - axele de compozitie centripede

    - - centrifuge

    - de toate formele dreptunghiulare- - trapezoidale

    - - circulare

    - - octogonale

    - - poligonale

    - sisteme de spatii/de piete emblema unui oras - unicitatea

  • 8/6/2019 proiectarea localitatilor

    46/46