8/6/2019 proiectarea localitatilor

1/46

Proiectarea

localitatilor

Curs Nr1

Urbanism 1900 apare intr-o revista de geografie

franceza(lUrbanism)

Inceputul sec. 20 putem vb. Despre urbanism ca

atare(disciplina complexa)

- consecinta s unei evolutii in timp

Planificarea evol. Localitatilor urbanistii arhitecti

- de formatie tehnica ingineri

- economisti- sociologi

- geografi

- administratori

Urbanismul nu numai structura fizica ci sustine dezvoltarea

mediului in care traim

- gestonarea intregului spatiu in care traim

- consecinta a unor procese economice complexe pana

in 1900(dezv. fizica)

- disciplina tanara - s-a scimbat foarete mult in sec. 20

- legata de o evol. complexa a mediului a vietii economice-

foarte important

- mecanismul dezvoltarii continue crestera unorvalori(terenul)

- cresterea interesului

- orasul - centru nucleucea mai mare

- arhit. < au jucat rolul cel mai dominanat in urbanism

- dezavantaj au inventat blocurile

- au negat rolurile traditionale ale orasului

8/6/2019 proiectarea localitatilor

2/46

- gestionarea de tip politic arbitrarea intereselor contrare

primi decizii politice

- decizii palpabile compromisuri intre diverse

tendinte, interese- motorul societatea

- economia

- supranational

- nivelul terit. National PATN plan de amenajare a terit.

National

- plan de amen. la nivel regional , subregional

- la nivel restrans leg. orasului cu terit.- gestionarea localitatilor

- Localitatile urbane

- rurale- diferenta clara dimensiune

- densitatea masa

- oras concentrare

- centru focalizare- system prantational

- diversitate

- comunicarea mult mai diversa (toate descoperirile au

venit din oras)

- programul se nastein oras

- organism complex bazat pe logici spatial-functionale model

cu configuratie spatiala determinate de o strucura

functionala cadrul urban

- relatie de interconditionare- functiuni clar determinate locuirea(prima)

- legate de activitatea de baza a loc. gama

foarte larga de specialitati

- circulatie

- petrecerea timpului liber

- interactiunea intre indivizi

- nu se gasesc in echilibru

8/6/2019 proiectarea localitatilor

3/46

- zone rezidentiale

- industriale

- centru

- pt. timp liber- divizare, zonare in fct. de calitatea de baza caracterul ,

anumite trasaturi care definesc

- functiunile dau un anumit caracter orasului sau partilor

orasului

- locuirea orasul de tip dormitory, satelit in jurul marilor

orase

- modelul incomod- dominanta munca oras industrial specializat pe o

anumita categorie de populatie au o anumita profesie

- invatamant oras universitar- abatere fata de medii, nu este neaparat preponderenta

functiunea

- financiar bancar bancilemarcheaza imaginea orasului

Frankfurt

- circulatie orase noduri de cale ferata

- orase port traiesc din circulatia marfurilor

- marcheaza imaginea orasului

- loisir - tsatiuni, localitati care atrag turisti config. specifica >

hoteluri

- contact special rol important nu este evidenta interactiunea

indivizilor

- fct. urbane grupuri de activitati anumita evolutie >anumita structura a orasului

- istoria urbana relevanta din perioada medievala

continuitatea cu orasul de azi

- centrul orasului centrul medieval

- fct. urbane au parcurs un drum la inceput

- au existat ca un conglomerat str. simpla organism finit

incadrat in fortificatii

8/6/2019 proiectarea localitatilor

4/46

- parcele perpendiculare pe strada, spatiu public privat

- case acolo exista toate activitatile putine se intamplau

afara

- structura omogena cu o anumita unitate, structura pe bresle incepe sa se diferentieze

- armele au evoluat nu existau fortificatiile

- haos epoca industriala

- sec. 19 cauta solutii la orasul industrial, zonarea

functionala ordine

>modelul

segregat functional fiecare fct. avea locul ei- orasul se divizeaza in zone cu o anumita functie

- apar dupa al doilea razboi mondial

- apare problema deplasarii limiteaza optiunile in miscare- reintegrarea functionala

- mai multe fct. una domina orasul ramane impartit in zone

- cadrul urban elementul static

- elemente bi- si tridimensionale

- element fizic, suportul material

- actionam direct asuppra lui, asupra fct.- indirect

- cladiri, amenajari -> intre ele se nasc relatii

compsimtionale de utilizare

de tip

rolumetric calitatea cladiri

- caract. ale obiectelor

volum, structura detalii- de tip spatial negativul

volumelor (golurile)

- responsabil de calitatea

spatiului urban

- pietele dimensiuni optime

- oras medieval spatii inchise, perspective inchise, fara ax

8/6/2019 proiectarea localitatilor

5/46

Cursul Nr. 2

Mijloace de reprezentare in urbanism- reprez. ca o forma de expresie, de cunoastere au scopul: -

investigare, cercetare

- separational mat. unui pro.

de arh.

- dezvoltarea fenomenului urban => nuantare in mijloc de

reprezentare

- mijloace de reprezentare grafice -> in trecut => text (astazi) motivatia desenele surp. o imaginatie statica

- in practica se folosesc amandoua (pt. proiectari domina

partea desenata)- ce se reprezinta:

- realitatea fizica concreta sintetizata cadrul

natural, cadrul construit

- exista formule de reprezentare standardizate, dar

pot apare mijloace de reprezentare particulare

anumite situatii, locuri

- exista dificultate in a controla si a intelege cadrul

urban

- Elemente: pt. cadrul natural:

- Relief : ape, forme particulare de relief, vegetatie, se poate

discuta de peisaj, vizibilitate

- Harti : are reprez. Peste sc. 1:20000 se reprezinta prinelemente simbolice tin seama de curbura pamantului

- Planuri : prin pro. geo. se reprez. sub sc. 1:20000

- se reprezinta pe seama unor repere (geodesic, topografic)

- spargerea orasului in componentele sale

- experienta pe scara foarte larga care va avea defecte

deplasarea ingrozitoare prin oras

- monofunctionism

8/6/2019 proiectarea localitatilor

6/46

- dupa 20 de ani: - reintegrare functionala in Occident

- socialismul nu va abandona zonarea fct.

- modelul reinstalarii fct. : orasul isi pastreaza divizarea, in

fiecare zona va predomina ceva- programul de mixare a fct. in oras : se reduc deplasarile,

existenta complexa in fiecare parte

- centrul orasului : va avea o comp. Importanta lociuirea

- CONGLOMERAT

- SEGREGARE

- REINTEGRARE

- Cadrul urban: - element fix cladiri(se act. direct) = element fizic

- amenajari

- funct. : element dynamic: se actioneaza indirect- NOI PROIECTAM CADRUL URBAN

- Exista diferente intre cadrul urban si rural diversitatea

activitatilor

- scara constructiilor

- densitatea

- aspectul social si ec. al satului a disparut fata de satul

traditional

- elem. Cadrului urban intre ele se nasc relatii

- logica config. spatiului

- 2 tipuri de relief de utilizare

- compozitionale de tip volum (au de a face cu

toate caract. concrete: volum , material, textura,detalii)

- de tip spatial (essential pt. imag.

orasului)

- retelele topografice la pct. astrale

- pt. harti: aerofotografia sisteme fotografice din sateluit

foarte bun

- Cum se reprezinta:

8/6/2019 proiectarea localitatilor

7/46

- Relieful: - proiectia liniilor duc la curbele de nivel

- Pt. nevoi de amenajare a terit. inclinatia pantelor (nu orice

panta poate fi reprezentata la fel)=> alf. care reprezinta

panta-cartare- apr. calitative ale unui terit

- daca se ia in considerare o zona la mare

- > probabil vizib. de pe mare, de pe plaja

- Arhitectura Peisajului SIMONDS

- peisajul si elementele naturale sunt tot mai explicate in

cadrul orasului

- legate intr-un pct. special al cadrului nat.- Reprezentarea cadrului construit:

- aceleas mijloace

- proiectarea geo. in planuri si simboluri pt. harti (loc. Pe unplan: mai multe detalii)

- diferentele in fct. de scara (ansamblul unui oras sau o

piateta, 2-3 cladiri, planurile sc. 1:2000, 1:500)

- gradul de detaliere difera

- cand discutam de parti ale orasului elem. de nuanta se

clarifica

- reprezentarea clasica standardizata planuri topografice

(indice de altitudine, determinarea unor pct.)

- careper se foloseste niv. marii (in zona aceasta cota Marii

Baltice)

- 1:500 cuprinde cam toate detaliile

- planurile au relevanta pt. constr.- cladiri

- sp. rezistenta

- zona productie

- dezvoltarea orasului in teritoriu , lipsa de constructii fata de

spatiuproduce noi moduri de constr. constr. Cu fronturi

deschise (din motive de igiena, insorire, se schimba

gusturile oamenilor)

8/6/2019 proiectarea localitatilor

8/46

- aceasta formula aparedin Renastere este foarte folosita in

Baroc

- conceptia de constructie

- forme urbane mult mai mari- se aboleste

- se dezvolta cladiri intr-un mare spor

- Artur Perry concept de organizare a zonelor rezidentiale

- intre f. urbana comportamentul social si comunitatea exista

o legatura, in structura trebuie sa existe unitati comunitare

care se numesc unitati de vecinatate

- unitati de vecinatate este trasee importante de circulatieperimetrale

- structura perimetrala legata de nucleul comunilor

- marcheaza si astazi AMERICA 50 60 se afirma acestecomunitati=> conduc la comunitati inchise, comunitati

private, se produc o puternica segregare pe diferite criterii

- Europa sisteme mixajul social

- Discriminarea se produce pe sisteme de venit, comunit.=>

- =>urbanismul RATIONALIST

- Atena fundatia CARTEA DE LA ATENA

- va controla~20 ani constr. Urbana

- structura unui oras contemporan

- aditionare juxtapunere de zone care poarta amprenta

perioadei in care s-au constituit

- fiecare teritoriu isi poarta amprenta cand s-au constituit

- lui i se suprapune o zonare fct: - zona de locuit, centru deagreement

- morfolologica

- ocupare in zone cu trasaturi commune

- retea de circulatii bine ierhizata, suprasolicitata sau depasita

- pt. urbanism: - imaginea pt. - forma urbana

- calitatea terenului

- pt. a aprecia un teritoriu: - sunt nevoie de apr. calitative

8/6/2019 proiectarea localitatilor

9/46

- caract. de la gradul de finisare urbana

- suprafetele urbane evolueaza tot timpul

- ex.: - o piata in care sau construit 3 fronturi si al 4-lea nu

- pt. zone istorice: - exista un grad de finisare foarte mare- in imaginea orasului: - conteaza gradul de finisare

- gradul de finisare urbana => nu numai un font construit

efectiv

- => de suprafetele amenajate

- pt. teritoriul urban: - se dezvolta tipuri de alfabet

- se pun in evidenta trasee de leg. in cadrul urban

- limite- repere

- KEVIN LYNCH IMAGINEA ORASULUI

- ALDO ROSSI LARCHITETURA DE LA CITA- existenta legendei care explica planul

- PATN, PUG, PUZ, PUD

- diferite intre elementele existente, propuse

- PUG forme de control a terit. destul de socialiste

- problema de reglementare

- PUG nu este un real clar

- reprez. unor procese si fenomene

- => pro. de urbanism: pleaca de la analize (fixarea

criteriilor de analiza)

- se folosesc formule clasice: - ex.: diagrame

Cursul Nr.3

- mijloace de reprezentare: - relativ clasice

- -> diagrama: - reprezentare a unui fenomen 2D

- - evolutia unui teren in timp cantitativ: o axa

- - temporal: a 2-a axa

8/6/2019 proiectarea localitatilor

10/46

- dupa 1975: pct. de inflexie

- - se opreste fenomenul de urbanizare, criza

petrolului

- piramida a varstelor- ex.: - o zona rez. noua foarte definita a piramidei: presupune

un nr. de locuri in gradinite de 2 ori mai mare

- 18% - pt. varsta scolara

- in zone rez. n.: 38%

- dupa diferite evenimente: se modifica forma piramidei

- cartograme: localizeaza un fenomen in spatiu - > zona de

acoperire- analize urbane forma modul e divizare al terenului,

parcelarea terenului - originara

- secundara

- subdivizarea lotului de colt

- ocuparea terenului plan alb /negru

- modul de ocupare al terenului - spatiu

construit neconstruit- fondul construit calitativ tipologii, datare, stare, inaltime

- > in mai multe culaori folosinta terenului

- URBANISMUL controlul folosintei terenului-

functiune; densitate

- restrange modul de proprietate restrangerea dreptului de

folosinta

- mediul urban mediul de interes public- sisteme de gestiune a teritoriuluiultraliberal- cartodiagrame: compunerea celor doua

- reprezentarea prin scheme transport, circulatie, cartierelor

- reprez. si implificata unui fenomen trasaturi

esentiale definitorii, se elimina detaliile

- schema analitica

8/6/2019 proiectarea localitatilor

11/46

- a localitatilor se suprapune schema circulatiei cu

schema spatiilor verzi etc.

- reprezentarea numai a traseelor importante de circulatie

- imagine sintetica usor descifrabila- arhitectura la scara urbana

- schema instrumentul cel mai bun pentru operare

- analiza circulatiei, utilizarea terenului, caracterul

morphologic (forma urbana diferita)

- particularitati, tendinte, conflicte

- Planificarea urbana disciplina interdisciplinara

- Urbanism general Planificare(economica, sociala, fizica)

- Design urban

- Gestiune

- Compozitie

- tehnici de planificare analiza multidisciplinara

- - baza planificarii SWUT context

- pct. tari, pct. slabe, oportunitati, riscuri- concluzii trase in fct. de conjuncturi si riscuri

- se dezvolta o viziune slogansustii esenta

viziunedezvoltarii

- dezvoltare economica

- sociala strategii de dezvoltare proiecte

+ masuri

- urban planing oras- teritoriu

- PAT plan de amenajare a teritoriului

- PATN plan de amenajare national

- PATJ plan de amenajare judetean

- plan cuprinde principalii parametrii

- localit. Functionale in interdependenta oras mai mare

depinde mai putin de teritoriu

8/6/2019 proiectarea localitatilor

12/46

- infrastructuri

- resurse agricol

- int.

- miniere- dezvoltarea ec. in terit.

- relatii in teritoriu

- la ivel judetean raporturi, echilibre

- orasele mici, decad se depopuleaza apare o zona supra

populata (decaderea ec. a satului la noi urbanismul

comunelor)

- premisele functiunilor localitatilor- dezvoltarea teritoriului, dezvoltarea de infrastructuri locale,

de universitati

- structura zonelor metropolitane orasul (trece de 100.000

locuitori)

- mare interdependenta intre orasele din jur- deplasari foarte mari zilnice

- proiecte de organizare a localitatilor PUG plan urbanisticgeneral

PUZ plan urbanistic

zonal

PUD

- PUG rol important in evolutia localitatii strategii de

dezvoltare

- se alcatuiesc dupa un cadru continut- practica stare viitoare dezirabila (de multe ori starea

finala)

contradictie

- defineste un drum, un process orasul organism viu

- grupurile de interese arbitrare

- societate civilizata se cauta compesarea

-

orasele- mecanisme se gasesc greu intr-un PUG decizie

8/6/2019 proiectarea localitatilor

13/46

- nu sustin tendinta

Cursul Nr.4

- planificarea urbana ori ce procese - etape

- analiza

- dezvoltarea unei viziuni pe baza

analizei- proiectarea strategiei proiecte maturi

- proiect opozabil legal tertilor

- plan urban odata aprobat putere de lege

- constrangerile impuse obligatorii

- general prevede evolutia unei localitati pe

o perioada de timp

- zonal- detaliu

- PUG plan complex- se bazeaza pe studii fundamentale

- apar analize pe domenii ex.:- studii de circulatie

- analiza locuirii

- situatia economica

- tablou sociologic a

populatiei

se bazeaza pe o preucrare si colectare de informatii

- anchete

- studii

luate din bazele de date urbane

- GIS geografic information system

- parcele construite, anul de costuctie etc.

- infrastructura; apa, canalizare, gaz

8/6/2019 proiectarea localitatilor

14/46

- durata, anul, presiunea etc.

- reglementari urbanistice, canalizare, comunicatii, presiunea

apei etc.

- pt. fiecare parcela- exista o informatie directa

- nevoie de date sintetice acumularea inf. Si a prelucrarii

contine domenii capitole folosirea terenului activitati -

admise - respinse, rapoarte dintre activitati

- control asupra teritoriului, conditioneaza dreptul de

proprietate, decupeaza teritoriul, in interior alta divizare

- Zonarea impartirea terit in parti componente- anii 30 zonare functionala cu zone de locuire, de

productie, de agreement=>teritorii monofctionale

- azi zonare mult mai fina mai detaliata

- se folosesc UTR unitate teritoriala de referinta cu oomogenitate interna atat din pct. de vedere al activitatilor, al

divizarii terenului, al modului de constructie, parcelare, tip

al str. etc.- toate astea sunt reglementari pt. UTR

- divizare morfologica

- in tarile evoluate zonare fina componenta ec. foarte

importanta mai ales din motive fiscale => 3 zone in fct de

valorile mai importante (valorile urbane pe cele 3 parti se

diferentiaza)

- zonarea=instrument imp. de gestiune urbana selectarea aactivitatilor

- la noi zonare fiscala generala, 3 zone difer. de taxe

- al raport dintre

locuire/activitati

- alt mod de constructie

- folosire terenului se bazeaza pe zonare => regiune/ unitar

uniforma a flolos. terenului- se aplicaunei UTR

8/6/2019 proiectarea localitatilor

15/46

- planul de traffic circulatii

- dezvoltarea infrastructurilor drumuripe baza planului

de traffic

- - utilitati apa canal, gaz,comunicatii

- - pt. gestionare tratarea

apelor , centrale telefonice

-

servicii publice

- dez. orasului, modul in care se extinde ( legaturi de plan de

traffic, dez. Infrastructura) controlul cresterii seschimba infrast. sau se refac

- locuirea calitatea , raportul colectiv/individual etc.

- protectia mediului

- dez. ec. al localitatii pe tipuri de activitati

- restructurarea unor terit. urbane (CJ fct. zonei ind. 20%)

- design urban planul instrument politic

- reprezinta o anumita vointa pioliticarealista transpusa in practica

- PUG componente scheme cel mai important- parte desenata, planuri sectoriale, generale

- reglementare pe toate capitolele reg. local de urbanism

punerea in practica a prevederilor

- - reg. general de urbanism

aplicabil tuturor local.- se refera la constructia urbana- cintinutul mai restrictiv decat

- ex.: reg. general 1 locuitor/40 mp

- reg. local 1locuitor/15 mp

- reg. la UTR reglementari legate de activitati, scara la

care se pot aplica pt. conservarea trasaturilor unei zone

8/6/2019 proiectarea localitatilor

16/46

de parcelare suprafata minima de x mp (ex.: interzicerea in

zona istorica)

- - raportul intre suprafata

construita/ suprafata teren % de ocupare a terenului = atriaconstr. x 100 impartit la suprafata terenului

- coeficientul de utilizare a terenului raport de folosinta

- alinierea cladirilor

- raport intre curte si latura cladirilor

- reglementarea modului de constructie pana la materialul

invelitori

- raportul plin gol pe fatade- inaltimea la coame, streasini de la sol

- reglementarea tipului de activitati impact asupra locului

respective cultura , traditii , comunitatii

- justia Franta judecator de urbanism

- metode de lucru - practica pe scheme analitice, sintetice- informatia sintetica trasaturi esentiale

- masuri pe termen lung , mediu, scurt- PUZ teritoriu mult mai restrans

- pt. o parte a localitatii centru, cartier, etc.

- se dezvolta pe baza PUG si il detaliaza

- in zonele in care exista transformari profunde

- cuprinde poblematica pe diverse teme cu alte roluri

- tematica se adapteaza caract. zonei respective

- amenajarea terenului public- regulament propriu de urbanism- subdivizarea zonarii

- aceasi statut legal

- cuprinde aceleasi elem. la alta scara

- PUG 1:10.000, 1:5000

- PUZ - 1:2000, 1:1000, 1:500

- PUG precizeaza care parte trebuie detaliata

- PUD se aplica unui teritoriu extrem de restrans

8/6/2019 proiectarea localitatilor

17/46

- model spatial functional

- configuratie unui anumit loc cu o problema trebuie sa

armonizeze problematica dintr-un anumit loc intr-o situatie

speciala- problema de utilizare a terenului

- legat de substanta fizica a unui loc cu o configuratie anume

- solutie de tip arhitectonic/urbanistic unde nu se pot aplica

regulile

- pt. un grup de immobile tine cont de PUZ si de PUG

- pune in termen 3D o problema, exista forme, volume nu

reglementari- studii pe o anumita tema in situatii speciale

Cursul Nr.5

- Criterii de organizare a cadrului urban

- construit

- amenajat- support fizic al orasului

- criterii obiective

- subiecte - trei de personalitate

- - de natura compozitionala, de creativitate se

suprapuneunui pachet de reguli , conditionari

- proiectarea se fundamenteaza pe un morman de conditionari

- criteriile caracter istoric se transforma, evolueaza in timp

- orasul orig. structura medievala conglomerat funct.

- - structura simplarepetabila, modul parcela + casa

- azi celule numai indeplinec sistemul de parcelare au

rol compex

8/6/2019 proiectarea localitatilor

18/46

- orasul se diversifica devine mai complex

- scara oraselor creste aglomerari circulatie complicata,

modificari de detalii, de ocupare a terenului

- desfintarea parcelei- transformari de sc. , fronturile de la str. sec. XIX cladiri de

alta forma de scara mai mare

- proportiile se schimba pt. circulatie

- confortulimpune schimbarea criteriilor

- transformarea din pct. de vedere subiectiv orasul masina

- orasul medieval mizerabil , insalubru in acea epoca

- criteriile - important caracter istoric- in oras se inoieste in timp, pastreaza insa semnele istoriei

- produsul unei dezv. isto. = valoare

- ORAS = element reper legat de timp , element identitar,

unicitate

- Criterii obiective

- = criterii globale (de tip geoclimatic) determinante de

ansamblu insorire, clima, temperetura, etc.- criterii legate de o vecinatate apropiate , referenta locul ,

reguli , constrangeri, determinante limite instituite legal nusunt relevante calitatea mediului (surse de poluare),

criculatie , tipologie, prevederile planurilor urbanistice

trebuie investigate

- volumul trebuie sa se integreze in mediu obiceiuri, traditii,

etc. legate de ele interiorul teritoriului

- Criterii globale

- insorirea pt. anumite activitati

- ex.: camere cel putin o ora insorire directa

- locuinta cel mai bine orientata spre sud la latitudinea

noastra vara insorire minima si iarna insorire maxima- la est dormitory optim vara insorire mare

- la vest cea mai mare cantitate de energie

- la nord nu este favorabil igiena, umiditate

8/6/2019 proiectarea localitatilor

19/46

- scolile S-E

- spatiile comerciale, vitrinele spre S insorire maxima nu sunt

agreabile

- daca str. orientata N-S situatie simetrica fronturile insoriteegal

- E-V un front insorit vesnic unul vesnic

intunecat

- orientarea influenteaza dispunerea interioara reltia cu

terenul

- str. la N toate spatiile se deschid spre gradina orientarea

cladirilor pe teren tipologie la sc. Mare- urbanismul rationalist orasul soare, lumina, aer, natura,

LE CORBUSIER reactie impotriva urbanismului

traditional (aglomeratie) etc.

- orientarea optima a cladirilor dupa o axa helioterma deviere

de la axa N-S echilibru de aport termic

- ventilatie fiecare zona vant dominant , lipsa de

ventilatie in marile orase- circulatia aerului- dat climatic

- in Cluj zona industriala la N circula pe un culoar in oras

pe alt culoar, o f buna ventilatie , pe vai

- aerul circula de la E la V

- zone in care circulatia aerului este redusa remedieri

- curentii de aer se intensifica la contactul cu cladirile ,

accelerare- aeroporturile se amplaseaza in functie de vantul dominant

- vant cold Fohn adus in int tesutului urban traforaj

- palcuri de vegetatie aerul din zona umbrita e rece zone

de copaci alternate cu zone insorite,calde ->ventilatie

artificiala

- criterii de organizare a cadrului urban in functie de factorii

geo climatici- arhitectura moderna dependenta de insorirre, lumina

8/6/2019 proiectarea localitatilor

20/46

- curs de apa

- lant de munti

- unele elem nat pot substitui potenat imaginea

orasului,el;em simbolice- caract emblematic, creeaza identitate

- potenteaza un anumit loc devin marcante, determinante- ex. Orasele montane

- struct econ ,termica

- criterii legate de vecinatate

- legate de prevederile planurilor de urbanism sintetizeaza o

gramada de reguli- PUG folosinta terenurilor - ce in ce fel se poate construi ?

cum? caracteristici ale parcelarului,asezarea cladirilor

- PUZ reglementari

- in aliniament limita public/privat

- strctura mare a orasului

- strazi etc.

- impact asupra terenului- orice tesut urban are un anumit caracter traditie locala

exprimata in forma- elemente speciale dominate , au un impact in locul

respectiv cu un anumit simbol

- vecinatati caractere diferite

- relatii diferite, diverse,,, cu impact diferit

- ex. Constructie langa apa relatii deosebite anumitaforma ,scara

- vecinatatea cu centrul- toata forma urbana depinde de vecinatati

- vecinatatea concreta ofera un context divers => raspuns

fata de aceasta adaptare

ofera mai

departe un context

8/6/2019 proiectarea localitatilor

21/46

Cursul Nr. 6

- Criterii de organizareacadrului urban

- - criterii globale de natura climatica si

relief macrostructura

- - criterii legate de o vecinatate relevanta

sunt legate de prevederile planului urbanistic

- Control al folosirii terenuli: - urbanismul este o metoda de

control a folosintii terenului- - divizarea terenului

- - construirea (procent deocupare

coeficientul densitatii de utilizare raport intre suprafataconstruita desfasurata a cladirii si suprafata terenului) si

mod de ocupare

- - subunitar in zona

rezidentiala

- - supraunitar centu de

densitate mare care acopera fct. princip.

- Prevederi legate de sursa de poluare

- - acesibilitate, circulatie (tramastradala,

configuratie=>urbanism inchis/deschis)

- inaltimea fronturilor si tipologiile influenteaza direct const.

urbana mai ales in zonele istorice

- exista o lege a terit construit care inplica realiz. unor scheme analitice, sintetice(suprapun mai multe scheme si

evidentiaza o realitate ansamblu) schemele mentin

trasaturile esentiale de ansamblu

- Criterii legate de teritorii in cauza

- Criterii legate deconfortul urban (criterii locale) protectia

impotriva zgomotului, importanta unor gaze, protectie

impotriva seismelor

8/6/2019 proiectarea localitatilor

22/46

- - caract.

Terenului, structura geochimica pana la relief panta

- - echiparea

cu retele edilitare- protectia impotriva zgomotului: - orasul este maim ult sau

mai putin zgomotos

- locuirea- optima inafara surselor de zgomot si a surselor de

circulatie

- pt. evitarea surselor de zgomot este deviat pe verticala prin

realizarea unor deblee sau prin realiz. unor taluze artificiale,

pri folosirea unor ecrane impotriva zgomotului- la nivelul cailor ferate ecranarea se face mai jos

- protectia in int. orasului se face : - gard verde, copaci

- spatiu verdecompact bine etajat- dispunerea spatiilor comerciale la parter in fata, bolcane

- la fartada spatii cu activitatecare nu este deranjata de

zgomot

-

formele deprotectie a mediului

poduri ecologice- protectia impotriva poluarii cu gaz (nocivitati)

- impotriva normelor tehnice intre 2 zone urbne culoare de

protectie vegetala

- - rezidentiala

- - poluata

- vantul dominant

- scolile surse depoluarefonica interspatii mari intre

locuinte si scoli

- linia ferata (in oras este in supteran)

- protectie impotriva seismelui

- undele seismice directie de propagare undele verticale

sunt cele mai rapide, undele longitudinale si undele

lateralesunt cele mai lente

- protectie impotriva undelorlongitudinale (cele mai

distructive)

8/6/2019 proiectarea localitatilor

23/46

- orientarea fata de undele seismice, consolidarea capetelor

- retele edilitare: - teren traversatde o structura importanta

(retea de apa, gaz, electricitate etc.)

- infrastructura poate dictaorganizarea spatiului urban- echiparea cu retele edilitare pt. dezvoltarea unui teren,

ele fiind obilgatorii

- o extinderepoate insemna refacerea intregii retele

- structura retelelor este arborescenta

- extinderea este o problema

- conditionari legate de teren: - structura geologica cel mai

bun teren pt. fundatiebalast ( rezistenta portanta maretasari egale etc.)

- argile sensibilitate la apa, se umfla, secontracta la uscare

- in interiorul solului zone foarte diferite, o stratificare

anume

- fiecare strat are o capacitate portanta

- pt. o cladire inalta se utilizeaza o adancimemare pt. fundatie

- conditiile de fundare imaginea cladirii- ex.: - limitarea regimului de inaltime cand terenul nu

permite- teren care produce tasari mari, cladirea este tronsonata

- cota a apelor subteraneridicata renuntarea la subsoluri

- protectii fata de umiditatea naturala

- - de o presiune hidrostatica

- zonele deasupra unor galerii de exploatare nu pot ficonstruite

- relief: - zonele se deniveleaza pante pt. scurgerea apelor

relatia cladirilor cu panta printr-o adaptare a cladirii la

forma terenului initiual, relieful impune niste relatii

socialecu mediulpe suprafete restranse partiul

architectural marcat deforma terenului

- diverse pante impuse diverse atitudini

8/6/2019 proiectarea localitatilor

24/46

- - sub 2% - nici o problema

- - 2-5% - probleme

- - cadirile de 30 m lungime pot sta fatade

curbele de nivel oricum- - mai mare de 30 m trebuie sa stea paralel cu

curbele de nivel

- - 5-8% - cladirile 25 m lungime

- 25 m paralel cu curbele de nivel

- - >8% - exista proiecte speciale care tin cont direct

cont de panta terenului

- elementele de amenajare circulatii- pantadrumurilor (infct. de importanta)

- importante 5-6% (limitate pt. eficienta)

- mai putin importante locale 9-10%

- climat mai bland inclinatii locale la strazilelocale

- forma si marimea amplasamentului,anumite tipuridestructura (pe axe)

- fiecare forma - a terenului inrelatie cu marile forme aorasului dau o anumita organizare (traseu)

- - conditioneaza, creaza o anumita relatie

- formasi marimeateritoriului opozitia in mare

- prezenta in teritoriu a unor elemente ale cadrului natural

- cursulde apa (pus in valoare Praga, Budapesta), orasele sunt

asezate in relatie cu apa

- elementele nat. din interiorul cadrului urban trebuiefolosite

- subsol ]

- formareliefului ]

- forma amplasamentului ] conditioneaza

arhitectura gandita de la loc

- elementele cadrului nat. ,etc ]

- locul realitate palpabila- - constituit din elemente preponderant naturale

8/6/2019 proiectarea localitatilor

25/46

- criterii de natura subiectiva: - personalitatea, capacitatea de

a crea sistemul de valori, trasaturi profesionale, cultura

- criterii de tip rolumetric se referea direct la volumele

construite, forma, imaginea, configuratia, silueta, modul decompozitie, arhitectura, materiale, textura

-formele pozitive palpabile, massive, solide

-silueta unui oras are istoria ei de tip

pyramidal

-oras istoric

-oras modern

- reguli compozitionale legate de dominanta-contrast

-echilibru

-ritm

- de tip spatial opereaza asupra spatiului (negativul)

golul ramas intre volume calitati importante

proportii

- spatiu - de tip inchis h>1/2 L senzatii de claustrare- - de tip deschis L> 8h nu mai este concret conturat

- modul de structura a fronturilor inchise - zona

public/privat clar determinate

- - deschise au persistat in

mediul rural

- inchis/deschis continuitatea si discontinuitateaformelor

-

zonele rezidentiale

deschis- zonele de centru inchis

- in spatiu deschis este mai greu de controlat compozitia

(spatiile medievale)

- caracterul dinamic/ static echilibru de tip centripet

- nivelul de regularitate

- ritmul

- spatiul official

- - simbol

8/6/2019 proiectarea localitatilor

26/46

- - majestuos axialitate, ritm, simetrie,

monumentalitate, dominanta unui obiect

- - ludic scara umana, asimetric, ritmuri mult mai

alerte- spatii optimite, dinamice, triste, statice

- problema de relatie, scara, vecinatate daca se deschide sau

nu

- spatiu medieval ludic, domestic, dinamic

- perceptia urbana cultura

Cursul Nr.7

STRUCTURA URBANA

- Ev. Mediu - sistem stabil, rata de schimbare redusa

- cadru limitat- parcelare foarte clara

- anumit mod de a constui pe parcela

- aparitia soc industriale cresterea urbana mare

- aparitia tehn militare dispar fortificatiile cresterea

urbana necontrolata

- lotizari diverse, scari diferite; apar noutati mari (manufacturi)

dezvoltarea incoerenta in exterior, noul tesuturban

- in vechiul tesut apare o densificare mare

- apar noi centre in teritoriu, vechile sate pot deveni noi centre

de coagulare dezordine, o infrastructura (canaliare, apa),

densificare in centru rezulta un peisaj urban de tip

"Dichensian" incercari de a gasi o solutie, o rezolvare a

acestei probleme

8/6/2019 proiectarea localitatilor

27/46

- utopii: socialistii utopici - incercau sa propuna o anumita

organizare functionala

- inceputul sec 19 deschide discutia se materializeaza in

mai multe modele urbaneEX: Ebenzer Howard - englez - propune tema si modelul

orasului gradina; o retea teritoriala de asezari urbane;

determina marimea; legaturi - cai ferate; ierarhie a oraselor,

sistem de comunicare; schema orasului - forma radial

concentrica - in jurul unui spatiu central : Square; locuinte -

scuar (centru)

- principiul zonarii functionale prod industriala - zonatampon - locuinte - spatiu dotari pt locuinte

- fronturi deschise mai multe motive: - insorire

- igiena

- exista mai mult spatiu

- schimbarea gustului oamenilor- locuire: caracter mai legat de natura

- incepe in renastere barocul foloseste formele deconstructie de tip deschis

- perceptia clasica a arhitecturii - desenul fatadei

- cladiri mari inlocuiesc parti ale orasului o noua forma de

constructie urbana- cladirile se dezvolta intr-un mare spatiu individual

- ideea spargerii cvartalului original (Charta de la Athena,

Arhitectura moderna)- structurarea teritoriilor urbane in functie de comunitatea pe

care o adapostesc

- Arthur Clarence Perry - proiect de dezvoltare a orasului NY

- zona rezidenteala - forma urbana ]

- comportament social ] legatura

- comunitate ]

- in orasul (amorf) trebuie sa existe unitati de vecinatate (zoneomogene in orasul eterogen) - anii '20

8/6/2019 proiectarea localitatilor

28/46

- nucleu comunitar - sala de intrunire, comert etc.

- dimensiune finita

- dotari comunitare

- ideea marcheaza si astazi dezvoltarea urbana in America- gated comunity - comunitati inchise, private, unele cu

restrictii de acces segregare sociala

- pe baza de venit, tip de activitati, varsta;

- diferente intre valori - Eurona - America mixaj

- C.I.A.M - Charta de la Atena - redactata de Le Corbusier

(Congresul International de Arhitectura Moderna)

- orase noi reconstruite dupa cel de-al Doile Razboi Mondial- aprox anii '60 - sistemul isi arata limitele si defectele

principii urbanistice mai celectice dar legate de traditie

- oras contemporan - ca structura - aditionare (juxtapunere) de

zone care poarta amprenta zonei in care s-au

construit- fiecare teritoriu pastreaza caracterul

perioadei in care s-a construit- ca zonare - functionala, morfologica etc.

- decupeaza terit de caracter relativ

omogen face posibila controlarea, dezv

urbana

- traditionala

- morfologica

- zonare fina - nivel de taxe in functie destrada la care exista cladirea

- retea de circulatie bine ierarhizata (sistem de

prioritati) - suprasolicitata/depasita datorita

miscarilor urbane accentuate

-urbanismul rationalist - a impus un sistem f ierarhizat: centru,

cartier in cartier, cateva unitati de vecinatate,

sistem de tip arborescent

- modelele sociale nu se supun unor relatii/logici asa de simple

8/6/2019 proiectarea localitatilor

29/46

- str. urbane nu se supun regulamentului

- sistemul ierarhizat azi nu mai e acceptat; se aplica unor

sisteme care se supun unor logici naturale simple

Ex: circulatia, infrastructuri de tipul retelelor (retea decanalizare)

- exista magistrale, culoare de diferite importante

Trama stradala ierarhizata

- 1) autostrazi urbane se gasesc ca inele, travesari

importante

- deserveste teritoriul punctual unde se leaga de

restul tramei stradale- continuitate

- 2) bulevarde marile axe

- joaca rol important in localitati- de-a lungul lui sunt principalele cladiri

- au rol special : leaga parti ale orasului sau parti cu

centrul orasului

-

pe langa circulatie

caracter simbolic- 3) colectoare relatii pe trasee mai scurte, in cartiere

- artere secundare

- 4) capilarele sistem strazi de rang tertiar- servirea teritoriului urban

- cai de circulatie ierarhizare

- divizarea orasului nu se mai face pe principiul urbanismului

rational

- pe principii naturale mai firesti- cartier - unitate de baza d.p.d.v. al comunitatii

- un organism la dimensiunea oraselor de astazi nu poate fi

omogen cartier cu caract specific

- a existat o tendinta de unificare a orasului

- OSMAN intinderea unei strazi de origine baroca,

unificarea strazilor care sa unifice partile orasului

- restructurarea Parisului

8/6/2019 proiectarea localitatilor

30/46

- multe orase - deschiderea unei noi maiere de a face

urbanismOrasul ca miscare

- anii 70 orasul a incetat sa mai creasca in Occident- in lumea II III mai exista o crestere a orasului

- cresterea populatiei extinderea orasului zone

rezidentale,

separarea de munca, de productie

dezvoltare institutiilor,

echipamentelor publice

cresterea urbana legata de conditiile sociale precare- refugiati la oras aparitia mahalalelor (orasele din America

de Sud si Egipt)

- tipuri de migratie foarte diferite - lumea a III-a : rural

periferie centru

- Occident: rural centru

periferie

- cresterea ec. din pct. de vedere urban mentinuta fara spor depopulatie

- standardul de viata creste dezvolatrea in domeniul

rezidential servicii mult mai diversificate

- o populatie bogata in org urban are o densitate mai micadecat o pop saraca

- restructurarea unor teritorii urbane care nu mai sunt

importante- revitalizarea unor zone

- locuintele, serviciile sunt mult diversificate

- Cum construiesti orasul:

- Doua mari doctrine

- Cvartale - dezvoltarea pe cale naturala subdivizate in

parcele

8/6/2019 proiectarea localitatilor

31/46

- Cvartal = suprafata delimitata de strazi intr-un sistem

ierarhic

- cladirile importante pot sa ocupe un intreg cvartal

- reguli - cvartalul un obiect unitar si coerent o arhitecturala scara urbana construire / cvartale: sf sec 19 inceputul

sec 20

- profile orizontale la o anumita inaltime

- raport plin-gol

- tipuri de cos de fum

- panta acoperisului

- spatiul intern poate fi comun - spatiu cu vegetatie, loc dejoaca pentru copii

- doctrina URBANISM RATIONALIST:

- blocuri de rezidenta pe un spatiu nedivizat, nelotizat

- compozitii greu de controlat ca imagine

- sistem centripet - strazi - rol strict functional de legatura

cu celelalte zone

- mizeria orasului traditional: strada desfiintareorientarea cladirilor mai degraba legata de insorire

decat de traseul strazii

- neaga strada traditionala

- strada - control social

- neaga aproape orice traditie de constructie urbana

- forma rigida, academista (cvartale) a urb. Rationalist

o rel cu natura + defavorizarea altorprincipii- coexistenta tipurilor de locuire - caracteristic pt

urbanismul de azi

- lupta contra segregarii - prin planificarea urbana

- exista 5 - 6 standarde de locuire in acelasi spatiu urban

- principiile subjugate unor traditii si valori locale (forme

fara identitate)

8/6/2019 proiectarea localitatilor

32/46

- se tinde azi spre mult mai multa identitate si legatura cu

istoria moderna

- identitatea foarte importanta

- CRESTEREA, DEZVOLTAREA ECONOMICA FARACRESTEREA POPULATIEI

- dezvoltarea echipamentelor, institutiilor publice

- dezvoltarea sectorului tertiar care inlocuieste industria

- conservarea unor structuri ca memorie culturala prin

convertirea unor spatii - magazii - in muzee,

birouri

- hangare- reciclate

(Amsterdam)

- joc intre rezerva de teren si elem de mostenire culturala

- capata altfel de functiuni: loisir, locuire etc

- teritorii urbane care decad - coloniile nobiliare se

ieftinesc pt ca teritoriile adiacente se dezvolta mai

rapid extragand substanta economica din zona- nu exista stagnare in urbanism

- valorile trebuie sa creasca dezvoltare- intr-o zona de decadere: populatie batrana ]

consum scazut ] trebuie adusa o noua

energie prin stimuli adusi de

comert scazut ]

administratie (refacerea infrastructurii)Ex: anuntarea unui anumit

program cumparare

de terenuri investitii scumpire revigorare

Cursul Nr.8

8/6/2019 proiectarea localitatilor

33/46

Spatiile urbane pentru circulatie

- evolutie accentuata a mobilitatii indivizilor (evolutia

societatii)- in oras: - mobilitatea legata de complexitatea urbana

- diferentierea vietii urbane a individului

- scara oraselor a crescut in sec 19 si 20 =>

deplasari mari

- deplasarea este direct legata de existenta urbana

- face posibila comunicarea dintre

indivizi - face legatura intre zone cu functiuni

diferite

- circulatiile fac posibila deplasarea: informatiei,energiei si ind

marfurilor, pietonilor

- circulatia informatiei are azi un rol esential

direct legat de deplasarea

fizica a persoanelor.

- spatiile pentru circulatie au - rol utilitar

(coexistenta spatiilor vizibile,

publice alaturi

de scuaruri, parcuri etc)

- rol special in

jurul lor se dezvolta orasul,

ele fiindaccesibile perceptiei noastre

directe.

- spatiile deplasarii umane pietonal forma

clasica

- cu vehicule

- cu biciclete

- transport in comun

8/6/2019 proiectarea localitatilor

34/46

- in planificarea urbana - arhitectii urbanisti - se ocupa de

determinarea locului

- dimensionarea cadrului

arhitectural- conformarea spatiului

- inginerii de trafic - functiuni de

trafic, numar de trafic,

sensuri,

semaforizari

- partea tehnica

- la nivelul orasului - circulatia usor controlata tehnic- ierarhia spatiilor este complexa

- contactul social este esential

- strazile si pietele sunt destinate circulatiei- comunicare intre elemente => coerenta spatiului urban

- dincolo de functia utilitara, de cea de contact intre teritorii

si intre indivizi, strazile au si alte roluri: - structural -

delimitarea intre diferite parti ale orasului :

- diferite cartiere

- zona de agrement

- zona centrala

- subdivizarea orasului

- asigura vizibilitatea, orientarea spatiilor

reprezentative

- roluri foarte diferite: - strazi cu o importanta mai mare

- strazi cu o importanta redusa- in orasul contemporan exista o ierarhie a tramei stradale

- tipuri de strazi destinate circulatiei: - functional (rol in

asigurarea functiunilor

circulatiei

)

- strazile au rol de definire a imaginii orasului

- rol ambivalent

8/6/2019 proiectarea localitatilor

35/46

- dupa forma tramei stradale: aparitia stazilor - spontana

- planificata

=> trama stradala este de obicei

mixta- proiectarea tramei urmareste intreaga istorie a orasului (ex:

axele cardo si decumanus, orasul hippodamic etc)

- dezvoltarea spontana - nu e intamplatoare

- are o anumita logica si se muleaza

unor conditii locale

- formele proiectate sunt de obicei monotone

trama stradala + retea stradala = totalitatea strazilor din oras- schema stradala - retine elem importante, determinante

- are rol important in studierea structurii

orasului- evidenteaza centrul si organizarea:

impartirea unitatilor, cartierele

- pozitia circulatiilor fata de localitati:

- interioare

- exterioare - lipsite de cadrul arhitectural

- au un tratament peisager f important

- punctele de intalnire intre cele doua tipuri de circulatii

=> portile orasului, cu un rol foarte special

- diferentierea circulatiilor: bulevard, splai, alee, ulita,

intrare, cale, strada

- diferentierea insasi in terminologie este importanta vis--

vis de rolul strazilor in oras- strazile importante fac legatura intre nucleu si componente

(intre parti)

- relatie centripeta - structura ierarhizata cu nucleu

dominant

- strada importanta intr-un cartier = strada

colectoare, artera centrala a unei

parti

8/6/2019 proiectarea localitatilor

36/46

- strazile cu importanta redusa - asigura distributia si relatia

cu cladirile

- cai de circulatie cu rol special - artere care ocolesc centrul

sau alte parti = inele- strazi de dublura - cand o directie

este

supraso

licitata

- pentru motive de

siguranta

- strazi de cornisa - deschidere asupraorasului din

locuri

privilegiate- cheiurile, strazile de-

a

lungul apei

=> ofera o imagine de

ansamblu a

structurii urbane

- exista o tendinta de a reveni la situatia anilor 70 - cand

orasele erau invadate de

masini

- pe fronturile de piete

istorice

existau cai de circulatie=>

sufocare

- automobilul progreseaza => restrangerea circulatiei

vehiculare de tip privat, reducerea locurilor de parcare si

reglarea accesibilitatii prin costuri

- stapanirea invaziei automobilului - depinde mai mult de

atitudinea indivizilor

8/6/2019 proiectarea localitatilor

37/46

- de organizarea orasului

- principalul criteriu trebuie sa fie - costul

Clasificare dupa forma tramei stradale- importanta pentru ca planimetria tramei stradale are o

relevanta deosebita in structura orasului

- trama stradala - geometrica

- libera

- mixta

- trama spontana libera

- trama planificata goemetrica- exista trama libera planificata

- trame geometrice:

- sistemul radial (posibil la localitati foarte mici) -necesita situri speciale

- radial concentric - des intalnite

- asigura o relatie buna

- specifice tramei de provenienta

spontana

- ideale, de tip reanscentist

- ex: orasele gradina (exprima bine

orasul)

- apar elem care ocolesc centrul - inele

- la orase mari nu este viabila -

departarea de centru

- aglomerareainsuportabila

- grila (des intalnit) - poate fi inceputa oriunde si

extinsa

- asociata orasului din cele mai vechi

timpuri

(orasul hippodamic, sistemul roman cardo-

decumanus)

8/6/2019 proiectarea localitatilor

38/46

- puternic raspandit

- foarte flexibila dpdv al circulatiei,

nu aglomereaza

nucleul- cel mai mult la orase renascentiste

- utopice

- legate de planificare - majoritate

oraselor colonie

orasele americane

- specifica teritoriilor plate

- se mai leaga de dezvoltarea linearape o directie

- model al orasului linear dat de Sorya

y Mata 1894- cale de circulatie centrala

sirapida,eficienta

- accesul in orice punct al

orasului

- fiecare se situeaza intr-o pozitie

egala fata

de centru

- adaptabila cresterii

- de tip retea poligonala - mai mult experimentala.

Ex: Camberra

- trame de tip liber (spontan sau proiectat)

- este in corelare cu un spatiu natural- foarte mult agreata de urbanismul modernist

- sunt foarte flexibile, se muleaza foarte bine unor conditii

- rationalitate foarte speciala, adecvata

-trame mixte

- exista intotdeauna cu mai multe tipuri de geometrii

8/6/2019 proiectarea localitatilor

39/46

- juxtapunerile de plane, de geometrii sunt specifice

orasului si istoriei lui

- zonele aparute spontan sau planificat coexista

- functiunea de circulatie are o importanta apasatoare- acum 200 de ani rolul comercial cel mai important era

schimbul si piete si strazi

- roluri restranse: comercial, intalnire, simbolic,

reprezenteativ, decorativ

- promenada sec 19 - contactul social - dispare

- invazia automobilului - disparitia rolului traditional al

orasuluiRezolvari: - conservarea orasului vechi

-dublarea tramei orasului pentru circulatii

=> imposibila- gestionara buna => recapatarea rolului

traditional

- organizarea unor zone excluse

automobilului

- schimbarea modului de viata in teritoriul

urban

- in trecut fiecare stada avea un rol

- in antichitate - cai de procesiune

- egiptenii - axialitati, ritmuri, gradari

- Roma - retea de drumuri in tot imperiul

- cardo si decumanus

- rolul exista dintr-un trecut foarte indepartatmedieval - inchiderea in spatii inguste

renastere - reorganizare

- apar anumite segmente urbane constituite dupa

acest principiu

Roma - prima artera dreapta

Barocul - mari interventii urbane

- principii de compunere a axelor

8/6/2019 proiectarea localitatilor

40/46

- diverse maniere de punere in scena a

unor elem

importante

- introduce aliniamentele de arbori- urbanismul rationalist - suprima rolul strazii la cel

traditional - rol de deplasare

- strada devine culoar comprimat - comunitate, convietuire

- ideea de urban = aglomerare contact/control social

- azi - se tinde spre aducerea strazii la rolul traditional

- piete + strazi = sistem de noduri si legaturi

- spatiul - miscare - strada - dinamic- repaus - piata (dimensiuni echilibrate pe directii) -

static

- succesiune de piete/strazi (repaus/miscare) in existentaurbana - extrem de important

Cursul Nr.9

- partea vazuta orasului utilitare mai ales pt. circulatie

- tendinta recuperarea satiilor a rolurilor traditionale

- au acoperit piata lcadirile importante ale orasului loc de

intalnire, nod in structura, loc pt. procesiuni, rol commercial

- strada rol de sustinere a unor ceremonii religiosae etc.

- - rol de circulatie este intodeauna imp. cand oraselecresc

- in perioada medievala (perioada antichitatii) dimensiunea

oraselor era mica exceptie: Roma, Bizant

- in baroc strada, piata - rol compositional pune in evidenta

pricipalele elem. ale orasulor

- cresterea oraselor =>circulatie vehiculara (precursorul -

trasura)

8/6/2019 proiectarea localitatilor

41/46

- modernismul duce la asa numitele blocaje de traffic

problemele mai mari aparitia automobilului (totul se invarte

imprejurul auto.)

- anii 70 schimbare de sens in relatia indivizilor cuautomobilul

- => orasele sunt invadate de automobile reorganizarea

circulatiei, planificarea sistemului de traffic pe computer

- costurile de circulatie tot mai ridicate, ieftinindu-se

transportul in comun

- - prin accize

- - scumpirea locurilor deparcare

- strazi elemente caract.: - traseu

- - profil longitudinal/transversal

- - cadru architectural

- traseu proiectia sa in plan orizontal

- - rectiliniu

-

- curbilinii- - siunuoase

- - frante

- rectiliniu cea mai eficienta favorizand viteza

- asociat cu o marire a nr. de benzi creste viteza cu

~15%

- permite o foarte buna vizibilitate

- legate de axe importante ale localitatii

- - trasee importante

- - bulevarde

- tendinta spre un caracter reprezentativ, official, sobru

impreuna cu cadrul urban architectural somsiozitate

- specific terenului plat

- se preteaza la planurile in grila

- curbiliniu mai putin favorabil circulatiei

- asimetrie front - concav vizibil

8/6/2019 proiectarea localitatilor

42/46

- - convex se expune in mod

diferit, vazut fragmentat

- caracter domestic , dinamic, variat

- apar legate de o anumita configuratie a sitului curbede nivel , traseu de apa

- sinuos aceleasi caracteristici cu cel curbiliniu

- pct. de record - particularitate

- frant circulatia mult mai usuoara decat la cel curbiliniu,

sinuos

- locuri favorite unt in relatie cu axele

- alta relatie decat la cel curbiliniu- ex.: Champs Ellysee

- parcurgerea intro directia sau in cealalta perceptii

diferite

- traseu frant (Moscova urmeaza cursul unei ape)

- Cerda planul Barselonei

- in unitatea de patratele, traseele imp. in diagonala

- relatia cu pct. cardinale

- orientata N-S simetrica, ambele fronturi fiind insorite la

fel

- E-V asimetrie foarte puternica, un front insorit tot timpul

suprainsorire

- celalalt fiind

subinsorit

- in anumite perioade ale anului soarele cauzeaza

probleme in circulatie orbeste (reflexia soarelui in cladire)

- prfilul longitudinal proiectia in plan V a axului strazii

- 1) rectiliniu - orizontal

- - ascendent

- - descendent

- 2) curbilinii convexe

- - concave

- 3) frante

8/6/2019 proiectarea localitatilor

43/46

- 4) sinuoase cea mai naturala asezare pe teren

- 1) orizontal asociat cu trasee rectilinii

- - monoton

- - cresterea vitezei deplasarea foarte comoda- ascendente/descendente interesante d.p.d.v. a compozitiei

obiectele importante pare mai mare mai impozabil,

ofera grandoare

- nefavorabil obiect marein groapa

- 2) convex nefavorabil pt. circulatie, scurteazacampul de

vizibilitate

- - obiectele apar taiate dezavantajos- favorabil pt. obiecte inalte: obeliscuri etc.

- concave unghiuri de vedere bune intregului

- - buna perceptie a spatiului, obiectele importante

vizibile

- 4) sinuos imbinare- situatii avantajoase/dezavantajoase, pct. favorabile

- 5) frante- ex.: Bucuresti B-dul Aviatorilor monumental situat la un

pct. de inflexiune pe un profil frant

- bis Sf. Petru Roma

- lateatru scena fata de orizontala are un anumit unghi

- percepere a profunzimii de la o distanta mare

- profil tranversal sectiune perpendiculara pe axul drumului

-

- partea orizontala/verticala ceea cecaracterizeaza un profil transversal proportia intre parteaorizontala si partea verticala

- rapoartele depind epoca

- - importanta

- centrel oraselor americane favorizeaza circulatia curentilor

de aer efecte interesante

- orasul medieval da putina imp. strazi

- renasterea proportia patrata dintre strada si fronturi

8/6/2019 proiectarea localitatilor

44/46

- baroc, sec.XIX funtiile d circulatie cu tot mai multe benzi

ajungand pana la 1/8, Moscova 1/11, dand senzatia de camp

de lucru nelimitat, neancadrat

- simetrie/asimetrie- o strada in mijlocul unui teritoriu urban omogen

simetric

- desparte doua zone cu caractere diferite asimetric

- in general fct. de circulatie est simetrica

- partea orizontala suporta fctiunile de circulatie benzile

de circulatie avand marimea de 3,5m latime

- - nr. debenzi categoria I 6 benzi

-

II 4 benzi

-

III 2 benzi

- fluxuri pietonalept. un flux 0,75(0,60)

- elemete speciale benzi speciale pt. transport in comun ,suplimentare - tranvai 2x33,5m

-

- bus 3,5-4m

- spatii verzi, mobilier urban

- profilul transversal care nu inched axa ex.: Brandenburg

- la Leningrad imagine care inchide

- relatie intre lungime, latime, din elementele de capat aleunui traseu raportul dintre lungime/latime = 1/8

-

1/35

-

obiectul de capat h/L , 1/10

- cadrul architectural profilul transversal panta acoperita

-

in int. cadruluiarhitectural un anumit mod- - inchis - case lipite una de alta

8/6/2019 proiectarea localitatilor

45/46

- - deschis (fct. rezidentiala)

- ritmul, pasul face un spatiu urban acesibil, atractiv

- pas foarte mare in anii 50,60 plictisitor, adaptat

masinii- orasul foarte apropiat de scaraa omului ex.: Australia

percepera obiectelor

- imaginea redidentala apropiata de scara omului avand un

ritm de 15-20m

- ritmuri compuse

- structuri urbane traditionale succesiune a strazilor si a

intersectiilor- ritm a str. si a pietelor

- rolul, fctiune, dominanta intrducand elem. speciale,

exceptionale

- urbanismul baroc bulevard, obiect axial

- traseu lung o anumita tronsonare a cadrului architectural

- - variatie a profilului transversal

- - secventionalitate- la piete marimea fiind intre 50-150m, biserica

segmenteaza piata

- unghiul de vedere 35 pe verticala

- - 15 in plan

- axele de compozitie centripede

- - centrifuge

- de toate formele dreptunghiulare- - trapezoidale

- - circulare

- - octogonale

- - poligonale

- sisteme de spatii/de piete emblema unui oras - unicitatea

8/6/2019 proiectarea localitatilor

46/46