PROIECTAREA DIDACTICĂPROIECTAREA DIDACTICĂ

Repere teoretice şi practiceRepere teoretice şi practice

Ce trebuie să pregătesc pentru o lecţie???

La ce trebuie sa mă gândesc? În ce ordine?

mediu de învăţare

scopuri/ obiective

teme, conţinuturi

strategii de predare

resurse informaţionale

metode şi tehnici de învăţaremijloace de

învăţământ

aşteptări

caracteristicile cursanţilor

timp

gruparea cursanţilor

evaluare

Forma de organizare a activităţilor de predare şi învăţare

activităţi

frontale individuale grupale

Derivarea obiectivelor educaţionaleSocietatea (ideal social)

Politica educaţională

Nevoia de educaţieIdeal

educaţional

Scopuri generale ale educaţiei

Obiective educaţionale

Ob pe niveluri de pregătire

Ob pe tipuri şi profile de pregătire

Ob gen şi specifice ale disc. de învăţământ

Ob. educaţionale care nu se operaţionalizează

Obiective operaţionale

Obiectivele educaţionale

• Sarcini particulare, mai analitice, mai concrete ale procesului educaţional, derivate din scopuri.

• Au diferite grade de generalitate (pot fi de nivel general, mediu şi operationale adică obiective concrete, specifice secvenţelor instructiv-educative limitate).

MODELE TAXONOMICE~ Tip de comportament care se formează sau dimensiunea personalităţii care se transformă

• domeniul cognitiv (Bloom, D’Hainaut)

• domeniul psihomotor (Dave, Simpson)

• domeniul afectiv (Krathwohl)

Taxonomia lui Bloom

Corelaţia ob.-tipuri de acţ.-metodeObiective Tipuri de acţiuni/

verbeMetode didactice

Învăţarea conceptelor

a defini, a distinge, a asimila, a recunoaşte

Lectura, observaţia directă, expunere

Învăţarea regulilor

a sintetiza, a deduce, a formula, a modifica, a demonstra, a defini, a clasifica

Convorbire euristică, dezbatere, exerciţiu, studiu de caz

Formarea de deprinderi

a exersa, a executa, a efectua, a construi

Exerciţiu, experiment, exerciţii aplicative, elaborarea de proiecte

Operaţionalizarea obiectivelor didactice

• Orice activitatea de proiectare didactică trebuie să definească operaţional obiectivele pedagogice.

• Obiectivele vor fi comunicate celor care sunt instruiţi deoarece acestea orientează învăţarea şi o motivează.

Operaţionalizarea

• Transpunerea, respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice şi a acestora în obiective concrete, prin precizarea unor componente cognitive şi/ sau psihomotorii direct observabile şi măsurabile.

3 criterii de operaţionalizare – Bîrzea

1. să precizeze modificările cantitative/ calitative ale capacităţilor celor care învaţă;

2. să precizeze situaţiile de învăţare sau condiţiile de învăţare care determină modificările educative preconizate (solicitate);

3. să specifice nivelul realizării (parametrii, dimensiunile precise/ concrete ale modificărilor enunţate în obiectiv.

R. Mager

1. Denumirea comportamentului observabil;

2. Enunţarea condiţiilor în care se va exersa şi se va demonstra atingerea (schimbarea) comportamentului preconizat în prima specificaţie (a);

3. Criteriul de reuşită (ca "nivel de performanţă acceptabilă");

OBIECTIVE

Standard sau nivelul de atingere al obiectivului

Condiţii sau context

Sarcina sau acţiunea

observabilă

G. de LandsheereG. de Landsheere1. Subiectul care va produce comportamentul;

2. Comportamentul observabil care se va obţine/care este aşteptat (capacitatea formată);

3. Performanţa care se realizează cu ajutorul comportamentului;

4. Condiţiile (interne şi externe) de învăţare în care se va produce comportamentul;

5. Nivelul performanţei standard (sau criteriile de reuşită minimal acceptabilă);

Metoda cubului

• Cowan & Cowan în 1980

• strategie de predare dezvoltată pentru a studia o temă din perspective diferite

- Descrie - Cum arată?

- Compară: Cu ce seamănă şi de ce diferă?

- Asociază - La ce te face să te gândeşti?

- Analizează - Din ce e făcut?

- Aplică - Cum poate fi folosit?

- Argumentează pro sau contra - E bun sau rău? De ce?

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

TABELE DE SPECIFICAŢIITABELE DE SPECIFICAŢII obiective

Unitate

de conţinut

cunoaştere înţelegere aplicare rezolvare de probleme

total

Proiectarea lecţiei

Forme de organizare a activităţii

Modele taxonomice

Operaţionalizarea ob. didactic

Analize ob./proiecte

Cubul

Analiză tabele de specificaţii

TOTAL % % % % 100%

PROIECTAREA DIDACTICĂ

Alte câteva repere practice

Motto : “Secretul unei bune improvizaţii este o bună

pregătire, pentru că ideile cele mai bune vin după o intensă, generală pregătire pentru ele”

(Kotarbinski)

Câteva întrebări şi informaţii care vor călăuzii în continuare expunerea dar şi câteva puncte de vedere :

1. Ce înseamnă “a proiecta” ?1. Ce înseamnă “a proiecta” ?

22. Ce proiectaţi dvs. în mod concret ?. Ce proiectaţi dvs. în mod concret ?

33. Cum procedaţi şi de ce ?. Cum procedaţi şi de ce ?44. Există diferenţe între proiectarea unei . Există diferenţe între proiectarea unei lecţii pt. adulţi şi a unei lecţii pt. studenţi lecţii pt. adulţi şi a unei lecţii pt. studenţi (elevi, şcoli postliceale) ? (elevi, şcoli postliceale) ?

Diferenţele în proiectarea Diferenţele în proiectarea didactică a lecţiilor pentru adulţi didactică a lecţiilor pentru adulţi provin din următoarele idei cu provin din următoarele idei cu valoare de principii în andrvaloare de principii în andragogagogieie:: (( Andragogia= Andragogia= “arta şi ştiinţa de a-i “arta şi ştiinţa de a-i ajuta pe adulţi să înveţe”ajuta pe adulţi să înveţe”)) M. Knowles, 1984) M. Knowles, 1984)

Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare

1. Independenţa 1. Independenţa adultului, adultului,

autodirecţionautodirecţionaarea.rea.

Proiectarea de situaţii Proiectarea de situaţii educative în care educative în care adultul să nu se simtă adultul să nu se simtă “elev” ci să se “elev” ci să se autodirijeze în proceautodirijeze în procesulsul de învăţare.de învăţare.

Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare

2. Experienţa acumulată 2. Experienţa acumulată de adult ca sursă şi de adult ca sursă şi

resursă în învăţare şi resursă în învăţare şi formareformareaa continuă. continuă.

Cunoaşterea acestei Cunoaşterea acestei experienţe şi utilizarea experienţe şi utilizarea ei în momentul ei în momentul proiectării proiectării cursului/lecţiei.cursului/lecţiei.

Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare

3. 3. AAdultuldultul se angajeaz se angajează ă în învăţare când simte în învăţare când simte

nevoia să ştie ceva nou, nevoia să ştie ceva nou, să-şi îmbogăţească să-şi îmbogăţească

cunoştinţele, cunoştinţele, capacităţile.capacităţile.

Proiectarea pe baza Proiectarea pe baza nevoilor de pregătire nevoilor de pregătire ale publicului adult, nu ale publicului adult, nu doar pe ceea ce doar pe ceea ce consider eu, ca consider eu, ca profesor, interesant.profesor, interesant.

Ideea Consecinţe în Consecinţe în proiectareproiectare

4. Adulţii nu sunt 4. Adulţii nu sunt centraţi pe conţinutul centraţi pe conţinutul

învăţării ci pe învăţării ci pe rezolvarea de probleme, rezolvarea de probleme,

au scopuri practice .au scopuri practice .

Proiectarea de situaţii Proiectarea de situaţii care presupune care presupune rezolvarea unor sarcini, rezolvarea unor sarcini, probleme ce decurg din probleme ce decurg din activităţile profesionale activităţile profesionale practice.practice.

Alte idei şi consecinţe în planul proiectăriiAlte idei şi consecinţe în planul proiectării : :

1. Învăţarea la adulţi presupune şi o restructurare a cunoştinţelor sau a unor modele cognitive şi comportamentale.

( Când proiectez ar trebui să fac astfel încât nu doar să adaug cunoştinţe ci să acţionez

pentru a le transforma pe cele deja existente sau comportamentele deja existente)

Alte idei şi consecinţe în planul proiectăriiAlte idei şi consecinţe în planul proiectării : :

2. Învăţarea în cadrul şcolii este de obicei decontextualizată .

( Proiectarea ar trebui să favorizeze transferul celor învăţate în clasă…în viaţa

profesională)

Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :

3. Învăţarea de competenţe (un deziderat).

( Proiectez astfel încât să-l ajut pe adult să dobândească acele competenţe necesare

unei situaţii specifice )

Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :

4. Proiectarea situaţiilor educative să o realizez având în minte un proverb chinezesc care spune :

“Cine aude uită, cine vede îşi aminteşte, cine face, ştie”

10% din ce citim :10% din ce citim :

O completare la ideea anterioară :O completare la ideea anterioară :

5. 5. Atenţia este reţinută astfel:Atenţia este reţinută astfel:

20% din ce auzim :20% din ce auzim :

30% din ce vedem :30% din ce vedem :

50% din ce auzim şi vedem :50% din ce auzim şi vedem :

80% din ce spunem :80% din ce spunem :

90% din ce spunem şi facem :90% din ce spunem şi facem :

şi

şi

6. Când proiectez o lecţie trebuie să Când proiectez o lecţie trebuie să ofer cursantului acces la informaţiile pe care ofer cursantului acces la informaţiile pe care i le propun.i le propun.

7. În activitatea de proiectare să am în În activitatea de proiectare să am în vedere conceptul de “Sine” (percepţia, vedere conceptul de “Sine” (percepţia, imaginea de sine a adultului) – proiectez şi imaginea de sine a adultului) – proiectez şi mai ales desfăşor practic activitatea astfel mai ales desfăşor practic activitatea astfel încât imaginea de sine a adultului să fie încât imaginea de sine a adultului să fie ridicată, cursanţi nu trebuie umiliţi, ridicată, cursanţi nu trebuie umiliţi, ridiculizaţi, nu ne adresăm necorespunzător, ridiculizaţi, nu ne adresăm necorespunzător, fără respect.fără respect.

ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :

Faza I : Faza I : Pregătirea de dinaintea lecţiei :Pregătirea de dinaintea lecţiei :

1. Scopuri – Ce îmi propun 1. Scopuri – Ce îmi propun

2. 2. Conţinut (studierea cât mai multor surse Conţinut (studierea cât mai multor surse bibliografice referitoare la temă şi structurarea bibliografice referitoare la temă şi structurarea conţinutului în funcţie de obiective şi nevoile conţinutului în funcţie de obiective şi nevoile de pregătire ale cursanţilor).de pregătire ale cursanţilor).

3. Cunoaşterea publicului ţintă şi a 3. Cunoaşterea publicului ţintă şi a nivelului de pregătire la disciplina nivelului de pregătire la disciplina predată.predată.

Întrebare : “ Cum poate fi structurat Întrebare : “ Cum poate fi structurat conţinutul atunci când publicul ţintă conţinutul atunci când publicul ţintă este eterogen?” este eterogen?”

((Exemplu : Cei cu pregătire de bază în Exemplu : Cei cu pregătire de bază în domeniul ştiinţelor juridice şi cei care au domeniul ştiinţelor juridice şi cei care au pregătire socio-umană: )pregătire socio-umană: )

ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :

Faza II : Faza II : Planificarea şi desfăşurarea lecţiei :Planificarea şi desfăşurarea lecţiei :

1. Stabilirea datei, orei, locului, timpului 1. Stabilirea datei, orei, locului, timpului afectat. afectat. 2. Alegerea strategiei didactice (metode, 2. Alegerea strategiei didactice (metode, procedeeprocedee, mijloace tehnice utilizate). , mijloace tehnice utilizate).

3. 3. Structurarea şi prezentarea conţinutuluiStructurarea şi prezentarea conţinutului îîn n

maniermanierăă atractiv atractivăă, eventual interactiv, eventual interactivăă. .

4. Alegerea modalităţilor de evaluare. 4. Alegerea modalităţilor de evaluare.

ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :

Faza III : Faza III : Activităţi desfăşurate la sfârşitul Activităţi desfăşurate la sfârşitul lecţiei :lecţiei :

1. Scurte sinteze (realizate de profesor 1. Scurte sinteze (realizate de profesor sau de cursanţi, pe grupe de lucru). sau de cursanţi, pe grupe de lucru).

2. Obţinerea de feed-back de la auditoriu. 2. Obţinerea de feed-back de la auditoriu. 3. Timp destinat întrebărilor venite din 3. Timp destinat întrebărilor venite din partea cursanţilor, clarificării anumitor partea cursanţilor, clarificării anumitor aspecte neînţelese.aspecte neînţelese.

SUGESTII PRIVIND ORGANIZAREA CONŢINUTULUI :

(d(după Caffarella, 2002)upă Caffarella, 2002)

1. Începeţi prin a afla şi revizui ceea ce 1. Începeţi prin a afla şi revizui ceea ce ştiu cursanţii despre subiectul discutat. ştiu cursanţii despre subiectul discutat.

2. Introduceţi subiectul discutat într-un 2. Introduceţi subiectul discutat într-un cadru mai larg şi explicaţi felul în care îl cadru mai larg şi explicaţi felul în care îl poate ajuta ceea ce învaţă în activitatea poate ajuta ceea ce învaţă în activitatea practică. practică.

3. Prezentaţi conceptele cheie, ideile, 3. Prezentaţi conceptele cheie, ideile, termenii şi apoi recapitulaţitermenii şi apoi recapitulaţi-le-le pe tot pe tot parcursul lecţiei prin exemple diverse. parcursul lecţiei prin exemple diverse.

4. Exploataţi ideile cu care sunt 4. Exploataţi ideile cu care sunt familiarizaţi şi apoi treceţi la cele mai familiarizaţi şi apoi treceţi la cele mai dificile. dificile. 5. Treceţi de la cel “mai important” la 5. Treceţi de la cel “mai important” la “cel mai puţin important”. “cel mai puţin important”.

6. Mergeţi de la simplu la complex. 6. Mergeţi de la simplu la complex.

7. Nu încărcaţi lecţia cu idei şi/sau 7. Nu încărcaţi lecţia cu idei şi/sau abilităţi greu de învăţat. abilităţi greu de învăţat.

8. Oferiţi activităţi instructive practice care 8. Oferiţi activităţi instructive practice care să permită transferul cunoştinţelor în să permită transferul cunoştinţelor în diferite contexte şi care să permită diferite contexte şi care să permită integrarea lorintegrarea lor într-un sistem coerent, logic. într-un sistem coerent, logic.