proiectan de specialitate : proiectant general dambovita raspuns la adresa mdrt nr 350 din 04... ·...

________________________________________________________________________

Memoriu general oras Fieni

1

PROIECTAN DE SPECIALITATE : PROIECTANT GENERAL:

S.C ELADPRO S.A. S.C.TOPING COMPANY S.R.L.

COD PROIECT:

TITLU PROIECT: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORAS FIENI– JUDEŢUL DAMBOVITAf

FAZA:VOL.I - MEMORIU GENERAL

PROIECTANTI: PROIECTANT GENERAL: S.C.TOPING COMPANY S.R.L.

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C ELADPRO S.A

COORDONATOR: URBANIST ENACHE LUCIAN

PROIECTANT: URBANIST CHIRITESCU MIRUNA

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI FIENI

DATA: 2011

________________________________________________________________________


2

COLECTIV DE ELABORARE

DIRECTOR DIVIZIE:

SEF PROIECT: Inginer Adrian Cojocaru

COORDONATOR: Arhitect Enache Lucian

PROIECTANTI URBANISM: Urbanist Miruna Chiritescu

PROIECTANTI RETELE EDILITARE : Inginer CARSTEA CONSTANTA

Inginer RADU MARIAN

REDACTARE GRAFICA : Urbanist Miruna Chiritescu

Inginer Silviu Cioflec

Student topograf Adrian Chiritescu

Istoric Adriana Marin

________________________________________________________________________


3

BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE

PIESE SCRISE

VOLUMUL I - MEMORIUL GENERAL

VOLUMUL II - REGULAMENTUL LOCAL

PIESE DESENATE

P1 - INCADRAREA IN TERITORIU

1 Incadrare in teritoriu 1:25 000

P2 - SITUATIA EXISTENTA-DISFUNCTIONALITATI

2.1

2.2

Situatia existenta - Disfunctionalitati oras Fieni, sat Berevoiesti

Situatia existenta - Disfunctionalitati

1:5 000

1:5 000

P3 – REGLEMENTARI URBANISTICE-ZONIFICARE

3.1

3.2

Reglementari urbanistice – Zonificare oras Fieni, sat Berevoiesti

Reglementari urbanistice – Zonificare

1:5 000

P4 – REGLEMENTARI – ECHIPARE EDILITARA

4.1 Reglementari – Ehipare edilitara –Alimentare cu apa si canalizare- oras Fieni,

sat Costesti

1:5 000

4.2 Reglementari – Ehipare edilitara –Alimentare cu apa si canalizare- oras Fieni,

sat Berevoiesti

1:5 000

4.3 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu gaze,alimentare cu energie

electrica si telecomunicatii -oras Fieni, sat Berevoiesti

1:5 000

4.4

4.5

4.6

Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu gaze ,alimentare cu energie

electrica si telecomunicatii –oras Fieni, sat Costesti

Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si

gaze - oras Fieni, sat Berevoiesti

Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si

gaze- oras Fieni, sat Costesti

1:5 000

1:5 000

1:5 000

P5 – PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR

5.1

5.2

Proprietatea asupra terenurilor – oras Fieni, sat Berevoiesti

Proprietatea asupra terenurilor –sat oras Fieni, sat Costesti

1:5 000

1:5 000

________________________________________________________________________


4

CUPRINS MEMORIU

- Foaie de capat PAGINA

- Colectiv de elaborare PAGINA

- Borderou de piese scrise si desenate PAGINA

- Cuprins memoriu PAGINA

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei PAGINA

1.2. Obiectul lucrării PAGINA

1.3. Surse de documentare PAGINA

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. Evoluţie PAGINA

2.2. Elemente ale cadrului natural PAGINA

2.3. Relaţii în teritoriu PAGINA

2.4. Activităţi economice PAGINA

2.5. Populaţia.Elemente demografice şi sociale PAGINA

2.6. Circulaţie PAGINA

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. PAGINA

2.8. Zone cu riscuri naturale PAGINA

2.9. Echipare edilitară PAGINA

2.10. Probleme cu mediu PAGINA

2.11. Disfunctionalitati PAGINA

2.11. Necesităţi şi oportunităţi ale populaţiei PAGINA

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1. Studii de fundamentare PAGINA

3.2. Evoluţie'posibilă, priorităţi PAGINA

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu PAGINA

3.4. Dezvoltarea activităţilor PAGINA

3.5. Evoluţia populaţiei PAGINA

3.6. Organizarea circulaţiei PAGINA

3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilanţ teritorial PAGINA

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale PAGINA

3.9. Dezvoltarea echipării edilitare PAGINA

3.10. Protecţia mediului PAGINA

3.11. Reglementări urbanistice PAGINA

3.12. Obiective de utilitate publică PAGINA

4. CONCLUZII- MASURI IN CONTINUARE

________________________________________________________________________


5

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrării : “Reactualizare plan urbanistic general oras Fieni”;

Beneficiar : Consiliul Local Oras Fieni ;

Proiectant general:S.C.TOPING COMPANY S.R.L.

Proiectant de specialitate: S.C. ELADPRO S.R.L.

Data elaborarii documentatiei : 2011 ;

1.2. OBIECTUL PUG

Prezenta documentatie s-a intocmit in baza comenzii Consiliului Local al orasului

Fieni si a contractului de proiectare nr. , si are ca scop stabilirea obiectivelor, directii

principale de actiune si masurilor de dezvoltare a localitatii pentru o perioada de 5-10 ani pe

baza analizei multicriteriale a situatiei existente si a strategiei de dezvoltare macroteritoriale.

Planul urbanistic general este un instrument operational al politicii de dezvoltare adoptata de

administratia locala.

Scopurile generale avute ale acestui tip de documentatii sunt legate de :

raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a

localitatilor sale ;

relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ şi relaţionarea suprateritorială

relationarea din punct de vedere functional a spatiilor ;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan

delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea

vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor) ;

delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii temporare şi

permanente de construire;

evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si

ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia ;

modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de

extindere a intravilanului;

cresterea calitatii vietii ;

activarea economiei locale ;

stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica ;

________________________________________________________________________


6

precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate;

punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de

urbanism si autorizatii de construire) ;

corelarea intereselor publice cu cele individuale.

Teritoriul orasului Fieni are o pozitie geografica si caracteristici care au

impus analize particularizate prin studii de fundamentare ale teritoriului, preluate apoi in

documentatia PUG . Din acest motiv analiza si propunerile sunt adaptate acestei situatii, fiind

in acelasi timp conforme cu cadrul continut general acceptat.

Documentatia P.U.G. va fi utilizata impreuna cu regulamentul de

urbanism.

1.3.SURSE DOCUMENTARE

La baza intocmirii prezentei documentatii au stat urmatoarele materiale

documentare :

CONTRACT NR.– „Plan urbanistic general orasul Fieni ” elaborat de "S. C. Proiect

Dambovita „ S.A , 1999

Studiu geotehnic de fundamentare PUG,oras Fieni, judetul Dambovita -» S.C.Toping

Company S.R.L.PLOIESTI, 2011;

Studiu istoric de fundamentare PUG oras Fieni, judetul Dambovita -», S.C.Toping

Company S.R.L.PLOIESTI, 2011;

Ridicari topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri intocmite S.C.Toping Company

S.R.L.PLOIESTI,

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 extinsa pana in 2015,

Datele statistice sunt furnizate de Centrul Judetean de statistica Dambovita si de

Primaria orasului Fieni.

Enciclopedia Românie

Anuar statistic al României;

Lista agenţilor economici de pe raza orasului Fieni;

Informaţii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadrastrul

funciar al intravilanului şi extravilanului orasului Fieni;

La baza elaborarii RLU pentru orasul Fieni stau in principal :

o Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul nr. 350 /2001 cu modificarile

ulterioare;

o Ghidul privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism

Reglementare tehnica (Indicativ GM 007 - 2000)aprobata cu Ordinul MPLAT nr.

21/N/10.04.2000 ;

o Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul - cadru al Planului urbanistic

general (ORASE - Volumul 2 -Regulament local de urbanism) aprobat prin Ord.

MLPATnr. 13 N din 10.03.1999

o Ordinul nr.1430/2005 al MLPAT pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr.50/1991,actualizata;

o Legea 453/ 2001 - privind modificarea si completarea Legii nr. 50 /1991 privind

autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea

locuintelor ;

o Legea nr.50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare(OUG nr. 214/2008)

privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea

locuintelor si completari.

________________________________________________________________________


7

o Legea fondului funciar nr. 18/1991, versiunea actualizata la 13.12.2007 care cuprinde

ultima modificare adusa de Legea nr. 340/2007.

o Legea 401 /2003 pentru completarea si modificarea Legii 50 / 1991 privind

autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea

locuintelor;

o Legea 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 13.10.2004 (

cu anexele 1 si 2)

o Legea nr. 98/1994 modificata prin O.G. nr.18/2005 ; lege privind stabilirea si

sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica.

o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii..Consolidata 2007

o Legea privind protejarea monumentelor istorice ( 422 / 2001 );

o OG 43/ 2000 privind siturile arheologice modificata si completata prin Legea

378/2001 respectiv Legea 258/2006.

o Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin H.G. nr. 525 / 1996 cu completarile

ulterioare;

o Hotararea de Guvern nr. 101 din 03.04.1997 cu modificarile si completarile ulterioare

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie

sanitara in jurul surselor de apa, si lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor

de alimentare cu apa potabila ;

o Legea nr. 7/1996 Actualizata prin Legea nr. 329/2009 O.U.G. nr. 64/2010; lege

privind cadastrul si publicitatea imobiliara.

o L. nr.46/2008 - Codul silvic

o O.U.G. nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996

o Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

o Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor.

o Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al

drumurilor.

o Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

o Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei ;

o Legea privind protectia mediului 137 / 1995, republicata, OUG 195 / 2005 ;

o Ordonanta guvernului nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul juridic al drumurilor ;

o Legea nr. 82 din 15.04.1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvenului nr. 43 / 1997

privind regimul juridic al drumurilor ;

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 44 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor

privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator ;


tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor ;


tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice ;


tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor

in localitatile urbane si rurale ;

o Legea 575 / 2001 privind aprobarea PATN – sectiunea a V-a – zone de risc natural;

o Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea PATN – sectiunea a III –a – zone protejate;

o Legea 351 / 2001 privind aprobarea PATN – seciunea a IV – a – reteaua de localitati;

o Celelalte legi de aprobare a sectiunilor PATN, legislatia actuala complementara

domeniului urbanismului si amenajarii teritoriului si Codul Civil ;

o Ordinul Ministerului Culturi si Patrimoniului national nr. 2361/2010 pentru

modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturi si cultelor nr.2341/2004

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=55023

http://www.suceava.djc.ro/LegiDetalii.aspx?ID=1040

http://www.suceava.djc.ro/LegiDetalii.aspx?ID=1040



________________________________________________________________________


8

privind aprobarea listei monumetelor istorice, actualizata si a listei monumetelor

istorice disparute, publicate in M.O. al Romaniei nr. 670 bis / 01. 10 2010.

o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la

Florenta la 20 octombrie 2000.

o Legea nr. 13 din 2007: „ Legea energiei electrice” ACTUALIZATA

o H.G. nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor

o OUG nr.12/1998 privind transportul pe caile ferate române, modificata prin

Ordonanta de Urgenta nr.111 din 14 iulie 2005

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. Evolutie

Orasul Fieni este localitatea cu cea mai veche atestare documentara din nordul judetului

La 14 iulie 1532 era mentionata pentru prima data ca sat. Importanta orasului nu rezida doar

in acest fapt: din punct de vedere economic, regiunea prezinta importanta si datorita resurselor

subsolului. În oraş există una din cele mai mari fabrici de ciment din ţară

Denumirea localitatii Fieni a cunoscut urmatoarele forme: Fiiani, 1532, in documentul

primar Dragomirul Plepei din Fiiani, Fiani(1599,1605), Fiieni(1562), Fieni(1568).Se desprind

mai multe variante :

Fieni vine de la cuvantu Amfian zis si Afin si Apian, din care a rezultat forma Fianul

si apoi Fieni ;

Fieni de la Sofia ( intelepciune ) si de aici Sofian si Sofieni – Fieni ;

„ Fieni – fiu - substantiv arhaic : fiu, Fieni – Fiani – Fiiani „

Aceasta ultima varianta este si cea care isi gaseste explicatie justa si stiintifica,

demostrand originea latina a asezarii si, in acelasi timp, vechimea

lui care se plaseaza in epoca convietuirii dacilor cu romanii. O

legenda privind originea numelui asezari Fieni descrie cum

negustorii de la Brasov venitii la Targ- ot- Viste ( Targoviste) cu

marfuri, facea un popas la hanul „ Fii Enei”.

Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial-

administrative ce face obiectul Pug

Localitatea Fieni, oras din anul 1968, se gaseste din punct

de vedere administrativ printre localitatile importante ale judetului

Dambovita, fiind situate la confluenta dintre Ialomita si afluentul

sau Ialomicioara de Vest( Runcu), in regiunea Subcarpatilor. Situat

in partea de Nord a judetului, de coordonate geografice 25°25΄16¨

longitudine estica si 45°07΄39¨ latitudine nordica, îl plasează,

aproximativ, în partea central-sudică a ţării. Fieni-ul este o veche

aşezare de moşeni plăieşi, atestată documentar pentru prima dată la

14 iluie 1532 intr-un act emis de Vlad Inecatul. Aşezarea a avut un

caracter rural şi s-a dezvoltat lent, extinzându-se prin defrişări.

Datorită bogăţiei de materii prime a teritoriului (calcar, marne şi

gips), industria a apărut relativ repede şi a dat un impuls dezvoltării Fieni-ului. Zona

localitatilor care au ajuns sa compuna orasul Fieni, prin particularitatea geografica constituita

de confluenta Ialomitei (Runcu) a facut obiectul interesului cartografilor inca din sec. XVII,

dovada prezentarea acestei confluente in hartile vremii.


________________________________________________________________________


9

Fieni-ului se gaseste in harta Stolnicului C-tin Cantacuzino, in care apar satele

Fieni,Cucuteni, avand curti boieresti, si satul Cotieni. Localitatea a fost initial un sat mosnesc

ce a suferit trasformari succesive prin faptul ca intrat in posesia manastirei, a boierilor sau a

domnitorilor vremii. O buna parte din terenul localitatii Fieni a fost detinut de manastirea

Caldarusani, fapt confirmat prin printr-un hrisov dat de Matei Basarab in 1651, dar reforma

agrara din 1864- conform actelor privitoare la improprietarirea clacasilor din comuna

Motaieni- mai gasea in catunul Fieni pe langa clacasi si peste 100 de mosneni.

Aplicarea legii reformei agrare pe structura proprietatii din 1864, in care coexistau tarani

clacasi si descendenti ai mosnenilor si plaiesilor inceputului de sec. XVI- se vede prin

structura parcelarului ce tradeaza catre extremitatilor localitatilor o divizare cvasi-egala a unor

terenuri. Satele Berivoiesti si Cucuteni sunt documentare prin existenta la 1550 a unor

documente de vama ale Brasovului, pe cand Costesti este mentionat pentru prima data in

1815, ca loc de targ, si este trecut in harta ruseasca din 1835, cu mentiunea existentei bisericii

din 1831.

Harta Stolnicului C-tin Cantacuzino- Padova 1700

Localitatea Fieni s-a aflat in decursul timpului in urmatoarele delimitari

administrative: plasa Ialomita ( 1797-1810, 1865-1872, 1883-1903,) plasa Dambovita (1810-

1865, 1872-1883), plasa Pucioasa (1904-1947), plasa Fieni (1947-1950), Raionul Pucioasa

(1950-1960), Raion Targoviste (1960-1968).

Din punct de vedere administrativ, localitatea Fieni s-a aflat in urmatoarele situatii:

- 1865-1923, sat al comunei Motaieni;

- 1923-1959, comuna cu primarie proprie;

- 1950- 1968, localitate de tip urban ( centru muncitoresc):

- 1968- oras

Informatiile destul de sarace privind evolutia acestor localitati nu permite observarea

evolutiei morfologice a acestora, corelarea informatiilor privind starea actuala si a celor

referitoare la activitatile locuitorilor in decursul timpului poate aduce lumina in aceasta

chestiune. Aşezarea a avut un caracter rural şi s-a dezvoltat lent, extinzându-se prin defrişări.

Datorită bogăţiei de materii prime a teritoriului (calcar, marne şi gips), industria a apărut

relativ repede şi a dat un impuls dezvoltării Fieni-ului.

________________________________________________________________________


10

Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatilor, repere in evolutia spatiala a

orasului

Conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, orase de rang III . Nivelul de

dotare minim obligatoriu necesare în vederea servirii locuitorilor din cadrul orasului respectiv

sunt:

Populatie: - de regula de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori;

- din zona de influenta: intre circa 5.000 si 40.000 de locuitori

Raza de servire: - circa 10-20 km

Accesul la caile de comunicatie: acces direct la drum national 71( Baldana- Targoviste-

Sinaia) sau judetean 712 A, la centrul de rang superior si legaturi facile cu localitatile din zona

de influenta

Functiuni economice: capacitati de productie din domeniul secundar (industrie

prelucratoare si constructii), tertiar (servicii sociale si comerciale) si primar (industrie

extractiva, agricultura, piscicultura, silvicultura)

Nivel de dotare-echipare: - administratie publica, autoritati - primarie, judecatorie, parchet, tribunal, notariat, sedii

judecatoresti si asociatii: pentru diferite asociatii;

- educatie: - invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal;

- sanatate, asistenta sociala: - spital general sau sectie-spital, maternitate, dispensar

policlinic, statie de salvare, cresa, farmacie, camin de batrani;

- cultura: - casa de cultura, cinematograf, biblioteca publica, muzee,

sala de expozitii, club etc.

- comert, prestari de servicii: - magazine universale si magazine specializate, piata

agroalimentara;

- turism: - hotel de doua stele cu minimum 50 de locuri;

- finante-banci, asigurari: - sucursale sau filiale de banci, institutii de credit si

societati de asigurare, C.E.C.;

- sport, agrement: - terenuri, eventual stadion mic, sali de sport, eventual

pentru competitii locale, gradini publice si alte spatii verzi amenajate;

- protectia mediului: - serviciu de protectie a mediului;

- alimentare cu apa si canalizare: - retele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare,

statie de epurare;

- culte: - lacas de cult;

- transport-comunicatii: - autogara, eventual gara, posta, centrala telefonica;

- ordine, securitate: - sedii de politie si de jandarmerie.

Orasul Fieni dispune de toate dotările necesare unei bune funcţionări.

In Lista Monumentelor Istorice 2010, în orasul Finei se găsesc 7 poziţii cu ansambluri

şi monumente de arhitectură.

Evolutia localitatilor dupa 1990

La sfarsitul sec XX, orasul Fieni s-a dezvoltat pe aceleasi componente traditionale,

functiunea economica predominanta fiind industria. Dupa 1990 s-au construit si s-au

modernizat sedii pentru principalele servicii necesare pentru o buna dezvoltare a unei

localitati: magazine, scoli, asezamante de cultura si asistenta medicala.

________________________________________________________________________


11

Functiunea economica dominanta este cea industriala si linia directoare prin care

incearca localitatea sa activeze economia locala este tot cea industriala, de astfel se pune

accent pe dezvoltarea turismului.

Din punct de vedere arhitectural, au aparut tipologii planimetrice, volumetrice si

plastice noi la cladirile de locuit si dotarile moderne.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Caracteristicile reliefului

Localitatea Fieni este situata in partea de nord a judetului, in zona premontana a vaii

Ialomitei, se intinde pe o suprafata de 18,3 km2 si este strabatuta de raul Ialomita cu afluentul

sau Ialomicioara.

Din punct de vedere fizico-geografic, se incadreaza in districtul depresiunilor si

culmilor subcarpatice, apartinand tinutului Subcarpatilor de curbura, respectiv ‘’ Subcarpaţii

Ialomiţei’’.

Trecerea de la zona montana la cea subcarpatica este evidenta si in morfologie. La

contactul dintre conglomeratele de Bucegi, stratele de Sinaia, ce alcatuiesc culmile sudice ale

muntile si formatiunile de marne si gresii apare o brusca denivelare a reliefului care se

termina printr-o depresiune de contact ‘’Depresiunea Runcu-Fieni’’. Denivelarea poate atinge

400-500 m.

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului Fieni, apartine bazinului hidrografic

Ialomita Superioara, cod cadastral XI-1 prin raurile principale Ialomita si afluentul sau

Ialomicioara.

In zona teritoriului administrativ al localitatii Fieni se disting:

cursuri permanente de apa

cursuri temporare de apa

izvoare

Raul Ialomita izvoraste de pe versantul sudic al masivului Bucegi, in partea de nord

a judetului, iar in partea sudica paraseste teritoriul judetului la confluenta cu raul Cricovul

Dulce.

Pe teritoriul judetului suprafata bazinului Ialomitei este de 1208 km2 si are o

lungime de 132 km. Panta medie a raului pe teritoriul judetului este de l7,5%.

Apele raului constituie una din sursele de apa potabila de suprafata atat pentru

locuitorii judetului cat si pentru capitala.

Cursul de apa al raului Ialomita, prezinta un curs caracteristic zonelor de munte,

manifestand o puternica actiune de eroziune si transport favorizat si de panta mare de scurgere

a acestuia.

Raul Ialomita traverseaza teritoriul orasului Fieni prin zona estica, avand o directie de

curgere nord – sud si colectind apele din zona.

Raul prezinta un curs permanent, cu debite bogate, dar cu mari variatii de debit si de

nivel in decurs de un an, functie de regimul precipitatiilor din zona si din amonte de acesta.

Dupa iesirea din zona de munte, Ialomita primeste o serie de afluenti atat pe partea dreapta,cat

si pe cea stanga, avand pana la iesirea din zona subcarpatica, un bazin simetric.

________________________________________________________________________


12

Principalii afluenti primiti pe partea stanga sunt : Ialomicioara Paduchiosului - care isi

desfasoara bazinul la contactul dintre zona montana si cea subcarpatica, apoi paraul Rusetu,

valea Lupului si Bizdidel, care pot fi considerate subcarpatice.

Pe partea dreapta primeste paraiele: Rateiu, Raciu, Tata si Ialomicioara, ale caror

izvoare coboara de pe pantele sudice ale Leaotei. Urmeaza apoi Vulcana, care, prin bazinul

sau, dreneaza numai dealurile subcarpatice.

Râul Ialomicioara este un curs de apă, afluent dreapta al râului Ialomiţa în partea de

sud a localităţii Fieni. Cursul superior al râului mai este cunoscut şi sub numele de râul Vaca.

Bazinul hidrografic Ialomita Superioara are o suprafata de cca. 700 km2 si o pondere de circa

20 % in stocul de apa al intregului bazin,considerata pana in sectiunea Targoviste.

Clima

Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de catre un complex de factori,

intre care se distinge pozitia orasului Fieni in cadrul regiunii si in culoarul raului Ialomita.

Astfel, la atributele specifice climei tarii noastre, continental - moderata de tranzitie, se

adauga cele de podis si de culoar, din care deriva o serie de consecinte

Din punct de vedere climatic zona este favorizata de vecinatatea masivelor muntoase

din nord, acestea determinand acumularea mai mare a precipitatiilor si protejeaza zona de

curenti atmosferici reci din nord.

Avand in vedere intinderea mare a zonei pe directia S-E temperatura aerului va prezenta

in cursul a 24 h diferenta de 2-5 0

la cele doua extremitati.

Cele mai coborate temperaturi medii lunare se inregistreaza in ianuarie - 2, - 80 C si

cele mai ridicate in lunile iulie – august + 190 C.

Temperaturile extreme ale aerului au fost inregistrate in ianuarie -270C si august

+32.50C.

Anual se inregistreaza in medie 45 zile de iarna( temperatura maxima de 00C), 170 zile

posibile cu inghet, 60 - 75 zile de vara ( temperatura peste 300C).

Sub actiunea circulatiei generale a atmosferei, cantitatile lunare si anuale variaza de la

un an la altul in limite destul de largi , cantitatea totala anuala nescazand totusi sub 750 mm.

Clima se incadreaza in tipul climatic 2 iar altitudinea se remarca climatic în diferente

mai atenuate ale temperaturilor din succesiunea anotimpurilor, într-o distributie anuala

uniforma a elementelor dinamice si într-o repartitie omogena a radiatiei solare.

Caracteristici geotehnice

Functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale

identificate pe teritoriul comunei au fost conturate urmatoarele zone:

Zone improprii de construit reprezentate prin zonele de versanti si culmi

deluroase cu panta foarte mare,zonele de curs ale retelei hidrografice,

zonele cu alunecari de teren active si zonele de protectie conducte, CF,

LEA, etc.

Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse

zonele de culmi deluroase si versantii cu panta de 30° respectiv zonele cu

hazard privind alunecarile de teren precum si zonele inundabile si zone cu

stagnare temporara a apelor dupa precipitatii abundente.

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ialomi%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fieni,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

________________________________________________________________________


13

Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa

inferioara si terasa medie a raurilor Ialomita si Ialomicioara si zonele de

platou din cadrul culmilor deluroase.

Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in

orice directie, in functie de rezultate, deoarece aceste informatii sunt generale si orientative,

obtinute pe baza unei prospectiuni preliminare.

Riscuri naturale

Exista 3 tipuri de riscuri naturale in teritoriu:

-riscul seismic

-risc de inundabilitate

-risc de instabilitate

Caracteristicile acestor tipuri de riscuri in teritoriu se detaliaza in capitolul 2.8. Zone cu

riscuri naturale.

2.3.RELARII IN TERITORIU

Orasul Fieni

Din punct de vedere administrativ, oraşul Fieni cu satele care-i aparţin Berevoieşti şi

Costeşti, face parte din judeţul Dâmboviţa.

Coordonatele geografice ce delimiteaza teritoriul administrativ al orasului Fieni sunt :

25 grade 25 minute 16 secunde longitudine estică şi 45 grade 07 minute 39 secunde latitudine

nordică, plasandu-se, aproximativ, în partea central-sudică a ţării, iar 460 metri, cota medie

deasupra nivelului mării, îl situează la o altitudine medie a aşezărilor ţării noastre.

Are o poziţie deschisă către Munţii Bucegi şi Munţii Leaota dar şi spre Sinaia (35 km),

Predeal (65 km), Braşov (90 km), Târgovişte (28 km), Bucureşti (110 km).

Orasul Fieni este amplasat pe axa majora de circulatie rutiera a judetului, DN71:

Baldana- Targoviste- Sinaia si pe calea ferata Titu- Targoviste- Pietrosita, avand legaturi

directe si rapida cu resedinta judetului, Targoviste.

Localitatile din teritoriul administrativ al orasului

Fieni se afla la distante mici fata de acesta si au legaturi

directe si lejere pe reteaua rutiera.Cadrul natural si

amplasarea localitatilor pe cursul unor ape curgatoare nu

permite interventii semnificative in reteau majora de

circulatie( alte intrari- iesiri, artele ocolitoare) singura

exceptie ar fi legatura directa Berevoiesti- Bela- Pucioasa, pe

malul stang al raului Ialomita, pentru trafic local.

Incadrarea in reteaua de localitati.

Vecinatatile conform planului de incadrare in zona sunt :

Nord- comuna Buciumeni,Dealu Mare , comuna

Runcu, satul Badeni

Est- comuna Bezdead şi cu oraşul Pucioasa (cartiere Bela, Miculesti, Diaconesti,

Serbanesti), iar

Sud- oraşul Pucioasa , comuna Vulcana Bai

Vest- comuna Vulcana Bai şi comuna Barbulet

________________________________________________________________________


14

Accesul in teritoriu se face prin:

Drumuri

Drumuri nationale:

Drumul national DN 71 Bucureşti-Baldana-Răcari-Târgovişte-Fieni- Sinaia (distanta

Bucureşti - Fieni fiind de 115 km iar Târgovişte - Fieni de 25 km).

Drumuri judetene:

DJ 712 A- Runcu

Cale ferata

Cale ferată directă: Bucureşti - Titu - Târgovişte-Pietroşiţa, distanţa Bucuresti-Fieni

fiind de 107 km, iar Targovste - Fieni de 25 km

Incadrarea localitatilor in teritoriul administrativ

Din punct de vedere administrativ se situeaza in zona nordica a judetului Dambovita,

la cca 25 km de municipiul Targoviste iar distanţa Bucureşti-Fieni fiind de 107 km.

Ca mărime comuna se încadrează în categoria localităţilor mici cu un teritoriu administrativ

de 8627 ha şi o populaţie de 7730locuitori (2009).

Cele 2 sate componente ale comunei sunt răspândite în teritoriul administrativ, în zona

de NVpe se regaseste satul apartinator Costesti iar satul apartinator Berevoiesti este pozitionat

in parte de SE. Legatura in teritoriu dintre componentele orasului Fieni este asigurata de DJ

712 in cazul satului apartinator Costesti respectiv printr-un numar de 2 poduri peste Ialomita

spre satul apartinator Berevoiesti.

Localitati componente Cod SIRUTA

Fieni 65609

Fieni 65618 Localitate urbana de rangul III

Berevoiesti 65627 Sat component de rangul V

Costesti 65636 Sat component de rangul V

________________________________________________________________________


15

Relatia orasului cu zona de influenta

Orasul Fieni este cel mai nordic oras din reteaua de localitati a judetului Dambovita,

inclus in axa majora de localitati de pe Valea Ialomitei.

Caracterul si rolul relatiilor dintre orasul Fieni si localitatile cele mai importante din raza

acestuia- municipiul Targoviste, orasul Pucioasa se poate defini prin:

-relatii economice fundamentale.

-relatii sociale

-relatii ocazionale: cele orientate spre oras in mod stabil, dar cu o frecventa ce are

caracter ocazional ( procurarea unor produse si servicii din oras sau din zona).

-relatii exceptionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, etc.).

Prevederi ale PATN cu privire la teritoriul orasului Fieni :

Legea 575/2001 – Zone de risc natural : potentialul de producere a alunecarilor : risc

ridicat, tipul alunecarilor: reactivata

Legea 5 / 2000 - Zone protejate : concentrarea in teritoriu a patrimoniului construit cu

valoare culturala de interes national este mare

- Zone cu complexitate mare de resurse naturale

Legea nr. 190/ 2009- Sectiunea VI- Zone cu resurse turistice Orasul Fieni este o

unitate administrativ teritoriala cu resurse naturale mari care are probleme ale

infrastructuri turistic

2.4.ACTIVITATI ECONOMICE

Functiile economice si sociale din teritoriul orasului sunt date de:

- Cadrul natural

- Resursele solului - fond agricol

- Resurse ale subsolului - marne si argile

- Pozitie geografica - are rol de localitate industriala

Principala funcţiune a localităţii este centru de producţie industrială.

In raport direct cu posibilităţile naturale ale zonei potenţialul economic al orasului se

bazează pe agricultură în principal, urmând pomicultura, legumicultura şi creşterea

animalelor. Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care face parte si judetul

Dambovita,alaturi de Arges si Prahova se caracterizează printr-un grad ridicat de

industrializare. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul

unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi

industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi

sociale, în special în zonele urbane monoindustriale.

Vegetatia

Natura solurilor imprima regiunii caracterul predominant-padure alaturi de pasuni si

fanete. Acestei regiuni ii corespunde subzona padurilor de fag(Fagus silvatica )in alternanta

cu gorun(Quiercus petrarca).

Padurile de gorun sunt localizate pe coastele sudice si vestice mai luminate si,in

general,mai uscate ; cele de fag cresc pe coastele sudice si estice.

Aceste specii sunt insotite de mesteacan,carpen,tei,paltinjugastru,frasin.Sub padurile de

gorun se dezvolta o bogata vegetatie ierboasa.

In afara de aceste asociatii zonale mai exista si asociatii azonale,indeosebi padurile de

esente moi(zavoaiele)dezvoltate in lunca lalomitei care aninul alb(Alnus incana),

________________________________________________________________________


16

plopul(Populus nigra) si salcia(Salix alba) dau nota specifica.

Vegetatia ierboasa este reprezentata mai ales prin asociatii de paiusi rosu (Fetusca

rubra), iarba vantului(Agrostis senuis), ovascior(Arrherathterum-elatius).

Strans legat de vegetatie este aspectul faunistic al regiunii.

Dat fiind faptul ca in aceasta zona predominant sunt padurile amestecate si fauna este

caracteristica lor.

Dominant sunt unele rozatoare: iepurele(Lepus europaeus), jderul(Martes martes),

veverita (Sciurus vulgaris) si unele carnivore lupul (Canis lupus), uneori ursul (Ursus

arctos), iar datorita colonizarilor este des intalnita si caprioara (Capreolus capreolus).

Dintre speciile de interes cinegetic, in paduri se intalnesc cinteza de iarna (Fringilla

montiiringilla) si mierla (Turdus merula).

Reptilele sunt reprezentare de guster (Lacerta viridis) si diferite specii de serpi.

Insectele si molustele sunt raspandite in toate tipurile de vegetatie.

In apele raurilor exista si o bogata fauna ihtiologica: pastravul(Salmotrutta fario),

scobarul (Chondrostoma nasus), cleanul (Leusciscus cephallus) sau mreana (Barbus

barbus).

In unele sectoare subcarpatice, datorita deversarii unor materii poluante oparte din

fauna ihtiologica a disparut.

Agricultura

Agricultura era activitatea de baza a locuitorilor orasului Fieni in secolul XIX si in

prima parte a secolului XX. In prezent, importanta economica a acestei activitati este mult

scazuta, fiind activitatea auxiliara a unei parti din locuitori. Predominanta ca si activitate cu

impact comercial este pomicultura si cultivarea cerealelor. La nivelul gospodariilor

individuale se practica cultura legumelor. Practicarea agriculturii in orice comunitate locala

presupune existenta si utilizarea urmatoarelor resurse:

Fond funciar amenajat in bune conditii si reglementari din punctul de vedere al

proprietatii

Conditii pedoclimatice-sol si clima

Culturi agricole si zootehnice

Resurse materiale – utilaje si finantare

Resurse umane

Organizare si asociere

________________________________________________________________________


17

Structura fondului funciar pe categorii de folosinta si proprietati se prezinta astfel:

Mai mult de jumatate din suprafata agricola, 72,3 % din suprafata este lucrata in

proprietate privata si 27,6 % sub forma asociatiilor lucrative.

Categorii de folosinta gospodarii

particulare

societati si

unitati de stat

total

suprafata

Ha Ha Ha

Total teren agricol 768 294 1062

-arabil 71

-pasune 223 238 461

-faneti 444 56 500

-livezi 30 30

________________________________________________________________________


18

Fondul funciar

Fondulfunciar, privind utilizarea terenurilor, din totalul de 1831ha, in afara terenurilor

intravilanelor si infrastructurii, situatia se prezinta astfel:

Evolutia fondului funciar in orasul Fieni dupa categoria de folosinta:

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Din aceste date rezulta ca cea mai mare suprafata este destinata agriculturii. Este

important de observat ca 58, 58% din suprafata totala a orasului este ocupata de suprafata

AN 2011 Supraf . ha %

Teritoriu administrativ -1813 ha 100%

TEREN AGRICOL 1062 58,58

din care:

arabil 71 3,92

pomicol 30 1,65

pasuni 461 25,43

fanete 500 27,58

TEREN NEAGRICOL 769 42,42

din care:

paduri 524 28,90

ape 76 4,19

curti constructii 112,7 6,23

drumuri/CF/teren degradat 42 2,32

An 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total suprafata

teren agricol 1062 1062 1062 1062 1062 1062

-arabila 71 71 71 71 71 71

-livezi si

pepiniere

pomicole

30 30 30 30 30 30

-vii si pepiniere

viticole

-pasuni 461 461 461 461 461 461

-fanete 500 500 500 500 500 500

________________________________________________________________________


19

agricola si 27, 58% din cea destinata agriculturii este suprafata destinata fanetelor. In perioada

2004-2009 nu se manifesta nicio schimbare in structura fondului a orasului Fieni.

Structura fondului funciar pe categorii de folosinta si proprietari se prezinta

astfel:

Categorii de

folosinta

gospodarii societati si total

particulare unitati de stat suprafata

Ha Ha Ha

Total teren

agricol 768 294 1062

-arabil 71

-pasune 223 238 461

-faneti 444 56 500

-livezi 30 30

Numărul de locuinte din oras (in anul 2009) fiind de 3074 rezultă în medie o suprafaţă

agricolă de 0,34 ha/gospodărie, suprafaţă ce se situează cu mult sub media pe ţară de 1,79

ha/gosp.

Terenul agricol reprezinta 75%, din suprafata totala iar diferenta este reprezentata de

teren neagricol (constructii, infrastructura, etc.) - in suprafa de 484 hectare (adica 25%).

Conditii pedologice si resurse naturale

Caracteristicile solurilor din orasul Fieni se datoreaza reliefului si localizarii geografice

a localitatii. Orasul Fieni apartine Subcarpatilor Curburii dintre Dambovita si Prahova, in

regiune Bezdead- Dealul Frumos.

Din punct de vedere geologic, se evidentiaza ca avand o structura foarte cutata, cu o

succesiune stransa de sinclinale si aniticlinate, spre interior predomina rocile miocene ( pe

alocuri incluzand in axul anticlinalelor si roci mai vechi apartinad flisului Carpatilor

Curcurii), iar spre exterior predominand rocile plocene (pe alocuri cu roci miocene in axul

anticlinalelor).

Tipul predominant de sol este brun de padure, slab podzolit, intercalat cu soluri cenusii

de padure sau cu podzoluri. Din punct de vedere al fertilitatii acest sol este considerat unul de

tip forestier, de calitatea intai. In zonele in care au fost defrisari apare solul brun intelenit, care

poarta fanete si pasuni productive. Deasemena, pe acest sol se gasesc plantatii de pomi

fructiferi.

Defrisarea irationala a padurilor a determinat declansarea accelerata a eroziunii solului,

in special pe malul stang al Ialomitei. Eroziunea solului are consecinte negative asupra

economiei regiunii, deorece duce la scaderea productivitatii pasunilor pe o suprafata destul de

mare, prin indepartarea orizontului superior, bogat in humus.

AN 2009 Romania Fieni

Locuinte 8231295 3074

Suprafata agricola 14730956 1062

Media suprafetei agricole

raportata la o gospodarie 1,79 0,34

________________________________________________________________________


20

Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructie, in teritoriul analizat se

exploateaza:

Marne calcaroase albicioase de-o parte si de alta a Ialomicioarei

Marne calcaroase rosii, cu intercalatii de marne verzui in partea sudica a Fienilor-

Cucutenilor

Gispuri- la Fieni si Motaeni

Calcare brecioase, gresii si nisipuri marno- calcaroase cenusii, dure, argile sistoase,

magnoase, negricioase si gresii galuconitice, intanite pe malul drept al Ialomitei

O resursa importanta din teritoriu o preprezinta nisipurile, pietrisurile, bolovanisurile,

argilesi piatra din albia raului Ialomita.

Din punct de vedere economic regiunea prezinta importanta pentru aceste depozite de

roci, care sunt un bun material pentru fabricarea cimentului, drept dovada a acestui fapt ,

inca din 1914 a fost infiintata o fabrica in zona.

Culturi vegetale

Agricultura este reprezentata in primul rand de plantatiile de pomi fructiferi : pruni si

meri, in cea mai mare parte , dar si peri, ciresi, nuci, visini, caizi, piersici, si alte specii.

Principalele produse vegetale obtinute in gospodariile populatiei sunt : porumb pentru boabe.

cartofi, legume, tomate, varza, ardei, plante de nutret. In prezent cultura leguminoasa–

cartoful mai ales - este ramura predominanta.

Zootehnia

Cresterea animalelor ocupa un loc important in agricultura orasului, in special in ceea

ce priveste bovinele, ovinele, caprinele, si porcinele.

Efectivul de animale existent la

data de 1.12.2011 (capete) :

BOVINE - total 342

- vaci si bivolite: 208

- junici gestante : 10

PORCINE – total : 451

- scroafe de prasila : 7

- tineret femel de prasila :

OVINE – total : 273

- oi fatatoare : 200

- mioare montate : 10

- tineret sub 1 an : 40

CAPRINE – total : 208

- capre : 180

CABALINE – total : 101

MAGARI si CATARI : 200

PASARI – TOTAL : 8913

- pasari outoare : 7000

ALBINE FAMILII : 234

________________________________________________________________________


21

Din situatia prezentata se constata ca productia animala este asigurata aproape in totalitate

de sectorul particular – de gospodariile populatiei.

Productia animala obtinuta de gospodariile populatiei (anul 2010):

Productia de carne ( sacrificari) – 2010

Nr. Specificatie Nr. animale

sacrificate(capete)

Greutatea medie

la sacrificare(kg)

Greutatea totala a

animalelor

sacrificate(tone)

1 Bovine 260 100 26

2 Porcine 400 120 48

3 Ovine 160 10 1,6

4 Caprine 200 10 2

Productia de lapte ( fizic) – 2010

Nr. Specificatie UM Cant

it.

Lapte de vaca si bivolita

1 Numarul mediu de vaci si bivolite capete 280

2 Productia medie – muls

de lapte : - inclusiv consumul viteilor

litri

litri

3300

3600

3 Productia totala de lapte muls hl 9240

4 Productia totala de lapte, inclusiv consumul

viteilor

hl

1008

0

Lapte de oaie

5 Numarul de oi mulse capete 200

6 Productia medie de lapte obtinuta de la o oaie mulsa litri 50

7 Productia totala de lapte hl 100

Lapte de capra

8 Numarul de capre mulse capete 180

9 Productia medie de lapte obtinuta de la o capra mulsa litri 174

10 Productia totala de lapte hl 313

Sursa : Primaria orasului

Productia de lana ( fizic) – 2010

N

r.

Specificatie UM Cantitatea

1 Numarul de ovine tunse capete 223

2 Productia medie de lana obtinuta de la o oaie tunsa

kg

2

3 Productia totala de lana tone 0,44 Sursa : Primaria orasului

________________________________________________________________________


22

Productia de oua - 2010

Nr. Specificatie UM Cantitatea

1 Nr.pasarilor care au ouat in cursul anului-total capete 7000

2 Productia medie de oua de la o pasare- total

bucati

110

3 Productia totala de oua mii

bucati

770000


Productia de miere – 2010

Nr

.

Specificatie UM Cantitatea

1 Nr.familii de albine de la care s-a extras miere familii 234

2 Productia medie de miere obtinuta de la o familie de

albine

kg

15

3 Productia totala de miere extrasa tone 3.5 Sursa : Primaria orasului

Utilaje, instalatii agricole,mijloace de transport ( gospod. populatiei 2008 - bucati)

A. Gospodarii cu domiciliul in localitate

- Tractoare pana la 45 CP :

- Pluguri cu tractiune animala :

- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate pana la 1,5 tone :

- Care si carute : 75

- Instalatii pentru fabricat tuica, rachiu :

B. Persoane juridice

- Tractoare pana la 45 CP :

- Remorci pentru tractor :

- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate pana la 1,5 tone :

- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate peste 1,5 tone :


Constructii agricole pe teritoriul orasului ( la inc. anului 2008)

Nr

.

Denumirea constructiei

Gospodarii cu

domiciliul in localitate

Gospodarii cu

domiciliul in alte

localitati

1 Grajduri 13441,2 252

2 Patule 7869,99 191

3 Magazii, hambare pentru

cereale

5814,61 394

4 Sure , fanare 277

5 Remize, soproane 232,35 Sursa : Primaria orasului

________________________________________________________________________


23

Suprafata productiva de primavara in gospodariile populatiei ( inceputul 2008 )


Se poate obserca cea mai mare suprafata agricola este destinata plantelor de fanet ,

secondata de cultura cartofilor.Producatori agricoli dispun de 2 piete agroalimentare pe

teritoriul orasului Fieni.

Industrie, servicii si comert

Ca urmare a restructurarilor masive operate in industrie, numeroase zone – mai ales

urbane- din Romania unde majoritatea populatiei este angajata in marile unitati industriale au

intrat in declin economic si social. Cresterea brusca si vertiginoasa a numarului somerilor

corelata cu slaba dezvoltare a companiilor private care nu au putut absorbi forta de munca

disponibilizata au dus la saracie, probleme sociale, stagnare.

In orasul Fieni exista o zona industriala compacta, agentii economici fiind aliniati dea

lungul str. Aurel Rainu, str. Industtiilor si Garii.

Din punct de vedere economic, regiunea prezinta importanta si datorita resurselor

subsolului, pentru depozitele de roci.

Cele mai importante ramuri economice reprezentate de agentii economici din orasul

Fieni in anul 2009 sunt:

Nr.crt. Domenii de activitate Nr

unita

ti

Cifra de afaceri

1 Industrie prelucratoare 14 37.094.588

2 Distributia apei si

gestionarea deseurilor

4 16.756.561

3 Constructii 10 1.448.807

4 Comert 42 13.783.718

5 Transport si depozitare 20 26.622.910

6 Hoteluri, restaurante 7 1.865.339

7 Informatii, comunicatii 3 167.609

9 Sanatate si asistenta

sociala, societati

comerciale

4 497.235

10 Alte activitati si servicii 5 130.625

11 Alte societati comerciale 2 10.002

Total 123 100.467.374

Culturi de camp in ogor propriu

( hectare):

Cereale pentru boabe – porumb : 2

Fasole boabe

Cartofi total 22

Legume de camp si in solarii 17

Plante de nutret 32

Livezi si pepiniere pomicole

(livezi pe rod) 30

________________________________________________________________________


24

Analizand datele de mai sus, se observa ca 65% din numarul de unitati economice din

oras din sectoarele mentionate genereaza 93,82% din cifra de afaceri totala, in timp ce 34,96%

din numarul de unitati economice genereaza restul de 6,185 din cifra de afaceri.

Companiile de dimensiune mai mare ce activeaza in localitatea Fieni sunt Steaua

Electrica si Carpatcement Holding.

Steaua Electrica- companie infiintata in anul 1936 sub numele de Electrostrar. In

1949 compania devine proprietate de stat si isi schimba numele in Steaua Electrica SA.

Domeniul de activitate principal al intreprinderi este fabricarea de echipamente

electrice de iluminat. In anul 2009 , societatea a intregistrat o cifra de afaceri de 19.077. 748,

avand un numar mediu de angajati de 246 de persoane.

Carpatcement Holding SA este unul dintre cei mai importanti producatori de ciment

din Romania. Compania a fost infiintata in 2004 de grupul Heidelberg Cement, prin fuziunea

companiei de management Carpatcement Romanie SRL si a fabricilor de ciment pe care le

detinea: Bicaz, Deva si Fieni.

In octombrie 2002, a fost preluata „Fabrica de ciment Fieni” de actionarii majoritari

germani, numita pâna atunci ,, Tagrimpex Romcif Fieni”, actionarii retelei de fabrici de

ciment Heidelberg Cement Group, acestia redenumind fabrica CarpatCement Group Fieni.

Conform Datelor de pe site-ul propriu, Carpatcement Holding SA are in prezent peste

900 de angajati.

Dintre acesti 333 sunt angajati ai fabrici din Fieni.

Investitiile straine ocupa un loc important in economia orasului, fiind prezenti

investitori din: Germania si Olanda.

In ultimi ani s-a constatat o degradare a activitatilor economice datorata in special

situatiei economice mondiale, ceea ce a condus la reducerea numarului de locuri de munca si

cresterea somajului.

S.C. Carpatcement Holding S.A. Fieni exploateaza substante minerale utile: gips în

cariera Pucioasa (30,5 ha), marna si argila în cariera Malu Rosu (25 ha), calcar si gnais

încariera Lespezi (100,5 ha).

Pe teritoriul regiuni Sud s-a identificat o zona de restructurare industriala V, iar

pentru judetul Dambovita sunt vizate orasele Gasti, Fieni, Moreni, Pucioasa, Targoviste si

Titu.

________________________________________________________________________


25

Situatia actuala

In ultimi ani au aparut si s-au dezvoltat un numar de 42 de agenti economici, care au

drept obiect principal de activitatea realizarea de operatiuni cu caracter comercial, care

desfasuara activitati de comert atat cu ridicat cat si cu amanuntul.

Principalele categorii de servicii disponbile la nivelul orasului sunt urmatoarele:

servicii financiar- bancare si de asigrari

transporturi terestre de calatori regionale, taximetrie, terestre de marfuri si activitati

anexe

servicii de utilitate publica: apa, canalizare, gaze, electricitate, salubritate

comunicatii si radiocomunicatii

servici de prelucrare a datelor, producere si furnizare de soft si consultatii privind

echipamente de birotica

servici medicale, cabinete ce ofera servicii medicale, consultatie si medicamentatie

pentru orice tip de afectiuni, cabinete stomatologice dotate cerintelor actuale

servicii juridice prin cabinete de avocatura, birouri de notari publici

servicii de proiectare, urbanism, inginerie si alte servicii tehnice oferite de persoane

autorizate

servicii de selectare so plasare a fortei de munca

servicii de secretariat, dactilografiere, multiplicare si traduceri

servicii de educatie

activitati de intretinere corporala,coafura,alte activitati de infrumusetare

activitati de reparatii:automobile,articole electrice, si de uz gospodaresc, ceasuri,

bijuterii;

Activitatea de sanatate si asistenta sociala a fost desfasurata de un numar de 4 agenti

economici iar in domeniul de activitate informatii- comunicatii activeaza un numar de 3

agenti economici.

O scurta analiza a activitatii sectorului productiv in orasul Fieni se impune din doua

motive:

• datorita contributiei semnificative pe care functionarea unor astfel de entitati pe teritoriul

unei localitati il are in general pentru dezvoltarea si autonomia respectivei comunitati locale

• datorita faptului ca aderarea la Uniunea Europeana se materializeaza in fonduri

nerambursabile care pot fi accesate in cea mai mare parte de sectorul de productie.

La o prima analiza se poate vedea o realitate valabila la nivelul intregii tari dupa 1989.

Ponderea comertului este cea mai mare – 42 de firme insumand 34,14 % din totalul agentilor

economici inregistrati – realizeaza venituri din comert. Urmeaza sectorul transport si

depozitare–in stransa corelatie cu sectorul industriei prelucratoare. Industria productiva

reprezinta 9,75 % din totalul firmelor iar sectorul constructiilor si lucrarilor 8,1%.

________________________________________________________________________


26

Turism

In Fieni isi desfasoara 7 unitati economice in domeniul de activitate Hoteluri-

restaurante. Conform bazei de date a Ministerului Dezvoltarii Reginale si Turismului, la finele

anului 2010 in Fieni isi desfasurau activitatea doi agenti economici ce ofereau servici de

cazare. Dezvoltarea turismului si ridicarea standartelor la nivelu european, constituie cea mai

buna solutie pentru ridicarea calitatii infrastructurii si serviciilor dintr- un oras.

Orasul Fieni nu are potential deosebit pentru dezvoltarea turismului, se poate mansa pe

turismul religios/ cultural, avand in vedere seria de monumente istorice care se regasesc pe

teritoriul orasului.

Exista alte forme de turism care pot fi dezvoltate in Fieni:

turismul de tranzit, dezvolta pe baza cailor de comunicatie rutiera si datorita

pozitionarii geograficea a orasului;

turismul de afaceri, pe baza dezvoltari economice a orasului.

________________________________________________________________________


27

2.5.POPULATIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica in luna iulie 2009

populatia orasului Fieni era de 7730 locuitori ceea ce reprezinta 1,45% din totalul populatiei

judetului Dambovita, 0,23% din totalul populatiei din regiune Sud –Muntenia si 0,03 din

totalul populatiei Romaniei.

Pentru o mai buna intelegere a problemelor sociale cu care se confrunta orasul Fieni,

trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa diverse

criterii, problemele legate de resursele si piata fortei de munca.

Evolutia populatiei

Analiza se va face cu populatia inregistrata la recensamantele din anii: 1930, 1948,

1956, 1966, 1977, 1992 si 2002 .

La 1 iulie 2009, populatia cu domiciliul stabil in comuna este de 7730, din care 4013

femei si 3717 fiind barbati.

Evolutia populatiei in orasul Fieni, judetul Dambovita, Romania la recensamant

România

Regiunea

Sud Dambovita Fieni

Nr.loc. Nr.loc. Nr. loc Nr. loc

05.ian.77 21559910 5552892 527620 6325

07.ian.92 22810035 5914247 562041 8260

18.mar.02 21680974 5605863 541763 7701

Evolutia populatiei in comuna la recensamant

Se poate observa atat la nivelul tarii, al judetului cat si al comunei tendinta de crestere a

populatiei din 1977 pana in 1992 , an in care aceasta linie directoare se schimba brusc si se

inregistreaza in evolutia populatiei o scadere constanta la nivel national si judetean.

Tendintele demografice negative

manifestate si inregistrate in ultimele

decenii la nivelul intregii tari nu se

regasesc si la nivelul orasului. Astfel,

populatia stabila, ca volum total, a scazut

de la 8 260 locuitori cati erau inregistrati

in 1992, la 7 701 locuitori cati s-au

inregistrat la recensamantul din 2002,

adica o scadere demografica de 559

locuitori.

Date

recensamante

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

2194 5 139 6 703 5 165 6 325 8 260 7701

Evolutia populatiei orasului

Fieni la recensaminte

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

193019481956 1966197719922002

Axi

s Ti

tle

populatie

________________________________________________________________________


28

POPULATIA TOTALA -LA 1 IULIE (STABILA)

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total 7983 7959 7956 7902 7844 7730 Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Evolutia populatiei in ultimi

5 ani

7600

7700

7800

7900

8000

8100

20042005

20062007

20082009

populatie


Relevanta in analiza evolutiei populatiei acestei localitatii reprezinta perioada de timp

2004- 2009 se poate observa o tendinta de scadere a numarului locuitoriilor stabili cu 3,14

%.

Romania Dambovita Fieni

2004 21673328 538694 7983

2005 21623849 537910 7959

2006 21584365 536248 7956

2007 21537563 534171 7902

2008 21504442 531441 7844

2009 21498616 531011 7730

2010 21462186 530332 7661

Diferenta

absoluta -211142 -8362 -322

Diferenta

relativa 0,97% -1,55% -4,03%


Evolutia populatiei orasului Fieni cunoaste in perioada 2004 – 2009 o scadere de 322

persoane (4,03%), diferenta relativa este cu mult mai mare raportata la media judetului si cea

nationala.

Scaderea populatiei intre 2004- 2009 se inscrie in trendul inregistrat la nivel national cat

si la nivelul judetul Dambovita.

________________________________________________________________________


29

Densitatea populatiei

România Regiunea

Sud-Muntenia Dambovita Fieni

Nr.loc Loc. Nr.loc Loc. Nr.loc Loc. Nr.loc Loc.

/km2 /km2 /km2 / km2

ian.92 22810035 95,7 3559737 103,3 562041 138,6 8260 303

mar.02 21680974 90,9 3379406 98,1 541763 133,6 7701 283


Dezvoltarea sectorului secundar a condus la concentrarea unei populatii intr-o zona

destul de restransa, densitatea populatiei fiind cu mult mai ridicata decat la nivelul tarii si a

judetului . Se observa ca si in judetul Dambovita exista o densitate a populatiei mai mare fata

de media tarii.

Structura pe sexe

Structura pe sexe a populatiei orasului Fieni pastreaza tendinta de la la nivel national(

in 2000 avem 50.90% populatie feminina si 49.10% populatie masculina), ponderea

populatiei masculine fiind aproape egala cu ponderea populatiei feminine. Totusi, trebuie

remarcat faptul ca populatia feminina a crescut de la un procent de 50.90% in 2000, la 51.91%

in 2009.

________________________________________________________________________


30

Structura pe sexe in Romania , Dambovita, Fieni

Romania Dambovita Fieni

Ambele

% Masc. % Feminin % Ambele

% Masc. % Feminin % Ambele

% Masc. % Fem. % sexe sexe sexe

2004 21673328 100 10571606 48,8 11101722 51,2 538694 100 263457 48,91 275237 51,09 7983 100 3848 48,20 4135 51,80

2005 21623849 100 10543518 48,8 11080331 51,2 537910 100 262944 48,88 274966 51,12 7959 100 3836 48,20 4123 51,80

2006 21584365 100 10521189 48,7 11063176 51,3 536248 100 262007 48,86 274241 51,15 7956 100 3837 48,23 4119 51,78

2007 21537563 100 10496720 48,7 11040843 51,3 534171 100 260856 48,83 273315 51,17 7902 100 3825 48,41 4077 51,59

2008 21504442 100 10477611 48,7 11026831 51,3 531441 100 259255 48,78 272186 51,22 7844 100 3790 48,32 4054 51,68

2009 21469959 100 10457219 48,71 11012740 51,29 531011 100 258925 48,76 272086 51,24 7730 100 3717 48,09 4013 51,91


Structura pe sexe in orasul Fieni


2004 2005 2006 2007 2008 2009

POPULATIA

TOTALA -

LA 1 IULIE

(STABILA)

7983 7959 7956 7902 7844 7730

femei 4135 4123 4119 4077 4054 4013

barbati 3848 3836 3837 3825 3790 3717

________________________________________________________________________


31

Structura pe varste

Conventional, se considera ca o populatie este tanara, daca proportia populatiei varstnice este mai mica de 7%; procesul de imbatranire

demografica este în desfasurare daca ponderea populatiei varstnice este cuprinsa între 7% si 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde

unei populatii imbatranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o stabilitate relativa în timp).

La nivelul orasului Fieni, ponderea populatiei varstnice este de 10,80 % la recensamantul din 1992, in privinta anului 2002 se poate

constata o crestere a procentajului populatiei varsnice la 15,23%, ceea ce înseamna ca in acel moment se poate vorbi de o populatie imbatranita la

nivelul orasului.

Se poate observa ca aceasta situatie este mult mai pregnanta la nivel judetean cat si national.

Sursa:www.edrc.ro

Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta si sexe se prezinta astfel, pentru anul de interes 2010:

- Populatia de 0-14 ani reprezinta 11,4 %

- Populatia de varsta 15-64 ani (persoane in varsta de munca)are o pondere de 75 % din totalul populatiei

- Populatia de 65 de ani este in crestere usoara fata de anul 2008, iar pinderea acesteia a fost de 12,3% in totalul populatiei.

1992 2002

Grupa

de

varsta

Populatie % Populatie

masculina %

Populatie

Feminina %

Populatie

% Populatie

masculina %

Populatie

Feminina %

0-14 2 156 26,10 1 048 26,20 1 108 26,00 1383 17,96 673 8,74 710 9,22

15- 59

ani 5216 63,15 2576 31,19 2640 31,96 5145 66,81 2556 33,19 2589 33,62

60 ani

si

peste

888 10,80 367 9,20 521 12,20 1173 15,23 484 6,28 689 8,95

Total 8 260 100,00 3 991 66,58 4 269 70,16 7701 100,00 3713 48,20 3988 51,79

________________________________________________________________________


32

Structura pe grupe de varste populatiei a orasului Fieni

– anul 2010

Dar cresterea duratei medii de viata si a scaderii

numarului de nasteri vor duce la o imbatranire a populatie in

urmatorii ani. La Fieni, coroborat cu migratia mare a

populatiei tinere, aceasta tendinta de imbatranire a

populatiei poate avea efecte drastice asupra dezvoltarii

viitoare a orasului, forta de munca diminuandu-se.

Structura dupa starea civila

POPULATIA

TOTALA -

LA 1 IULIE

(STABILA)

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Casatorii 63 48 52 42 53 37

Divorturi 33 25 28 13 19 10 Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Predomina persoanele casatorite, familia fiind una traditionala. Un alt fapt pozitiv este

acela ca rata divorturilor este de trei ori mai mica decat a casatoriilor. In concluzie, populatia

orasului Fieni este una stabila din punctual de vedere al starii civile.

Evolutia descendenta a divorturilor in anul 2009 comparativ cu cu anul 2008, a determinat

scaderea ratei divortialitatii de la 2,4 % in anul 2008 la 1,25 in 2009. In anul 2004 au fost

inregistrate cele mai multe casatorii(63), dar si cele mai multe divorturi(33).

Diminuarea numarului de casatorii in pararel cu o evolutie descedenta a numarului de

divorturi poate indica o stabilitate mai mare a cuplurilor in 2009 fata de 2008, cu toate ca

numarul divorturilor in anul 2009 este mai mare raportat la numarul casatoriilor din acelasi

an.

Oras

Fieni Jud.Dambovita Romania

2002 2002,00 2002

0-14ani nr 1383 99535,00 3.820.512

% 17,96 18,38 17,26

15-59ani nr 5145 337829,00 13.667.247

% 66,81 62,40 63,03

60 ani si

peste

nr 1173 104067,00 4.193.215

% 15,23 19,22 19,34

________________________________________________________________________


33

Structura etnica

In ce priveste structura etnica a orasului Fieni, romanii reprezinta procentul

majoritar(99%), alaturi de care mai intalnim maghiari, rromi, turci etc.

Structura etnica - Recensamant 2002

Romania

% Fieni %

Romani 89,5 99.74 %

Maghiari 6,6 0.05 %

Rromi 2,5 0.15 %

Alte etnii 1,1 0,06

Populatia pe nationalitati la Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002

Structura etnicā a populaţiei

Români: 7,681 99.74 %

Maghiari: 4 0.05 %

Romi (Ţigani): 12 0.15 %

Ruşi-lipoveni: 1 0.01 %

Turci: 1 0.01 %

Italieni: 1 0.01 %

Alta etnie: 1 0.01 %

Sursa:www.edrc.ro

Structura populaţiei dupa limba maternă la recensamantul din anul 2002

Structura populaţiei dupā limba maternă

Română: 7,694 99.90 %

Maghiară: 4 0.05 %

Turcă: 1 0.01 %

Italiană: 1 0.01 %

Alta limbă maternă: 1 0.01 %

Sursa:www.edrc.ro

Majoritatea populatiei apartine de religia ortodoxa , caracteristica si la nivel national si

judetean.

Populatia pe religii la Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002

Structura populaţiei dupā religie

Ortodoxă: 7,610 98.81 %

Romano-catolică: 8 0.10 %

Reformată: 3 0.03 %

Greco-catolică: 3 0.03 %

Baptistă: 7 0.09 %

Adventistă de ziua a

Şaptea: 27

0.35 %

Musulmană: 1 0.01 %

________________________________________________________________________


34

Creştină după Evanghelie:

35 0.45 %

Sursa:www.edrc.ro

Pentru anul 2011, se poate mentiona existenta pe teritoriul orasului a mai multor

culte apartinand urmatoarelor religii: ortodoxa (in procent covarsitor, de peste 98%),

Evanghelica, Adventista de ziua a 7- a, Crestina dupa Evanghelie.

Lacasele de cult de care dispune orasul sunt : 3 biserici ortodoxe, 2 locasuri de cult ale

altor religii. Exista in continuare cartiere cu populatie preponderent ortodoxa in care nu se

gaseste nicio biserica- Berevoiesti.

Miscarea naturala a populatiei

Miscarea naturala a populatiei este una din componentele care determina cresterea

populatiei, alaturi de miscarea migratorie. Miscarea naturala surprinde doua fenomene

demografice: natalitatea si mortalitatea.

Rata natalitatii reprezinta numarul de copii nascuti intr-o perioada de timp

determinata(1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus

transformarilor mediului economic si social. Astfel, aceasta este influentata de declinul

economic care afecteaza familia si relatiile între membrii familiei.

Miscarea naturala a populatie 2005-2008:

Fieni Dambovita Romania

2005 nascuti vii nr 64 3933 221020

‰ loc. 0,80 9,8 10,2

decedati nr 97 4859 262101

‰ loc. 1,22 12,1 12,1

decedati

sub 1 an nr 52 3310

la ‰

nascuti vii 13,2 15

2006 nascuti vii nr 42 3773 219483

‰ loc. 0,53 9,4 10,2

decedati nr 70 4855 258094

‰ loc. 0,88 12,1 12

decedati

sub 1 an nr 1 52 3052

la ‰

nascuti vii 13,8 13,9

2007 nascuti vii nr 62 4881 214728

‰ loc. 0,78 9,1 10

decedati nr 69 6214 251965

‰ loc. 0,87 11,6 11,7

decedati

sub 1 an nr 39 2574

________________________________________________________________________


35

la ‰

nascuti vii 8 12

2008

nascuti vii nr 60 5275 221900

‰ loc. 0,76 9,9 10,3

decedati nr 83 6372 253202

‰ loc. 1,06 12 11,8

decedati

sub 1 an nr 56 2432

la ‰

nascuti vii 10,6 11

Sursa : MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL pentru ORGANIZAREA şi

ASIGURAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL şi INFORMATIC din DOMENIUL SANITAR

BUCUREŞTI, Buletin informativ nr.8 2006 ,Buletin informativ nr. 10 2005,Buletin informativ nr.11, 2008

Valorile inregistrate in orasul Fieni sunt diferite de media nationala. Natalitatea este

mai scazuta decat media nationala si judeteana.

2004 2005 2006 2007 2008 2009

MISCAREA NATURALA

Nascuti vii 56 64 42 62 60 42

Nascuti morti 1 1 1

Decedati - total 87 97 70 69 83 93

Decedati sub un

an 2 1 2

Spor natural -31 -33 -28 -7 -23 -51

Casatorii 63 48 52 42 53 37

Divorturi 33 25 28 13 19 10

PROPORTII LA 1000 LOCUITORI

Nascuti vii 0,70 0,80 0,53 0,78 0,76 0,76

Decedati - total 1,09 1,22 0,88 0,87 1,06 1,20

Casatorii 0,79 0,60 0,65 0,53 0,68 0,48

Divorturi 0,41 0,31 0,35 0,16 0,24 0,13

Comparativ cu anul 2008, dar si raportat la situatia celorlalte orase din judetul

Dambovita, situatia indicatorilor demografici in orasul Fieni s-a inrautatit. Astfel in anul

2009, pentru orasul Fieni, rata natalitaii a fost de 5,4%, numarul de nascutii vii fiind de 42 .

La nivel national, evolutia natalitati si a mortalitatii determina in 2009 o scadere

usoara a sporului natural negativ de la – 1,7 la -1,5 %. Acesta ramane totusi negativ, fiind in

realitate un deficit de populatie.

Natalitatea intregistreaza valori maxime in judetele Constanta, Ialomita, Ifov, Mures,

Suceava cu valori de peste 11,4 % si maxima la Iasi de 12,8%.

________________________________________________________________________


36

Sporul natural (+/- Sn = Nascuti vii - Decese) in intervalul 2000-2009 este negativ

aratand tendinta demografica negativa al orasului.

0

20

40

60

80

100

120

2004 2005 2006 2007 2008 2009

natalitate

mortalitate

Se observa ca cele 2 axe nu se intersecteaza rezultand un spor negativ de-a

lungul ultimilor anilor.

In ceea ce priveste cauza deceselor inregistrate la nivelul populatiei orasului Fieni in

anul 2009, exista o paleta foarte larga din care se evidentiaza preponderenta bolilor aparatului

circulator(aprox 63%).

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total judet -1,1 -1,5 -2,8 -2,6 -1,6 -2,7 -2,8 -2,5 -2,1 -1,8

Urban

judet 2,2 1,8 0,2 0,2 1,5 0,2 0,4 0,5 0,9 0,6

Oras Fieni -1 0,6 -2,5 -4,7 -3,8 -5 -3,6 0,9 -2,9 -6,6

________________________________________________________________________


37

Miscarea migratorie

Migratia interna, la nivel national, chiar daca nu influenteaza volumul total al populatiei,

provoaca importante mutatii in structurile dupa varste si sexe ale populatiei, dar si in profil

teritorial-administrativ, la nivelul judetelor si al localitatilor.

Migratia poate fi cuantificata prin soldul migratoriu, calculat ca diferenta intre

stabilirile de domiciliu in localitate si plecarile cu domiciliu din localitate.

MISCAREA

MIGRATORIE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Stabiliri de

domiciliu in

localitate 97 85 83 80 115 72 105 97 100 95

Plecari cu

domiciliul din

localitate 74 117 124 106 148 91 111 126 139 143

Spor al

migratiei 23 -32 -41 -26 -33 -19 -6 -29 -39 -48

Evolutia sporului migrator in

perioada 2000-2009

-60

-40

-20

0

20

40

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spor a l migratiei

Sporul migratiei a ramas negativ si a suferit fluctuatii importante pe perioada acestor

ultimi ani.

In perioada 2000-2009, fluctuatiile privind sporul migrator in Fieni– sunt la cote

ridicate si permanent negative.

Sursa acestor stabiliri si sosiri in localitate o reprezinta populatia din zonele rurale ale

judetului. Situatia in anul 2004 prezinta cel mai mare numar de stabiliri de domiciliu-115,

ulterior, incepand cu anul 2005, tendinta in acest domeniu prezinta o constanta relativa, in

sensul ca an de an se inregistraza in medie 100 de noi stabiliri de domiciliu in orasul Fieni.

Fieni 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Emigranti 3 3 1 2

Imigranti 1 3 1 2 Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

________________________________________________________________________


38

Spor total populatie –2004-2009:

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spor natural -31 -33 -28 -7 -23 -51

Spor al migratiei -33 -19 -6 -29 -39 -48

Spor total -64 -52 -34 -36 -62 -99 Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Se poate observa ca in ultima perioada se manifesta o tendinta de redresare a sporului

total.

Resurse umane

Forta de munca sau populatia apta de munca in orasul Fieni este o alta resursa extrem

de important in analiza situatiei economice a localitatii. Astfel, aceasta categorie, definita ca

populatie intre 15 si 64 de ani, reprezinta 75 % din populatie (anul 2009).

Orasul Fieni are cea mai mare parte a populatiei salariate, cuprinsa in industria

prelucratoare.

In prezent exista un disponibil de forta de munca atat in agricultura cat si in industrie, datorita

restrangerii sau incetarii activitatii unor unitati economice. Numarul locurilor de mucna din

oras nu asigura necesarul fortei de munca existenta( cererea de forta de munca depaseste

oferta de forta de munca), fapt ce mentine o deplasare zilnica spre zonele industriale ale

municipiului Targoviste.

In anul 2009, in orasul Fieni s-a inregistrat un numar mediu de 1813 salariati. Numarul

mediu de salariati in industrie s-a ridicat la 804, iar cel din industria prelucratoare la 685 de

persoane.

Conform datelor Institutului National de Statistica pentru perioada 2004– 2009

evolutia numarului de salariati in orasul Fieni este cea ilustrata mai jos.

Tendinta manifestata este cea de scadere a numarului de salariati la nivelul orasului, ceea

ce, de asemenea , este un indicator al potentialului economic al orasului. Avand in vedere

structura populatiei orasului Fieni, la 1 iulie 2009- numarul mediu de angajati, raportati la

aceeasi perioada, deducem ca 32%din populatia apta de munca a avut calitatea de salariat in

perioada de referinta.

________________________________________________________________________


39

FORTA DE MUNCA 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numar mediu de salariati -total 3307 3048 2025 1910 1892 1813

din care

-agricultura

-industrie 1724 1662 1296 1085 871 804

-constructii 82 60 58 50 77 94

-comert 327 350 348 345 291 258

-transport si comunicatii 104 219 67 146 154 293

-activitati financiare, bancare si de

asigurari

26

21

20

20 16 11

-administratie publica 53 61 61 88 90 86

-invatamant 157 157 157 157 160 160

-sanatate si asistenta sociala 39 18 18 19 18 23

-alte ramuri 267 121 Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Numar mediu se salariati pe activitati

Majoritatea salariatilor sunt angajati in industrie (43%).

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Numar mediu de salariati 1724 1662 1296 1085 871 804

din care:

-industria extractiva 20

-industria prelucratoare 1595 1550 1248 1053 810 685

-energie electrica si term.,

gaze si apa 109 112 48 32 5 5 Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

________________________________________________________________________


40

Principalele disfunctionalitati ale structurii urbane-analiza si diagnosticare

Dezechilibre sociale si demografice:

Evolutie demografica negativa

Feminizarea populatiei

Imbatranirea populatiei

2.6.CIRCULATIA

Drumul national 71 este directia majora a traficului de tranzit prin Fieni iar DJ 712 A-

Runcu este al doilea, prin importanta in reteaua stradala a orasului. In oras, traseele acestor

drumuri se confunda cu strazile: str. Ing. Aurel Rainu- DN 71, str. Republici, str. Runcu

pentru DJ 712°

Conformatia tramei stradale: la Fieni, reteaua stradala este tip radial( arboricol), avand

intersectii cu 3 brate si majoritatea strazilor locale tip fundatura; la Costesti si Berevoiesti ,

reteau este afanata, cu drumuri care urmaresc pantela terenului, sau perpendicular pe acestea.

Intersectiile principale sunt pe DN 71:

Str. Aurel Rainu- str. Stadionului;

Str. Aurel Rainu-str. Runculu;

Str. Republicii- str. Stefanescu;

Reteau stradala este caracterizata de lipsa unei omogenitatii, specifica tipului de

formatiune urbana ce a cunoscut o dezvoltare organica/ expansiva in timp ( nu una

planificata). Se poate observa existenta unei artere majore –DN 71, in lungul careia se

dezvolta corpul central al localitatii, acest drum fiind atat elementul structurant al urbei, cat si

principalul colector al circulatiilor din intreaga regiune- toate drumurile judetene si comunale

ale localitatii se intersecteaza cu aceasta.

Tesutul urban este caracterizat si el de aceeasi organicitate din doua motive:

Orasul a cunoscut o dezvoltare spontana in timp (raportandu-se totusi la drumul national-

principalul element de ordonare a spatiului), nebeneficiind de avantajele unei expansiuni

planificate /controlate;

Asezarea orasului pe un relief sinuos( specific localitatilor din zonele deluroase-

muntoase) care a indemnat o pastrarea a specificului zonei prin plierea noului tesut

urban pe formele organice ale mediului inconjurator.

CIRCULATIA RUTIERA

Drumurile orasului masoara 72 km iar lungime strazilor midernizate este de 45 km:.

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Lungimea strazilor orasenesti

-total-km 72 72 72 72 72 72

Lungimea strazilor orasenesti

modernizate 45 45 45 45 45 45 Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita

Din punct de vedere structural, reteaua de drumuri din orasul Fieni se prezinta astfel:

drumuri cu imbracaminte asfaltica: 15 km

drumuri pavate: 2 km

drumuri pietruite: 18 km

________________________________________________________________________


41

drumuri de pamant: 2 km

Strazi in stare rea, care necesita modernizare cu prioritate:

DR. Nicolae Stefanescu

Teilor

Aleea Teilor

Malu Rosu

Runcului

Costesti

Berevoiesti

Biserica sf. Nicolae

Poduri si podete noi necesare:

Pod Costesti – peste Ialomicioare

Pod Berevoiesti- peste Ialomita


Circulatia feroviara

Orasul Fieni este traversat de linia CF Targoviste- Pietrosita.Reteaua rutiera si calea

ferata se intersecteaza in 3 puncte:

2 traversari la nivel;

1 pasaj denivelat ( subtraversare)

Transportul rutier

Transportul local in comun se efectueaza in regim de taxi, in oras nu exista nicio

societate specializata pentru acest serviciu. In ceeea ce priveste transportul interurban in

comun, la vechile autobuze se adauga microbusele firmelor private. Acestea asigura

transportul populatiei atat catre localitatile din judetul Dambovita cat si catre Bucuresti, iar

numarul de curse si capacitatea de transport au crescut in ultimii ani. Orasul dispune de o

autogara, iar toate mijlocele de transport in comun care traverseaza orasul sunt obligate sa

aiba o statie de oprire si la aceasta autogara.

Traseele principale care tranziteaza orasul:

Targoviste- Sinaia-Brasov

Targoviste- Runcu

Pucioasa- Buciumeni- Valea Leurzii

Pentru navetisti sunt esentiale traseele care deservesc localitatiile fara cale ferata.

________________________________________________________________________


42

2.7.INTRAVILANUL EXISTENT.ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul

teritoriului administrativ al orasului Fieni si in cadrul intravilanului localitatii.

Orasul Fieni se intinde pe o suprafata de 1 813 ha din care intravilan aprobat

suprafata de 432 ha .

Limita intravilanului existent aprobat se regaseste in plansele nr. 2. – SITUATIA

EXISTENTA, DISFUNCTIONALITATI - unde este prezentata in detaliu structura

functionala existenta a orasului.

In plansa nr.1 - " INCADRARE IN TERITORIUL ADMINISTRATIV ", se poate

vedea forma unitatilor de baza si amplasarea lor in relatie cu marile axe de comunicatie rutiera

ale teritoriului administrativ al corasului.

In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul

existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru

orasul Fieni si trupurile apartinatoare.

Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a

intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de

106,56 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (432 ha ) si

suprafata rezultata acum (538,56).

SITUATIA TRUPURILOR IZOLATE DISTRIBUITE IN TERITORIU - EXISTENT

SUPRAF.

(HA)

T1 FIENI - ORAS 322,6

T2 BEREVOESTI - SAT APARTINATOR 86,64

T3 COSTESTI - SAT APARTINATOR 87,63


T5 GOSPODARIE DE APA 0,12

T6 CARIERA 1,23

T7 CARTIER VLADESTI 4,24

T8 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,62


T10 COSTESTI - ZONA APARTINATOARE 0,39







TOTAL 538,56

________________________________________________________________________


43

UL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT

FUNCTIUNI FIENI BEREVOESTI COSTESTI VLADESTI

TRUPURI

IZOLATE TOTAL

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE 79,76 24,72 17,34 20,01 28,34 24,28 2,47 58,29 1,89 22,61 129,80 24,10

ZONA UNITATI

AGRICOLE/ZOOTEHNICE 0,00 0,00 0,00 0,00 0,14 0,12 0,00 0,00 2,76 33,01 2,90 0,54

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

DE INTERES PUBLIC 5,81 1,80 0,60 0,69 0,79 0,68 0,00 0,00 0,16 1,91 7,36 1,37

UNITATI INDUSTRIALE 34,57 10,72 0,00 0,68 0,59 0,00 0,00 0,86 10,29 36,12 6,71

CAI DE COMUNICATIE SI

TRANSPORT - STRAZI 33,49 10,38 5,03 5,80 7,74 6,63 0,16 3,80 0,80 9,57 47,22 8,77


TRANSPORT - CAI FERATE 9,29 2,88 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,29 1,73

GOSPODARIRE COMUNALA,

CIMITIRE 2,35 0,73 0,79 0,92 0,00 0,00 0,00 0,00 0,12 1,44 3,26 0,61

TERENURI AGRICOLE IN

INTRAVILAN 119,62 37,08 59,54 68,72 77,53 66,43 1,58 37,27 1,41 16,87 259,68 48,22

ZONA ECHIPARE

TEHNICO-EDILITARA 1,01 0,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,01 0,19

ZONA DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

APE 8,49 2,63 0,04 0,05 0,34 0,29 0,00 0,00 0,00 0,00 8,87 1,65

TERENURI NEPRODUCTIVE 17,31 5,36 3,30 3,81 0,27 0,23 0,03 0,64 0,06 0,72 20,96 3,89

SPATII PLANTATE,

AGREMENT, SPORT 7,46 2,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 7,46 1,39

TERENURI FORESTIERE 1,02 0,31 0,00 0,00 0,88 0,75 0,00 0,00 0,30 3,59 2,20 0,41

Z MIXTA - INDUSTRIE SI SERVICII 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Z MIXTA - LOC REGIM MIC DE

INALTIME SI SERVICII 1,97 0,61 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,97 0,37

Z MIXTA - LOC REGIM MEDIU DE

INALTIME SI SERVICII 0,47 0,14 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,47 0,09

Z MIXTA - SP VERZI SI SERVICII 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Z MIXTA -LOCUINTE SI SERVICI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

TOTAL 322,61 100,00 86,64 100,00 116,71 100,00 4,23 100,00 8,36 100,00 538,56 100,00

________________________________________________________________________


44

________________________________________________________________________


45

Activitatea de tip industrial si depozitare

Zonele ocupate de activitati industriale si de depozitare din suprafata intravilanului

existent reprezinta 6,71% de unde reiese caracterul industrial al orasului.

Industria s-a dezvoltat in perimtrul orasului Fieni.. Ea este localizata astfel:

in zona orasului Fieni ramura industriala ocupa o suprafata de 34, 57 ha, reprezentand 10, 72

din intravilanul orasului Fieni;iar in zona cartierului Costesti activitatea industriala se

realizeaza pe o suprafata de 0,79 ha.

Activitatile agro-zootehnice

Zonele ocupate de activitati agro-zootehnice sunt mici ocupand din suprafata

intravilanului existent 0,54 %.

Locuintele

Zonele ocupate cu locuinte sunt pe primul loc ca si procent din suprafata intravilanului ,

24,10%.

Fondul de locuinte din orasul Fieni este compus atat din case cat si din blocuri de

apartamente. Din punct de vedere a fondului construit, se poate considera ca orasul este

caracterizat de functiunea sa dominata- locuire individuala(reprezinta 70% din fondul

construit, locuintele colective fiind slab reprezentae de cele cateva cartiere de blocuri situate,

in cea mai mare masura, in zona central-nordica a asezarii) .

Evolutia fondului de locuinte

3010

3020

3030

3040

3050

3060

3070

3080

2004 2005 2006 2007 2008 2009

numar de locuinte

________________________________________________________________________


46

Fondul de locuinte a crescut progresiv in perioada 2004- 2009 cu 36 de locuinte ceea ce reprezinta o crestere de 1,17%.

FOND LOCATIV 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Locuinte existente – total - numar 3038 3059 3067 3073 3076 3074

Locuinte in proprietate majoritara de stat - numar 84 92 92 92 92 92

Locuinte in proprietate majoritar privata - numar 2954 2967 2975 2981 2984 2982

Suprafata locuibila – total -mp 1114072 115488 116696 117449 117942 115001

Suprafata locuibila – prop. majoritara de stat 2748 3001 3001 3001 3001 3001

Suprafata locuibila – prop.majoritar privata 111324 112487 113695 114448 114941 115001

Se observa ca majoritatea locuintelor sunt in proprietate majoritar privata si doar 1,3 % sunt in proprietatea statului.

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Locuinte terminate - total 18 21 9 10 6 3

-din fonduri publice 8 8

-din fondurile populatiei (private) 10 13 9 10 6 3

Din tabelul de mai sus se observa ca in ultima perioada nu s-au construit locuinte din fonduri publice si ritmul de construire scade in ultima

perioada.

2004 2005 2006 2007 2008 2009

AUTORIZATII DE CONSTRUIRE

-pt. cladiri rezidential (excl. pt colectivitati) -nr 11 10 17 29 19 10

-pentru alte cladiri -nr 8 4 4 7 8

-pt. cladiri rezidential (excl. pt. colectivitati) -mp 1274 970 2191 4041 3184 1536

-pentru alte cladiri - mp 916 495 510 563 4970 576

- pentru cladiri administrative nr 2 1

- pentru cladiri administrative- mp 1640 380

________________________________________________________________________


47

Autorizatiile de construie au crescut in anul 2007.

In ceea ce priveste calitatea vietii si a confortului populatiei in locuinte, se poate

constata ca 100% sunt racordate la reteaua de alimentare cu energie electrica iar peste 70%

dintre locuintele din oras sunt dotate cu minimul de utilitati - alimentare cu apa, canalizare,

baie.

LOCUINTE TOTAL IN ORASUL FIENI 100%

cu alimentare cu apa in locuinta 70

cu canalizare retea publica sau sistem propriu 65

cu instalatie electrica 100

cu incalzire prin termoficare sau centrala termica 40

cu bucatarie (in locuinta sau in afara locuintei) 90

cu baie (in locuinta sau in afara locuintei) 65

Orasul Fieni insumeaza aproximativ 4,78% din populatia urbana, care se regasea

intr-un numar de locuinte care reprezinta 4,87% din numarul de locuinte la nivel urban si

4,86% din suprafata locuibila, raportata de asemenea la nivel urban.

Numarul de persoane /gospodarie( locuinta) in orasul Fieni este mai mic decat

acelasi indicator de la nivel de urban si respectiv de judet, ceea ce inseamna o”densitate”mai

mica de locuitori pe gospodarie.

Nr loc. Locuinte Camere

de locuit

Suprafata

locuibila

Prorietate

majoritar

de stat

Prorietate

majoritar

privata

Procent de locuit

(pers/gospodarie)

Dambovita 530849 202182 562014 7774350 4116 198067 2,63

Urban 164242 63121 161148 2426120 3302 59819 2,60

Fieni 7844 3076 8017 117942 2984 2,55

Avand in vedere ca populatia totala a orasului era de 31 decembrie 2009 de 7730

persoane, rezulta ca , in medie, unei persoane ii revn 15,27mp de suprafata construita.

Cai de comunicatie si transporturi

Suprafata ocupata de cai de comunicatie rutiera (strazi) ocupa 8,77 % din suprafata

intravilanul existent. Suprafata alocata circulatiei feroviare ocupa 1,73%.

Din punct de vedere structural, reteaua de drumuri se prezinta astfel:

drumuri cu imbracaminte asfaltica: 15 km

drumuri pavate: 2 km

drumuri pietruite: 18 km

drumuri de pamant: 2 km

Spatii verzi si sport

Spatiile verzi in orasul Fieni se intind de-a lungul cailor rutiere, in spatii amenajate sub

forma de parcuri si extravilan fiind reprezentate de paduri.

________________________________________________________________________


48

Spatiile verzi din extravilan sunt padurile ( cu roluri multiple), iar in intravilan sunt

mai multe tipuri de spatii verzi, in functie de rolul indeplinit si accesibilitate.

In teritoriul administrative al orasului Fieni se afla paduri pe o suprafata totala de 524

ha, cele mai importante fiind Crevedia, Fieneasca, Cucuteni si Fieni. Din acestea 60 ha

reprezinta domeniu privat, restul fiind administrat de Romsilva.

Conform statisticilor de la Agentia de Protectia Mediului Dambovita, situatia spatiilor

verzi si a zonelor de agreement se prezinta astfel:

Parcuri si zone de agreement- 4,80 ha

Spatii verzi 12,24 ha

Normele Organizatiei Mondiale a Sanatatii prevad o suprafata de 50 mp/ locuitor, ca in

Europa se ajuge frecvent la 25 mp/ locuitor, se impune implicarea factorilor de decizie pentru

marirea suprafetei spatiilor verzi, concomitant cu intretinerea celor existente, tinand cont de

faptul ca in Fieni se inregistreaza o suprafata de zona verde de cap de locuitor de 2 mp.

Exista o preocupare permanenta a administratiei publice locale de a intretine si extinde

spatiile verzi pe teritoriul orasului, aceasta fiind o caracteristica pentru care orasul Fieni a

capatat in timp un plus de valoare. In prezent exista un proiect de infiintarea unui parc in

orasul Fieni, finantat de Ministerul Mediului si padurilor, in cadrul programului national de

imbunatatire a calitatii mediului prin realizare de spatii verzi in localitatii. In oras

functioneaza 2 piete agroalimentare si un obor saptamanal.

Gospodarie comunala

Suprafata ocupata de activitati de gospodarie comunala este de 0,61 % din suprafata

intravilanul existent.

Serviciul Public de Gospodarire Comunal are ca obiect de activitate realizarea

lucrarilor de gospodarire comunala, respectiv intretinerea si repararea strazilor, a parcurilor si

zonelor verzi, lucrari de reparatii si intretinere institutii publice, , intretineri patrimoniu,

precum si alte activitati specifice in limitele si competentele stabilite de Consiliul Local, la

propunerea executivului.

Gestionarea deseurilor si salubrizare

La nivelul judetului Dambovita s-a implementat, prin programul ISPA proiectul

denumit “ Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii, si depozitarii controlat a deseurilor in

judetul Dambovita” beneficiar fiind asociatia din care fac parte Consiliul Judetean

Dambovita, Consiliul Laocal al municipiului Targoviste si cele 81 de consilii locale de la

nivelul judetului.

Prin proiect s- a realizat introducerea treptata a colectarii selective a deseurilor in

pubele si containere si transportul acestora pentru valorificare la statia centrala de selectare,

compostare si depozitare a deseului ultim, nevalorificabil, in depozite ecologice, ce se vor

construi in zonele Aninoasa si Titu.

Activitatea de gospodarire a deseurilor urbane pe teritoriului orasului este asigurata de

S.C. SUPERCOM S.A.(operator care actioneaza la nivelul intregului judet) care se ocupa de

colectarea , transportul si depozitarea gunoiului stradal si a deseurilor provenite de pe

domeniul public si privat al orasului si de colectarea, transportul si depozitarea deseurilor

menajere provenita del a populatie precum si de intretinerea si exploatarea depozitului de

deseuri.

Numarul de gospodarii deservite prin programul de salubrizare din orasul Fieni si

satele apartinatoare Berevoiesti si Costesti este de 2947.

________________________________________________________________________


49

Numarul de locuitori deserviti prin programul de salubrizare este de 76010, din care

1274 sunt pesoane ce locuiesc la bloc.Prin programul de salubrizare sunt deservite un numar

de 30 de institutii publice alfatein subordonarea Consiliului Local.

S.C. SUPERCOM S.A. deserveste si un numar de 55 de agenti economici, din care 5

sunt unitati de unitati mari.

Cuantumul taxei de habitat de 16 lei/ gospodarie/ luna si a fost adoptat pron Hotarari

ale plenului Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara.

Echipare edilitara

Suprafata ocupata de echipamente de echipare edilitara este de 0,19 % din suprafata

intravilanul existent.

Majoritatea zonelor in care se gasesc echipamente edilitare sunt localizate la periferia

orasului pentru a nu afecta zonele de locuit.

Alimentarea cu apa potabila in localitate se realizeaza prin reteaua de distributie a apei

a S.C. Compania de Apa Targoviste- Dambovita S.A.

Orasul Fieni este racordat la sistemul national de furnizarea energiei electrice.

Alimentare cu energie electrica a orasului se face prin sistemul energetic national prin

reteauna de inalta tensiune din LEA 110 KV Aninoasa- Fieni. In prezent sunt racordate

99,20% din gospodarii la reteaua de alimentare cu energie electrica.

________________________________________________________________________


50

Educatie

Infrastructura care asigura desfasurarea procesului de invamant in orasul Fieni este

adaptat nivelelor: prescolar, primar, gimnazial, liceal si este compus din 3 unitati de

invatament reoartizate astfel:

Gradinita „ Dumbrava Minunata”, ce functioneaza si cu program prelungit; Gradinita

“Piticii, Gradinita “Piticii”

Scoala Generala „ Diaconu Coressi” ;

O unitate de invatamant pentru clasele IX-XII, Grup Scolar Industrial Aurel Rainu

Efectivul de elevi inscrisi in unitatile scolare in anii ultimii ani este in scadere mai ales

la ciclul primar.

.

INVATAMANT 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Unitati de învatamant -total

(numar) 3 3 3 3 3 3

-gradinite 1 1 1 1 1 1

-scoli din invatamantul primar

si gimnazial 1 1 1 1 1 1

-licee 1 1 1 1 1 1

-scoli de arta si meserii

Populatia scolara -total

(persoane) 1850 1792 1686 1602 1527 1558

-copii înscrisi în gradinite 235 243 240 239 225 243

-elevi inscrisi -total 1615 1549 1446 1363 1302 1315

-scoli din învatamantul

primar si gimnazial 745 713 656 580 576 549

-licee 606 583 576 604 589 688

-scoli de arta si meserii 264 253 214 179 137 78

Personal didactic -total

(persoane) 124 116 120 123 110 98

-gradinite 15 15 15 17 17 18

-scoli din învatamantul primar

si gimnazial 48 46 46 47 45 39

-licee 61 55 59 59 48 41

-scoli de arta si meserii

Baza materiala a învatamantului (numar)

-sali de clasa 45 45 46 48 42 42

-laboratoare scolare 5 5 5 5 5 5

-ateliere scolare 6 6 6 6 5 4

-Sali de gimnastica 2 2 2

-Teren de sport 4 4 4

-pc 88 98 126

________________________________________________________________________


51

Populatia scoalara a scazut in toate unitatile de invatamant; corelat cu scaderea

populatiei scolare a scazut si personalul didactic.

Baza materiala a invatamantului a crescut pana in 2007 si acum se pastreaza

constanta.

Gradinita “Dumbrava Minunata”- Str. Teilor, nr. 14-isi desfasuara activitatea

intr- o cladire P+1 aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 4151

mpiar suprafata construita de 1352 mp.

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 15 cadre didactice, si

alte 6 persoane reprezentand personalul auxiliar, 220 de elevi de gradinita .Elevii de gradinita

beneficiaza si de serviciile unei cantine. Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru

activitatile in aer liber a elevilor de gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 1300 mp.

Gradinita “Pinochio”-Costesti, nr. 200-isi desfasuara activitatea intr-o cladire P

aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 2044 mp iar suprafata

construita de 211 mp.

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un cadru didactic si 18 de elevi de

gradinita Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor de

gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 1000 mp.

Gradinita “Piticii”-Berevoiesti, nr. 98 -isi desfasuara activitatea intr-o cladire P aflata intr-o

stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 440 mp iar suprafata construita de 160

mp.

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un cadru didactic si 17 de elevi de

gradinita Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor de

gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 100 mp.

Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu” -isi desfasuara activitatea in doua imobile :

________________________________________________________________________


52

Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu”- corp B din str. Nicolae Stefanescu, nr.

13 dispune de o cladire P+2 , cu o suprafata totala de 4866 mp si construita de 740 mp.

Institutia este deservita suprafata pentru parcare de 400mp.Incalzirea se face cu gaze iar

cladirea este racordata la reteaua la publica de apa, canalizare, reteaua electrica si cea de

telecomunicatii.

Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu”- corp Adin str. Republicii, nr. 28dispune

de o cladire P+1 , cu o suprafata totala de 5800 mp si construita de 1150 mp. Institutia este

deservita suprafata pentru parcare de 600mp.Incalzirea se face cu gaze iar cladirea este

racordata la reteaua la publica de apa, canalizare, reteaua electrica si cea de telecomunicaIn

aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 59 de cadre didactice si 760 de elevi si

alte 21 de persoane ce reprezinta personalul auxiliar. Activitatea educationala se desfasoara in

17 sali de clasa si 4 laboratoare. Prin acesti indicatori rezulta un indice de 25 elevi atribuiti

pentru o sala de clasa. Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a

elevilor: suprafata de teren de sport fiind de 1250 mp si o

sal de sport .

Aceasta din urma are o suprafata construita de 415 mp si o

capacitate de 20 de persoane.

Scoala cu clasele I-VIII“Diaconu Coresi”-

Str. Runcului, nr. 41- isi desfasuara activitatea intr- o

cladire P+1 aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a

incintei este de 6076 mp iar suprafata construita de 1270

mp.

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un

numar de 48 cadre didactice, si alte 10 persoane reprezentand personalul auxiliar, 720 de elevi

de generala. Activitatea educationala se desfasoara in 15 sali de clasa,doua ateliere, doua

laboratoare, o sala de sport.

Prin acesti indicatori rezulta un indice de 37 elevi

atribuiti pentru o sala de clasa dar trebuie tinut cont ca activitatea in grupul scolar se

realizeaza in doua schimburi.

Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor

de gradinita: suprafata de teren de baschet fiind de 1200 mp si o sala de sport . Aceasta din

urma are o suprafata construita de 592 mp si o capacitate de 30 de persoane.

Rezultate BAC 2009-2011

ANUL Forma de

învăţământ

Media

pe liceu Promovabilitate

Număr

note de

10

2011 Zi 1.64 19.58% 1

2010 Zi

2.32 28.31% 0

2009 Zi 3.80 49.09% 2

Sursa: http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018

Rezultate olimpiade 2009- 2011 (11)

ANUL Disciplină Faza Nr. locuri

http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018

________________________________________________________________________


53

ANUL Disciplină Faza Nr. locuri

2011 matematica Judeţeană 10

2011 fizica Judeţeană 1

2009 Filofogie Limba si literature romana Nationala

Sursa: http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018

Sanatate si servicii sociale

In orasul Fieni nu exista spital, serviciile medicale fiind acordate doar in cabinete

de medicina generala, cabinete stomatologice si farmacii. Numarul acestora s-a mentinut

relativ constat pentru perioada analizata. Se observa schimbari in randul personalului sanitar

si a cadrelor medicale, numarul acestora se afla intr-un trend descrescator.

Reteaua sanitara si cadrele medicale sunt prezentate in urmatorul tabel:

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Reteaua sanitara -numar

-spitale

-ambulatorii de spital

-dispensare medicale

-cabinete medicale si

stomatologice 5 8 8 8 7 7

-laboratoare medicale si

de tehnica dentara 2 2 2 2

-farmacii ai puncte

farmaceutice 2 2 2 2 2 2

Cadre medicale -persoane

-medici 4 4 4 4 4 4

-stomatologi 3 3 4 5 3 6

-farmacisti 2 2 2 2 1 1

-personal mediu sanitar 18 18 18 18 17 16

Se observa ca sunt 4 medici de familie la o populatie de 7730 de locuitori astfel

fiecarui medic de familie ii revine un numar de 1932 de locuitori, ceea ce indica o situatie

deficitara a acestui sector la nivelul orasului Fieni.

Cadre medicale -persoane pe

sectoare 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Medici – sector public - persoane 4 4 5 4 4

Din total: Medici de familie – sector public - persoane

Medici – sector public- persoane 4 4 4 4 4 4

Medici de familie – sector privat 1

Stomatologi – sector public 3 3 4 3 3 6

Stomatologi – sector privat 2

Farmacisti – sector public - persoane

http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018

________________________________________________________________________


54

Farmacisti – sector privat – persoane 2 2 2 2 1 1

Personal sanitar mediu – sector

public 7 7 7 7 8 6

Personal sanitar mediu – sector privat 11 11 11 11 9 10

Cabinetele medicale individuale asigura servicii de medicina generala tuturor

asiguratiilor inscrisi pe liste. Aceste cabinete au contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de

Sanatate Dambovita, asigurand pachetul minimal de servicii medicale prevazute in contractul

cadru.

Reteaua sanitara -pe sectoare 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sector public:

-spitale

- crese 1 1

-cabinete medicale scolare 1 1 1 1

-cabinete medicale

individuale.(de familie) 4 4 4 4 4 4

-puncte farmaceutice

-ambulatorii de spital

-cabinete stomatologice

(individuale) 3 3 3 3 3 3

Sector privat:

-cabinete medicale

-cabinete medicale de specialitate

-cabinete stomatologice 1 1 2 2 2 2

-farmaci 2 2 2 2 2 2

-puncte farmaceutice 1 1

-cabinete medicale de familie

-cabinete medicale de medicina

generala 2 1 1 1 1

- laboratoare medicale- sector

privat

1 1 1 1

- laboratoare de tehnica dentara 2 2 2 2

Primaria Fieni, prin intermediul compartimentului propriu, acorda asistenta

sociala conform Legii 416/2001, care prevede, asigurarea unui venit minim garantat in

contextul solidaritatii sociale. Din anul 2006 pensionari din orasul Fieni au la dispozitie un

sediu in car pot desfasura activitati de relaxare si socializare.

Serviciile sociale sunt asigurate de Consiliul Local si de Primaria Fieni, prin Directia

Autoritate tutelara si Asistenta sociala.

Conform datelor din Strategie Judeteana de Asistenta Sociala exista un serviciu

de locuinte protejate ce cuprinde 3 case in Fieni in care locuiesc beneficiari preluati, in urma

evaluarii ROMCAT din Centrul de asistenta si ingrijiere Pucioasa si in Centrul de recuperare

pentru persoane cu handicap Tuicani.

Locuintele protejate de la nivelul localitatii:

- Locuinta protejata Irina;

- Locuinta protejata Marilena;

- Locuinta protejata Valentina;

________________________________________________________________________


55

Aceste locuinte protejate sunt deservite de un psiholog pentru a facilita procesul de integrare/

reintegrare a acestora in familie si comunitate.

o Cabinet medical- str. Aleea Teilor nr. 5-funcţionează 4 cabinete medicale în construcţie

P+1 în stare buna. Suprafata construita este de 365 mp; dispensarul este racordat la

reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In acesasta

unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 8 angajati: 4 medici si 4 asistente.

Numarul pacientilor inscrisi fiind de 7500.

o Cabinet stomatologic - str. Aleea Teilor nr. 5-funcţionează 2 cabinete de stomatologie în

construcţie P+1 în stare buna. Suprafata construita este de 365 mp; dispensarul este

racordat la reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica.

In acesasta unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 4 angajati: 2 medici si 2

asistente.

o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P în

stare buna. Suprafata construita este de 45 mp; dispensarul este racordat la reteaua publica

de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In aceasta unitate sanitara isi

desfasoara activitatea un numar de 5 angajati: 1 medic si 4 asistente.

o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P în

stare buna. Suprafata construita este de 45 mp; dispensarul este racordat la reteaua publica

de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In aceasta unitate sanitara isi

desfasoara activitatea un numar de 4 angajati: 1 medic si 3 asistente.

o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P+1

în stare buna( anul constructiei 2008). Suprafata construita este de 72 mp; dispensarul este

racordat la reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica.

In aceasta unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 2 angajati: un medic si o

asistenta.

Cultura

Orasul este infratit cu municipiul Fereira do Zezere- Portugalia.

Patrimoniu cultural si religios

Cel mai vechi obiectiv de patrimoniu cultural al orasului Fieni este Crucea de piatra (

DB- iv-m-A-17818) din curtea biserici Sf. Nicolae,crucea dateaza din sec.XVII.

Biserica Sf. Nicolaea din centrul orasului, a fost ctitorita in 1804 de Vataful de plai Serban ,

cu sotia sa Ana, care de altfel au mai ctitorit si alte biserici on Pietrosita si Serbanesti.PanA la

construirea biserici de zid au existat alte doua biserici de lemn, prima de la jumatatea sec.

XVII, ridicata de doi negustori din Targoviste, a doua, atestat documetar in 1775. Hramul

triplu se datoreaza probabil inlocuiri prin biderica de zid a celor doua biserici de lemn.

Actuala biserica din FIENI a fost consolidata, restaurata si resfintita in anul 1999.

In orasul Fieni functioneaza o biblioteca oraseneasca ce dispune de un spatiu amenajat

dar nu corespunde cerintelor activitatii de carte. Primaria orasului Fieni a obtinut o finantare,

in valoare de trei milioane lei noi pentru reabilitarea Clubului “ Cimentul “. Fondurile s-au

obtinut in urma implementarii unui proiect in cadrul Programului national pentru construirea

de sedii pentru asezaminte culturale in localitatile unde nu exista asemenea institutii, precum

si reabilitarea, modernizarea, dotarea si finalizarea lucrarilor de constructie a asezamintelor

culturale de drept public din mediul rural si cel urban.

Locatia actuala a desfasurarii activitatilor sociale si de cultura in orasul Fieni este Clubul

Muncitores (str. Aurel Rainu, nr. 76) ce se doreste a fi urmatoare Casa de Cultura- cladirea

construita in anul 1934 intra in reabilitate in decurcul anului 2011. Cladirea are o suptafata

construita de 751 mp si dispune de un spatiu de parcare de 100 mp.

________________________________________________________________________


56

Printre personalitatile culturale ale orasului Fieni se numara Mihail Lupescu -primul si

cel mai de seama cetatean de onoare, recunoscut de generatii intregi de fienezi, animatorul

acelei actiuni temerare din primavara anului 1914, cand a pus bazele Fabricii de ciment de la

Fieni, eveniment ce avea sa schimbe din temelii oamenii de aici si mentalitatile lor, profesiile

si structura demografica, starea de sanatate si cultura.

Zilele orasului Fieni se sarbatoresc in luna iulie. In acest context, in anul 2009 a fost

acordat titlul de onoare unui numar de 8 persoane: Luis Ribeiro Pereira - primarul orasului

portughez, din anul 1993, Ferreira Do Zezere, oras infratit cu Fieni; deputatul Gheorghe Ana,

Paulo Fonseca - guvernatorul districtului Santarem, cel care a facilitat infratirea orasului Fieni

cu orasul portughez Ferreira Do Zezere; Negulescu Liviu - fost primar al localitatii; doctorul

Sora Dinu - primul locuitor al orasului care a absolvit facultatea de medicina generala, inclus

in Enciclopedia personalitatilor din Romania; profesorul Ion Stefan Ghilimescu; profesorul

Loghin Vasile - doctor in geografie; Barbulescu Vasile.

Din aceasta suita de manifestari, de aceasta data dedicat miscarii sportive din Fieni, il

constituie Campionatului orasenesc de fotbal- la care participa echipe din diferitele cartiere si

zone ale orasului. In 1929 in Fieni activa echipa de fotbal ‘Cimentul Fieni’, a carei denumire

se mentine pana in anul 2005. In prezent echipa se numeste CS Atletic Fieni. Stadionul

orasului are o capacitate de circa 2000 de locuri in tribune ; aceasta baza sportiva se

incadreaza in nivelul diviziei B.

Exista si un al doilea teren gazonat, o sala de sport, si alte constructii cu destinatie de

agrement. Toate intra in alcatuirea Complexului Sportiv ‘ Cimentul’. O sala de sport se afla in

faza finala de amenajare; sala fiind finantata de Compania Nationala pentru Investiti. De-a

lungul timpului sportivii din Fieni au avut performante deosebite, echipata de popice fiind

campioana mondiala.

Administratia publica locala

Primăria –Str. Aurel Rainu, nr. 67 funcţionează într-o construcţie proprie, P+1, în stare

bună, corespunzătoare funcţiunii. Suprafata totala a incintei este de 1350 mp iar suprafata

construita reprezinta 515 mp.Cladirea primariei dispune de o suprafata de parcaje de 600mp.

In aceasta institutie isi desfasoara activitate un numar de 47 de angajati, 33 de persoane

reprezentand personalul auxiliar.

Oficiu Postal-Str. Republicii, nr. 39 A- nu dispune de un spatiu propriu . Suprafata

totala ce deserveste serviciul postal este de 80 mp. Cladirea P+1 se gaseste intr- o stare

relativ buna ( anul de constructie 2007) si trebuie mentionat faptul ca aceasta nu dispune de

spatii de parcare. In cadrul Oficiului Postal isi desfasoara activitatea un numar de 10

angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare ,

gaze ,electrica si la cea de telecomunicatii .

Sediu Finante Publice si Trezorerie-. Str. Aurel Rainu, nr. 78. Suprafata totala a

cladiri ce deserveste aceasta institutie este de 287 mp. Cladirea P se gaseste intr- o stare

mediocra si trebuie mentionat faptul ca aceasta nu dispune de spatii de parcare. In cadrul

Oficiului de Finante Publice si Trezorerie isi desfasoara activitatea un numar de 14

angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare ,

gaze ,electrica si la cea de telecomunicatii .

________________________________________________________________________


57

Politia orasului Fieni- Str. Inv. Popescu Constantin, nr. 3. Suprafata totala a cladiri

ce deserveste aceasta institutie este de 733 mp.

Cladirea P+1 se gaseste intr- o stare buna si trebuie

mentionat faptul suprafata pentru parcaje(100 mp) este

insuficienta. Institutia dispune de serviciile unui numar de 25

de angajatii.

Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la

reteaua de apa ,canalizare, gaze, electrica si la cea de

telecomunicatii .

Pompieri- I.S.U. Fieni-str.Stadionului, nr. 3 Suprafata totala a cladiri serveste aceasta

institutie este de 557mp, suprafata totala a incintei fiind de 2000 mp. Cladirea P se gaseste

intr- o stare mediocra si trebuie mentionat faptul spatiul de parcaje este de 1000 mp. In

aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 28 angajatii.Cladirea dispune de toate

utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare , gaze ,electrica si la cea reteau de

telecomunicatii .

Oficiul C.E.C. Fieni- Str. Runcului, nr. 2 -Suprafata totala a cladiri ce deserveste

aceasta institutie este de 100 mp. Cladirea P se gaseste intr- o stare buna si nu dispune de

spatii de parcare. In cadrul Oficiului C.E.C isi desfasoara activitatea un numar de

2angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa , canalizare,

gaze,electrica si la cea de telecomunicatii .

B.C.R. Fieni- funcţionează într-o construcţie proprie, P, în stare bună, corespunzătoare

funcţiunii. Suprafata totala a incintei este de 554 mp iar suprafata construita reprezinta 342

mp. Dispune de o suprafata de parcaje de 50 mp. In aceasta institutie isi desfasoara activitate

un numar de 18 de angajati, doua persoane reprezentand personalul auxiliar.

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE (vezi si studiul “Documentatie geotehnica…”,

anexat PUG-ului.

Riscul seismic

Cutremurele de pamant, cunosc in tara noastra o frecventa deosebita (intre 1901

si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare (1940-magnitudine-

7,7;1977,magnitudine-7,2;1986-magnitudine-7;1990 magnitudine-6,7). Acestea au focarul in

zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km (focare

intermediare) pe asa-numitul plan Benioff Zona corespunde unei parti din regiunea in care se

________________________________________________________________________


58

produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta

de energie seismica si de descarcari bruste,violente, la intervale de 30-50 ani.

Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2006,

valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.28cm/s, pentru

cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani,

valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc=1.6s.

Conform STAS 11 100/1993, se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate

macroseismica I = 81 (opt) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de

revenire de 100 ani.

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui

cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii

________________________________________________________________________


59

anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.Riscul seismic creste atunci cand energia

seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.

Risc de instabilitate

Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea

si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra

terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor

de siguranta in exploatarea constructiilor ,refacere si protectie a mediului’,indicativ GT006-

97, exista zone de risc pentru alunecari de teren.

Consecinta a petrografiei si structurii, a tectonicii, riscul declansarii acetui tip de

procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de

amplitudini mari, precum si de precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice.

Diversitatea mare a reliefului si substratului litologic precum si gradul de acoperire cu

vegetatie neuniforma in cuprinsul bazinului, a facut posibila formarea unei game destul de

largi de soluri.

Solurile zonale cele mai raspandite sunt: brune de padure si brune podzolite, cu

intensitati diferite de eroziune.Textura in general grea spre mijlocie a solurilor a favorizat

dezvoltarea unor alunecari superficiale in zonele cu pante mari.

Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu localitatea zona de risc.

Efectele acestora influenteaza pe termen lung asezarea de pe dealuri, capacitatea de

locuire si utilizarea optima a spatiului. Unele din alunecarile actuale reprezinta o

recrudescenata a unor alunecari mai vechi dar si alunecari produse recent.

Alunecarile, ca procese dezastruoase in timp, ce au avut ca rezultat pagube materiale

considerabile se diferentiaza dupa grosimea depozitelor deplasate si volumul de material

antrenat in miscare.Tipurile de alunecari din localitate sunt alunecari superficiale si marea

majoritate se incadreaza in categoria de alunecari cu profunzime medie.Alunecarile de teren

active au fost delimitate pe plansa de riscuri naturale si antropice

Caracteristicile litologiei formaţiunilor geologice care afloreaza pe teritoriul

administrativ al orasului Fieni, la care se adauga cele de ordin geomorfologic si

particularitatile climatice, in cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale

probabilitatii de alunecare, ceea ce conduce la incadrarea lor in grupa zonelor expuse

hazardului la alunecari de teren.

Risc de inundabilitate

Conditiile naturale ale bazinului hidrografic Ialomita Superioara, caracterizate printr-o

mare varietate a rocilor care formeaza substratul litologic, energia de relief pronuntata, gradul

de acoperire cu vegetatie a versantilor – destul de neuniform si reteaua hidrografica destul de

bine dezvoltata, au favorizat aparitia si dezvoltarea proceselor de degradare a terenurilor.

Principalele procese de degradare a terenurilor, identificate in cuprinsul

bazinului hidrogarafic sunt urmatoarele

eroziunea de suprafata;

eroziunea de adancime;

alunecarile de teren;

depozitele de aluviuni.

Lucrarile si masurile necesare in vederea organizarii hidrologice si antierozionale a

bazinului hidrografic Ialomita Superioara constau din :

________________________________________________________________________


60

combaterea eroziunii de suprafata in scopul diminuarii pierderilor de sol in limite

admisibile;

combaterea alunecarilor de teren si eliminarea excesului de umiditate de pe versanti;

amenajarea ravenelor si torentilor in vederea consolidarii albiilor cu degradari,

retinerii aluviunilor si atenuarii debitelor ;

aparari si consolidari de maluri pe traseul raurilor.

Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate s-au produs ca

urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale ) in timp ce viiturile pluvio-

nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Aerul cald produce

topirea zapezilor, ridicand gradul de umplere a retelei hidrografice. Viiturile pot fi aduse de

unul, sau mai multi, sau de toti acesti factori cumulati

Panta mare a versantilor si a talvegurilor vailor permit scurgerea rapida a apelor din

pecipitatii dar favorizeaza eroziunea malurilor.

Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient.Transportul

de material solid este in cantitate mare si in cazul viiturilor exista pericolul de colmatare a

albiilor.Scurgerea maxima este declansata in general de ploi in intervalul mai-noiembrie,de

topirea zapezilor(primavara) sau de suprapunerea celor doua fenomene.

Riscuri antropice

Teritoriul administrativ al orasului Fieni este traversat de o serie de retele de utilitati

astfel :

cablu telefonic interurban;

cablu telefonic urban;

conducta distributie gaze;

Linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune.

Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea

constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste

retele.

Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ce traverseaza teritoriul

administrativ de sud-est la nord-vest fiind destinata circulatiei de calatori si de marfuri.

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie

ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la

autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele

Române, Electrica S.A, Trans gaz etc.)

Fabrica de ciment din Fieni dispune de o capacitate de productie de 1,2 milioane de tone

de ciment pe an.

În momentul achizitiei fabricii, una dintre principalele instalatii folosite în procesul de

productie a cimentului - electrofiltrul - era în functiune din anul 1974. Instalatia a fost

înlocuita cu una ultramoderna.

Totodata, au fost modernizate utilajele de desprafuire folosite în procesele de productie,

transport si stocare a cimentului. Astfel, s-a reusit reducerea cantitatilor de praf eliberat în

atmosfera si a emisiilor de gaze de ardere. În prezent, aceste emisii sunt situate sub limitele

legale.

Au fost realizate investitii de mediu ce constau în:

modernizarea utilajelor de desprafuire;

modernizarea managementului apei;

îmbunatatirea aspectului fabricii si crearea de spatii verzi.

________________________________________________________________________


61

Atât la preluarea fabricii, cât si în primii ani dupa aceasta, emisiile de praf in atmosfera

s-au situat cu mult peste limita legala Prin investitiile facute, emisiile au scazut sub limita

legala, cu peste 90 de procente.

Emisiile de gaze de ardere s-au situat sub limitele legale în toti anii de dupa achizitia

fabricii, având un trend descendent

Astfel, în anul 2006 au ajuns la 40 de procente sub limita legala.

Pentru a se încadra în limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este

monitorizata periodic de catre:

Laboratoare proprii;

Directia Apelor Buzau-Ialomita - SGA Dambovita;

Un laborator independent acreditat.

În luna iulie 2006, fabrica de la Fieni a obtinut autorizatia integrata de mediu din partea

Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arges.

2.9. Echipare edilitara

2.9.1. Gospodarirea apelor

Unitatea este situata in Bazinul hidrografic Ialomita , curs de apa, raul Ialomita , cod

bazin hidrografic : X I – 1.000.00.00.00.0.

Actele de reglementare din punct de vedere al gospodaririi apelor sunt:

- Avizul de gospodarire a apelor nr. I-6/1990 emis de D. A. Ialomita

Buzau

- Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 166 din 18.12.2008

2.9.2. Alimentarea cu apă

Operatorul licentiat din zona Fieni, pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare este

S.C. COMPANIA DE APA TARGOVISTE – DAMBOVITA S.A.

In momentul de fata, zona de servicii alimentare cu apa include doar orasul Fieni si Berevoiesti. Cucuteni nu are sistem centralizat de alimentare cu apa.

Satul Costesti desi face parte din comuna Fieni din punct de vedere administrativ, nu

face parte din aglomerare.

Generalitati

Configuratia generala a sistemului de alimentare cu apa Fieni este dupa cum urmeaza:

Sursele de apa

Zona de alimentare Fieni are 4 surse de apa:

Izvorul Gâlma si putul Gâlma, localizate in zona muntoasa in nordul judetului Dambovita pe malul stang al Raului Ialomiţa, la cativa km in amonte de localitatea Moroeni;

Izvorul Rătei, localizat de asemenea in zona muntoasa in nordul judetului Dambovita pe malul stang al paraului Rătei, la aproximativ 10 km in amonte de localitatea Moroeni;

Drenul Valea Caselor pe malul drept al raului Ialomiţa, in nordul orasului Fieni

________________________________________________________________________


62

Aductiuni Trei aductiuni asigura apa pentru Fieni:

Prima consta in primul rand intr-un dren de la Valea Caselor la SP (Lungime: 600 m; Diametru: 600 mm; Material: otel) si o conducta de presiune de la SP (Lungime: 1.550 m; Diametru: 300 mm; Material: otel) ce alimenteaza bazinele de stocare;

A doua si a treia constau in doua conducte de la izvoarele Galma si Ratei ce alimenteaza direct Fieni, ce face parte din reteaua de distributie (Galma: Lungime: 20 km; Diametru: 125 to150 mm; material: otel, Ratei: Lungime: 30 km; Diametru:150 mm; Material: otel).

Statii de pompare

Orasul are doar o singura statie de pompare langa drenul „Valea Caselor” care pompeaza din

aceasta sursa catre rezervoarele existente.

Tratarea apei

Cu exceptia dezinfectarii cu clor gazos, nu mai exista alte statii de tratare.

Reteaua de distributie a apei

Reteaua de distributie a apei are o lungime totala de 32 km, formata in intregime din conducte

din otel intr-o stare avansata de uzura si numeroase scurgeri. Un proiect de reabilitare se afla

in desfasurare, tratarea acestuia va fi prezentata in capitolul Dezvoltarea Echiparii Edilitare.

Descrierea sistemului de alimentare cu apa

Captarea Apei

Putul Gâlma

Este amplasat pe malul stang al Raului Ialomiţa, la aproximativ 4,3 km in amonte de

localitatea Moroeni (DN 71) si 1,8 km in amonte de statia hidro Gâlma, 0,3 km in amonte de

gospodaria de apa Gâlma, respectiv 14 km in amonte de Fieni.

Captarea este formata dintr-un put (P1 – 833H) executat in anul 2006 la adancimea de

100 m. Putul este amplasat la aproximativ 20 m fata de Raul Ialomiţa si este situat la o

altitudine de aproape 670 m. Debitul proiectat a fost de 18 l/s. Nu exista nici o evidenta a

perioadelor de deficit de apa.

Putul este imprejmuit cu gard, si suprafata sanitara protejata este de aproximativ 10m x 10m.

in prezent putul este in operare, si are o pompa submersibila, care pompeaza in rezervoarele

Gâlma.

Probarea hidrogeologica a forajului 833 H Galma – Ratei s-a realizat prin liftare

pentru limpezire cu pompa Mamuth. In aceste conditii s-a liftat continuu si cu pause

pana la limpezirea apei si s-au efectuat teste hidriogeologice.

Date privind constructia putului si parametrii hidrogeologici

________________________________________________________________________


63

Putul

nr.

Adancime

finala

Parametrii

constructivi ai putului

Grosimea acvifera si date sintetice privind testarea

putului

Interval

aflux de apa

Raza

putului Grosimea

acvifera

Debit mediu

pompat

Nivelul

piezometric

initial

Denivela

rea

maxima

dupa 24

ore Inf. Sup.

Gaura

libera adancime cota

[m] [m] [m] [m] [m] [l/s] [m

3/

zi] [m] [m] [m]

833

H 100 87.00 19.00 0.108 30.00 4.20 362.88 +1.10 0.40

Testul de performanta

Testul de performanta a constat a constat in pomparea neintrerupta a putului cu

debit constant timp de 24 de ore.In timpul testului de performanta s-au efectuat

masuratori sistematice de debit si nivel dynamic. In timpul testului s-a recoltat o proba

de apa in vederea efectuarii analizelor fizico-chimice si bacteriologice.

Debitul maxim admisibil

Avand in vedere datele prezentate mai sus , se recomanda exploatarea putului 833 H cu

debitul de 17.77 l/s

Nu au fost gasite date despre succesiunea litologica si grosimea stratelor intalnite in

foraj.

In prezent putul este echipat cu o pompa submersibila S181 A/5 cu urmatoarele

caracteristici: P=22 kW si un debit de 80 mc/h.

In cabina putului este montat un contor de apa Dn 100 si un robinet pentru prelevare

probe de apa.

Apa captata din put este refulata in rezervoarele de inmagazinare de la Galma

printr-o conducta de polietilena Dn 180.

Avand in vedere ca putul este forat la 100 m si este amplasat intr-o zona unde depozitele

acoperitoare confera o protectie naturala impotriva factorilor de poluare iar in

________________________________________________________________________


64

vecinatatea lucrarilor nu sunt surse care pot contamina sau impurifica apele subterane,

zona de protectie sanitara are un perimetru de 10 x 10 m, imprejmuirea este realizata cu

un gard de sarma din otel si cu stalpi de otel cu inaltimea de 2 m.

Pentru mentinerea calitatii apei s-au luat masuri impotriva inundatiilor si a

stagnarii apelor meteorice prin suprainaltarea gurii de de acces in cabina putului si prin

indiguirea perimetrului aferent cabinei putului.

Izvorul Gâlma

Este amplasat pe malul stang al Raului Ialomiţa, langa acesta la aproximativ 4,6 km in

amonte de localitatea Moroeni (DN 71), 2,1 km in amonte de statia hidro Gâlma, respectiv 0,3

km de putul Gâlma. Anul de implementare este 1956. Sistemul este format din camera de

captare a izvorului si aductiunea care transporta gravitational apa catre rezervoarele

gospodariei de apa Gâlma (2 x 1000 mc), localizate la aproximativ 0,6 km in aval, pe malul

stang al Raului Ialomiţa.

Izvorul Rătei

Este amplasat pe malul stang al Izvorului Rătei, un afluent al raului Ialomiţa, la aproximativ

10 km in amonte de Moroeni.

Lucrarile constau intr-un canal de captare care capteaza apa ce provine dintr-o pestera, un

decantor mic si un bazin de incarcare.

Pentru estimarea debitelor de la izvoarele Galma si Rateiu s-a efectuat un studiu

hidrogeologic pe baza unor informatii referitoare la surse, iar studiul a aratat ca aceste surse ar

avea un debit cumulat de 84 l/s dar in perioadele secetoase acest debit poate scadea.

In 2008 Operatorul Regional de Apa a exploatat aceste izvoare la un debit de 11 l/s in cazul

izvorului Galma si 10 l/s in cazul izvorului Rateiu. Apa din aceste izvoare nu este captata la

intreaga capacitate. Pierderile existente si avariile neautorizate de-a lungul conductei de

aductiune ca si deficientele ei (diametrele mici, traseu inadecvat) conduc la diminuarea

debitului catre consumatorii din aval, in cele mai indepartate puncte.

La gospodaria de apa Galma functioneaza doua rezervoare, fiecare din ele cu o

capacitate de 1000 cum si o statie de clorinare care a fost reabilitata.

Conducta de aductiune existenta numita Galma-Rateiu care porneste de la gospodaria Galma

si se termina la rezervoarele Musa din Pucioasa are o lungime de aproape 28 km, este veche

de 100 ani si prezinta multe defieciente, din care: diametre mici (DN 150mm) si 5 km

lungime in aval de Galma la cote mai ridicate de rezervoarele Galma, in unele zone.

Sectorul de aductiune intre rezervoarele Galma si satul Moreni a fost reabilitat cu

conducta GRP DN 600mm dar nu a fost pusa in functiune. Sectorul conductei de aductiune

intre Moroeni si Fieni va fi reabilitata printr-un program gestionat de Compania Nationala de

Investitii (in conformitate cu informatia data de reprezentatii Consiliului Judetean).

Sectorul conductei de aductiune intre Fieni si Pucioasa care este realizata din otel DN 400mm

este reabilitata prin acest proiect.

Drenul Valea Caselor

Aceasta sursa este localizata pe malul drept al Raului Ialomiţa, la nord de Fieni, intre

calea ferata si DN 71. Debitul proiectat al drenului este de 65 l/s. Incinta are 50 m x 600 m si

este imprejmuita cu gard.

Captarea este construita ca o conducta de drenare in lungime de 604 m si adancimi intre

2,4 – 6,0 m. Tuburile perforate au diametrul de 400 mm si sunt din beton. De-a lungul

conductei de drenare exista 15 foraje, un bazin de colectare de drenare cu o capacitate de 300

si o statie de clorinare.

________________________________________________________________________


65

In prezent debitul captat nu depaseste 20 l/s, datorita schimbarilor nefavorabile in bazinul

raului:

1998: un dren executat de “Carpat Cement S.A.” localizat la aproximativ 10 – 20 m in

aval;

2007 – 2008: construirea a 4 statii hidro micro pe Raul Ialomiţa;

Statia de captare a nisipului localizata in amonte de sursa dren.

Rezervoarele de apa localizate la surse: rezervoarele Galma, V = 2x1.000 m3 ce primesc

apa de la izvorul Rateiu, captarea Galma si putul Galma. Exista de asemenea, o statie de

clorinare cu clor gazos pentru dezinfectare in incinta.

Disfunctionalitati

Parametrii functionali nu sunt monitorizati (nivelul hidrostatic, nivelul hidrodinamic,

debite) pentru oricare din surse.

Zona sanitara de protectie si perimetrul hidro geologic nu sunt stabilite si marcate, asa

cum s-a cerut (Decizia Guvernamentala nr. 930/2005);

Captarea drenului opereaza la o capacitate de aproximativ 50 % din debitul proiectat.

Drenul este format dintr-o conducta de ciment perforata de calitate scazuta.

Statiile de Pompare

Apa bruta din dren este pompata catre rezervoarele de depozitare de la Strada Firetelor prin

intermediul SP „Terasa Fieni” localizata pe malul stang al Raului Ialomita, reechipat in 2001

cu pompe orizontale 3+1 pompe de tip SADU 100x3, Q=90cum/h, H=80m, P=47kW.

Desi au fost inlocuite recent, pompele electrice sunt uzate si lucreaza cu eficienta scazuta.

Trebuie mentionat ca, caminul de vane din rezervoarele Galma gazduieste de asemenea o SP

mica pentru a alimenta satul “Glodeni”; principalele caracteristici 3 x Q=22 cum/h, H = 60 m,

P=3 KW.

Statii de tratare a apei

Probleme legate de calitatea apei

Datele colectate de la operator arata ca apa bruta de la Galma si Rateiu este de o calitate foarte

buna. Tratarea nu este necesara si apa poate fi trimisa gravitational catre retea necesitand doar

clorinare.

Statia de Tratare Fieni

Apa bruta de la cele doua izvoare si de la put deverseaza in 2 bazine de apa de 1.000 m³ catre

locatia Galma unde este dezinfectata prin intermediul unei instalatii cu clor gazos. Apa este

distribuita apoi gravitational.

Apa bruta din dren curge gravitational catre un bazin colector cu un volum de 130 m³ catre

statia de pompare “Valea Caselor”. Dezinfectarea cu clor gazos este realizata fara o tratare

preliminara. De la bazinul colector, apa este pompata catre doua bazine de depozitare de

1.000 m³ si 2.500m³ localizate in zona “Livezi” si apoi distribuita gravitational catre Fieni.

Evaluarea Generala a situatiei

Statiile de clorinare Fieni:

Echipamentul electric si mecanic este vechi, uzat, si necesita inlocuirea completa cu un nou echipament modern.

________________________________________________________________________


66

Sistemele de clorinare nu sunt in conformitate cu nici o reglementare, reguli de siguranta sau standarde de baza. Sistemul existent trebuie inlocuit de urgenta si echipat cu echipament de ultima generatie. Detectoarele de gaz nu exista si trebuie prevazute.

Standardele generale de sanatate si de siguranta sunt deficitare sau nu exista, iar echipamentul de siguranta pentru lucru, incaltamintea de siguranta, ochelarii si castile de protectie lipsesc.

Aductiunile de apa

Doua aductiuni asigura apa pentru Fieni:

Prima este formata in primul rand dintr-o conducta dren de la Valea Caselor catre SP

(Lungime: 600 m; Diametru: 600 mm; Material: otel) si o conducta de presiune de la

SP (Lungime: 1,550 m; Diametru: 300 mm; Material: otel) ce alimenteaza bazinele de

stocare.

Ceea de a doua este formata dintr-o conducta ce vine de la Galma si izvoarele Rateiu

realizata din otel 150 mm, ce alimenteaza reteaua de distributie Fieni.

Drenul pe o lungime de 150 m, este inundat de rau in momentul de fata. Conducta a fost

construita in 1977 cu o adancime de implementare de la 2,5 pana la 6 m. Doisprezece gropi

colectoare din beton sunt instalate.

Aductiunea Galma - Fieni are 40 de ani vechime iar aductiunea Ratei –Galma este din 1910.

Ambele trebuie inlocuite. Conducta de aductiune Galma-Fieni va fi reabilitata printr-un

proiect finantat de fonduri administrate de CNI.

Rezervoare

Cele doua bazine principale de stocare sunt localizate in partea de nord a orasului Fieni, una

in amonte de cealalta, in zona de serviciu Livezilor:

Un bazin rectangular de depozitare de 2.500 m3

Un bazin circular de depozitare de 1.000 m3

Acestea sunt alimentate de la statia de pompare care primeste apa din sursa Valea Caselor. De

la acestea apa este distribuita catre Fieni.

Disfunctionalitati:

Ambele rezervoare cat si caminul de vane necesita reconditionare;

Acoperisul rezervoarelor trebuie reparat pentru a preveni infiltratiile de apa pluviala.

De asemenea, structura de ipsos si de beton din interiorul si exteriorul bazinelor si

caminul de vane trebuie reparate;

Caminele de vane ale bazinului din aval au un acces dificil. Echipamentul mecanic

este vechi si uzat, corodat si la sfarsitul perioadei de functionare;

Iluminatul inexistent sau insuficient.

Celalalt bazin de depozitare (33 m3) face parte din statia de pompare si este de asemenea intr-

o conditie precara.

Principalele Deficiente in Sistemul de Alimentare cu Apa

Rezumatul principalelor deficiente in sistemul de alimentare cu apa Fieni

Nr Component Principalele deficiente:

________________________________________________________________________


67

e

1 Captare

apa

Izvorul Galma:

Principale deficiente: In prezent, există perioade de deficit, debitul din izvor fiind influentat

de cantitatile de apa pluviala.

Putul Galma:

1 put (P1) construit in 2006 cu o adancime de 100 m.

Principale deficiente: Nu exista o evidenţă a perioadelor de deficit de apă

Izvorul Ratei:

Principale deficiente: Reduceri notabile de debit in sezonul secetos (scazut, de 25 l/s) Nu sunt monitorizate caracteristicile cantitative de exploatare (debit)

Dren Valea Caselor:

Principale deficiente: Capacitate redusă a drenului din cauza reducerii debitului raului:

construirea a 4 statii micro-hidro-electrice şi a unui dren executate de fabrica de ciment în secţiunile amonte ale raului, insuficiente pentru a acoperi cererea de apa din Fieni

2

Statii de

pompare si

rezervoare

SP a captarilor „Terasa Fieni”, “Valea Caselor”:

Principale deficiente: Echipamentul mecanic este invechit, corodat, cu durata de viata

expirata, eficienta mica Ambele rezervoare si camera vanelor necesita de reabilitare;

3 Tratare apa

Sistemul Galma-Rateiu: Numai dezinfectie, Statia de clorinare la rezervoarele Galma a fost

recent reabilitata

Sistemul Valea Caselor: Dezinfectia se face fara nici un tratament preliminar la sursă (130 m³

rezervor tampon). Din acest punct, apa este pompata la două rezervoare de stocare de 1000 m³ şi 2500 m³, situate în zona „Livezi” şi apoi distribuita gravitational la Fieni

4 Aductiune

Principale deficiente: Aductiunea Galma e veche de 40 ani, iar aductiunea Rateiu dateaza din

1910; sunt vechi si in stare avansata de degradare, se vor inlocui cu conducte noi (vezi mai jos)

Aductiunea de la Valea Caselor la rezervoarele Fieni este in stare inadecvata.

5 Retea de

distributie

Principale deficiente: Reteaua de distributie existenta este intr-o stare avansata de uzura; un

numar mare de avarii sunt raportate; in mod consecvent pierderi mari (aprox. 600 l/brans./zi)

Dintr-un total de 7.600 locuitori, doar 84% sunt conectati la sistemul de alimentare cu apa din care 70% sunt contorizati.

Proiect de extindere şi reabilitare (vezi mai jos)

Reteaua de distributie

Reteaua de distributie a apei in orasul Fieni este diferenţiată pe surse de alimentare şi

anume:

________________________________________________________________________


68

- din aductiunea Galma se asigura apa pentru statiile de hidrofor din Zona Centrala, la

Grupul Scolar. Din aceeasi conducta se alimenteaza si intreprinderile „Steaua

Electrica” – cu o conducta Ø 150 mm si „ROMCIF” – cu o conducta Ø 100 mm care

intre timp si-au facut surse proprii din riul Ialomita.

- din aductiunea de la Rateiu – Ø 125 mm, se alimenteaza o serie de straduţe laterale

adiacente DN 71.

Tot din reteaua de alimentare cu apa a orasului Fieni este alimentat si satul apartinator

Berevoiesti (din conducta Rateiu). Celelalte sate apartinatoare, Costesti si Pripor, sunt

alimentate din fantani de tip rural.

-a fost reabilitata cu fonduri din bugetul local reteaua de apa de pe strada

Crangului.

Avand in vedere ca retelele de distributie existente in orasul Fieni sunt uzate fizic si

moral – (acestea fiind executate din teava de otel cu durata normata de viata de mult expirata ,

au peste 50 de ani) se constata urmatoarele disfunctionalitati:

- pierderi de apa in retea – datorate faptului ca armaturile sunt uzate;

- infiltratii in conducta de apa, datorate imbinarilor defectuoase;

- in zona blocurilor reteaua este executata din tuburi de azbociment(uzate si erodate)

- aproape zilnic apar avarii pe reteaua de distributie, datorate ruperii sau fisurarii

conductelor care sunt foarte vechi si cedeaza usor;

- datorita pierderilor foarte mari de apa din retea nu se poate asigura un debit si o

presiune continua in retea, astfel incat distributia apei la cosumatori se face cu

intermitente;

Toate acestea duc la pierderi de apa in retea si la o exploatere defectuoasa a

sistemului de alimentare cu apa.

Deasemenea conform SR 1478/1,2,3 este necesar sa se prevada hidranti exteriori

pentru stins incendiul, la ora actuala situatia hidrantilor de incendiu exteriori fiind deficitara in

orasul Fieni.

Totodata datorita diferentelor de nivel locuitorii de pe strada Firetelor si str.

Dr. Stefanescu nu beneficiaza de apa. In acest sens este necesara reamenajarea unei statii de

hidrofor. Cladirea in care se ve reamenaja statia de hidrofor este existenta si se afla amplasata

in incinta gospodariei de apa.

Pentru asigurarea apei potabile necesare orasului Fieni, in regim permanent si la

parametrii calitativi corespunzatori, pe langa reabilitarea surselor de apa este necesara

refacerea integrala a retelei de distributie care este din conducte de otel si are durata de viata

expirata.

2.9.3. Canalizare

Reteaua de canalizare a orasului Fieni este executata in sistem divizor. Canalizarea

menajera deserveste numai orasul Fieni. Gospodariile din comunele invecinate Berevoiesti si

Costesti au bazine vidanjabile.

Canalizarea menajera are o lungime de aprox. 8.1 km si transporta gravitational apele

uzate catre statia de epurare. Reteaua este din azbociment si/sau din beton, avand diametre

cuprinse intre 250- 400 mm.

Apele pluviale sunt descarcate gravitational in paraul Ialomicioara si in raul Ialomita

prin rigole sau printr-un canal deschis. In zona blocurilor acestea au fost colectate intr-un

canal cu Dn 500 mm si dirijate spre canalul deschis.

Apele uzate menajere provin in cea mai mare parte de la populatie si in cantitate mai

________________________________________________________________________


69

mica de la agentii economici.

Colectarea apelor menajere se face in colectorul principal in lungime de 2.9 km si o

retea de canalizare secundara in lungime de 5.2 km.

Colectorul principal este constituit din tuburi din beton cu diametre cuprinse intre 250-

400 mm si este dimensionat pentru transportul unui debit de apa de maxim 35 l/sec.

Statia de epurare este amplasata in extremitatea sudica a orasului Fieni, pe malul drept al

raului Ialomita, la aproximativ 300 m de confluenta paraului Ialomicioara cu raul Ialomita.

A fost construita in 1974 si a fost proiectata pentru o capacitate de 100 l/sec si contine o

treapta mecano-biologica de epurare.

Fluxul tehnologic

Treapta de epurare mecanica:

gratare rare si dese deznisipator

separator de grasimi

decantor primar Imhoff

Treapta de epurare

biologica si chimica

statie de pompare

turn decator secundar

statie clorinare

Tratarea namolului

statie pompare namol

bazin colectare namol, V= 8 mc

platforme de uscare a a namolului 4 buc. , S= 900mp.

Pavilion administrativ

Receptorul apelor uzate evacuate din statia de epurare este raul Ialomita.

Statia de epurare nu are debitmetru, prin urmare nu se poate aprecia care este debitul

influent al statiei.

Deznisipatorul este un bazin deschis format din doua compartimente avand

dimensiunile 7.05x1.50m, prevazut cu gratare metalice pentru retinerea deseurilor solide si

cuva pentru sedimentarea deseurilor.

Cele doua compartimente sunt prevazute cu stavile plane din lemn in partea din amonte

si din aval folosite pentru izolarea periodica a celor doua deznisipatoare pentru curatarea

mecanica a cuvelor deznisipatorului.

Separatorul de grasimi: grasimile se depun la suprafata apei si sunt indepartate manual

cu ajutorul unor site si transportate cu roaba pe platformele de uscare a namolului.

Decantorul primar de tip Imhoff este o constructie circulara formata din doua bazine

circulare descoperite, cu radier conic, bazinele sunt prevazute cu jgeaburi cu panta pentru

deversarea apei.

Statia de pompe prevazute cu 2 electropompe pentru namol tip ACV 5.0-15 0 cu

urmatoarele caracteristici: debit pompa: Q= 25.mc/h, inaltime de pompare H= 15 m, putere

P= 5 Kw si 2 electropompe tip ACV 100-15 D cu urmatoarele caracteristici: debit pompa: Q=

153mc/h, inaltime de pompare H= 15 m, putere P= 11 Kw.

________________________________________________________________________


70

Biofiltru turn are un diametru de 10 m si o inaltime de lucru de 3 m.

Aerarea se realizeaza pe cale naturala prin golurile prevazute in partea de jos pe toata

suprafata biofiltrului si prin pantele rigolelor pe radierul biofiltrului.

Materialul de umplutura este format din pietris de rau avand 0 granulatie de 8-10 mm

pe pe primii 50 cm si 0 granulatie de 5-6 cm in rest si prezinta 0 garda de 1 m deasupra

inaltimii de lucru pentru a nu ingreuna functionarea pe timp de iarna.

Decantorul secundar este o constructie din beton armat executat sub biofiltru, avand

diametrul de 10m. Colectarea apei decantate se face intr-un jgheab periferic, pozitionat pe tot

conturul decantorului fiind repartizata din tubul central prin intermediul a 4 deflectoare cu Dn

15 mm. Namolul este evacuat gravitational printr-un tub de fonta cu On 200 mm in

decatoarele primare.

Namolul depus in decantorul primar este pompat pe platforna de uscare; platformele de

uscare sunt suprafete betonate, prevazute cu jgheaburi pentru colectarea apei rezultate, care

este introdusa in flux -decantorul primar. Statia nu are instalatii de fermentare a namolului.

Statia este dotata cu o statie de clorinare care in prezent nu este functionala.

Fluxul tehnoloqic al apei menajere

Din colectorul principal al canalizarii, apa menajera se scurge gravitational in

deznisipator unde corpurile in imersie sunt retinute de cele doua gratare, sunt colectate

manual si depozitate in containere.

Nisipul retinut in deznisipator se colecteaza manual si este depozitat pe platformele de

depozitare.

Din deznisipator apa ajunge in caminul de distributie de unde este distribuita in cele

doua separatoare de grasimi. Grasimile separate la suprafata apei sunt indepartate manual cu

ajutorul unor site si sunt transportate la platforma de namo/.

Din separatorul de grasimi apa ajunge in decantorul primar. Dupa depunerea gravitationala a

suspensiilor, apa ajunge in bazinul nr. 2 al statiei de pompare de unde este pompata in

biofiltru turn si colectata in decantorul secundar printr-un jgheab colector de unde apa

decantata de scurge gravitational in caminul de amestec cu dor, Apa clorinata se evacueaza

gravitational printr-o conducta din azbociment cu Dn 300 mm si printr-un canal de curgere

libera in lungime de 50 ,II in raul Ialomita.

Circuitul namolului

Namolul depus pe fundul decantorului primar este evacuat prin sifonare in bazinul nr. 1

al statiei de pompare de unde este pompat la platformele de uscare a namolului.

Namolul de pus pe radierul decantorului secundar se scurge gravitational in decantorul primar

iar de aici este pompat pe platformele de uscare a namolului.

In cadrul statiei de epurare functioneaza un laborator fizico-chimic pentru controlul

calitatii apei uzate.

Efluentul tratat este deversat in Raul Ialomita.

Schema de tratare a SE este prezentata in urmatoarea figura:

________________________________________________________________________


71

Schema SE Fieni

Nu exista masuratori ale debitului; prin urmare nu este posibil sa se estimeze debitul de

intrare in SE.

Rezultatele analizelor de apa uzata pentru evacuare sunt prezentate mai jos:

________________________________________________________________________


72

Tabelul 0-1 Analizele apei uzate ale SE Fieni

Parametrii CMA de la NTPA

001/2002

Unitati Iulie 2007 August 2007 Septembrie 2007

Captare Evacuare Captare Evacuare Captare Evacuare

pH

T

NH4+

Materie extractibila

BOD5

CODMn

TSS

O2 dizilvat

NO2-

Reziduri fixe

Cloruri

Cl rezidual

6.5 -8.5

35

2

20

25

125

60

6

1

2000

500

0.2

-

°C

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

mg/l

7.73

22.01

-

10.11

26.30

48.79

62.87

5.36

-

421.68

44.22

-

7.63

21.02

3.48

4.91

13.07

26.35

39.65

5.55

0.09

216.00

35.19

0.1

7.69

21.33

-

10.45

33.81

56.59

67.23

5.33

-

523.10

43.67

-

7.59

20.45

3.42

5.06

16.19

29.71

40.13

5.57

0.086

298.68

32.80

0.10

7.72

18.85

-

10.09

31.35

53.37

69.43

5.98

-

552.00

39.98

-

7.62

17.87

3.17

4.92

14.09

27.21

42.40

6.18

0.083

283.77

30.92

0.1

NTPA 001/2002 : Standardele Romanesti pentru deversarea apei uzate in mediul narural. Deparisile de la aceasta norma ale apei tratate sunt subliniate.

Analizele realizate de Operator

Majoritatea parametrilor sunt in conformitate cu NTPA 001 dar acest lucru este de

asemenea legat de faptul ca valorile de la intrare sunt extrem de mici, cauzate de infiltratiile

din cadrul sistemului colector de canalizare.

Concluziile generale

Statia de epurare este depasita din punct de vedere tehnologic, echipamentul este uzat,

obiectele infrastructurii de beton sunt avariate si nu mai sunt functionale. Din cauza

configuratiei actuale si a starii echipamentului, este necesar sa se implementeze o statie de

epurare corespunzatoare in conformitate cu directivele relevante.

Principalele Deficiente in Sistemul de Apa Uzata

Tabelul de mai jos contine principalele deficiente intalnite in cadrul sistemului de apa uzata

din aglomerarea Fieni:

Principalele Deficiente in Sistemul de Apa Uzata din aglomerarea Fieni

Indice Componente Deficientele principale

3 Tratarea apei uzate SE nu mai este de ultima ora din punct de vedere tehnologic,

echipamentul este uzat, obiectele infrastructurii de beton sunt avariate

si nu mai sunt functionale;

Din cauza configuratiei actuale si a starii echipamentului, este necesar

sa se implementeze o SE corespunzatoare in conformitate cu

directivele relevante.

________________________________________________________________________


73

2.9.4. Alimentarea cu energie electrică

Oraşul Fieni este racordat la sistemul naţional de furnizare a energiei electrice.

Alimentarea cu energie electrică a oraşului se face din sistemul energetic naţional prin

reţeaua de înaltă tensiune din LEA 110 KV Aninoasa-Fieni. În prezent sunt racordate

99,20% din gospodării la reţeaua de alimentare cu energie electrică.

2.9.5. Telefonie

Serviciile poştale Compania Naţională „Poşta Română‖ îşi desfăşoară activitatea într-un singur oficiu

poştal, în centrul oraşului. Telefonia fixă:

Serviciile de telefonie fixă sunt asigurate de S.C. RomTelecom S.A. Datorită

accentuării stării de sărăcie a populaţiei, o mare parte a renunţat la serviciile cu abonament, în

special la cele de telefonie fixă

Telefonie mobilă: În Fieni se poate recepţiona semnal pentru toate reţelele de telefonie mobilă ce îşi

desfăşoară activitatea în România.

Internet: Furnizarea serviciilor de internet cunoaşte o dezvoltare, la serviciile oferite de

Romtelecom SA adăugându-se cele ale altor mici investitori privaţi, dar şi a firmelor de

telefonie mobilă.

.

2.9.6. Alimentare cu caldura

Orasul Fieni si satul Berevoiesti dispun de retea de gaze naturale.

Asigurarea cu energie termică pentru încălzire, preparare apă caldă menajeră şi

preparare hrană la bucătării se realizează cu gaze (gaz metan).

Alimentarea cu gaz metan se face din reţeaua stradală proprietatea DISTRIGAZ prin

intermediul branşamentelor individuale pentru fiecare consumator în parte.

Regimul de presiune este de două feluri: joasă şi redusă, existand staţii de reglare şi

măsură a gazelor.

Incălzirea locuinţelor particulare, se face cu sobe de teracotă, centrale termice, care

folosesc combustibili gazoşi - gaze.

Reţeaua de distribuţie are prevăzute răsuflători în lungul conductei conform

Normativului I 6 - 86.

Fiecare consumator de gaze este prevăzut cu un contor de gaze pentru măsurarea

consumului individual.

2.9.7. Alimentare cu gaze naturale

Distributia in teritoriul orasului Fieni se face astfel: din statia de predare (inalta – medie

presiune), situata pe str. Stadionului porneste racorduri catre cele 3 statii de reglare masurare,

iar de aici retele de distributie.

Instalatiile si reteaua de distributie acopera cerintele actuale.

2.9.8. Gospodarie comunala

Dezvoltarea durabilă implică managementul activităţilor umane şi a resurselor

mediului astfel încât să se minimizeze impactul acestora asupra mediului natural şi construit

________________________________________________________________________


74

în vederea accesului egal al tuturor generaţiilor la resursele oraşului. Pe de altă parte, oraşul

Fieni se află într-o zonă cu un nivel ridicat de poluare, astfel încât sunt necesare acţiuni

extrem de dificile şi de costisitoare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi de viaţă ale

locuitorilor, cât mai durabil cu putinţă.

Numărul de gospodării deservite prin programul de salubrizare din Oraşul Fieni şi

satele aparţinătoare Berevoieşti şi Costeşti este de 2947.

Numărul de locuitori deserviţi prin programul de salubrizare este de 7601, din care 1274 sunt

persoane ce locuiesc la bloc. De asemenea, prin programul de salubrizare sunt deservite un

număr de 30 instituţii publice (şcoli, primărie, licee, grădiniţe) aflate în subordinea Consiliului

Local.

S.C. SUPERCOM S.A deserveşte şi un număr de 55 agenţi economici, din care 5 sunt

unităţi mari.

Operatorul SC SUPERCOM SA furnizeaza servicii de salubrizare în judeţ în baza

contractului nr. 170/33/31.03.2010.

Cantităţile de deşeuri menajere colectate din oraşul Fieni se ridică la 1.440 tone pe an, din

care 150 t în lunile de vara şi 90 t în lunile de iarnă.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

Identificarea surselor de poluare

In functionarea unitatilor,anual se stabilesc indicii aprobati prin Acordul de Mediu

referitor la ocrotirea mediului ambiant,pe categorii de folosinta :

Apa

Aer

Sol

Asezari umane

Acestea se vor monitoriza conform legislatiei in vigoare.

Pe teritoriul orasului Fieni nu există în prezent surse importante de poluare care să

acţioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apă.

Se remarcă unele surse de poluare datorate activităţilor umane sau lipsei de

preocupare pentru protecţia mediului:

poluarea cu deşeuri menajere şi dejecţii animaliere

poluarea generată de circulaţia auto

alte forme de poluare

Starea mediului şi a patrimoniului natural. Starea factorului de mediu AER

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului atorită capacităţii

sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane.

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată

ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi.

Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi

poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra

omului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului,

emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca:

poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.

Sursele de poluarea ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:

surse de impurificare cu particule solide;

surse de impurificare cu gaze şi vapori.

________________________________________________________________________


75

Acestea pot fi surse naturale şi surse artificiale.

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional

poluări importante ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu

pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vânt până la o

anumită altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenţa

şi sănătatea populaţiei, în apropierea unor zone aride sau de deşert. În anumite condiţii

meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf până la distanţe apreciabile de locul

de producere.

Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului respirator.

Pe teritoriul orasului exista sistem de monitorizare a calității aerului- Statia DB-2,

amplasata la adresa: Str. Teilor, Nr. 20

Starea factorului de mediu APĂ

Pe teritoriul orasului nu exista sitem de monitorizare a calităţii apei. Compania de Apa

Targoviste efectueaza zilnic, numai pentru municipiul Targoviste si localitatile limitrofe cca.

100 de analize fizico-chimice si microbiologice, iar pentru orasele Moreni, Titu, Racari,

Gaesti, Pucioasa si Fieni cca. 130 de analize zilnic pentru monitorizarea calitatii apei potabile,

fiind stabilite un numar de 50 sectiuni unde sunt prelevate probe de apa.

Poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice

diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată;

poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea omului.

Efectul cel mai des întâlnit produs de poluarea chimică a apei constă în influenţa

diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care sepetrec în apele naturale.

Astfel, echilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apă este atât de sensibil încât schimbări

infime, dar persistente, în compoziţiaapei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe

nebănuite. Se poateproduce astfel o distrugere a microorganismelor din apă şi ca urmare

oprireasau încetinirea proceselor naturale de autoepurare. Uneori pot apărea şi consecinţe

economice grave prin distrugerea florei şi faunei acvatice, în speciala peştilor care sunt foarte

sensibili la poluarea chimică a apei. Poluarea chimică produce mari dificultăţi in procesul de

tratare a apei, deoarece instalaţiile de epurare se dovedesc ineficiente în eliminarea poluanţilor

chimici, mai ales în concentraţii scăzute.

Starea factorului de mediu SOL

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale

provenite de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile rurală

individuale şi prin exloatare agricolă neraţională.

Societăţile productive sunt prevăzute cu containere metalice pentru colectarea

temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminarii lor finale la groapa de

gunoi. Societăţile sunt prevăzute cu puţ sec pentru depozitarea definitivă a cadavrelor de

animale, platformă betonată pentru depozitarea temporară a deşeurilor metalice reciclabile,

astfel încât să nu influenţeze calitatea soului în zonă.

Pe teritoriul orasului nu exista sitem de monitorizare a calității solurilor.

Starea vegetaţiei

Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este

afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local in cadrul gospodăriilor

particulare prin deversare accidentală de ape menajere sau depozitare necontrolată de gunoaie

menajere.

________________________________________________________________________


76

Disfuncţionalităţi – Priorităţi

Disfuncţionalităţile se referă atât la starea factorilor de mediu cât şi la zonele

rezultate în urma alterării acestora.

În acord cu principiile şi elementele strategice ce conduc la dezvoltarea durabilă a

societăţii se stabilesc ţelul, obiectivele şi ţintele pentru fiecare factor de mediu.

Principalele disfuncţionalităţi rezultate în urma analizei critice a situaţiei existente

sunt:

Starea şi calitatea mediului înconjurător - probleme identificate:

Degradarea solului datorită cursurilor de apă fără lucrări de regularizare (eroziuni de

mal)

Prezenţa fenomenului de alunecarea terenului în unele zone de văi şi viroage

neregularizate

Poluarea solului, aerului şi cursurilor de apă datorită deşeurilor menajere şi a

dejecţiilor animaliere

Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere urbane;

Existenţa posibilităţii de a se produce poluare acidentală a solului şi apelor de

suprafaţă şi freatice datorită unor deversări accidentale de ape menajere. Aceste ape

se pot infiltra în sol putînd produce poluarea pânzei freatice;

Nu exista sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu la nivelul orasului.

2.11. DISFUNCTIONALITATI (LA NIVELUL TERITORIULUI SI LOCALITATII)

DOMENII DISFUNCTIONALITATI

Fondul construit si

utilizarea

terenurilor.

Existenţa unor zone destinate dezvoltării de locuinţe, care nu sunt

echipate edilitar.

Starea precară a dotărilor culturale, acestea necesitănd reabilitare.

Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacităţi de cazare, unităţi de

alimentaţie publică şi structuri de agrement)

Spatii plantate,

agrement si sport Lipsa unor spatii pentru agrement.

Insuficienta spatiilor verzi amenajate

Cai de comunicatie

si transport Retea stradala nemodernizata si subdimensionata

Lipsa/ discontinuitatea trotuarelor

Intersectii neamenajate

Insuficienta parcajelor publice.

Traficul greu tranziteaza orasul

Echipare edilitară Neechiparea reţelei de distribuţie a apei potabile cu hidranţi pentru

incendiu exterior;

Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit

Retele nemodernizate

Protejarea zonelor

cu valoare de

patrimoniu

Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice

Probleme de mediu Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere

Dintre componentele mediului supuse poluarii, afectate sunt apa si solul.

Dezvoltare Restructurarea unor unitati economice (activitati productive)

________________________________________________________________________


77

economică Slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente

Evolutie

demografica Scaderea continua a volumului populatiei

Rata mica a populatiei ocupate

ZONE DE PROTECTIE CU INTERDICTIE PROVIZORIE DE CONSTRUIRE

ELECTRICE

Pentru linii electrice, conform legii energiei electrice nr. 13/2007 si NTE 003/04.00:

- Culoar de 24 m ( 12 m de o parte si alta din ax), pentru LEA 20 KV

- Culoar de 37 m ( 18,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 110 KV



APA

Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform HG 930/2005:

- Raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturi forate de mare adancime

- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale cosntructiei, pentru rezervoare

- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de tratare

- Distanta de 10 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de pompare

- Distanta de 10 m de o parte si alta a conductelor de aductiune apa

-

-

NORME DE IGIENA REFERITOARE LA ZONELE DE LOCUIT

Conform Ordinului 536/1997 al ministrului sanatatii:

- Raza de 100 m fata de ferma de cabaline

- Raza de 200 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete

- Raza de 500 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete

- Raza de 500 m fata de de ferme de pasari, pana la 5000 de capete

- Raza de 1000 m fata de de ferme de pasari, cu peste 5000 de capete si complexe avicole

industriale

- Raza de 100 m fata de ferme de ovine

- Raza de 500 m fata de ferme de porci, pana la 2000 de capete

- Raza de 1000 m fata de ferme de porci intre 2000-10000 de capete

- Raza de 1500 m fata de complexe de porci cu peste 10000 de capete

- Raza de 30 m fata de spitale veterinare

- Raza de 100 m fata de grajduri de izolare si carantina pentru animale

- Raza de 500 m fata de abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor

- Raza de 300 m fata de depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine

animala

- Raza de 500 m fata de platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in

functie de marimea unitatilor zootehnice deservite

- Raza de 1000 m fata de pltaforme pentru depozitarea gunoiului porcin

- Raza de 1000 m fata de statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub

10 000 de capete

________________________________________________________________________


78

- Raza de 200 m fata de cimitire de animale, crematorii

- Raza de 300 m fata de statii de epurare a apelor uzate orasenesti

- Raza de 200 m fata de statii de epurare a apelor uzate industriale

- Raza de 300 m fata de paturi de uscare a namolurilor

- Raza de 300 m fata de campuri de irigare cu ape uzate

- Raza de 500 m fata de campuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru

fermentarea namolurilor

- Raza de 1000 m fata de depozite controlate de reziduuri solide

- Raza de 100 m fata de camere de tratare biotermica a gunoaielor

- Raza de 1000 m fata de crematorii orasenesti de gunoi

- Raza de 200 m fata de autobazele serviciilor de salubritate

- Raza de 50 m fata de bazele d eutilaje ale intreprinderilor de transport

- Raza de 50 m fata de cimitire

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de

protectie ale diferitelor obiective iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita

avizul de la institutiile competente .

In acelas timp autoritatile locale trebuie sa-si ia masuri pentru administrarea unei

astfel de catastrofe implicand cazare provizorie pentru circa 300 – 400 persoane si

rezervarea unor terenuri in intravilan pentru reconstructia unor locuinte in caz de catastrofe –

inundatii, alunecari , cutremur.

2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Necesitatile si optiunile populatiei sustinute de primarul orasului sunt :

Infrastructura de baza

o punerea in practica a planului de modernizare si reabilitare a drumurilor actuale

o realizarea unor piste speciale pentru biciclete in vedera decongestionarii traficului din

oras

o amenajarea unei parcari de autovehicule in orasul Fieni

o dezvoltarea eficienta a retelelor de utilitati in toate cartierele orasului Fieni

o constructia si adaptarea sistemelor publice de alimetare cu apa si canalizare conform

obiectivelor europene privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate

o dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor si mentinerea unui

mediu curat

o asigurarea incalzirii populatiei cu respectarea standardelor tehnologice de performanta

si de mediu

o furnizarea energiei electrice catre populatie cu utilizare de tehnologii economicoase si

nepoluante

o modernizarea spatiilor pentru parcarea autovehiculelor, precum si inlocuirea semnelor

de circulatie necorespunzatoare

o dezvoltarea si extinderea zonei verzi in orasul Fieni

o achizitionarea de utilaje si echipamente pentru realizarea in bune conditii a serviciilor

publice utilaje de deszapezire, intretinerea spatiilor verzi

________________________________________________________________________


79

o utilizarea surselor de energie neconventionale/ regenerabile in furnizarea utilitatilor

catre locuitorii orasului Fieni

o atragerea d efonduri pentru realizarea retelelor broadband si a punctelor de acces

public la internet in banda larga (PAPI)

Dezvoltarea sociala si dezvoltarea capitalului uman

o cresterea numarului de locuri de munca si a conditiilor de munca la nivel local

o asigurarea accesului populatiei de etnie rroma la educatie si formarea profesionala

o cresterea dotarilor specifice si informatizarea unitatilor scolare

o dezvoltarea infrastructurii si dotarilor necesare desfasurarii activitatilor culturale

o cresterea calitatii impactului actual medical

Dezvoltarea teritoriala si urbanistica

o extinderea echilibrata a intravilanului orasului

o identificarea cladirilor/obiectivelor care pot fi incluze in patrimoniul cultural al

orasului

o renovarea/ reabilitarea cladirilor cu respectarea cerintelor de eficienta energetica

Turism

o asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii activitatilor turistice

o conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural al orasului Fieni(in special

biserici) in scopul cresterii atractivitatii turistice a zonei

o dezvoltarea unei oferte turistice locale bazate pe inovatie si creativitate

3. PROPUNERI DE REGLEMENTARE URBANISTICA

3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE

Studiile ce au furnizat elemente de reper in ceea ce priveste dezvoltarea orasului Fieni

au fost:

Studiu geotehnic de fundamentare PUG,oras Fieni, judetul Dambovita -»

S.C.Toping Company S.R.L.PLOIESTI, 2011

-s-au identificat si s-au descris zonele in care se gasesc riscuri naturale in teritoriu

Studiu istoric de fundamentare PUG oras Fieni, judetul Dambovita -»,

S.C.Toping Company S.R.L.PLOIESTI, 2011;

-s-au identificat monumentele si siturile arheologice clasificate din teritoriu si s-au

propus zone de protectie

Ridicari topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri intocmite S.C.Toping Company

S.R.L.PLOIESTI -s-a actualizat planul topografic, suport planse PUG

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 extinsa pana in 2015,

-s-au prevazut strategia localitatii

O serie intreaga de prevederi au fost communicate, discutate si conturate ca urmare a

intalnirilor cu persoanele din aparatul administrative al orasului sau unor studii si investitii ale

membrilor colectivului de elaborare a PUG-ului.

Au mai fost folosite date din documentatiile intocmite anterior, date culese de la

Directia Judeteana de Statistica Dambovita, date preluate de la Primaria orasului si de pe

teren.

Impreuna cu reprezentantii Consiliului local au fost analizate urmatoarele aspecte

________________________________________________________________________


80

-delimitarea si zonarea teritoriului administrativ al orasului ;

-necesitatea si posibilitatea extinderii intravilanului;

-situatia dotarilor social – culturale;

-stabilirea prioritatilor in realizarea dotarilor tehnico-edilitare;

3.2. EVOLUTIE POSIBILA , PRIORITATI

Acest tablou furnizeaza reperele dezvoltarii orasului Fieni. Intre acestea, exista o serie

de directii majore sau prioritati, asupra carora administratia locala sau alti factori este necesar

sa se concentreze in viitorul apropiat:

DOMENII PRIORITATI

Fondul construit si

utilizarea terenurilor. Masuri de eliminare a riscurilor naturale – ziduri de sprijin sau

banchete de pamant, lucrari de sustinere, plantari de pomi, impaduriri.

Dezvoltarea prioritara a zonelor neconstruite din intravilan

Crearea de conditii propice diversificarii fucntionale in zona centrala si

dezvoltarii de servicii si activitati comerciale

Reabilitarea dotarilor culturale

Reabilitarea termica si estetica a cladirilor

Dezvoltarea structurilor turistice

Spatii plantate,

agrement si sport Crearea de noi spatii verzi si locuri de joc pentru copii

Cai de comunicatie si

transport Reabilitarea circulatiilor carosabile si pietonale

Sistematizarea intersectiilor cu disfunctionalitati

Crearea de noi parcaje publice

Echipare edilitară Extinderea si modernizarea retelelor edilitare

Protejarea zonelor cu

valoare de

patrimoniu

Protectia, conservarea si valorificarea monumentelor istorice

Probleme de mediu Lucrari de amenajare a albiilor raurilor

Managementul durabil al deseurilor menajere. Crearea de pubele

publice si puncte de precolectare a deseurilor menajere

Dezvoltare

economică Incurajarea dezvoltarii serviciilor, activitatilor comerciale si turistice

Evolutie demografica Incurajarea stabilirii familiilor de tineri

Cresterea ofertei de locuri de munca prin diversificarea activitatilor

economice existente

Intergrarea rromilor in societate

________________________________________________________________________


81

3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul

administrativ şi a relaţiilor de interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun:

valorificarea amplasării şi integrarea în reţeaua de localităţi la nivelul judetului

Dambovita.

colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de

valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă,

gospodărirea deşeurilor, zone de agrement

controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendinţelor

de folosire excesivă a acestuia

corecta realizare a extinderii localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor

infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor

respectarea zonificării intravilanului localităţii.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR

Conform Legii nr. 215 din 2001 a administratiei publice locale, republicata, administratia

publica locala a orasului Fieni reprezentata de Consiliul Local poate sustine si influenta

pozitiv dinamica dezvoltarii economice a orasului, recurgand la urmatoarele prerogative

legale:

Aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a orasului

Hotararea darii in administrare, concesionarii sau inchirierii bunurilor proprietate

publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice

de interes local, in conditiile legii;

Hotararea vanzarii, concesionarii sau inchirierii bunurilor proprietate privata a orasului

Avizarea sau aprobarea, in conditiile legii, documentatiilor de amenajare a teritoriului

si urbanism ale localitatilor (realizare PUG, PUZ, PUD);

Astfel, pentru a completa analiza situatiei economice actuale a orasului Fieni, se impune

si urmarirea deciziilor luate de administratia publica locala in favoarea dezvoltarii de activitati

economice pe teritoriul localitatii. Sursa informatiilor prezentate mai jos sunt hotararile de

consiliu local adoptate.

Hotarari adoptate de Consiliul Local Fieni in favoarea dezvoltarii economice a

orasului (mentionate in ordinea amplorii si importantei investitiei)

________________________________________________________________________


82

3.5. EVOLUTIA POPULATIEI

În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm accelerat,

nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor evoluţiei populaţiei

şi implicit ale fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-economice a societăţii.

Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea

cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei

populaţii plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra

evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura

populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a

evoluţiei probabile:

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile

trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în societăţi mai

puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în

timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare

populaţiile din societăţile avansate.

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei

categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei

funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de

numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific

al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a

resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile

________________________________________________________________________


83

potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al orasului ca o consecinţă

directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare

edilitară a localităţii.

Prezumarea populatiei de perspectiva se poate face prin doua metode :

a)metoda de crestere biologica bazata pe cresterea naturala. Sporul natural al populatiei in

ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2004-2009 este de -173 locuitori. Presupunând constant

ritmul creşterii populaţiei cu 34,6 persoane pe an , aceasta va scadea în 2018 cu 558 locuitori,

ajungând la un efectiv de 8288 locuitori.

Anul 2018: locuitori

P=Po-n x St

P=populatia preliminata

Po=populatia existenta

n=numarul de ani pentru care se face calculul

St=spor total

Anul 2018: populatia 2009+ 9 ani x ( -34,6 loc./an) =

7730 + 9 x (-34,6 /an) =7730+(-311,4) = 8041,4

ANUL 2018 – 8041,4locuitori

b)metoda tendentionala prin proiectarea pentru perioada urmatoare a sporului mediu

pentru o perioada de 20 ani.

Anul 2009: 7730 locuitori

Rata medie de crestere anuala – 0,002

Pi = Po (1 + r*n)

Pi = populatie prezumata

Po = populatie existenta

r = rata de crestere

n = numarul de ani pentru prognoza

Pi = 7730 *(1+0,02*20) = 7730* 1,04 = 8039,2 locuitori

ANUL 2029 –8039,2 locuitori

Această tendinţă de crestere a volumului populaţiei trebuie susţinuta de orientarea

politicilor locale spre populaţia tânără prin măsuri care să sprijine creşterea natalităţii:

acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind locuirea orientate

spre tinerele familii,

stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei privind locurile de

muncă prin atragerea de investiţii locale,

creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii – învăţământ,

sănătate, consiliere familială,

susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a

se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de

naştere şi creştere a copiilor;

________________________________________________________________________


84

dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea speranţei de

viaţă a populaţiei orasului şi la creşterea calităţii vieţii acestora, precum:

asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de

asistenţă socială,

încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au depăşit

vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau desfăşurând activităţi

individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale,

creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI

Prezenta documentaţie de specialitate urmăreşte alcătuirea structurii reţelei majore de

circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii şi a parcajelor, organizarea desfăşurării

traficului rutier pentru diferitele categorii: tranzit greu, transport local şi interzonal, circulaţie

generală (autoturisme şi trafic de servicii şi intervenţii), dotările principale actuale de

circulaţie, ţinând cont de noile STAS-uri şi normative, precum şi de legislaţia în vigoare

(Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată prin Legea nr.

82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, Ordinul M.T. nr. 44/1998 pentru

aprobarea Normelor privind protectia mediului înconjurator ca urmare a impactului drum-

mediu înconjurător, Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, Ordinul

M.T. nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor

în localităţile urbane, Ordinul MT nr. 946/2005 privind Politicile sectoriale etc.).

Din punct de vedere al circulaţiei pietonale, disfuncţiile majore sunt constituite de

lipsa trotuarelor pe numeroase străzi, discontinuitatea trotuarelor, precum şi starea rea de

viabilitate a majorităţii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administraţiei publice

locale în domeniul drumurilor trebuie înscrise, pe lângă modernizarea străzilor, şi amenajarea

corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim 1.00 m.

Principala problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de

comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste

terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie

şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.). Traseele deficitare ca elemente

geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc., împreună cu zonele adiacente, care

se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite etape, trebuie să apară în măsurile restrictive pentru a se

evita apariţia de construcţii noi prost amplasate, care să împiedice optimizarea situaţiei.

Autoritatile locale vor urmarin ca traficul sa nu fie ingreunat prin nerespectarea zonelor

de siguranta si de protectie (22m – drumul national , 20m drumul judetean si18 m drumul

comunal din ax de-o parte si alta) prin amplasarea de constructii, panouri, vegetatie inalta etc.,

asigurandu-se razele de curbura, invelitoarea strazilor in zonele de intersectie propunandu-se a

se realiza cu denivelari mici in suprafata premergatoare intersectiei, astfel incat viteza

autovehicolelor sa se reduca la intrarea in traficul de pe drumurile principale.

Sunt propuse mai multe reglementări, în conformitate cu disfuncţionalităţile semnalate

(profiluri transversale ale străzilor, care nu corespund din punct de vedere tehnic noilor

STAS-uri; discontinuitatea sau lipsa, pe alocuri, a trotuarelor; iluminatul stradal insuficient;

drumuri de legătură în teritoriu aflate în stare de degradare accentuată; trafic eterogen:

tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni, care generează accidente rutiere în special

pe timp de noapte; existenţa unor trasee sinuoase care necesită corectare de elemente

geometrice; străzi înguste care necesită lărgire; lipsa de parcaje amenajate aferente

principalelor dotări ale orasului, în zonele de interes social şi comercial.

________________________________________________________________________


85

a) În conformitate cu analiza datelor existente, a posibilităţilor de optimizare, a

obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea

străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice etc., şi cu discuţiile cu factorii locali de

specialitate, s-au propus câteva reglementări mai importante pentru eliminarea

disfuncţionalităţilor infrastructurii rutiere şi a celor de dotare şi organizare, pentru

satisfacerea condiţiilor de trafic şi de încadrare urbană:

- amenajarea intersecţiilor arterelor principale cu celelalte străzi, şi echiparea acestora

cu semafoare mai ales in zona in care se intersecteaza cu DN 1 B

- amenajarea penetraţiilor rutiere;

- modernizarea şi viabilizarea străzilor prin:

- aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;

- amenajări de profil conform noilor STAS-uri;

- corectarea elementelor geometrice necorespunzătoare şi lărgiri;

- reglementarea circulaţiei pietonale prin:

- refacerea continuităţii trotuarelor existente;

- amenajarea de trotuare;

- îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor;

- amenajarea de treceri pentru pietoni;

- propunerea unei variante ocolitoare pentru tranzitul greu

- spatiile de parcare se vor asigura in concordanta cu prevederile regulamentului general

de urbanism, pentru unitati de utlitate publica in terenurile proprii, in afara domeniului public

pe cat posibil, iar pentru locuinte in cadrul loturilor personale. De-a lungul strazilor se va

asigura acces individual la fiecare lot sau functiune urbana.Se propun pentru modernizare

parcarile existente si realizarea unora noi

-odata cu realizarea proiectelor pentru traseele strazilor, se va asigura vizibilitatea in

intersectii si respectarea razelor de curbura pentru toate categoriile de vehicole, inclusiv

transport de tonaj mare, pentru evitarea oricaror disfunctionalitati in trafic, asigurandu-se

vizibilitatea, situatie ce se va mentine si intretine in viitorul previzibili, la calitatea necesara

desfasurarii traficului.

-santurile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si strazilor se vor decolmata

priodic, asigurandu-se scurgerea apelor meteorice.

-odata cu realizarea noilor strazi in intravilanele propuse ( in baza proiectelor tehnice

de specialitate), se vor asigura prospectele la cca. 20 m, asigurandu-se zonele de acostament,

spatiul verde de aliniament, gabaritele necesare ale santurilor de preluare a apelor meteorice,

razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilitatii, si se va stabili calitatea

infrastructurii pentru traficul din zona.

-zone de protectie a drumurilor raportata la linia mediana:

- pana la 18 m in cazul drumurilor comunale.

- pana la 20 m in cazul drumurilor judetene,

- pana la 22 m in cazul drumurilor nationale

-terenurile cuprinse in zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice

sau fizice care le au in administrare sau in proprietate cu obligatia ca acestea prin activitatea

lor sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a traficului.

Strazi in stare rea, care necesita modernizare cu prioritate:

DR. Nicolae Stefanescu

Teilor

Aleea Teilor

Malu Rosu

Runcului

Costesti

________________________________________________________________________


86

Berevoiesti

Biserica sf. Nicolae

Poduri si podete noi necesare:

pod Costesti – peste Ialomicioare



Intrucât studiul căilor de comunicaţie şi transport are ca principal obiectiv

fundamentarea planului urbanistic general "PUG – Oras Fieni ", metodologia aplicată este

adaptată acestui scop, respectiv unele analize şi date de teren sunt limitate la strictul

necesar. Rezolvările de detaliu se vor stabili ulterior, prin elaborarea de studii la scări

corespunzătoare: 1:2000... 1:500.

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL

Zonificarea generala a asezarilor ramane neschimbata.

In plansa nr. 3 Reglementari urbanistice – Zonificare sunt prezentate propunerile si

reglementarile urbanistice pentru oras in functie de nevoia de dezvoltare si de particularitatea

sa.

Fata de suprafata cuprinsa in intravilanul existent al orasului Fieni de 538,56

ha, s-a propus o marire cu 16,95ha.

Situatia propusa pe trupuri in teritoriu:

Se prezinta in continuare, structura functionala si propusa pentru intreg teritoriul

intravilan al orasului.

SITUATIA TRUPURILOR IZOLATE DISTRIBUITE IN TERITORIU - PROPUS

SUPRAF.

(HA)

T1 FIENI - ORAS 333,25

T2 BEREVOESTI - SAT APARTINATOR 0,24



T5 GOSPODARIE DE APA 30,62

T6 CARIERA 0,12

T7 CARTIER VLADESTI 0,95




TOTAL 555,51

538,56

________________________________________________________________________


87

BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS

FUNCTIUNI

FIENI BEREVOESTI COSTESTI VLADESTI TRUPURI IZOLATE TOTAL

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

Supraf

(Ha)

Suprafat

(%)

Supraf

(Ha)

Supraf

(%)

LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE 52,56 15,77 0,,0 0,00 28,591 23,42 2,484 56,15 1,293 53,47 84,93 15,29

ZONA UNITATI AGRICOLE

/ZOOTEHNICE 0,00 0,00 00,0 0,00 0,144 0,12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,14 0,03

INSTITUTII PUBLICE SI

SERVICII

DE INTERES PUBLIC 3,05 0,91 14,59 15,63 0,788 0,65 0,00 0,00 0,00 0,00 18,43 3,32

UNITATI INDUSTRIALE 33,98 10,20 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 33,98 6,12


TRANSPORT - STRAZI 34,03 10,21 0,60 0,64 8,176 6,70 0,158 3,57 0,169 6,99 43,13 7,76


TRANSPORT - CAI FERATE 8,20 2,46 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 8,20 1,48

GOSPODARIRE COMUNALA,

CIMITIRE 2,35 0,70 5,67 6,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,115 4,76 8,13 1,46

TERENURI AGRICOLE IN

INTRAVILAN 97,16 29,16 0,00 0,00 80,748 66,14 1,782 40,28 0,6 24,81 180,29 32,46

ZONA ECHIPARE

TEHNICO-EDILITARA 1,01 0,30 0,79 0,85 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,80 0,32

ZONA DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00 56,51 60,55 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 56,51 10,17

APE 8,32 2,50 0,00 0,415 0,34 0,00 0,00 0,00 0,00 8,73 1,57

TERENURI NEPRODUCTIVE 16,19 4,86 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 16,19 2,91

SPATII PLANTATE,

AGREMENT, SPORT 7,40 2,22 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 7,40 1,33

TERENURI FORESTIERE 0,02 0,01 3,61 3,87 0,001 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,63 0,65

Z MIXTA - INDUSTRIE SI

SERVICII 4,11 1,23 0,04 0,04 2,314 1,90 0,00 0,00 0,00 0,00 6,47 1,16

Z MIXTA - LOC REGIM MIC

DE INALTIME SI SERVICII 46,91 14,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 46,91 8,44

Z MIXTA - LOC REGIM MEDIU

DE INALTIME SI SERVICII 0,44 0,13 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,44 0,071

Z MIXTA - SP VERZI SI

SERVICII 8,41 2,52 11,51 12,33 0,908 0,74 0,00 0,00 0,241 9,97 21,06 3,791

Z MIXTA -LOCUINTE SI

SERVICI 9,14 2,74 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,14 1,64

TOTAL 333,25 100,00 93,32 100,00 122,085 100,00 4,424 100,00 2,418 100,00 555,51 100

________________________________________________________________________


88

Zonele functionale care detin cea mai mare pondere in totalul suprafetei cuprinse in

intravilanul propus apartin locuirii (32,45 % - locuire si functiuni complementare si % - unitati

industriale si depozitare), urmata de circulatia rutiera ( 12,27 % ), apoi institutii si servicii de interes

public (6,41 % ). Din aceste date se poate observa caracterul industrial al orasului.

S-a marit suprafata cuprinsa in intravilanul propus fata de existent cu 16,95ha.ha (terenuri

destinate locuirii si o zona industriala ).

Suprafata alocata propunerilor nu este foarte mare, ea corespunde necesitatilor orasului si

este un factor al migratiei populatiei spre alte localitati .

Singura modalitate de a activa economia orasului si a stopa migratia este prin dezvoltarea

anumitor investitii care sa creeze locuri de munca.

O necesitate importanta a orasului este de a propune o zona de agrement.

Atunci cand vor exista investitori clari cu propuneri acestea se vor detalia printr-un Plan

urbanistic zonal.

3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Masuri pentru reducerea riscului seismic: Punerea in siguranta a constructiilor care prezinta pericol de instabiliate si care adapostesc un

numar important de oameni.

Creearea unor spatii tapon pentru adapostirea provizorie a locatarilor ,in cazul necesitatii

parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie sau in caz de

cutremur.

Inventarierea si expertizarea cladirilor cu risc la un seism de intensitate mare.

Completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post seism.

Masuri de imbunatatire a informarii populatiei si a factorilor de decizie la nivele diferite(local

si central)asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile de reducere a

acestuia.

Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare su foarte

mare o reprezinta:

cladirile inalte(7-12 niveluri)cu schelet din beton armat, construite inainte de 1940 fara

protectie antiseismica.

constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in vigoare in aceea

perioada ,ce prevedeau forte seismice mai reduse.Unele din aceste construcii(cu parter

flexibil) in 1977 au suferit mai multe avarii.

Cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara control tehnic

specializat.

Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la interventie.

Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza prin actiuni

de interventie si consolidare.

In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor,a amplasarii constructiilor care

urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate reglementari pe plan international

care sa impuna restrictii de autorizare si amplasare a unor constructii.

Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin estimarea cat

mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament (studii,investigatii geotehnice si geofizice,

investigatii seimice) printr-o proiectare la standarde internationale ,utilizare de materiale de calitate si

sisteme moderne, pot executa toate tipurile de constructii.

________________________________________________________________________


89

Strategii de informare si educare

Programul de educare antiseismica a populatiei trebuie sa fie o actiune cu caracter national

care sa puna accentul pe formele de educatie referitoare la conditiile concrete de hazard,

vulnerabilitate si risc din asezarile respective, avandu-se in vedere urmatoarele directii principale:

• programe de educate generala a populatiei (comunitatile urbane si rurale);

• programe de educate specifica a unor categorii socio-profesionale si de varsta ale

populatiei, inclusiv ale specialistilor si persoanelor cu atributii de conducere in institufiile publice

responsabile cu apararea impotriva dezastrelor si ale componentelor societajii civile.

Autoritatile locale sunt primele care sunt constiente de aparitia unei situatii de criza si primele care

trebuie sa intervina intr-o astfel de situatie. Autoritatile locale trebuie sa aiba capacitatea necesara de a interveni

in situatii de urgenta. Pe masura ce resursele de la nivel local, regional si national devin disponibile, implicarea

autoritatilor centrale ar trebui, in mod ideal, sa sprijine autoritatile locale in activitatile de interventie. Acest

tip de sprijin insa necesita o definire si intelegere clara a rolulilor si responsabilitatilor fiecarui organism implicat.

Activitati tehnice post-seism

Tipuri de activitati post-seism

Dupa producerea unui cutremur de mare intensitate comunitatea afectata va avea de rezolvat:

a) Evacuarea ranitilor si a victimelor, activitati de prim-ajutor, salvarea celor aflati sub aramaturi;

b)Stingerea incendiilor, eliminarea scaparilor de gaze si de noxe;

c) Luarea de masuri pentru asigurarea alimentarii cu apa, energie, restabilirea sistemelor de comunicatii;

d) Luarea de masuri pentru Utilizarea acestora in conditii de siguranta.

Pentru utilizarea in conditii de siguranta a constructiilor sunt necesare indeplinirea unnatoarelor etape:

A. Evaluarea starii tehnice a constructiilor in vederea luarii de decizii privind conditiile de utilizare in

continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora;

In perioada imediat urmatoare producerii unui cutremur de mare intensitate este necesar a se stabili

starea tehnica a constructiilor, precizandu-se daca acestea pot fi sau nu utilizate in conditii de siguranta, daca

sunt necesare investigate mai amanuntite, daca ele trebuie prevazute cu mijloace tehnice de punere rapida in

siguranta (masuri de "prim ajutor"), sau daca trebuie chiar demolate pentru a nu periclita vecinatatile. Prima

evaluare trebuie, in mod curent, sa fie urmata de investigatii mai complete si mai precise care, prin pasi

succesivi, sa fundamenteze decizia finala de interventie.

B. Luarea de masuri pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor afectate de seism.

Pentru a pune in siguranta ocupantii cladirilor afectate de seism, pentru a preveni avansarea

avariilor deja produse, precum si pentru a proteja constructiile invecinate, se iau masuri de interventie rapida

dupa cum urmeaza:

• sprijiniri provizorii ale constructiei avariate sau ale unor parti ale acesteia;

• reparatii locale ale elementelor deteriorate sau avariate;

• demolarea partiala sau completa a cladirii.

C. Precizarea modului de organizare si desfasurare a activitatilor tehnice in ceea ce priveste

evaluarea post-seism a starii tehnice a constructiilor si punerea lor in siguranta provizorie.

Expresia "punerea in siguranta provizorie" are in vedere luarea unor masuri rapide, de obicei cu

caracter provizoriu, pentru asigurarea exploatarii constructiilor, in conditii de siguranta, atat sub incarcari

gravitationale cat si sub actiunile seismice generate de replicile cutremurului principal.

Atat evaluarea post-seism cat si masurile de punere in siguranta provizorie se fac in conditii de

urgenta cand este necesar a se acoperi un numar mare de constructii, aflate pe arii extinse, cu resurse umane si

________________________________________________________________________


90

tehnice limitate. Potrivit acestei realitati, activitatile respective se fac prin metode rapide, deseori cu caracter

empiric si realizate de catre un personal tehnic cu experienta si calificare limitate.

EVALUAREA POST-SEISM

Organizarea activitatilor post-seism. Persoane abilitate cu evaluarea post-seism

Toate activitatile de evaluare post-seism ca si cele de interventie rapida sunt organizate, coordonate si

urmarite, teritorial, la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor.

Tinand cont de necesarul considerabil de forte tehnice pentru realizarea activitatilor post-seism, este

antrenat in aceste activitati un personal cu grade foarte diferite de pregatire si experienta. El este constituit

din urmatoarele surse:

• personal de specialitate angajat in cadrul Consiliilor Locale si al unitatilor subordonate acestora

(de ex.institute de proiectare);

• ingineri structuristi si tehnicieni detasati din cadrul Institutelor si birourilor de proiectare,

a institutiilor de invatamant superior, a unitatilor de cercetare;

• ingineri si lehnicieni implicati voluntar in desfasurarea activitatilor post-seism.

Acest personal se inregistreaza in evidenta centralizata de la nivelul unitatii teritoriale care organizeaza

activitatile post-seism.

Pastrarea, utilizarea si accesul la baza de date Inforrnatiile culese in etapele de Inspectie Post-seism si a Evaluarii tehnice rapide vor trebui sa fie

pastrate pe toata durata de recuperare a cladirii. Aceste informatii vor trebui completate cu concluziile

Expertizelor Tehnice care ar rezulta necesare si, dupa caz, fie cu prevederile proiectului de punere in

siguranta si a executiei lucrarilor respective (pana la terminarea acestora) fie cu decizia de demolare

recomandata.

O atentie deosebita trebuie acordata informatiilor si justificarilor pentru decizia de demolare

a unor cladiri. In cazul monumentelor istorice cercetarile si analizele ce trebuiesc efectuate vor fi

extensive si aprofundate pentru a fundamenta adoptarea unor masuri de reparare care, conform

legislatiei in vigoare, nu trebuie sa afecteze aspectul acestora.

Pastrarea informatiilor post-seism de catre autoritatile locale este o sarcina

importanta si este obligatoriu adoptarea de masuri de recuperare a acestora.

Zone afectate de inundatii

Se va tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa ,conform ‘’Legii Apelor’’.

Viiturile ce se produc periodic include deplasări de materiale pe versanţi, sub auspiciile

umectării în diferite grade, sau a dizolvărilor interne, pe vai care nu au o albie cât de cât formată si

necesita observatii de-a lungul timpului.

Aceste observaţii constau în evaluarea dimensiunilor formelor create, a cantităţii de materiale

deplasate şi asupra repetabilităţii fenomenelor răspunzătoare de această evoluţie.

Au fost de asemenea consemnate şi schimbări impuse de dinamica proceselor naturale

asupra modului de utilizare a terenurilor. În primă etapă, cauzelor naturale li s-au asociat şi cele

datorate recuperării dreptului de proprietate a terenurilor, iar în cea de a doua şi cele rezultate ca

„răspuns” al factorilor naturali la impactul produs de activităţile antropice nu totdeauna în

concordanţă cu limitele geomorfologice.

Principalele lucrari structurale privind masurile pentru zonele afectate de inundatii.

Tinand cont de efectul si rolul pe care aceste lucrari il au in cadrul Schemelor de Amenajare

a Bazinelor si Spatiile Hidrografice pentru diminuarea sau evitarea pagubelor create de hazardul

natural la inundatii lucrarile structurale se impart in mai multe categorii:

• Lucrari care reduc debitul de varf al viiturilor:

________________________________________________________________________


91

Derivatii de ape mari interbazinale sau in cadrul aceluiasi bazin hidrografic

Lucrari de terasare , conservare a solului pe versanji si Lacuri de acumulare permanente

Lacuri de acumulare netermanente (poldere)

impaduriri

Lucrari de reabilitare si renaturare a riurilor, care sa asigure atenuarea naturala a undelor de

viitura prin acumularea apei in albiile majore

Lucrari de retinerea a apelor pluviale si de intzrziere a curgerii acestora, in special in zonele

urbane

• Lucrari care reduc nivelurile maxime in albie:

Curajirea albiilor raurilor

Lucrari de regularizare a albiilor minore

• Lucrari care reduc durata viiturilor

Lucrari de drenaj si desecari

• Lucrari care apara populatia si obiectivele social-economice situate in albiile

majore,

Lucrari de indiguire si protectie

Toate aceste masuri si lucrari structurale precum si cele nonstructurale trebuie sa fie

integrate in planurile de dezvoltare durabila. Protectia impotriva inundatiilor constituie un element de

gestiune a apei, care include pe langa partea inginereasca de proiectare si execute si aspecte de

planificare si economice reprezentand rezultatul unor eforturi colective interdisciplinare efectuate de

toate institutiile implicate in acest fenomen.

Pentru diminuarea efectelor inundatiilor in zona:

-Se vor redimensiona podurile si podetele subdimensionate.

-Se vor redimensiona profilele santurilor si se va realiza un sistem unitar de santuri si

rigole pentru a prelua apele excedentare in urma precipitatiilor maxime.

-Se recomanda efecturea unei retele de canalizare pluviala redimensionata pe tot

teritoriul municipiului.

Zone afectate de alunecari de teren

Principalele elemente si masuri necesare pentru reducerea instabilitatii zonelor supuse

hazardului natural la alunecari de teren

Cele mai importante masuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de

pamant sunt:

Masuri de re-terasare

- inlaturarea de material din zona de coama a versantilor;

- adaugarea de material in zona de picior a versantilor (berme sau umpluturi);

-reducerea pantei

Masuri de drenaj

- drenuri de suprafaja pentru prevenirea infiltrarii apei in zona alunecarii (santuri si tevi

colectoare)

- transee drenante de suprafata sau adancime umplute cu material filtrant (natural sau

geosintetice)

- drenuri-fitil

- puturi drenante

- drenuri in spic cu camin de colectare

- galerii drenante

- drenuri-sifon

________________________________________________________________________


92

- epuizmente directe si

Structuri de sprijin

- gabioane

- casoaie

- ziduri de sprijin de greutate sau pamant armat

- Structuri discontinue din piloji, coloane sau barete

- sisteme de bolfi cu pilastri

- Structuri din micropiloti

- cluaje

- dale ancorate

- plase ancorate

- sisteme de atenuare a rocilor desprinse din versanti (santuri, ziduri etc.)

Imbunatatirea terenului

- colmatarea fisurilor din roci

- injectarea

- coloane de var

Masuri si dispozitive de monitorizare a zonelor cu risc de alunecare

Urmarirea comportarii in timp a starii de echilibru (a maselor de pamant comporta doua faze:

Faza I. Monitorizarea zonelor cu potential de alunecare, in vederea aprecierii conditiilor de

echilibru ale maselor de pamint, respectiv stabilitatea acestora precum si evolutia miscfirii masei de

pamant, element in raport de care stabilesc lucrarile ce trebuie executate pentru prevenirea sau

stabilizarea alunecarilor de teren.

Faza II. Urmareste comportarea in timp a lucrarilor de stabilizare si consolidare executate in

zonele in care terenul a suferit modificari legate de amenajarea si exploatarea acestuia. Aceasta

activitate de urmarire este necesara si utila in special in cazurile in care s-au aprobat solutii noi de

stabilizare si consolidare, pentru care experienta este inca limitata.

Cele mai frecvente metode utilizate in monitorizarea zonelor cu potential de alunecare (faza I)

sunt metodele directe:

cartarea inginero-geologica;

fotogrammetria;

masuratori topometrice;

observajii directe in transee si puturi;

masuratori si observatii directe in foraje

masuratori piezometrice

masuratori inclinometrice

interferometria laser

determinari cu sonda electromagnetica

relee electrice de suprafata sau adancime

Metodele indirecte presupun masurarea sistematica a unor proprietati fizico-mecanice ale rocilor ale

caror variatii pot da indicii de producere sau evolutie a alunecarilor de teren. Printre aceste metode

sunt:

determinari geofizice

masuratori presiometrice sau dilatometrice in foraje

urmarirea varia^iei umiditajii pamfintului

urmarirea mineralizarii apei;

urmarirea radioactivitafii naturale.

Masuri de remediere a alunecarilor de teren conform 1UGS-WGL

________________________________________________________________________


93

In cadrul Decadei Internationale de Diminuare a Dezastrelor Naturale s-a elaborat o schema care

cuprinde principalele tipuri dc lucrari destinate prevenirii si stabilizarii alunecarilor de teren.

Masuri de remediere a alunecarilor de teren (dupa IUGS-WG/L):

1. Modificarea geometriei versantului

1.1 Indepartarea materialului din zona de punere in miscare a alunecarii (cu posibile substituiri prin

umpluturi usoare)

1.2 Depunere de material in zona de mentinere a stabilitatii (berme de contragreutate, umpluturi)

1.3 Reducerea pantei generate a versantului

2. Drenaje

2.1 Drenuri superficiale pentru colectarea apei care se scurge pe suprafata alunecarii (santuri si

conducte)

2.2 Transee de suprafata sau adanci, umplute cu materiale usor drenate (material granular sau

geosintetic)

2.3 Contraforti din material granular (efect hidrogeologic)

2.4 Foraje verticale, de diametru mic, cu pompare sau drenare libera

2.5 Puturi verticale, cu diametru mare, cu drenare gravitational

2.6 Foraje suborizontale

2.7 Tuneluri, galerii de acces cu rol de drenuri

2.8 Epuisment prin vacuumare

2.9 Drenaj prin sifonare

2.10 Epuisment electroosmotic

2.11 Plantare de vegetatie (efect hidrologic)

3. Structuri de rezistenta

3.1 Ziduri de sprijin de greutate

3.2 Ziduri din blocuri - casoaie

3.3 Ziduri din gabioane

3.4 Piloti pasivi, coloane si chesone

3.5 Pereti din piloni de betonarmat turnati pe loc

3.6 Structuri de rezistenta din pamant armat cu bare metalice sau insertii de polimeri

3.7 Contraforti din material granulat (efect mecanic)

3.8 Retele de retinere a rocilor pe suprafata versantului

3.9 Sisteme de atenuare sau stopare a prabusirilor de roci (santuri opritoare, banchete,

cleionaje, pereti)

3.10 Roci protectoare sau blocuri de beton impotriva eroziunii

4. Armarea interna a versantilor

4.1 Ancore scurte (batute)

4.2 Micropiloti

4.3 Pamant intipat

4.4 Ancore (pretensionate sau pasive)

4.5 Injectare

4.6 Coloane de piatra sau var

4.7 Tratament termic

4.8 Congelare

4.9 Ancore electroosmotice

4.10 Plantare de vegetatie (rezistenta radacinilor are efect mecanic)

Pentru zonele cu risc de alunecari active se vor efectua studii aprofundate pentru evaluarea

situatiei si propunerea de masuri concrete de stabilizare .

În urma unor repetate investigaţii pe teren, observaţiile pentru studiul deplasărilor în masă au

concluzionat ca acest fenomen include o serie de procese asociate. Acestea, au fost separate în 4

categorii, ce nu includ şi procesele torenţiale:

________________________________________________________________________


94

a. Curgeri noroioase (provocate de ploi excepţionale, topiri bruşte ale zăpezii sau suprapunerea

ambelor);

b. Alunecări (toate categoriile de alunecări);

c. Prăbuşiri induse de subsidenţe locale (dar şi cele provocate de şocurile seismice);

d. Creep (în regiuni colinare afectate de procese periglaciare).

Pentru zonele de hazard instabilitate se va evolua gradul de stabilitate a terenului si propuneri

de lucrari in cazul in care este necesar.

-Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active ,respectiv ziduri de sprijin

,drenaj,pentru a stopa fenomenul

-La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va

stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili.

-Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin

- In zonele fara vegetatie, se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm, anin, pin, frasin,

catina).

-Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii.

-Pentru zonele cu risc alunecari active se recomanda sa nu se amplaseze constructii.

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare

3.9.1. Gospodarirea apelor

3.9.2. Alimentare cu apă

Prin POS Mediu, s-a obtinut finantarea pentru programul “Extinderea şi reabilitarea

infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dâmboviţa”, avand ca beneficiar S.C. Compania de Apa

Targoviste – Dambovita S.A.”.

Programul are ca scop imbunatatirea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dambovita pentru a

indeplini obligatiile de conformare in sectorul de apa - apa uzata., potrivit Tratatului de Aderare,

obiectivelor POS Mediu si Axei Prioritate 1.

Componentele proiectului ce se vor implementa in sectorul de apa - apa uzata, in zona Fieni:

extinderea fronturilor de captare,

reabilitarea rezervoarelor,

reabilitarea conductelor de aductiune,

extinderea retelei de distributie apa potabila,

extinderea si reabilitarea retelei de canalizare, inclusiv statii de pompare

reabilitarea si extinderea statiei de epurare din aglomerarea Fieni.

De asemenea mai exista un program investitional ce se desfasoara prin Compania Nationala de

Investitii.

Prin executia lucrarilor pentru care s-a obtinut finantare, zona de alimentare Fieni va fi formata din

urmatoarele localitati:

Componenta localitatilor din zona de alimentare cu apa Fieni

Localitate Unitate Administrativ-

Teritoriala

________________________________________________________________________


95

Fieni Fieni

Berevoesti Fieni

Cucuteni Motaieni

Urmatorul tabel prezinta masurile de reabilitare si extindere ale infrastructurii principale care sunt

deja finalizate sau din cadrul altor proiecte care se afla in desfasurare. Masurile sunt finantate in

intregime din fonduri publice.

Masurile finalizate sau care se afla in desfasurare pentru infrastructuri din sistemul de

alimentare cu apa Fieni

Scopul lucrarilor Caracteristici Specificatii

1. Reabilitarea camerei de

captare la captarea Galma,

inclusiv construirea unui put.

Putul este echipat cu o pompa

submersibila: Q = 70 m3/h, H = 69 m

Consiliul Judetean -

finalizat

2. Inlocuirea aductiunilor la

rezervoarele Galma.

Captarea Galma intake – rezervoare:

conducta otel, DN 273 mm x 8 mm,

Pn 6, L = 650 m;

Put Galma – rezervoare: conducta

PEID, DN 180 mm x 16.4 mm, Pn 10,

L = 400 m


finalizat

3. Modernizarea statiei de

clorinare din rezervoarele

Galma

Sistem clorinare "HS-2" (2 bucati),

Cl2 recipient, V = 40 l (2 bucati),

pompa din otel onoxidabil: 120/48 m,

Cl2 detector


finalizat

4. Instalarea unei statii de

pompare in caminul de vane a

rezervorului Galma pentru a

alimenta satul Glod.

Q = 3 l/s, H = 300 m Consiliul Judetean -

finalizat

5. Noua aductiune intre

Rezervoarele Galma si

Rezervoarele Moroieni.

"GRP" - DN 600 mm, L = 3.9 km, Consiliul Judetean -

finalizat

6. Instalarea a 3 reductori de

presiune pe traseul conductei de

aductiune

R1 la 600 m - Qn = 1,970 m3/h, R2 la

530 m - Qn = 1,800 m3/h, R3 la 450

m - Qn = 900 m3/h


finalizat

7. Inlocuirea conductei de

aductiune a apei la la Moroieni

la Fieni (inclusiv satul

Berevoiesti)

Lungime conducta noua de aductiune:

aprox. 28 km, pe traseul "Moroieni-

Pietrosita-Buciumeni-Fieni".

CNI, inca nu a

inceput

8. Reabilitarea retelei de

distributie a apei Fieni

Lungime totala retea:32 km,

material:PEID.

Parte din alt proiect,

inca nu a inceput,

CNI – Perioada de

implementare- 2011

9. Extinderea retelei de

distributie in Cucuteni

Lungime totala retea:2.3 km, material

PEID.

HG 322 – Perioada

de implementare

2011-2012

Prin POS Mediu, s-au prevazut urmatoarele lucrari pentru sistemul de alimentare cu apa Fieni:

________________________________________________________________________


96

1. Reabilitare Aductiune De Apa Bruta Catre Rezervoarele Fieni, L=1,445km, De 225mm

Si Conectarea acesteia La Aductiunea De Apa Bruta Galma-Rateiu

Aductiunea va transporta apa la rezervoarele Firetelor din localitatea Fieni, in lungime de

1,455km inclusiv o subtraversare dubla a raului Ialomita. Aductiunea va fi realizata din PEID, PE

100, PN 16, De 225mm.

Conducta de aductiune va asigura alimentarea rezervoarelor Firetelor care vor deservi Zona de

Alimentare cu Apa Fieni. Rezervoarele sunt amplasate in Fieni la cota 767 mdMN.

Se vor lua masurile necesare, acolo unde este cazul, pentru preluarea si minimizarea efectelor

loviturii de berbec.

Subtraversarea va fi realizata din 2 linii din conducte PEID, ambele asezate in tub de protectie

din OL, Dn. 350mm la o adancime de 1,5m sub albia raului.

Subtraversarea se va realiza conform STAS 9312 – 87 “Subtraversari de cai ferate si drumuri

cu conducte”.

2. Reabilitare Rezervor Fieni V=2500mc Si Statie De Clorinare Noua

2.1. Cerinte tehnologice

Reabilitare rezervor Fieni V= 2500mc

Rezervoarele Fieni sunt amplasate la altitudinea de 515 mdMN si alimenteaza gravitational

orasul Fieni situat pe malul stang al raului Ialomita, cartierul Berevoiesti situat pe malul drept al

raului Ialomita si cartierul Cucuteni.

Deoarece rezervorul existent Fieni V= 2500 mc este uzat se propun masuri de reabilitare a

acestuia, tinand cont de recomandarile din Expertiza tehnica.

Instalaţiile hidraulice ale rezervorului cuprind urmatoarele:

- Conducta de admisie apă prevăzută cu dispozitiv de închidere automată;

- Conducta de plecare;

- Conducta de preaplin cu rol de a preveni depasirea nivelului maxim admisibil al apei în cuvă. Pe

această conductă nu vor fi prevăzute vane sau alte armături;

- Conducta de golire cu rolul de a evacua apa din rezervor în cazul în care este necesară golirea

acestuia.

Se va monta o electrovana fluture, cu comanda de la distanta, amplasata in camin, la iesirea din

gospodaria de apa, Dn400.

Statie de dezinfectie cu clor gazos, complet echipata

Statia de clorinare Fieni a fost dimensionata pentru un debit de 86 mc/h si pentru un dozaj de

1,5mg/l clor. Pentru asigurarea unei presiuni suficiente a apei la intrarea in statia de clorinare se va

procura si instala o pompa booster.

Cladirea statiei va avea dimensiunile de min. 5,0 x 4,5 x 3,0m si se va amplasa in incinta gospodariei

de apa Fieni.

Sistemul de clorinare va prevedea toate echipamentele si aparatura necesare pentru realizarea unui

proces de clorinare modern si eficient.

Depozitarea clorului va cuprinde echipamente mecanice de manipulare a recipientilor cu clor

si va fi proiectat in conformitate cu reglementarile romanesti in vigoare referitoare la masurile

________________________________________________________________________


97

specifice de protectie a muncii (ventilatie corespunzatoare, sistem de neutralizare, detectare a

scurgerilor, dusuri, spalatoare pentru ochi, etc).

Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la:

- Toate lucrarile de terasamente necesare, executate in orice tip de sol, la orice adancime necesara.

- Demolarea si depozitarea oricaror structuri si/sau obstacole de orice natura sau dimensiune, dupa

cum este necesar.

- Toate lucrarile civile, arhitecturale sau de orice natura, necesare pentru construirea noii cladiri.

- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul

aprobat al Antreprenorului, inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu clor pentru

functionarea statiei timp de o luna, in conditii normale.

- Realizarea tuturor instalatiilor electrice, control si automatizare, dupa cum este necesar.

- Statia de clorinare va fi prevazuta cu echipament de protectie conform prevederilor legale.

Debitmetru electromagnetic Dn 300 montat in camin pe conducta de plecare de la

rezervoare

Se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta de plecare de la rezervoarele

Firetelor. Debitmetrul va fi amplasat intr-un camin de beton.

Retele de incinta

Se va avea in vedere realizarea tuturor retelelor din cadrul gospodariei, dupa cum urmeaza:

Conductele de racordare a rezervoarelor cu aductiunea, respectiv reteaua de distributie a

apei potabile

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic

Conductele de reactivi la punctele de injectie

Conductele de agent termic

Cablurile electrice si de automatizare, etc

Se vor prevedea si sistemele de drenaj pentru apa de ploaie, in zonele in care nu se poate

asigura preluarea acesteia de spatiile verzi.

Cablurile pozate sub drumuri, platforme si alei vor fi amplasate in conducte de protectie.

Alte cabluri ingropate vor fi marcate cu banda de identificare si protejate la trafic specific.

2.2. Cerinte pentru cladiri si constructii

Reabilitare rezervor Fieni 2500 m3

Avand in vedere ca aceste rezervor prezinta numeroase degradari se propun lucrari de reabilitare a

lor, respectand recomandarile din Expertiza tehnica.

Statie de clorinare noua cu clor gazos, complet echipata

Cladirea statiei va avea dimensiunile 6,0 x 5,0 x 3,0m si se va amplasa in incinta perimetrului

rezervorului.


- Toate lucrarile de terasamente necesare, executate in orice tip de sol, la orice adancime necesara.

- Demolarea si depozitarea oricaror structuri si/sau obstacole de orice natura sau dimensiune, dupa

cum este necesar.

- Toate lucrarile civile, arhitecturale sau de orice natura, necesare pentru reabilitarea cladirii.

- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul,

inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu clor pentru functionarea statiei timp de

o luna, in conditii normale.


Constructia va fi rezistenta la solicitarile normate conform normativelor in vigoare – recipientii vor fi

manevrati manual, vor fi asezati pe un rand si cu spatii de circulatie de min. 80cm.

________________________________________________________________________


98

Camera statiei de clorinare va fi echipata cu instalatii de ventilatie mecanica, de iluminat si incalzire

pe timp de iarna. Statia va fi automatizata si prevazuta cu dispozitive de inregistrare si transmitere a

datelor de la distanta.

Se vor asigura toate conditiile necesare pentru ca instalatiile ce urmeaza a fi instalate sa se desfasoare

conform cerintelor inclusiv normelor de securitate şi sănătate in muncă relevante.

Debitmetru electromagnetic montat in camin pe conducta de plecare de la rezervoare

Se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta de plecare de la rezervoare.

Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea a debitmetrului

pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu curent electric necesar debitmetrului si iluminarii

interioare a caminului.

Circuite hidraulice in interiorul gospodariei de apa

Se va avea in vedere inlocuirea tuturor retelelor din cadrul gospodariei, dupa cum urmeaza:

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic

Conducte de admisie apa prevazute cu dispozitive de inchidere

Conducte de plecare

Conductele de preaplin cu rolul de a menţine/preveni depasirea nivelului maxim admisibil

a apei in cuve

Conducte de golire cu rolul de a evacua apa din rezervoare in cazul in care este necesara

golirea acestora

Conducta de apa tehnologica




2.3. Cerinte mecanice

Reabilitare rezervor Fieni 2500mc

Se vor prevedea conducte de admisie, iesire, preaplin si golire de fund, dimensionate

corespunzator. Toate conductele metalice vor fi protejate anticoroziv.

Rezervorul va fi prevazut cu senzori de nivel conectati la sistemul de automatizare. Se va asigura

functionarea automatizata a rezervorului.

Statie dezinfectie cu clor gazos, complet echipata

Sistemul de clorinare va prevedea toate echipamentele si aparatura necesare pentru realizarea

unui proces de clorinare modern si eficient. Sistemul va fi proiectat sa cuprinda posibilitatea trecerii

automate a utilizarii clorului dintr-un recipient activ la altul de rezerva. Se va avea in vedere

necesitatea realizarii preclorinarii, in functie de variatia parametrilor apei brute la captarea statiei.

Depozitarea clorului va cuprinde echipamente mecanice de manipulare a recipientilor cu clor si va fi

proiectat in conformitate cu reglementarile romanesti in vigoare referitoare la masurile specifice de

protectie a muncii (ventilatie corespunzatoare, sistem de neutralizare, detectare a scurgerilor, dusuri,

spalatoare pentru ochi, etc).


- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul

aprobat, inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu Cl pentru functionarea statiei

timp de o luna, in conditii normale.


- Statia de clorinare va fi prevazuta cu echipament de protectie conform prevederilor legale.

________________________________________________________________________


99

3. INLOCUIREA CONDUCTEI DE ADUCTIUNE A APEI DE LA MOROIENI LA

FIENI

Scopul principal al lucrarilor este realizarea conductei de aductiune de la caminul de racord

Pucheni la caminul racord Motaeni, printr-o conducta din PAFSIN, dimensionata in functie de

strategia de alimentare cu apa a municipiului Targoviste si cerinta de apa pentru toate localitatile

comunelor Moroeni, Pietrosita, Buciumeni, Motaeni, Vulcana-Bai, precum si pentru oraşele cu satele

componente, Fieni si Pucioasa, cu o populaţie actuala de 55.342 si o crestere a populatiei

previzionata pana in anul 2035 la cca. 66.410 locuitori.

Populatia actuala este defalcata pe numar de locuitori astfel:

LOCALITATEA Populatie 2009 Populatie 2035

MOROIENI 5,098 6,118

PIETROSITA 3,338 4,006

BUCIUMENI 4,927 5,912

BEZDEAD 1,834 2,201

RUNCU 1,835 2,202

FIENI (inclusiv cartierele

apartinatoare) 7,661 9,193

MOTAENI 1,596 1,915

PUCIOASA 16,227 19,472

VULCANA BAI 3,026 3,631

BRANESTI 1,834 2,201

GLODENI 3,206 3,847

DOICESTI 4,760 5,712

TOTAL 55,342 66,410

Elementele constructive ale aductiunii Moroieni - Fieni

Capacitatea de transport a conductei s-a dimensionat functie de cerinta de apa pentru toate

localitatile enumerate mai sus. Pentru alimentarea acestor localitati pe reteaua de transport sunt

prevazute camine de racord pentru viitoarele sisteme locale de alimentare cu apa a localitatilor

arondate, precum si sistemele existente dupa cum urmeaza:

- camin CR1 – rezervor R1 Pucheni

- camin CR2 – rezervor R2 si R3 Moroieni

- camin CR 3 – rezervor R4 si R6 Pietrosita; R5 Dealul Frumos; R7 Varfuri

- camin CR4 – rexervor R8 Dealu Frumos

- Camin CR5 – rezervoare Buciumeni R9, R10 si R11 si rezervor Bezdead R12

- Camin CR 6 – rezervor existent Fieni R 13

- Camin CR 7 – rezervor Berevoiesti R15

________________________________________________________________________


100

- Camin CR 8 – rezervor Motaieni R14

Lungimea totala a conductei de aductiune va fi de L = 14.496 ml, repartizata pe diametre si

presiuni si materiale astfel:

Material PAFSIN

- Conducta PAFSIN Dn 400 mm, Pn 25 bar – 1.638 ml


- Conducta PAFSIN Dn 500 mm, Pn 10 bar – 608 ml



14.004 ml

Material OTEL

- Teava sudata elicoidal Dn 500 mm Pn 25 bar – 492 ml

492 ml

TOTAL 14496 ml

Conducta se va incastra in roca de baza formata din roci stancoase tari astfel ca impactul

in teren implica un risc minim in conditiile in care se vor lua urmatoarele masuri:

- Valoarea capacitatii portante va fi astfel aleasa ca presiunea efectiva transmisa de

conducta terenului de fundare sa un depaseasca valorile capacitatii portante la

starea limita de deformatii.

- Se va evita fundarea pe depozitul aluvionar, care este slab consolidat si contine o

mare cantitate de apa.

- In procesul de montaj furnizorul de conducta va asigura constructorului asistenta

permanenta .

Conducta de transport s-a proiectat din poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip si

s-a dimensionat pentru a transporta apa gravitational, pe toata lungimea ei. Deoarece diferenta de

nivel de la plecare din rezervorul general Galma – cota + 670,30 m - pana la caminul CR8 – cota

+ 431,57 m – este de 238,73 m, s-a prevazut conducta de transport in regim de functionare cu

presiune de la Pn 10 atm la Pn 25 atm in asa fel incat apa sa fie transportata gravitational in

rezervoarele de inmagazinare ce urmeaza a fi alimentate din aceasta conducta.

La dimensionarea conductelor de transport si la alegerea traseului acestuia s-a tinut cont de:

- actuala structura a consumatorilor;

- prevederile de dezvoltare cuprinse in planurile urnanistice generale (PUG) ale fiecarei

comune cat si incadrarea in Obiectivul Specific 1 “ Dezvoltarea sistemelor regionale si locale de

management al apei, din Domeniul Prioritar: Mediu, din cadrul strategiei de dezvoltare regionala,

evidentiata prin Master Planul Judetului Dambovita”;

- alimentarea cu apa in flux continuu, fara intreruperi;

- pastrarea cantitatii apei potabile in conducte;

- posibilitatea automatizarii si monitorizarii functionalitatilor intregului sistem de alimentare

cu apa in viitor.

La supratraversarea afluentilor intalniti pe traseu si acolo unde denivelarile de teren un permit

montarea conductei subteran, conducta de transport se va executa din teava de otel sudata elicoidal

STAS 11082 si Dn 500 mm, OLT 37, Pn 25 atm.

La realizarea instalatiilor hidraulice din camínele de racord, de aerisire si de golire, montate

pe traseu, se vor folosi conducte din PAFSIN.

Pe intreg traseul conductei montata subteran conducta se va monta pe un pat de nisip,

conform instructiunilor furnizorului, iar de-a lungul ei se va monta o banda avertizoare si cablu de

detectare.

Pe traseul conductei de aductiune sunt necesare lucrari specciale si auxiliare

Lucrari speciale

________________________________________________________________________


101

Lucrari speciale constau in supratraversari ale riului Ialomita , unde conducta se va monta pe

estacade metalice executate cu sistem de grinzi cu zabrele, pe fundatii din beton armat.

Traseul conductei de aductiune cuprinde 5 estacade in lungime totala de 197 m.

De asemenea, pentru lucrarile de supratraversari de torenti si viroage se va folosi conducta

de metal, fixata la capete intre masive de ancorare de unde se pleaca mai departe cu conducta de

PAFSIN.

Vaile viroagelor si ale torentilor au deschiderea mica pana in 15 ml.

Datorita faptului ca la lungimi de cca. 10 - 15 ml, conducta de otel este autoportanta, un se

vor realiza stalpi metalici.

Lucrari auxiliare

Camine de racord

Pe traseul conductei de transport Moroieni - Motaieni - oras Fieni s-au prevazut 8 (opt)

camine de racord unde urmeaza sa se racordeze rezervoarele de inmagazinare necesare localitatilor

de pe Valea Ialomitei dupa cum urmeaza:

-camin CR1 – rezervor R1 Pucheni

Instalatia de dezaerisire prevazuta in cel mai inalt punct al retelei este amplasata in CR1.

- camin CR2 – rezervor R2 si R3 Moroieni

- camin CR 3 – rezervor R4 si R6 Pietrosita; R5 Dealul Frumos; R7 Varfuri

- camin CR4 – rezervor R8 Dealu Frumos

- Camin CR5 – rezervoare Buciumeni R9, R10 si R11 si rezervor Bezdead R12

- Camin CR 6 – rezervor existent Fieni R 13

- Camin CR 7 – rezervor Berevoiesti R15

- Camin CR 8 – rezervor Motaieni R14

TOTAL 8 camine din care unul si de aerisire

In fiecare camin de racord s-au prevazut teuri cu flansa oarba, pana la realizarea tuturor

alimentarilor cu apa a localitatilor de pe Valea Ialomitei, in sistem centralizat.

Camine de golire , vane

Pe conducta de aductiune s-au prevazut camine de aerisire cu ventile de dezaerisire in

punctele inalte ale traseului si camine de golire in care s-au prevazut vane si robineti de golire in

punctele joase ale traseului, pentru a asigura golirea conductei in scopul efectuarii eventualelor

remedieri sau pentru spalarea ei, golirea facandu-se in cel mai apropiat curs de apa.

Caminele de vane in numar de 47 buc. se vor executa din beton armat si vor avea

dimensiunile 2,0 x 2,0 m si 1,25 x 2,0 m.

Caminele de pe traseul conductei de aductiune sunt:

- camine de golire – 10 buc

- camine de vane – 37 buc

In ele se vor monta instalatiile hidraulice si piesele de trecere prin peretii caminului.

Din punct de vedere al conformarii structurale, structura caminelor este din beton armat . Ele

sunt compuse din radier, pereti de beton armat si acoperite cu placi prefabricate de beton armat. De

asemenea caminele sunt prevazute cu capace carosabile din fonta pentru vizitare. In interiorul

caminelor sunt prevazute masive de ancoraj pentru sustinerea instalatiilor hidraulice.

Masive de ancoraj

________________________________________________________________________


102

La teuri si la coturile de pe traseul conductei s-au prevazut masive de ancoraj din beton.

Masivele de ancoraj sunt blocuri de beton armate cu plasa sudata turnate injurul conductei in

zonele de schimbare de directie, in conformitate cu cerintele furnizorului de PAFSIN , cu mai mult

de 3 grade in plan vertical sau orizontal, de schimbare a tipului de conducta si la supratraversari

avind rolul de a stabiliza conducta la eforturile rezultate din curgerea apei pe conducta.

Din analiza traseului aductiuni este necesar un nr. de 209 de masive de ancorare din care in

camine 55 si restul 154 independente.

La dimensionarea conductei s-a tinut cont de diferenta de nivel o parte din surplusul de

presiune fiind consumat prin pierderi liniare si locale de presiune dar inconvenientul major, adica

diferenta totala de presiune data de diferenta de nivel, se manifesta atunci cand consumul este foarte

mic, sau cand nu exista consum.

Din aceasta cauza a fost necesar sa se prevada conducte care sa reziste la presiuni mari. In

conducta de transport vor fi strict interzise bransarile consumatorilor, aceasta neputand fi folosita

drept retea de distributie.

Inainte de darea in functiune a aductiuni se vor face incercarile la presiune, si de spalare si

dezinfectare conform SR 4163/3/96 si STAS 2250 – 73 (M – SR 2/80).

Proiectul este astfel conceput incat sa nu afecteze mediul inconjurator si sanatatea populatiei

precum si eventuale situri arheologice.

4. RETELE DISTRIBUTIE FIENI

Avand in vedere ca retele de distributie existente in orasul Fieni sunt uzate fizic si moral

acestea fiind executate din teava neagra de otel cu durata normata de viata de mult expirata se

constata urmatoarele disfunctionalitati:

- pierderi de apa in retea, datorate armaturilor uzate;

- infiltratii in conducta de apa, datorate imbinarilor defectuoase;

- in zona blocurilor retelele sunt executate din tuburi de azbociment uzate si erodate;

- aproape zilnic apar avarii pe reteaua de distributie, datorate ruperii sau fisurarii

conductelor care sunt foarte vechi si cedeaza usor;

- datorita pierderilor foarte mari de apa, nu se poate asigura un debit si o presiune continua

in retea, astfel incat distributia apei la consumatori se face cu interminente.

Deci pentru asigurarea apei potabile necesare locuitorilor orasului Fieni in regim permanent

si in conditiile de calitate prevazute in standardele Uniunii Europene, este necesara refacerea

integrala a retelelor de distributie a apei.

Pentru eliminarea pierderilor de apa din sistemul de alimentare cu apa si pentru a se putea

asigura furnizarea apei in regim permanent si la parametri optimi, se impune inlocuirea conductelor

de apa existente care sunt corodate si subdimensionate, cu conducte noi din materiale rezistente si cu

diametre corespunzatoare (polietilena de inalta densitate).

Pentru o buna monitorizare a consumurilor de apa si o evidenta clara a cheltuielilor si

veniturilor, este necesar ca fiecare consumator sa fie contorizat, atat in zona blocurilor, cu contoare la

fiecare scara, cat si in zona caselor individuale.

Deasemenea conform SR 1478/1,2,3 este necesar sa se prevada hidranti exteriori pentru

stins incendiul, la ora actuala situatia hidrantilor de incendiu exteriori fiind deficitara in orasul Fieni.

Totodata datorita diferentelor de nivel locuitorii de pe strada Firetelor si str. Dr.

Stefanescu nu beneficiaza de apa. In acest sens este necesara reamenajarea unei statii de hidrofor.

Cladirea in care se ve reamenaja statia de hidrofor este existenta si se afla amplasata in incinta

gospodariei de apa.

Pentru asigurarea apei potabile necesare orasului Fieni, in regim permanent si la parametrii

calitativi corespunzatori, pe langa reabilitarea surselor de apa este necesara refacerea integrala a

retelei de distributie care este din conducte de otel si are durata de viata expirata.

________________________________________________________________________


103

Dupa cum s-a aratat anterior prin asigurarea unei ape potabile care sa corespunda

standardelor UE aplicate in legislatia romana prin Legea Nr. 458/2002 si Legea Nr. 311/2004

privind cantitatea apei potabile este imperios necesar sa se realizeze reabilitarea aductiunii.

La dimensionarea retelei de distributie, care face parte din sistemul de alimentare cu apa al

orasului Fieni, s-a tinut seama ca din punct de vedere tehnologic si constructiv sa existe

posibilitatea dezvoltarii sistemului pe aceeasi configuratie (ex: extinderea captarii, o alta sursa,

introducerea unor statii de pompare sau hidrofor intermediare).

Traseul conductelor de distributie de apa urmareste trama stradala. Se prevede reabilitarea

retelelor de distributie pe o lungime de 20.848 ml.

________________________________________________________________________


104

Lungimea retelelor de distributie se regaseste defalcata pe strazi si diametre in tabelul urmator:

STRADA/diametru Ø 75X2,8 Ø 90X3,5 Ø110X4,3 Ø125X4,9 Ø140X5,4 Ø 160X6,2 Ø180X7 Ø200X7,7 Ø225X8,7 Ø355X13,7 total

Virgil Negoescu 109 722 831

Republicii +adiacente 266 364 596 510 1230 314 564 248 4092

Plantatiei 275 275

Pomilor 260 260

Livezilor 296 296

Ialomitei 173 173

Biserica sf Nicolae + Barajului

52 640 315 1007

Dr. Stefanescu 93 424 334 16 272 1139

Aleea Teilor 870 870

Nucilor 361 92 453

Izvoarelor 171 171

Podisorului 100 132 460 202 894

Runcului 423 1448 1008 783 3662

Islazului 249 350 599

Ialomicioarei 1038 592 1630

Targului 133 257 390

Padurari 156 156

Aurel Rainu+Adiacente

372 340 316 476 702 202 698 3106

Firetelor 152 632 60 844

20848

1667 2059 4773 3340 2954 3307 516 1262 248 722 20848

________________________________________________________________________


105

Sistemul de alimentare cu apa a fost astfel conceput incat sa se poata adapta la toate

transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau in orasul Fieni.

Astfel s-a luat in considerare urmatorii factori:

previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistica;

cresterea confortului in locuinte si la utilizatorii publici (dotarea cu instalatii de

apa calda si caldura centralizate), dotari pentru prepararea hranei si asigurarea

curateniei, sali de sport dotate cu dusuri, bazine de inot, etc.);

dezvoltarea localitatii prin cresterea numarului de utilizatori (locuitori sau

utilizatori publici);

reducerea pierderilor in retele de distributie la valori de maximum 20%.

Alimentarea cu apa a consumatorilor prin retelele de distributie, se va realiza in cea

mai mare parte gravitational, de la gospodaria de apa existenta, de unde se face si in prezent

alimentarea cu apa.

Face exceptie alimentarea cu apa a strazii Firetelor si a strazii Dr.

Stefanescu, care se va face prin intermediul unei statii de hidrofor, datorita faptului ca

amplasamentul rezervoarelor este la o cota inferioara, care nu permite alimentarea

gravitationala a acestor consumatori.

Dupa cum s-a mentionat mai sus, conductele de distributie a apei au fost dimensionate

la debitul maxim orar si verificate la consumul pe timp de incendiu si vor avea diametre

cuprinse intre: De 75 mm si De 355 mm.

Pe tot traseul retelei de distributie conducta din PEHD se va monta pe un pat de nisip,

conform instructiunilor furnizorului

Retelele de distributie propuse se vor monta ingropat, sub adancimea de inghet.

Se va realiza din conducte din polietilena de inalta densitate, PE 100; Pn 6 atm.

Tronsoanele scurte de distributie de pe strazile laterale si alte racorduri ce nu necesita

hidranti de incendiu vor avea diametre de 75 ÷ 90 mm.

Amplasarea conductelor de distributie se va face evitand pe cat posibil desfacerea

carosabilului existent, in zone verzi, in acostamente, la limita acestora spre borduri, la

marginea santurilor sau in trotuare.

Amplasarea conductelor de distributie de apa in sectiunea transversala va respecta

distantele fata de celelalte retele edilitare si cladiri, distante care vor fi conform STAS 8591/1-

91.

Pentru identificarea conductelor, pe toata lungimea acestora se va monta banda PVC

.

Pe strada Republicii, de-a lungul drumului national DN 71si pe strada Runcului

conducta de distributie a apei se va monta pe ambele parti ale acestuia pentru a se evita

subtraversarea repetata a drumului.

Datorita marii densitati de retele si cablaje subterane (apa, canalizare, fibra optica,

gaze, electrice, etc.) montarea conductei de distributie se va executa numai manual, evitand pe

cat posibil avarierea acestora.

Conductele se vor incerca la presiune, se vor spala si dezinfecta inainte de darea in

functiune conform SR 4163/3/96 si STAS 2250/73 (M-SR 2/80).

Lucrari auxiliare

Pe reteaua de distributie se vor efectua lucrari auxiliare de desfacere/ refacere

bransamente , se vor monta camine de vane si hidranti de incendiu.

Deoarece desfacerea si refacera bransamentelor de apa si gaze au fost initial prevazute

pe aductiune in acest studiu ele au fost trecute , cum era si normal, pe reteaua din oras.

________________________________________________________________________


106

Retelele de distributie propuse se vor monta ingropat, sub adancimea de inghet si vor

avea vane de sectionare montate la intersectii si in aliniamente la distante de maximum 500

m.

Vanele de sectionare se vor monta in camine de vane, executate din beton si acoperite

cu capace de fonta, carosabile sau necarosabile functie de locul unde sunt amplasate.

Pe reteaua de distributie s-au prevazut hidranti supraterani de incendiu Dn

80 mm, pe toate strazile principale, amplasati la distante de maximum 200 m intre ei.

Hidrantii vor fi protejati cu gard de protectie din teava otel Ø 2”, grunduita anticoroziv

si vopsita in culoare rosie.

Conductele prevazute cu hidranti de incendiu vor avea diametru interior minim, De

100 mm.

La intersectii, schimbari de directie, la hidranti s-au prevazut masive de ancoraj din

beton simplu.

Lucrari speciale

In zona subtraversarilor de drumuri, conducta se va monta in tub de protectie.

Subtraversarea drumului national DN 71, se va face prin foraj orizontal.

Statia de hidrofor

Statia de hidrofor propusa pentru crearea presiunii necesare bunei functionari a retelei

de apa de pe strada Firetelor (numai pentru L = 844 ml) si de pe strada Dr. Stefanescu (L =

1.139 ml), se va amenaja intr-o cladire existenta in incinta gospodariei de apa.

Cladirea este nivel parter, realizata din zidarie portanta, contravantuita cu elemente de

beton armat (B200/B15) cu aria construita de 20 mp, iar acoperisul din tigla montat pe

sarpanta.

Lucrarile de amenajare se incadreaza in categoria lucrarilor curente, specifice

tehnologiei de executie a structurilor din beton monolit si prefabricat.

Solutia adoptata se preteaza terenurilor cu compresibilitate mare.

Pentru amenajarea statiei de hidrofor, instalatiile hidraulice si electrice necesare bunei

functionari se vor racorda la instalatiile existente la gospodaria de apa.

Statia de hidrofor va fi utilata cu doua grupuri de pompare:

un grup de pompare pentru consum menajer cu(1 + 1R) pompe, avand

caracteristicile: Q = 1 l/s, H = 40 mH2O si pompe cu turatie variabila complet

automatizata cu reglarea dupa mentinerea presiunii la consumatorul cel mai

dezavantajat.

un grup de pompare pentru incendiu exterior cu (1 + 1R) pompe, avand

caracteristicile Q = 15 l/s, H = 50 mH2O.

De asemenea, pentru masurarea debitului de apa consumat, statia de hidrofor va fi

echipata cu un contor, Dn 25 mm, Q = 3,5 mc/h, avand clasa “B” de precizie.

Retelele de distributie a apei sunt constructii de importanta deosebita, care trebuie sa

asigure cantitatea apei potabile pe toata durata exploatarii.

Din aceste considerente in prezentul proiect reteaua de distributie a fost astfel

conceputa incat sa asigure posibilitatea spalarii si dezinfectarii succesive a tuturor

tronsoanelor si mai ales a celor de capat unde apa poate stagna si isi poate deteriora calitatea.

Realizarea lucrarilor nu afecteaza mediul inconjurator si sanatatea populatiei, precum

si eventualele situri arheologice.

Constructiile care alcatuiesc sistemul de alimentare cu apa propus, vor fi astfel

proiectate incat sa corespunda integral conditiilor in care vor trebui sa functioneze.

________________________________________________________________________


107

La realizarea lucrarilor, se vor utiliza numai materiale agrementate, conform

reglementarilor nationale in vigoare, precum si a legislatiei si standardelor nationale

armonizate cu legislatia U.E.

Aceste materiale vor fi in concordanta cu prevederile H.G. nr. 766/1997 cu

modificarile si completarile ulterioare, H.G. nr. 622/2004 si a Legii 10/1995 privind

obligativitatea utilizarii de materiale agrementate in executia lucrarilor si calitatii in

constructii.

3.9.3. Canalizare

In baza proiectului pentru sistemul de alimentare cu apă - ape uzate, prin Programul

Operaţional Sectorial de Mediu, având ca perioadă de derulare 2010-2014.

s-a prevazut reabilitarea si extinderea statiei de epurare.

Tabelul de mai jos asigura o imagine de ansamblu a indicatorilor principali in ceea ce priveste

tratarea apei uzate inainte si dupa implementare.

Tabelul 0-2 Indicatorii de Performanta pentru Tratarea Apei uzate Fieni

Element Indicator Unitate de

masura

Starea

curenta

Tinta

3.2.1 Volumul total de apa uzata colectata (debitul mediu de apa uzata)

m³/d 2,332 2,516/3,

425*)

3.7.2 Capacitatea hidraulica proiectata a SE

m³/d n.n. 3,076/4,

348* )

3.7.3 Capacitatea biologica proiectata

kg BOD/d n.n. 732/142

8 *)

3.7.5 Procentaj al capacitatii biologice proiectate folosite (3.4.1 / 3.7.3) % 0 100

3.7.7

Capacitatea SE in echivalentul populatiei

p.e. n.n. 12,200/

23,800

*)

3.7.8 Volumul total al apei uzate tratate in SE (media anuala la iesirea

SE)

m³/d N.A. 707 *)

3.7.8.10 Volumul apei uzate tratate cu calitatea afluentului in conformitate

cu EC UWWTD 91/271/EEC

m³/d 0 2,516/3,

425*)

3.7.8.11 Procentaj din volumul apei uzate tratate cu calitatea afluentului in

conformitate cu EC UWWTD 91/271/EEC Articolul 4 (5)

% of 3.2.1 0 2,516/3,

425*)

3.7.8.12 BOD Total tratat / indepartat

kg BOD/d 0 732/1,4

28 *)

3.7.8.13 COD Total tratat / indepartat

kg COD/d 0 1,464/2,

856 *)

3.7.8.14 N Total tratat / indepartat

kg N/d 0 148/288

*)

3.7.8.15 P Total tratat / indepartat kg P/d 0 34/65 *)

1. CERINTE TEHNOLOGICE PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea

Statiei De EpUrare Fieni

Statia de epurare va fi reabilitata si extinsa pentru a atinge parametri de calitate

conform NTPA 011/2002, luand in calcul apa uzata provenita de la aglomerarea Fieni;

http://cerere-finantare.ro/category/proiecte/

________________________________________________________________________


108

schema de epurare aleasa se bazeaza pe procedeul de namol activat cu stabilizarea aeroba

simultana a namolului (aerare extinsa), fara decantare primara.

Mai jos vor fi prezentate datele de proiectare si schema tehnologica, atat pentru prima etapa

de constructie –anul 2013, cat si pentru cea de-a doua etapa –anul 2038 (cazul in care statia de

epurare va fi extinsa pentru debitul de apa uzata si incarcarile provenite de la aglomerarile

Pietrosita, Buciumeni, Badeni-Runcu si Dealu Frumos; prezentarea lucrarilor care se vor

realiza in cea de-a doua etapa, are caracter informativ. Cu toate acestea, dimensionarea

obiectelor tehnologice, se va realiza luand in calcul toate variantele de incarcari si debite.

1.1.Populatie Echivalenta

- Populatie echivalenta pentru anul 2013 : 12.200;

- Populatie echivalenta pentru anul 2018: 21.900;

- Populatie echivalenta pentru anul 2038: 23.800.

-

1.2. Debite de apa uzata si incarcarile influentului

Debitele si incarcarile de dimensionare sunt rezumate in urmatorul tabel:

Parametru U.M.

Valoare

2013 2018 2038

Debite influent

Q u zi med [m³/zi] 2.516 3.425 3.225

Q u zi max [m³/zi] 3.076 4.348 4.279

Q u or max [m³/h] 153 222 224

Q u or max pe timp ploios [m³/h] 305 443 449

Incarcari influent

CBO5 [kg/zi] 732 1,314 1,428

CCO [kg/zi] 1.464 2.628 2.856

MTS [kg/zi] 854 1.533 1.666

N –Total [kg/zi] 148 265 288

P –Total [kg/zi] 34 60 65

Debitele prezentate se refera la sectiunea de intrare in statia de epurare, fara debitele si

incarcarile interne provenite din apa de namol de la statia de deshidratare a namolului, din

ingrosare etc. Aceste debite si incarcari interne vor fi luate in considerare in calculele

procesului de proiectare, adaugandu-se la debitele si incarcarile de proiectare mentionate in

tabelul anterior si oriunde se mentioneaza debite si incarcari de proiectare in continuare.

1.3.Standarde calitative ale efluentului

Efluentul din statia de epurare va indeplini standardele pentru apa uzata tratata conform

cerintelor avizului de gospodarire a apelor. Cerintele de descarcare impuse de Apele Romane

corespund unei statii cu indepartare a nutrientilor corespunzatoare cu NTPA 011/2002

respectiv Directiva 91/271/EEC pentru statii peste 10.000 LE.

________________________________________________________________________


109

Parametru U

nit

Valori limita de descarcare

Valoare Standard de analiza

CBO5 m

g/l 25

STAS 656-82

SR ISO 5815-98

CCO m

g/l 125 SR ISO 6060-96

Tot-N m

g/l 15 STAS 7312-83

Tot-P m

g/l 2 SR EN 1189-99

SS m

g/l 35 STAS 6953-81

1.4.Evaluarea eficientei de epurare

La stabilirea conformitatii procesului de epurare cu standardele calitative ale efluentului se va

tine cont de cerintele privind statistica probelor prelevate si abaterea maxima admisa, asa cum

este precizat in NTPA 011/2002, respectiv:

Numar de probe pe an Numar maxim de probe, care nu s-au conformat

4 – 7 1

8 – 16 2

17 – 28 3

29 – 40 4

41 – 53 5

54 – 67 6

68 – 81 7

82 – 95 8

96 – 110 9

111 – 125 10

126 – 140 11

141 – 155 12

________________________________________________________________________


110

Numar de probe pe an Numar maxim de probe, care nu s-au conformat

156 – 171 13

172 – 187 14

188 – 203 15

204 – 219 16

220 – 235 17

236 – 251 18

252 – 268 19

269 – 284 20

285 – 300 21

301 – 317 22

318 – 334 23

335 – 350 24

351 – 365 25

1.5.Cerinte privind tratarea namolului

Nămolul generat în staţia de epurare – în urma stabilizării şi deshidratării – trebuie să fie

adecvat pentru mai multe opţiuni de evacuare. Ca şi cerinţă, vor fi luate în considerare limitele

indicate pentru evacuarea nămolului în agricultură conform Directivei 86/278 EEC şi

M.O.344/2004.

Cu toate acestea, nămolul generat în staţia de epurare Fieni va îndeplini următoarele cerinţe

minime:

Cerinţele minime privind stabilizarea nămolului vor fi:

Reducerea ratei de absorbţie specifică a oxigenului (SOUR) la 1,5 [mg O2 / (g

TS*h)] (miligrame de oxigen / oră / g total solide (calculate pe bază de greutate

uscat), la o temperatură de 20 grade Celsius)

Cerinţele minime privind deshidratarea nămolului sunt:

Creşterea conţinutului de substanţă uscată a namolului până la minim 22 % in

urma deshidratarii mecanice.

1.6.Curs de apa emisar si calcule hidraulice

Se va asigura operarea continua în condiţii de siguranţă a staţiei de epurare Fieni şi respectiv

deversarea apelor uzate tratate sau netratate în emisarul Ialomita în condiţii de inundaţii la un

nivel de inundaţii ce apare într-o perioadă de 50 de ani. Nivelul de inundaţii ce apare într-o

perioadă de 100 de ani (1%) nu trebuie să provoace daune facilităţilor din cadrul SEAU.

________________________________________________________________________


111

1.7.Lucrari la intrarea in statie

Pe circuitul apei uzate, la intrarea in fluxul tehnologic de epurare mecanica, se prevad

urmatoarele lucrari:

Statia de receptie namol vidanjat;

Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statia de

epurare

1.7.1.Statie de receptie namol vidanjat

Camera de receptie a materiilor vidanjabile, are rolul de a asigura epurarea simultana a apelor

uzate menajere si a reziduurilor provenite din tancuri septice, amplasata in incinta statiei de

epurare. Nămolul provenit din fose septice va fi transportat cu autocisterne cu aspiraţie sau

alte echipamente similare.

Fosa de primire va asigura urmatoarele functii principale:

degrosisare

stocare

omogenizare si uniformizare

alimentare modulabila a statiei in regim nominal de functionare

Instalatia de primire a materialului septic va cuprinde un bazin cu capac rabatabil care permite

vidanjelor sa fie descarcate prin conectarea unui dispozitiv (furtun) la racordul structurii

permitand materiilor septice sa fie simultan epurate cu apa uzata menajera fara a cauza

turbulente. Statia de receptie ape uzate si namol vidanjat va avea capacitatea de preluarea a

unui debit de minim 50 m3/h.

1.7.2.Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statia de

epurare

Debitul va fi masurat cu acuratete mai buna de 1,5% din debitul total. Debitul va fi inregistrat

continuu in sistemul SCADA.

Se va prevedea un punct de prelevarea automata a probelor de apa uzata, intr-o sectiune care

sa nu fie influentata de apa uzata recirculata (de la ingrosare, deshidratare, etc). Dispozitivul

de masurare a debitelor (poate fi debitmetru electromagnetic) va fi instalat pe conducta de

refulare dintre desnisipator-separator de grasimi si camera de distributie a apelor uzate in

bazinele de aerare.

Semnalul debitului va fi indicat direct pe debitmetrul individual şi în plus va fi transmis către

sistemul SCADA în camera centrală de control.

1.7.3.Statie de pompare apa uzata la intrarea in statie

Pentru a permite operarea neîntreruptă şi în condiţii de siguranţă a staţiei de epurare Fieni şi

respectiv deversarea apelor uzate tratate sau netratate în emisar la un nivel de inundaţii ce

apare într-o perioadă de 50 de ani, va fi asigurată o staţie de pompare la intrare, intermediară

sau o staţie de pompare efluent, dacă se considera necesar.

Statia de pompare apa uzata intrare

Staţia de pompare va fi prevazuta cu pompe submersibile cu turatie variabila pentru a permite

ajustarea progresivă a debitului. Întreruperea funcţionării pompei în perioadele cu influent

minim de apă uzată nu este permisă. Toate pompele vor fi identice ca tip şi dimensiune.

________________________________________________________________________


112

Statia de pompare bicompartimentata va cuprinde camera de aspiratie si camera pompelor,

urmand a fi echipata cu 2+1 pompe in montaj uscat, care sa permita pomparea debitului de 2 x

Q u or max.

1.8. Gratare rare si dese

Primul obiect al treptei mecanice este camera gratarelor dimensionate la 2 x Q u or max

(capacitate cumulata), echipata cu un gratar rar si doua gratare dese avand caracteristicile:

Distanta intre bare la gratarele rare: 20 mm

Distanta intre bare la gratarele dese: 6 mm

Viteza maxima a apei printre barele gratarelor dese va fi de 1 m/s.

Functionarea gratarelor va fi dictata de o diferenta de nivel amonte/aval de 15 cm.

Continutul minim de substanta uscata a materialelor retinute de gratare compactate va fi de

25%.

Gratarele dese vor fi amplasate in amonte de deznisipator si separatorul de grăsimi. Ca cerinţă

minimă, trebuie asigurate cel putin doua unitati de grătare dese cu funcţionare automată. Va fi

instalată o opţiune de ocolire pentru situaţii de urgenţă prevăzută cu grătar rar cu curăţare

manuala (spaţiul dintre bare 20 mm). Fiecare grătar va fi instalat într-un canal separat şi

fiecare canal va fi prevăzut cu un dispozitiv de închidere în aval şi amonte de fiecare unitate

de grătare.

Materialele reţinute de grătarele dese trebuie spălate, uscate şi compactate.

Retinerile de pe gratare vor fi transportate catre unitatile de compactare prin intermediul

transportoarelor cu surub.

Spălarea materialelor reţinute de grătare se va face cu apă de serviciu luată din reţeaua de apă

de serviciu. Nu este permisă folosirea apei din facilitatea de grătare pentru spălarea

materialelor reţinute de grătare. Materialul reţinut de grătare spălat şi compactat va fi

descărcat în containere. Containerele, furnizate de asemenea în cadrul Contractului, vor fi

acoperite corespunzător pentru a preveni răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi

de ridicare pentru a permite încărcarea adecvată în camioane. Va fi asigurat spaţiu suficient

pentru a aşeza două schipuri cu o capacitate minimă de 3 m3 fiecare la unitatea de spălare si

compactare a materialelor reţinute de grătare în zonele de descărcare. Va fi de asemenea

asigurată o schimbare automată a descărcării în cele două containere.

Grătarele şi zona de procesare a materialelor reţinute de grătare inclusiv containerele vor fi

amplasate într-o clădire închisă care permite accesul facil al camioanelor de transport.

O atenţie specială va fi acordată în proiectarea acestei facilităţi pentru a evita contactul direct

al personalului de operare cu materialele reţinute de grătare şi pentru a asigura condiţii sigure

de muncă.

Canalele grătarelor vor fi complet acoperite (acoperire detaşabilă pentru accesibilitate).

Clădirea grătarelor va fi conectată la un sistem de ventilaţie forţată ce asigură o rată de schimb

a aerului de minim zece (10) ori pe oră. Parametrii obligatorii de proiectare sunt indicaţi în

tabelul de mai jos.

Instalatiile electrice vor tine cont de necesarul de energie pentru unitatea de epurare mecanica

si includ atat reteaua de distributie a energiei de mica tensiune cat si un panou de control

local.

________________________________________________________________________


113

1.9.Desnisipator si separator de grasimi

Se vor prevedea unităţi de deznisipare si separare a grăsimilor de tip longitudinal cu insuflare

de aer (cu acumulări laterale de grăsime), dimensionat la 2 x Q u or max. Vor fi asigurate

suflante separate pentru insuflarea de aer pentru deznisipator si separatorul de grăsimi,

conectarea la sistemul de aerare al bazinelor de aerare nefiind permisă.

Bazinul va fi proiectat sa elimine minimum 95% din cantitatea de nisip cu granulatia mai

mare de 0,2 mm, la incarcarea hidraulica maxima.

Timpul de retentie la debit pe vreme uscata: 20 minute

Timpul de retentie la debit maxim: 10 minute

Compusii organici de la desnisipator dupa spalare: 5 % substanta uscata

Concentratia maxima de grasimi si uleiuri in efluentul deznisipatorului si separatorului de

grasimi este 15 mg/l.

Nisipul va fi pompat la clasorul de nisip pentru spalare şi deshidratare înainte de a fi

transportat la containere.

Spălarea nisipului se va face cu apă de serviciu luată din reţeaua de apă de serviciu.

Echipamentul de spălare a nisipului inclusiv containerele vor fi amplasate într-o clădire

închisă unde accesul camioanelor se poate face uşor. Containerele, vor fi acoperite

corespunzător pentru a preveni răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi de ridicare

pentru a permite încărcarea adecvată în camioane.

Grasimile vor fi pompate intr-un tanc de depozitare care va fi periodic golit. Ofertantii vor

detalia solutia tehnologica pentru utilizarea grasimilor in fluxul tehnologic.

1.10. Debitmetrie si camera de distributie la bazinele de aerare

Debitul va fi masurat cu acuratete mai buna de 1,5% din debitul total. Debitul va fi inregistrat

continuu in sistemul SCADA pentru a permite controlul dozarii clorurii ferice si a debitului

de recirculare a namolului activat

Camera distributie debite pentru distributia uniforma a debitelor pre-tratate mecanic si a

namolului activ recirculat in toate liniile bazinului de aerare.

1.11. Bazin anaerob (daca se considera necesar)

Schema de tratare va cuprinde bazin anaerob unde sunt create conditii anaerobe favorabile

indepartarii fosforului. De preferinta bazinul anaerob va asigura timpul de retentie necesar

pentru indepartarea biologica a fosforului in conditii normale (incarcari nominale). Se va

prevedea si o gospodarie chimica pentru indepartarea fosforului prin precipitare chimica.

Bazinele anaerobe vor fi echipate cu mixere cu turatie mica pentru a impiedica sedimentarea

solidelor in suspensie.

Timp minim de retentie la debit maxim orar timp uscat +

debit recirculare 0.75 ore

Energia minima de mixare 3 W/m3

1.12. Bazine de aerare

Sistemul de tratare secundară va fi proiectat ca proces cu nămol activat cu aerare extinsa cu

nitrificare-denitrificare si defosforizare biologica pentru a îndeplini cerinţele privind calitatea

efluentului, inclusiv stabilizarea aeroba a namolului. Proiectarea bazinului de nămol activ va

________________________________________________________________________


114

asigura flexibilitate operaţională suficientă. Bazinele vor fi echipate cu sistem de aerare si

mixere submersibile.

Sistemul va fi proiectat sa realizeze o concentratie a MLSS in bazinele de aerare intre

3 si 4 kg/m³, concentratie care poate fi ajustata prin schimbarea conditiilor de incarcare.

Sistemul de aerare va fi montat pe radierul bazinelor si va fi de tip aerare cu bule fine,

proiectat astfel incat sa garanteze o concentratie de oxigen in bazinele de aerare de 2 mg O2/l.

Mai mult, sistemul de aerare va fi proiectat sa obtina o eficienta minima de 3.5 O2/kWh in apa

curata.

Proiectarea selectată trebuie să fie una robustă şi adecvată pentru a atinge calitatea efluentului

in conditiile variaţiilor încărcării poluante şi compoziţiei apei uzate pe perioade diurne şi

nocturne, cât şi variaţiilor sezoniere intr-o gama de valori intre 30% si 100% a incarcarilor

nominale. Pe lângă variaţiile încărcărilor, va trebui să se ia în calcul variaţiile de temperatură

ale apei uzate cuprinse între 10°C şi 22°C.

Pentru asigurarea stabilizarii namolului vârsta totală aeroba a nămolului va fi de minim 25 de

zile, la o temperatura de 10°C. Stabilizarea namolului se va realiza fie simultan cu procesele

biologice in bazinul de aerare fie in bazine dedicate.

1.13. Statie suflante

La realizarea sistemului de aerare se va lua în calcul variaţiile de încărcări poluante în

condiţii diurne respectiv nocturne, precum şi variaţiile sezoniere intre 30% si 100%.

Sistemul de aerare va fi un sistem acţionat automat cu randament ridicat ce garantează costuri

de operare scăzute.

Pentru a economisi energie şi pentru a obţine condiţii optime de proces, concentraţia de

oxigen dizolvat trebuie să fie controlată separat în fiecare bazin de nămol activ cu ajutorul

echipamentelor de măsură, care vor măsura în mod continuu toţi constituenţii importanţi.

Ca cerinţă minimă, concentraţia de oxigen din fiecare bazin de nămol activ va fi înregistrată

de sistemul centralizat SCADA. Sistemul de aerare va fi dimensionat pentru a fi capabil să

menţină un nivel al oxigenului dizolvat (DO) de cel puţin 2 mg/l în fiecare dintre

compartimentele bazinului de aerare în condiţii de vârf de încărcare şi la cea mai ridicată

temperatură estimată a apei uzate.

Debitul de aer insuflat trebuie sa fie reglabil in functie de concentratia de oxigen presetata si

controlata de senzorii (sondele) de oxigen din bazine.

Aerul comprimat necesar pentru insuflarea in bazinele de aerare va fi furnizat de 4+1 suflante.

La stabilirea debitului de aer insuflat se vor avea in vedere si cerintele privind sistemul de

insuflare din paragraful anterior.

Dimensionarea capacitatii suflantelor va fi conforma cu cerinta de aer calculata prin

considerarea mediului: apa uzata, temperatura apei uzate (vara si iarna), temperatura aerului

(vara si iarna), etc. Parametri de proiectare de respectat: temperatura apei de max 22°C si de

min 10°C si o valoare a coeficientului alfa de 0,6.

1.14. Camera de distributie la decantoarele secundare

Camera distributie debite va asigura distributia uniforma a debitelor in toate liniile

decantorului secundar.

________________________________________________________________________


115

1.15. Decantoare secundare

Proiectarea decantării secundare se va baza pe standarde de proiectare recunoscute

internaţional. Astfel de standarde includ, însă nu se limitează la DWA ATV-A131 sau

WEF/ASCE.

Se vor prevedea decantoare de tip orizontal radial care sa fie dimensionate la:

Incarcare de suprafata maxim acceptabila: 0,8 m/h

Incarcare maxima particule solide: 100 kg SS/(m2xzi)

Parametri de dimensionare pentru jgheabul de colectare (la debitul de verificare):

o Incarcarea maxima: 10 m³/m x h in cazul unui deversor

o Incarcarea maxima: 6 m³/m x h in cazul a doua deversoare

Decantoarele secundare vor fi prevazute cu poduri racloare pentru indepartarea namolului de

pe radier si pentru indepartarea spumei.

Operarea raclorului nu trebuie sa fie restrictionata pe timp friguros (in caz de inghet).

Bazinele de decantare secundară vor fi prevăzute cu plăci deflectoare pentru spumă şi

îndepărtarea automată a spumei precum şi cu dispozitive de curăţare a pragului deversor.

Spuma va fi transportată la un cămin de înmagazinare. De la căminul de înmagazinare, spuma

va fi pompată către instalaţia de îngroşare a nămolului sau va fi evacuata impreuna cu

grasimea.

Namolul colectat va fi evacuat continuu din fiecare decantor. Debitul de namol activat

evacuat din fiecare decantor va fi masurat si va exista posibilitatea reglarii lui.

Se vor proiecta si construi facilitatile SEAU tinand cont de extinderea viitoare a SEAU in

anul 2018. O linie tehnologica a decantorului secundar va fi considerata pentru o viitoare

extindere pentru a acoperi capacitatea totala necesara atunci cand vor fi conectate

aglomerarile rurale la clusterul de apa uzata.

1.16. Dispozitiv de masurare a debitului efluent si prelevarea probelor la iesirea

din statia de epurare

Toate debitele evacuate, inclusiv cel deversat pe by-pass, vor fi masurate cu o precizie

corespunzatoare unei valori mai mici de 1,5% din debitul total masurat. Debitul va fi

inregistrat continuu in sistemul SCADA.

Se va asigura un set de echipamente de monitorizare online şi un dispozitiv automat de

prelevare pentru generarea zilnică de probe compozite proportionale cu debitul.

Prelevatorul automat permanent instalat trebuie să fie instalat într-o incintă corespunzătoare,

plasate pe un soclu de beton. Temperatura de 4 ° C se va pastra în sistemul de prelevare în

orice moment. Conexiunile de alimentare cu energie electrica corespunzatoare trebuie să fie

furnizate iar conductele de prelevare trebuie să fie protejate împotriva îngheţului. Prelevatorul

automat trebuie să fie echipat cu ieşiri/ intrări care sa permita implementarea unui sistem

SCADA pentru achiziţia datelor şi controlul de la distanţă.

Intervalul de timp pentru colectarea de probe trebuie să fie reglat de către operator. Intervalul

de funcţionare a prelevatorului automat permanent va fi ajustat de catre operator.

Punctele de prelevare a probelor din conducte trebuie să fie poziţionate pentru a reduce riscul

de colmatare.

Echipamentul minim de măsurare online ce va fi asigurat pentru monitorizarea calităţii

efluentului este următorul:

Monitorizarea calităţii efluentului

- pH

- conductivitate

________________________________________________________________________


116

- temperatură

- amoniac

1.17. Statia de pompare namol activat recirculat/exces

Statia de pompare bicompartimentata va cuprinde camera de aspiratie si camera pompelor,

urmand a fi echipata cu doua grupuri de pompe in montaj uscat - unul pentru namol activat de

recirculare si altul pentru namol activat in exces, echipate astfel:

2+1 pompe pentru namol activat de recirculare;

1+1 pompe pentru namol activat in exces

Debitmetre pentru fiecare grup de pompare

Capacitatea grupului de pompare pentru namolul activat de recirculare nu va fi mai mica de

100% din debitul de intrare al apei uzate in treapta biologica.

Fluxul de nămol recirculat va fi controlat automat proporţional cu debitul de apă uzată

influent în SEAU.

La stabilirea capacitatilor de pompare a namolului activat se vor lua in considerare cele mai

defavorabile ipoteze si anume: debitul de varf in functionare si continutului minim estimat de

substanta uscata din namolul activat.

1.18. Bazine stocare namol activat in exces

Antreprenorul va prevedea bazine de stocare namol inainte de ingrosatorul de namol sau/si

instalatia de deshidratare namol.

Bazinul tampon de namol va fi prevazut cu mixere pentru mentinerea in suspensie a

namolului.

Anterior deshidratarii mecanice a namolului activat in exces, acesta va fi acumulat intr-un

bazin, proiectat sa permita stocarea namolului in exces produs in 5 zile, in conditiile in care

concentratia acestuia este de 7 kg/m³.

1.19. Instalatie de deshidratare mecaniza a namolului

Antreprenorul va asigura o facilitate de deshidratare mecanică a nămolului. Conţinutul

minim de substanţă uscată al nămolului deshidratat mecanic va fi de cel puţin 22% calculat la

greutate.

Va fi asigurată deshidratarea în întregime automată a nămolului stabilizat inclusiv

echipamentul aferent cum ar fi pompe de alimentare, instalaţii de preparare şi dozare polimeri

etc. Folosirea altor agenţi de condiţionare decât polimeri nu este permisă. Unităţile de

preparare şi dozare polimeri vor permite folosirea de polimeri în formă granulară şi lichidă şi

vor fi prevăzute cu un dispozitiv de diluare în liniile de dozare.

Capacitatea instalatiei de deshidratare namol va fi proiectata pentru urmatoarele cerinte de

proces:

Concentratia in substanta uscata dupa ingrosare: 22 %

Numarul de zile de functionare pe saptamana: 6 zile/ saptamana

Numarul de ore de functionare pe zi: 6 ore/zi functionare* * In caz de defectare a unei unitati, cea de-a doua va functiona 12 ore/zi de functionare.

In orice caz, fiecare echipament va trebui sa fie capabil sa functioneze 24 de ore/zi, cu o

functionare continua de maximum 16 ore/zi.

Prin intermediul transportoarelor mecanice care ies prin peretele cladirii, namolul deshidratat

va fi incarcat in containere sau direct in autobasculante/tractoare cu remorca, urmand a fi

transportat la platformele de depozitare namol.

________________________________________________________________________


117

O garantie de buna functionare va fi acordata pentru statia de deshidratare a namolului,

incluzand garantii referitoare la:

Continutul minim de substanta uscata in namolul deshidratat;

Suspensiile solide din apa de deshidratare;

Consumul maxim de polimer;

Puterea electrica.

1.20. Platforme de depozitare namol

Antreprenorul va asigura o zonă de stocare a nămolului, adecvată pentru stocarea

intermediară a nămolului deshidratat generat în decurs de 6 luni în condiţiile de 70% din

încărcarea nominala.

Stocarea intermediara va fi realizata sub forma unui depozit tip sopron, cu acoperis de

tip sarpanta, avand inaltimea peretilor verticali dimensionata in functie de inaltimea stratului

de namol inmagazinat.

In urma calculelor de proces, se vor stabili dimensiunile exacte ale depozitului de

namol.

Zona de stocare noua va fi pavată şi supernatantul provenind din nămol va fi colectat şi

transferat în sistemul de canalizare. Fiecare compartiment va fi delimitat de ziduri din beton

pe trei laturi cu o înălţime a zidului de minim 2.0metri.

Înălţimea maximă a grămezilor de nămol nu va depăşi 1.5 metri.

1.21. Statie chimica pentru indepartarea fosforului

Pentru asigurarea reducerii fosforului in conditiile impuse de evacuare in emisar, reducerea

biologica a fosforului trebuie suplimentata cu o precipitare chimica. Chiar daca din calculele

de proces rezulta ca in anumite conditii fosforul poate fi redus biologic pana la nivelul cerut la

descarcare, se va instala si o statie de dozare reactiv pentru precipitare chimica a fosforului.

Se va avea in vedere asigurarea posibilitatii de dozare proportionala cu debitul de apa uzata

masurat.

Se vor prevedea instalatiile exterioare necesare pentru dozarea in doua puncte stabilite prin

proiect sau:

o La camera de distributie la decantoarele secundare,

o La SP a namolului activat recirculat

Bazinul de depozitare pentru clorura ferica, va fi acoperit, cu posibilitate de acces in interior

(capac si scara) pentru curatire, cu capacitate de stocare pentru 1 saptamana.

1.22. Instrumentatie si operare

Ca o conditie minimala, tipul, amplasamentul si numarul dispozitivelor de masurare din statia

de epurare, vor respecta cerintele prezentate mai jos. Ca o cerinta minimala, masuratorile

(specificate mai jos) vor fi inregistrate continuu la sistemul SCADA care va stoca aceste

informatii pentru cel putin 6 luni si vor fi organizate, pentru a fi descarcate usor, intr-o foaie

de calcul Microsoft Excel sau similar.

La intrarea si iesirea din statia de epurare vor fi montate dispozitive automate de colectare a

probelor de apa in vederea analizei parametrilor fizico-chimici si biologici.

Ca un principiu general, instrumentatia va asigura un control sigur al procesului.

Debitul va fi masurat in diferite puncte ale statiei de epurare dupa cum urmeaza:

Influent in statia de epurare;

Evacuare efluent;

Namol primar;

________________________________________________________________________


118

Namol activat recirculat;

Namol activat in exces;

Alimentare cu namol in statia de deshidratare mecanica a namolului;

Supernatant de la statia de deshidratare namol

Masuratori de nivel

Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii:

o la toate statiile de pompare

o gratare amonte / aval

Masuratorile de nivel vor fi utilizate la exploatarea pompelor de apa uzata, namol si

chimicale.

Masuratori analitice

Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei uzate si

ai namolului. Dispozitivele sunt prezentate mai jos:

La intrare:

pH

conductivitate

temperatură

fosfor total

Aerare

- oxigen dizolvat

- concentratia MLSS

Efluent evacuat

pH

conductivitate

temperatură

amoniac

fosfor total

1.23. Gospodarie de apa uzata recirculata

Apa uzata drenata provenita din procesul de epurare de la:

Instalatia de deshidratare mecanica a namolului

Platformele de depozitare namol

Spalarea echipamentelor care necesita acest lucru in functionarea curenta

Grupurile sanitare din diverse cladiri, etc.

Va fi transportata catre un rezervor circular de beton acoperit (capacitate utila minimum 500

m3) amplasat in zona obiectelor care au cel mai mare aport de apa separata in proces.

Rezervorul se va echipa cu:

2 mixere pentru evitarea depunerii suspensiilor;

o instalatie de pompare a apei stocate in rezervor, echipata cu 1+1 pompe

submersibile, care sa transfere apa uzata in amonte de decantoarele primare.

Pompele vor fi controlate de sistemul SCADA si fiecare pompa va avea capacitatea sa

goleasca bazinul in 6 ore.

1.24. Statie de pompare apa tehnologica

O statie de pompare pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor

din diverse obiecte pe fluxul de tratare, va fi prevazuta cu 1+1 pompe centrifuge si instalatiile

hidraulice adecvate.

Urmatoarele facilitati vor fi conectate si alimentate cu apa de spalare:

________________________________________________________________________


119

- Instalatiile de ingrosare si deshidratare mecanica a namolului

- Instalatiile de spalare (daca e cazul) de la metantancuri si camera de manevra

- Statia de gratare rare si dese

- Instalatia de spalare a nisipului separat

- Alte obiecte ale statiei de epurare

Statia de pompare va fi alimentata din efluentul statiei de epurare. Dimensionarea instalatiilor

de pompare va tine cont de regimul de presiune solicitat de echipamentele deservite si va fi

proiectata eficient pentru a acoperi varfurile de cerere.

1.25. Tratarea apei de drenaj si a canalizarii menajere

Apa pluviala de pe suprafeţele pavate şi acoperişuri se va infiltra de preferabil în sol şi acolo

unde acest lucru nu e posibil va fi transportată pentru a fi tratată fiind introdusa in proces

inainte de grătare. Apa uzata de la instalaţiile sanitare ale clădirilor din cadrul statiei de

epurare va fi deasemenea introdusa în linia de tratare a apelor uzate, înainte de grătare.

1.26. Generator de urgenta

Antreprenorul are obligatia de a procura si instala generatoare electrice care vor asigura

functionarea pompelor din statia de pompare de intrare si evacuare (daca este cazul), si a treptei

de pretratare mecanica precum si a tuturor mixerelor. Treapta biologica va fi by-pasata pe durata

intreruperii alimentarii cu energie.

2. CERINTE CLADIRI SI CONSTRUCTII PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea Statiei

De EpUrare Fieni

2.1. Statia de receptie namol vidanjat

Statia de receptie namol vidanjat va fi un bazin din beton armat pozitionat pentru acces

facil al echipamentelor de vidanjare si conectat la canalul de intrare in statie in amonte de

gratare. Bazinul va fi de tip acoperit, cu capac de acces si facilitati de conectare a vidanjelor.

Drumul de acces si platforma de la Statia de receptie namol vidanjat vor fi dimensionate

pentru a permite accesul unei vidanje cu capacitate de 20 m3.

2.2. Statie de pompare apa uzata

Constructia statiei de pompare va consta dintr-o constructie de beton armat rectangulara

sau circulara. Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces, balustrada,

echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile.

La proiectarea statiei trebuie sa se tina seama de recomandarile furnizorilor de echipamente

astfel incat radierul sa fie prevazut cu inclinatia necesara catre locasul pompelor. Se vor evita

formele geometrice care permit acumularea namolului, de aceea cel putin periferic se va

prevedea beton de panta in camera de aspiratie a pompelor.

2.3. Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statie

Pentru masurarea debitului se va prevedea un canal cu sectiune variabila (Parshall sau

Venturi), ori se va monta un debitmetru pe conducta.

________________________________________________________________________


120

Camerele debitmetrelor amplasate pe conducte in afara cladirilor vor fi prevazute cu capace

etanse si scari de acces inclinate si prevazute cu balustrada.

Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea

prelevatorului de probe, eventual a debitmetrului pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu

curent electric necesar prelevatorului.

Caracteristicile constructive ale caminului vor respecta cerintele de la paragraful 1.6.

2.4. Gratare rare si dese

Lucrarile vor include:

Constructia canalelor de beton pentru instalarea gratarelor

Constructia cladirii care adaposteste gratarele

Suporti pentru sustinerea echipamentelor

Instalatia de apa potabila si instalatia de apa tehnologica pentru spalarea

echipamentelor

Este necesara prevederea a 2 linii separate (canale cu sectiune rectangulara), prevazute cu

stavile de izolare pentru interventie in caz de reparatii/intretinere. Ramificarea celor doua

canale va trebui proiectata astfel incat sa asigure distributia egala a debitelor pe fluxul de

tratare. Suplimentar se va prevedea un canal de by-pass pentru vehicularea intregului debit in

caz de avarie.

Peste gratarele rare si dese se va prevedea o cladire care sa poata adaposti, in plus,

echipamentele de transport si procesarea retinerilor de pe gratare, suflantele pentru separatorul

de grasimi cuplat cu desnisipator, clasorul pentru nisipul de la desnisipator si tancul de

depozitare a grasimilor, precum si alte echipamente considerate necesare de ofertanti.

Containerele pentru retinerile de pe gratare si nisip vor fi amplasate pe o platforma adiacenta

cladirii, protejata cu un acoperis de tip usor.

Cladirea trebuie sa fie prevazuta cu ferestre de tip termopan cu rama din PVC sau aluminiu

care sa asigure iluminatul natural. Cladirea trebuie dimensionata pentru accesul facil al

vehiculelor in cazul amplasarii containerelor in interiorul cladirii.

Planseul de la nivelul solului va avea sistem de colectare si evacuare a apei generate de spalari

ocazionale.

2.5. Deznisipator si separator de grăsimi

Se va prevedea un bazin din beton armat prevazut cu minimum 2 linii, fiecare avand sectiunea

transversala bi-compartimentata: un compartiment de desnisipare si un compartiment de

separare a grasimilor despartite de un ecran longitudinal cu gratar de linistire. Inclinatia

peretelui trebuie sa fie cel putin 450. Compartimentele vor fi prevazute cu camere/base de

colectare a grasimilor si nisipului retinut.

La intrarea si la iesirea din compartimentele deznisipatorului se vor prevedea stavile de

inchidere in scopul izolarii unui compartiment in caz de revizii, avarii sau reparatii.

Bazinul va fi prevazut cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie,

echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile.

2.6. Debitmetrie si Camera de distributie la bazinele de aerare

Debitmetrul va fi instalat pe conducta de refulare de la decantorul primat si va fi adapostit

intr-un camin din beton armat, echipat cu chepeng si scara de acces.

Camera de distributie la bazinele de aerare va fi o constructie de beton armat rectangulara sau

circulara in sectiune orizontala, compartimentata pentru distribuirea egala a debitului la

bazinele de aerare. Distribuirea egala se va face prin utilizarea unei lame deversoare montata

pe peretii de beton cu posibilitatea reglajului pozitiei acesteia.

Se vor prevedea elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii

pentru situatii de interventie.

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie.

________________________________________________________________________


121

2.7. Bazin anaerob (daca este cazul)

Bazinele anaerobe vor fi, realizate din beton armat, cu perete de compartimentare pentru

realizarea a cel putin doua linii de tratare. Bazinele vor fi prevazute cu pasarele de acces la

mixerele instalate prevazute cu balustrade si structuri de suport al instalatiilor de ridicare a

mixerelor.


Bazinul de aerare vor fi realizate din beton armat. Forma si adancimea bazinului de beton

este la latitudinea Antreprenorului al carui proiect va tine cont de necesitatile procesului. Data

fiind echiparea secventiala cu instalatii de insuflare a aerului si mixere submersibile, vor

trebui prevazute toate facilitatile care sa permita accesul si interventia la utilaje si instalatii:

scari, pasarele, echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile, balustrade de

protectie.

Radierul si pereti vor avea o suprafata cu rugozitate foarte mica cu aspect lis fiind nevoie de

un finisaj suplimentar al suprafetei.

Vor fi prevazute pante si rigole pe radier care vor asigura colectarea apelor in base de golire.

2.9. Statia de suflante

Suflantele vor fi adapostite intr-o cladire din beton armat cu structura din zidărie şi cu

acoperiş tip şarpantă, prevazuta cu canal de admisie aer pentru separarea nisipului si prafului.

Cladirea va fi prevazuta cu izolatie fonica si ventilatie, iar podeaua va avea sistem de

colectare si evacuare a apei generate de spalari ocazionale.

Cladirea va fi compartimentata astfel:

Camera suflantelor

Camera tabloului electric

Spatiu pentru personalul de operare.

Suporti pentru echipamente si conducte

2.10. Camera de distributie la decantoarele secundare

Camera de distributie la decantoarele secundare va fi o constructie de beton armat

rectangulara sau circulara in sectiune orizontala, compartimentata pentru distribuirea egala a

debitului la decantoarele secundare. Distribuirea egala se va face pe principiul deversorului

proportional (lama deversoare).

Se vor prevede elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii

pentru situatii de interventie.

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie.


Decantoarele secundare pot fi de tip orizontal radial sau longitudinal, din beton armat, cu

radier orizontal sau inclinat (6-8% panta catre centru) si trebuie sa asigure o admisie si

colectare uniforma a apei.

Structura va fi calculata luand in considerare si fortele generate de podul raclor.

Canalul perimetral de colectare a apei decantate va fi prevazuta cu deversor metalic cu dinti

triunghiulari sau trapezoidali, reglabil pe inaltime.

Inaltimea de siguranta a peretilor decantorului deasupra nivelului maxim al apei va fi de

minim 0,5 m.

In cazul decantoarelor cu radier inclinat, panta peretelui basei de namol va fi de minim 1,7:1.

Radierul va fi sclivisit cu o suprafata lisa si protejat impotriva abraziunii.

Pe tot perimetrul decantorului vor fi prevazute balustrade daca inaltimea peretelui peste

nivelul terenului este sub 1.5m.

________________________________________________________________________


122

2.12. Dispozitiv masurare debit efluent si prelevarea probelor la iesirea din statie

Caminul pentru masurarea debitului si prelevarea probelor va fi amplasat pe colectorul

existent de evacuare a apei epurate, dupa racordarea by-passului statiei.

Pentru masurarea debitului se va prevede un canal cu sectiune variabila (Parshall sau

Venturi), ori se va monta un debitmetru pe conducta.




2.13. Staţie de pompare nămol activat recirculat/in exces

Statia va consta dintr-o constructie de beton armat rectangulara sau circulara in sectiune

orizontala, bicompartimentata. Un compartiment va fi camera de aspiratie (basa), celalalt va fi

camera pompelor instalate in regim uscat. Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces,

balustrada, echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile.

La proiectarea statiei trebuie sa se tina seama de recomandarile furnizorilor de echipamente

astfel incat radierul sa fie prevazut cu inclinatia necesara catre locasul pompelor. Se vor evita

formele geometrice care permit acumularea namolului, de aceea cel putin periferic se va

prevedea beton de panta in camera de aspiratie a pompelor cu panta minima de 30o.

Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces, balustrada, echipamente/accesorii de

ridicat utilajele sau instalatiile.

2.14. Bazine stocare namol activat in exces

Bazinele de namol in exces, in care namolul in exces este stocat inainte sa fie deshidratat,

trebuie sa permita stocarea namolului in exces produs intr-o zi, in conditiile in care

concentratia acestuia este de 7 kg/m³.

Bazinele vor fi prevazute cu scari si pasarele de acces si platforme, echipament de ridicat

mixerele, balustrada de protectie.

2.15. Instalatie de deshidratare mecanica a namolului

Se va prevedea o cladire care sa adaposteasca:

Instalatia de ingrosare mecanica a namolului in exces

Instalatia de deshidratare mecanica a namolului fermentat

Constructia poate fi de tipul subsol + parter, daca pozitia pompelor de namol in exces reclama

acest lucru.

Cladirea va fi prevazuta cu izolatie fonica si ventilatie, iar podeaua va avea sistem de

colectare si evacuare a apei generate de spalari ocazionale.

Cladirea va fi compartimentata la parter astfel:

Camera echipamentelor de ingrosare si deshidratare si a pompelor ce deservesc aceste

echipamente.

Camera instalatiei automate de preparare si dozare a polimerului, inclusiv spatiu de

depozitare a polimerului utilizat.

Camera tabloului electric si automatizare

Spatiu pentru personalul de operare, inclusiv vestiare, dusuri si grupuri sanitare.

Adiacent cladirii, se va prevedea o platforma protejata cu un acoperis de tip usor, care sa

permita manevrarea si amplasarea containerelor de namol, sau accesul si stationarea pe directa

a autobasculantelor/tractoarelor cu remorca, cu o greutate de 40 to.

2.16. Platformele de depozitare namol

O platforma bicompartimentata, realizata din beton si prevazuta cu pereti perimetrali din

beton de 2,5 m inaltime se va construi in vederea depozitarii temporare a namolului.

________________________________________________________________________


123

In cadrul fiecarui compartiment, se va prevedea un dren longitudinal amplasat pe mijlocul

compartimentului, iar radierul va avea panta de min 1% catre dren. Cele doua drenuri vor fi

preluate de reteaua de drenaj a statiei si vor asigura transferul apei uzate drenate catre

instalatia de apa uzata recirculata.

Intreaga platforma va fi protejata cu un acoperis de tip usor amplasat la minim 4,5 m inaltime,

pentru a permite accesul, descarcarea si incarcarea mecanizata a namolului.

Platforma si drumul de acces din incinta trebuie sa permita trafic de 30 to.


Statia chimica pentru indepartarea fosforului va fi adapostita intr-o cladire compartimentata

pentru urmatoarele facilitati:

Pompe de dozare si instalatiile necesare

Camera tabloului electric si automatizare

Spatiu pentru personalul de operare

Adiacent cladirii pentru statia chimica, se va amenaja o platforma protejata cu un acoperis de

tip usor, pentru amplasarea rezervorului de stocare. Se vor asigura facilitati pentru accesul

auto necesar umplerii periodice.

Toate tevile de la rezervor catre instalatia de dozare si de la instalatia de dozare catre punctele

de injectie, vor fi protejate impotriva inghetului.


Gospodaria de apa uzata recirculata cuprinde un rezervor circular de inmagazinare a apelor

uzate provenite din fluxul tehnologic al namolului, spalari si apa menajera dela cladirile

administrative, cuplata cu o instalatie de repompare in circuitul de epurare.

Rezervorul va fi radial, din beton armat, cu radier orizontal, echipat cu instalatie de amestec

(mixere) si pompare (pompe submersibile).

Rezervorul va fi prevazut cu guri de acces, instalatie ventilatie, scara pentru interventie in

rezervor, si echipamente de ridicat mixerele si pompele.


Se solicita construirea unei statii de pompare cu hidrofor care sa fie amplasata in vecinatatea

colectorului de evacuare a apei epurate.

Cladirea va adaposti echipamentele si instalatiile hidraulice, precum si tablou de comanada

local.

2.20. Pavilion administrative

Se solicita executia unei cladiri care sa gazduiasca facilităţi administrative, operative şi cele

de laborator. Clădirea va include numărul minim de incaperi prezentat mai jos:

Birou personal

Laborator analize fizico-chimice

Laborator microbiologie

Toaleta

Camera dispecer

Tamplaria va fi din PVC sau aluminiu iar usile interioare din lemn.

Suprafata totala a laboratoarelor si sectiunile interne trebuie realizate in asa fel incat sa

includa echipamentele de laborator listate in in vol. 4

Climatizarea va asigura temperaturile standard pentru birouri si pentru laboratoare, raportat la

dotarile acestora.

amenajări speciale pentru depozitare de materiale explozibile (tuburi de oxigen,

acetilena, etc.)

________________________________________________________________________


124

Pardoseala va fi prevazuta cu sistem de colectare a scurgerilor.

2.21. Post trafo

Un nou post de transformare va fi executat, care sa acopere necesarul de energie al statiei. Va

fi echipat cu doua transformatoare, unul in functiune si unul in “stand-by”.

Vor fi prevazute toate lucrarile de constructii necesare adapostirii gospodariei electrice:

cladire, radier cu canivouri, imprejmuire incinta, etc.

2.22. Retele in incinta

Se va avea in vedere realizarea tuturor retelelor din cadrul statiei, dupa cum urmeaza:

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic de epurarea apei

Conducta de by-pass a statiei

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic al namolului

Conductele/canalele de recuperare (drenaj) a apei de la obiectele de pe fluxul

tehnologic al namolului si al apei

Conducta de apa uzata recirculata

Conductele de reactivi la punctele de injectie (clorura ferica)

Conducta de apa tehnologica (de spalare)

Conducta de apa potabila (de la reteaua orasului),


In costurile retelelor in incinta se va include si instalatia de iluminare exterioara a statiei.

Se vor prevede si sistemele de drenaj pentru apa de ploaie, in zonele in care nu se poate

asigura preluare acesteia de spatiile verzi



2.23. Amenajare incinta

Drumuri, platforme, alei

Toate drumurile din incinta trebuie refacute cu 3m latime imbracaminte rutiera de beton,

panta transversala de 2% si vor fi dimensionate la trafic greu.

O atentie deosebita se va acorda drumurilor si platformelor afectate de:

Alimentare regulata a bazinului septic,

Colectare regulata a retinerilor de la gratar compactate si spalate,

Colectare obisnuita a nisipului spalat,

Alimentare regulata cu clorura ferica,

Transportul obisnuit al namolului in interiorul statiei.

Imprejmuiri si porti

Va fi reabilitata corespunzator imprejmuirea existenta din jurul statiei de epurare. Vor fi

inlocuite portile de acces in incinta. Acestea vor fi construite din otel cu protectie anticoroziva

Amenajare peisagistica

Va consta in plantare copaci, tufisuri si iarba semanata in zonele stabilite.

3. CERINTE MECANICE PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea Statiei De EpUrare Fieni

3.1. LUCRARI LA INTRAREA IN STATIE

3.1.1. Statia de receptie namol provenit din fosele septice

Functie de proiectul Antreprenorului, urmatoarele echipamente pot fi necesare :

Instalatie de descarcare a vidanjelor

________________________________________________________________________


125

Mixere

Pompe submersibile cu tocator sau

Gratare rare

Mixer pentru omogenizare realizat din otel inox cel putin AISI 304 dotat cu sistem de ridicare

1+1 pompe cu tocator pentru pomparea materiei vidanjate amonte de statia gratarelor.

Ca alternativa (conforma cu solutia de baza) se pot alege pompe submersibile dar protejate cu

un gratar rar cu curatare mecanica, actionat manual pentru protectia pompelor.

Se vor prevedea toate instalatiile tehnologice necesare inclusiv cele necesare conectarii

furtunelor vidanjelor. Toate instalatiile vor fi realizate cel putin din otel inox AISI 304. Toate

vanele si clapetii de sens vor fi instalati.

Se va prevedea echipament de inregistrare automata si arhivarea cantitatii si calitatii

namolului preluat de la fiecare vidanja, cu posibilitatea integrarii in sistemul SCADA al

statiei, constand in:

Unitate de masurare a debitului preluat;

Unitate pentru masurarea parametrilor apei uzate descarcate (pH, conductivitate,

temperatura);

3.1.2. Statie de pompare apa uzata intrare

Echipamentul necesar va fi compus din:

- pompe ce vor fi dimensionate conform cerintelor tehnologice si echipate

cu convertizor de frecventa;

- vane de izolare pentru toate pompele, vane de sens (pentru pompe

centrifugale) sau instalatii similare pentru alte tipuri de pompe;

- pe refularea fiecarei pompe va fi montat un manometru, intr-o pozitie usor

accesibila si vizibila;

- Instalatia de conducte, realizata din fonta ductila sau otel inox.

- Instalatii de ridicat pentru montare/demontare usoara a utilajelor;

Capacitatea de ridicare a instalatiei de ridicat trebuie sa fie suficienta pentru ridicare unei

unitati complete de pompare (pompa cu accesorii).

3.1.3. Masurarea debitului si prelevarea probelor la intrarea in statie

Urmatoarele echipamente vor fi procurate si instalate pe influent la iesirea din desnisipator:

Debitmetru electromagnetic, sau

Debitmetru cu ultrasunete montat pe canal deschis calibrat (Venturi sau Parchall)

Preferabil debitmetrul va fi de tip electromagnetic cu o precizie de ± 3% din debitul actual sau

chiar mai bună si va fi amplasat într-un cămin din beton etans.

Debitmetrul poate fi de tip canal cu sectiune variabila (Parshall sau Venturi) sau debitmetru

pe conducta, functie de solutia aleasa.

Va fi prevazuta o unitate automata pentru prelevarea probelor, individual si mixt pentru 24 de

ore.

Prelevatorul va fi controlat de un microprocesor care va asigura functionarea dispozitivul pe

baza programelor de prelevare. Programul de prelevare va permite cel putin:

Prelevarea de probe medii pe un interval de timp

Probe momentane cu cantitati si intervale de prelevare reglabile

Probe proportionale cu debitul prin conectarea la un debitmetru extern.

Dispozitivul va fi dotat cu refrigerator rezistent la coroziune si actiunea razelor ultraviolete cu

posibilitatea stocarii probelor in 24 de recipiente. Dispozitivul trebuie sa mentina in camera

interioara o temperatura de 40 C printr-un sistem de termoreglare controlat de microprocesor.

Prelevatorul va fi prevazut cu sonde pentru masurarea pH, conductivitatii si temperaturii.

Toti suporti necesari pentru montarea echipamentului vor fi din otel inox, iar conductele aflate

la nivelul solului sau deasupra acestuia vor fi termoizolate.

________________________________________________________________________


126

3.2. Grătare rare si dese

Urmatoarele echipamente sunt necesare:

Doua gratare rare actionate electric, cu functionare automata.

Doua gratare dese de tip step by step actionate electric, cu functionare

automata.

Cate un transportor tip sneck pentru fiecare tip de gratare, care sa asigure

transportul si presarea retinerilor.

Cate 2 containere de minimum 3 m3 pentru fiecare linie de gratare, echipate cu

capace metalice si facilitati de manevrare.

Gratar rar cu curatare manuala pe canalul de by-pass.

Statia de gratare va fi prevazuta cu senzori de nivel amonte/aval pentru operarea gratarelor.

Cele doua compartimente si canalul de by-pass vor fi echipate fiecare amonte/aval cu stavile

de izolare actionate electric. Stavilele, inclusiv ghidajele aferente vor fi din otel inox.

Se va asigura o macara cu actionare manuala pentru manevrarea gratarelor care sa aiba o

capacitate de ridicare suficienta pentru a permite reparatiile sau inlocuirea gratarelor.

Gratarele vor fi realizate din otel inoxidabil. Sneck-ul transportorului va fi actionat de un

motor electric sifabricat dintr-un material anitcoroziv ca otelul inox. Toti suportii vor fi din

otel inox.

Transportorul va fi acoperit pentru a minimiza mirosurile neplacute.

Pentru compactare si deshidratare, transportorul cu sneck va avea:

- Drenaj permanent in timpul functionarii fara colmatare;

- Inclinarea verticala nu mai mica de 20°.

sau orice alt aranjament in acest scop.

Transportorul va fi capabil sa preia orice obiecte solide care pot ajunga la intrarea in statia de

epurare. In acest scop se cere:

- Sneck-ul sa fie rigid fara a se curba;

- Diametrul minim al sneck-ului sa fie 300 mm.

Transportorul va fi proiectat astfel incat sa transporte un volum de 10 m3/zi material ud

necompactat. Containerele de primire vor fi amenajate astfel incat sa poate fi schimbate

manual, cand unul din containere s-a umplut.

Gratarul rar va fi echipat cu un deversor de by-pass pentru urmatoarele situatii:

- Oprirea ambelor gratare datorita avariilor la reteaua de electrica de alimentare sau

proasta functionare a gratarelor;

- Debitul de intrare depaseste debitul maxim prin gratare fie cu unul sau ambele in

functiune.

In cladirea gratarelor rare si dese vor fi prevazute urmatoarele echipamente pentru operarea

deznisipatorului cuplat cu separator de grasimi:

2+1 suflante cu lobi pentru desnisipator si separator de grasimi care:

o Sa asigure aerul pentru insuflare sau pentru pomparea nisipului (daca se

ia in considerare sistemul air lift) pentru functionarea ambelor

compartimente;

o Sa fie prevazute cu masuri de reducerea vibratiilor in fundatie si in

instalatie

o Sa aiba facilitati de reducerea zgomotului

1 clasor pentru spalarea si deshidratarea nisipului pompat de la desnisipator.

Capacitatea dispozitivului de spalare/deshidratare a nisipului trebuie sa fie cel

putin egala cu capacitatea pompelor de nisip.

2+1 containere cu autodrenare de min 3 m3 pentru nisipul spalat, echipate cu

cu capace metalice si facilitati de manevrare. Containerele trebuie sa aibe

________________________________________________________________________


127

posibilitatea de a drena apa prin site, iar apa trebuie sa fie descarcata deasupra

unui planseu drenant.

1 tanc de depozitare a grasimilor

Oricare containere vor putea fi schimbate unul cu celalat de catre o singura persoana manual,

fara ajutorul mijloacelor mecanizate.

Se vor prevedea facilitati/racorduri pentru asigurarea spalarii echipamentelor.

Se va prevedea sistem de ventilatie mecanica care sa asigure 6 schimburi de aer/ora.

3.3. Deznisipator si separator de grăsimi

Indepartarea si transportul nisipului depus si a grasimilor separate catre instalatiile de

prelucrare/stocare din cladirea gratarelor se va face prin intermediul unui pod raclor si a

pompelor prevazute in basele de colectare a nisipului si grasimilor.

Capacitatea instalatiei de transport a nisipului trebuie sa fie suficienta pentru indepartarea

nisipului colectat astfel incat sistemul sa nu functioneze mai mult de 20 min. pe ora.

Se vor avea in vedere prevederea unor pompe potrivite scopului urmarit, cum ar fi:

Nisip: pompe air-lift sau pompe centrifuge cu cupla. Pot fi folosite si ejectoare

pneumatice.

Grasimi: pompe cu surub

Se vor prevedea 2 pompe pentru nisip si 2 pompe pentru grasimi

Instalatia de insuflare a aerului in compartimentul de desnisipare va fi realizat cu conducte

(difuzoare) perforate de inox va include vane de inchidere pentru fiecare difuzor.

Conductele pentru aer de la suflante la instalatia de insuflare vor fi din inox.

Se vor prevedea scari si platforma de acces la podurile racloare precum si oriunde este necesar

accesul personalului.

Daca sunt folosite pompe air-lift pentru nisip, trebuie sa fie fabricate din fonta sau otel inox si

prevazute cu vane fluture de inchidere si racorduri de purjare. Diametrul pompelor air-lift

trebuie sa fie de cel putin 125 mm. Se vor prevedea, de asemenea racorduri de evacuare aer.

Pentru revizii sau reparatii pompele vor putea fi demontate cu ajutorul unei instalatii de

ridicat, in mod separat, fara a fi necesara scoaterea din operare a deznisipatorului si

separatorului de grasimi.

La intrarea si la iesirea din compartimentele deznisipatorului se vor prevedea stavile metalice

etanse de inchidere, inclusiv ghidajele aferente. Materialul folosit va fi otel inox.

3.4. Debitmetrie si Camera de distributie la bazinele de aerare

Pentru masurarea debitului, se va instala un debitmetru electromagnetic. Debitmetrul va avea

o eroare de masura de max. 1,5% si va fi instalat conform instructiunilor furnizorului pentru

garantarea preciziei de masura.

De asemenea, se vor procura si monta orice alte accesorii (fitinguri, suporturi, garnituri etc.)

necesare pentru un montaj corect.

Camera de distributie va fi echipata cu stavile plane dimensionate in concordanta cu

dimensiunile conductelor de iesire, astfel incat sa existe o curgere libera.


pentru situatii de interventie. Elementele de izolare vor fi din otel inox sau fonta.

Deversoarele trebuie sa fie din otel inoxidabil cu o grosime a peretelui de minimum 2,5 mm.

Inaltimea libera a placii metalice de inox peste peretele de beton trebuie sa fie 100-150mm.

Placile trebuie sa fie ajustabile pentru a obtine o distributie uniforma la bazinele de aerare si

trebuie sa aiba posibilitatea de a regla nivelul apei in deznisipator si separator de grasimi intr-

o gama de ±50 mm fata de nivelul nominal. Se presupun a fi necesare poduri stationare pentru

reglajul pe inaltime.

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrade de protectie si orice alte

confectii metalice sunt necesare.

________________________________________________________________________


128

3.5. Bazin anaerob

Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente:

Mixere submersibile

Instalatie de ridicare a mixerelor

Scari de acces si platforme pentru personalul de exploatare

Stavile de izolare a unitatilor

Antreprenorul va procura si instala mixere submersibile care nu vor avea turatie mai mare de

750 rot/min. Vor fi prevazute scari de acces si platforme executate din otel galvanizat si

instalatie de ridicare a mixerelor a caror ghidaje vor fi executate din otel inox.

Se vor monta stavile de izolare a bazinelor, actionate electric, realizate din materiale

rezistente la coroziune a caror parti metalice vor fi executate din otel inox cel putin AISI 304.



Mixere submersibile

Instalatie de ridicare a mixerelor

Scari de acces si platforme pentru accesul personalul de exploatare la echipamentele

instalate

Stavile de izolare a liniilor de aerare

Pompe de recirculare

Sistem de aerare cuprinzand conducte de aerare, vane de izolare si difuzori porosi

pentru bule fine

Pompa de golire

Bazinele de aerare vor fi prevazute cu mixere suficent dimensionate pentru a mentine namolul

in suspensie si a circula apa in bazine. Viteza de rotatia a elicelor nu trebuie sa deranjeze

procesul biologic si trebuie sa fie de max. 150 rpm si va trebui sa asigure o viteza a fluidului

antrenat de min. 0,3 m/s.

Mixerele vor include elemente de montaj/demontaj usor pentru o instalatie de ridicat

portabila. Instalatia de ridicat trebuie sa fie manuala si sa asigure ridicarea ansamblului de

mixer fara un efort considerabil din partea personalului. Se va prevedea cel putin cate o

instalatie de ridicat pentru fiecare linie de proces. Ghidajul de ridicare trebuie realizat din otel

inox AISI 304.

Platformele de acces trebuie executate din otel galvanizat si trebuie prevazute cu balustrade.

Se pot realiza rampe pentru trecerea peste conducte iar daca distanta dintre acestea este sub

5m se vor realiza podete.

Stavilele de izolare pot fi actionate manual si vor fi realizate din materiale anticorozive. Toate

partile metalice vor fi realizate din otel inox AISI 304.

Se vor procura si instala pompele de recirculare interna prevazute cu variator de turatie cu

toate instalatiile necesare. Toate conductele de refulare care vin in contact cu apa uzata vor fi

realizate din otel inox AISI 304, si vor fi prevazute cu toate fitingurile si vanele (daca este

cazul) necesare.

Sistemul de aerare presupune procurarea si montarea conductelor de coborare, vane de

izolare, sistem de eliminare a condensului din grilele de aerare, difuzori cu membrana pentru

bule fine. Toate conductele de aer vor fi executate din otel inox AISI 316L. Pachetele de

difuzoare vor fi bine fixate pe radierul bazinului si asezate pe suporti din beton sau otel inox

AISI 304 care sa permita reglarea pe verticala a pozitiei difuzorilor de aer care trebuie sa fie

pozitionati la acelasi nivel cu maxim 5mm abatere pe verticala. Fixarea difuzorilor pe

conductele de aer trebuie realizata prin asamblari demontabila care sa permita

repararea/inlocuirea acestora fara demontarea intregii sectiuni a sistemului de aerare.

________________________________________________________________________


129

Conductele de aer montate inafara cladirilor vor fi in general ingropate ori instalate in

canivouri. Conductele in care se preconizeaza ca apa sa atinga temperaturi de pana la 500C

vor fi izolate termic si marcate cu tablite de avertizare.

Se va prevedea o pompa submersibila impreuna cu racordurile flexibile de refulare cu o

capacitate corespunzatoare golirii unei linii de aerare in 48 de ore. Pompa va fi rezerva rece in

depozitul Beneficiarului, fiind montata numai in caz de nevoie.

3.7. Statia de suflante


Suflante alese si dimensionate conform– Cerinte tehnologice.

Sistem de ridicare in statia de suflante

Suflantele pot fi orice combinatie de:

- Suflante centrifugale, turbosuflante

- Cu pistoane rotative, cu lobi

Suflantele trebuie sa permita variatia debitului de aer fie prin variatia vitezei de rotatie fie prin

variatia unghiului de inclinare al palelor. Suflantele cu lobi vor fi dotate cu variatoare de

frecventa. Capacitatea de rezerva trebuie sa fie minim 25%.

Instalatia ce cuprinde stuturi, vane, fitinguri, supape de siguranta, atenuator de zgomot pe

refulare, clapeti de sens, suporti de conducte si va fi realizata din otel inox AISI 316L dar si

filtre de aer pe tunelul de aspiratie sau pentru fiecare suflanta in parte functie de proiectul

Antreprenorului.

Nivelul zgomotului in timpul functionarii nu trebuie sa dapaseasca 85 dB(A) la 1m distanta de

echipament. Acest lucru poate fi obtinut prin orice combinatie de suflante „silentioase”, si

fitinguri, carcase amortizoare de zgomot, captusirea peretilor si tavanului cladirii cu material

fonoabsorbant.

Ventilatia din interiorul cladirii trebuie sa asigure o temperatura de max. 35oC pe toata durata

unui an, cu usile inchise.

Se va prevedea un pod rulant in cladirea suflantelor cu o capacitate corespunzatoare ridicarii

celor mai grele parti componente ale echipamentelor.

3.8. Camera distributie la decantoarele secundare

Camera de distributie va fi echipata cu stavile plane dimensionate in concordanta cu

dimensiunile conductelor de iesire, astfel ancat sa existe o curgere libera.


pentru situatii de interventie. Elementele de izolare vor fi din otel inox sau fonta

Deversoarele trebuie sa fie din otel inoxidabil cu o grosime a peretelui de minimum 2,5 mm.

Placile trebuie sa fie ajustabile pentru a obtine o distributie uniforma la decantoarele

secundare Se presupun a fi necesare poduri temporare pentru reglajul pe inaltime.

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrade de protectie si orice alte

confectii metalice sunt necesare.



Poduri racloare

Placi deversoare, perete scufundat, basa de colectare spuma

Decantoarele secundare vor fi prevazute cu poduri racloare pentru indepartarea namolului de

pe radier si pentru indepartarea spumei.

Toate componentele imersate ale podului raclor vor fi construite din otel inox AISI 316L.

Restul podului poate fi realizat din materiale usoare necorozive, otel galvanizat sau alte

materiale protejate corespunzator.

Viteza periferica a podului raclor trebuie sa fie de max. 1,3 m/min. Vitezele in conductele de

apa cu namol trebuie sa fie intre 1,0 – 1,5 m/s. Viteza la debusarea conductei de admisie

trebuie sa fie mai mica de 0,7 m/s.

________________________________________________________________________


130

Placile metalice de la deversor si lama si instalatiile de colectoare a spumei vor fi din otel

inoxidabil AISI 316L cu grosimea peretelui de minim 2,5 mm sau PAFSIN.

Calea de rulare trebuie sa asigure functionarea podului raclor si pe perioade de inghet, fiind

prevazuta cu sistem de incalzire.

3.10. Dispozitiv masurare debit efluent si prelevarea probelor la iesirea din statie

Caminul pentru masurarea debitului si prelevarea probelor va fi amplasat pe colectorul

existent de evacuare a apei epurate, dupa racordarea by-pass-ului statiei.

Pentru masurarea debitului se va prevede un canal cu sectiune variabila (Parshall sau

Venturi), ori se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta.




3.11. Statie de pompare namol activat recirculat / in exces


Agregatele de pompare – al caror numar va fi conform vol. 3.1, sectiunea 2 – Cerinte

tehnologice atat pentru namolul recirculat cat si pentru namolul in exces.

Vane de izolare, vane de sens sau orice armaturi necesare pentru refulare, debitmetre

pentru fiecare grup de pompare

Instaltiile tehnologice: conductele de refulare, vane, clapeti de sens

Instalatie de ridicare a echipamentelor de pompare.

Pot fi folosite pompe de tip: Centrifugale cu viteza de rotatie de maxim 750 rot/min, pompe

cu rotor eliciodal, pompe cu piston plonjor, pompe cu diafragma. Toate pompele vor fi

echipate cu convertizoare de frecventa.

Fiecare pompa va fi instalata cu vane de izolare. Vanele de sens (in cazul pompelor

centrifugale) vor fi instalate pe refulare intre pompa si vana de izolare. Pe refulare va fi

montat un manometru de control al presiunii impreuna cu fitingurie necesare. Manometrul va

fi instalat deasupra fundatiei de beton, intr-un loc cat mai accesibil si vizibil.

Pe conducta de refulare va fi instalat un debitmetru electromagnetic.

Fiecare pompa va fi prevazuta cu variator de turatie.

3.12. Bazine stocare namol in exces

Bazinul de stocare namol va fi echipat cu:

- Mixere care sa permita mentinerea in suspensie a namolului stocat

- Sistem de conducte, racoduri, fitinguri etc realizat din fonta ductila sau otel inox;

- Scari si pasarele de acces si platforme, echipament de ridicat mixerele, balustrada de

protectie.

3.13. Instalatie de deshidratare mecanica a namolului


Utilajele de deshidratare namol alese si dimensionate conform – Cerinte tehnologice.

Echipamentele pot fi: Centrifuga, Filtre cu banda, Filtre presa. Alegerea solutiei

optime este in sarcina Antreprenorului.

Statie automata de preparare si dozarea polimerului, inclusiv pompe de dozaj,

conducte, armaturi etc.

Transportoare mecanice pentru namol deshidratat.

Containere de namol

Fiecare echipament de deshidratare va fi prevazut cu propria instalatie de pompare de

alimentare cu variator de turatie si masurare a debitului cu o capacitate de cel putin 1.25 ori

cantitatea medie de namol ingrosat.

Se va prevedea instalatia de spalare a echipamentelor iar apa rezultata din spalare precum si

supernatantul va fi evacuata printr-un sistemde de conducte legate direct la sifonul de

________________________________________________________________________


131

pardoseala care asigura transportul apelor rezultate catre statia de pompare supernatant

recirculat.

Toate instalatiile vor fi executate din otel inox AISI 304.

Fiecare echipament de deshidratare va fi prevazut cu propria instalatie de preparare si dozare

polielectrolit. Aceasta instalatie va cuprinde instalatia de apa potabila sau tehnologica pentru

preparare polielectrolit, pompe de dozare cu toate instalatiile aferente.

Sistemul de ventilatie al cladirii statiei de deshidratare trebuie sa asigure un debit de aer de 6

schimburi pe ora.

3.14. Platformele de depozitare namol

Sistem de conducte pt dranajul apei de namol va fi realizat din materiale plastice protejate de

un filtru invers.


Statia chimica pentru indepartarea fosforului va fi compusa din urmatoarele echipamente:

Pompe de dozare si instalatiile necesare

Rezervoare stocare reactivi

Sistem conducte transport reactivi

Toata aparatura si echipamentul necesar pentru o functionare sigura (sisteme de

siguranta cu alarma, spalator de ochi, etc.)

Toate tevile de la rezervor catre instalatia de dozare si de la instalatia de dozare catre punctele

de injectie, vor fi protejate impotriva inghetului.

Rezervorul de reactiv va fi din polietilena armata cu fibra de sticla sau material similar,

rezistant la actiuni coroziva si va fi amplasat intr-o cuva de protectie in caz de scurgeri

accitentale ale reactivului.


O statie de pompare pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor

din diverse obiecte pe fluxul de tratare Echipamentul aferent se compune din:

- 1+1 pompe centrifuge

- Hidrofor

- instalatiile hidraulice adecvate.

- Instatlatie de ridicat pentru manevrarea utilajelor

Statia de pompare va fi alimentata din efluentul statiei de epurare. Dimensionarea instalatiilor

de pompare va tine cont de regimul de presiune solicitat de echipamentele deservite si va fi

proiectata eficient pentru a acoperi varfurile de cerere.


Apa uzata interna a statiei de epurare va fi transportata catre un rezervor echipat cu:

2 mixere pentru evitarea depunerii suspensiilor;

o instalatie de pompare a apei stocate in rezervor, echipata cu 1+1 pompe

submersibile, care sa transfere apa uzata in amonte de decantoarele primare.

Pompele vor fi controlate de sistemul SCADA si fiecare pompa va avea capacitatea sa

goleasca bazinul in 6 ore.

Pe refualre se va monta un debitmetru. Toata instalatia va fi realizata din otel inox AISI 304.

3.18. Pavilionul administrativ

Nu sunt cerinte mecanice.

3.19. Post trafo

Echipament aferent:

Instalatie de ridicat

Confectii metalice auxiliare

3.20. Retele in incinta


________________________________________________________________________


132

3.21. Amenajare incinta


3.9.4. Alimentare cu energie electrică

Pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor (se estimează o creştere a

puterilor cerute de abonaţi) sunt necesare lucrări de amplificare a puterilor posturilor de

transformare şi a maririi secţiunii conductorilor reţelelor aeriene.

Creşterea puterii electrice a abonaţilor are la bază tendinţa acestora de a se dota cu

aparate electrocasnice diverse, îmbunătăţirea iluminatului interior, apariţia unor societăţi de

deservire comercială, reparaţii, producţie diversă etc.

Este necesară de asemenea reabilitarea si extinderea iluminatului public.

La realizarea de obiective noi, se va obţine în mod obligatoriu aviz de amplasare de

la proprietarul retelelor electrice, pentru a se respecta condiţiile de amplasare la distanţele de

protecţie normate faţă de reţelele electrice existente şi pentru evitarea accidentelor.

La eliberarea avizelor se au în vedere condiţiile de coexistenţă între

instalaţiile energetice şi construcţiile sau instalaţiile edilitare prevăzute în

prescripţiile energetice PE 101/93 , PE 101 A/93, NTE 003/04/00, PE 106/95, PE

107/93,lLI-Ip5-89, STAS 8591/1-91 .

Conform "Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie si de

siguranţa aferente capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr. 4/09.03.2007

modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr. 49/29.11.2007) lăţimea zonei de

protecţie şi de siguranţă a liniilor electrice aeriene este de:

- 37 m pentru LEA 110 kV;

- 24 m pentru LEA 20 kV;

Pentru a putea construi pe aceste terenuri este necesar să se respecte distanţa

minimă de siguranţa de :

- 1m ( distanţa pe orizontală între un stâlp al LEA 0,4 kV şi orice parte a clădirii;

liniile cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor cu categorie de

pericol de incendiu medie sau mică (C,D,E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele

clădirii, în cazul fasciculului întins, respectiv 3 cm în cazul fasciculului pozat).

- 3 m (distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 20 kV la

deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare);

- 4 m ( distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 110 kV la

deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare) ;

- 1 m la apropiere ( distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV

+ LEA 110 kV la deviaţie maximă şi limita amprizei drumului comunal şi de

exploatare);

- 7 m la traversare ( distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV

+ LEA 110 kV şi partea carosabilă a drumului comunal şi de exploatare, stâlpii LEA 20

kV + LEA 110 kV rămânând în afara zonei de siguranţă a drumului);

- se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de către

LEA 0,4 Kv + LEA 20 kV + LEA 110 kV;

- 4 m la traversare conductă supraterană cu fluide neinflamabile ( distanţa pe

verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV + LEA 110 kV şi partea superioară

a conductei, iar distanţa minimă pe orizontală este egală cu înălţimea stâlpului deasupra

solului plus 3 m);

________________________________________________________________________


133

- 5 m la apropiere de conductă supraterană cu fluide neinflamabile (distanţa pe

orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi

peretele conductei);

- se interzice traversarea de către LEA 20 kV + LEA 110 kV a conductelor

supraterane de transport de gaze;

- 15 m la apropiere de conductă supraterană cu gaze ( distanţa pe orizontală între

conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi peretele conductei;

se poate reduce distanţa la 5 m cu aplicarea măsurilor de siguranţă şi protecţie conform

NTE 003/ 04/ 00 );

- 0,6 m la apropiere ( distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi

fundaţia clădirii cu condiţia verificării stabilităţii construcţiei);


conducte de apă şi canalizare, la adâncimi peste 1,5 m distanţa minimă fiind de 0,6

m); ,

- 0,25 m la intersecţie ( distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kVşi

conducte de apă şi canalizare);


conducte termice cu apă fierbinte );

- 0,2 m la intersecţie (distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi

conducte termice cu apă fierbinte);


conducte de gaze, în cazul protejării cablului în tub distanţa se măreşte la 1,5 m pentru

conducte de gaze de presiune joasă sau medie );

- 0,25 m ia intersecţie ( distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi

conducte de gaze, de regulă conducta de gaze se pozează deasupra);

- 1 m la apropiere (distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi axul

arborilor);

Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecţie este delimitată

de conturul fundaţiei stâlpilor şi de proiecţia pe sol a platformei suspendate; pentru posturi

de transformare, cabine de secţionare îngrădite, zona de protecţie este delimitată de

îngrădire; pentru posturi de transformare, cabine de secţionare în construcţie zidită sau

construită din alte materiale, supraterane, zona de protecţie este delimitată de suprafaţa

fundaţiei extinsă cu câte 0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare de

tip aerian,puncte de alimentare, cabine de secţionare amplasate Ia sol, îngrădite, zona

de siguranţa este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 20 m de la limita zonei de

proiecţie.

Alimentarea cu energie electrica a noilor zone incluse in intravilan se va realiza prin

amplasarea de posturi de transformare 10/0,4 kV la nivelul cerintelor de putere.

Distributia la consumatori se va face dominant prin retele de 0,4 kV aeriene montate

pe stalpi din beton armat, racordate de la tablourile de joasa tensiune ale posturilor. Acestea

conecteaza consumatorii, in general la stendere si apoi la firidele de bransament.

3.9.5. Telefonie.

Concomitent cu extinderea intravilanului se propune racordarea noilor constructii la

sistemul de telefonie fixa, cablurile urmand a se poza in canalizatie subterana. Centrala

digitala existenta poate asigura racordarea tuturor posibililor utilizatori ai sistemului de

telefonie fixa, conform prognozei de dezvoltare a localitatii.

Pentru perspectiva se prevede telefonizarea zonelor noi de gospodarii cat si a noilor

propuneri de dotări social culturale.

________________________________________________________________________


134

In privinţa televiziunii in cablu aceasta se va extinde funcţie de solicitări. Se propune

pe cat posibil ca aceste cabluri sa fie introduse in canalizatie subterana care asigura o

funcţionare îndelungata a instalaţiei.

3.9.6. Alimentare cu caldura

In localitatea Fieni incalzirea imobilelor din zonele de extindere se va realiza, in

general prin centrale termice folosind combustibili de diverse tipuri, in principal gaze, din

reteaua de distributie.

Solutia prezentata apare necesara si oportuna ca alternativa la alimentarea cu energie termica

prin centrale termice de zona.

Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90 % dotate cu

arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coşul trebuie să fie dimensionat

corespunzător sarcinii termice a cazanelor şi realizat conform prevederilor legale din punct de

vedere al prevenirii incendiilor.

3.9.7. Alimentare cu gaze naturale

Retelele de gaze ce se vor executa in vederea conectarii noilor consumatori, vor fi din

polietilena de inalta densitate.

In vederea asigurarii posibilitatii intretinerii si exploatarii acestor retele, in diferite

puncte (intersectii) vor fi prevazute camine de vane, iar in capetele retelelor camine de

refulare (pentru refularea gazelor).

Conform „Normelor tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare

din amonte si de transport gaze naturale” (norme tehnice aprobate prin Decizia presedintelui

ANRGN nr.1.222/2006) distanta minima pe orizontala dintre axele conductelor de gaze

naturale si diferitele obiective este urmatoarea:

- locuinte individuale/colective – 20m, pana la 45 de cladiri/ unitati separate de locuit

dintr-o locuinta colectiva inclusiv in unitatea de clasa de locatie (suprafata de teren care se

intinde pe o latime de 200m de fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continua de

1600m, UCL), insa incepand cu a 46-a cladire/unitate separata de locuit dintr-o locuinta

colectiva in UCL sau in cazul unor cladiri cu patru sau mai multe etaje distanta minima este

de 200m; pentru reducerea acestei din urma distante, pana la minim 20m, se impun chletuieli

pentru cresterea gradului de siguranta a conductelor care vor fi suportate de catre solicitanti

(conform Legii Gazelor nr. 351/2004, art. 96 lit. a);

- constructii industriale, sociale si administrative- 20 m, daca exista pana la 45 cladiri,

inclusiv in unitatea de clasa de locatie (UCL), dar incepand cu a 46-a cladire in UCL, distanta

minima este de 200m; in situatie in care spatiul public va fi ocupat de 20 sau mai multe

persoane, cel putin 5 zile pe saptamana, timp de 10 saptamani, in orice perioada de 12 luni

(zilele si saptamanile nu trebuie sa fie consecutive) - 100 m;

- parcari auto – 6m;

- statii electrice si posturi de transformare a energiei electrice – 20m;

- paralelism cu drumuri:

- drumuri comunale, publice – 18m;

- drumuri private – 6m;

- depozite de gunoaie – 50m.

Pentru avizului de amplasare a obiectivelor, inclusiv pentru eventualele intersectii

subterane sau supraterane ale drumurilor de acces sau ale diverselor canalizatii (conducte de

distributie gaze, de alimentare cu apa, cabluri electrice si telecomunicatii) cu conductele

________________________________________________________________________


135

magistrale, se va intocmi in conformitate cu Ordinul Comun nr. 47/1203/509/2003, o

documentatie tehnica conform normativelor specifice in vigoare.

Concomitent cu extinderea retelelor de distributie gaze, se propun microcentrale

termice proprii care să asigure încălzirea şi prepararea apei calde menajere la gospodăriile

particulare şi la unitatile social culturale.

Aceste centrale termice pot funcţiona atât cu combustibil lichid cât şi cu gaze

naturale şi vor fi utilate cu cazane pentru prepararea apei calde, având randamente de

funcţionare ridicate, la un consum de combustibil scăzut.

Este recomandabil ca branşamentele să fie realizate câte unul pentru doi consumatori

alăturaţi pentru a se micşora numărul de racorduri şi de traversare a străzilor.

La executarea reţelelor de gaze naturale se va ţine seama obligatoriu de faptul că în

spaţiul disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, canalizaţie telefonică;

de aceea trebuie lăsate spaţiile şi pentru montarea acestora.

Pentru distribuţia de gaze se pot folosi conducte din polietilenă de înaltă densitate

care prezintă o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:

- economicitatea faţă de materialele tradiţionale (la performanţe egale, costul este net

inferior);

- tehnologia de montare pentru instalaţii subterane este sigură şi fără riscuri;

- îmbinări uşoare şi rapide, prezentând o etanşeitate perfectă;

- greutate redusă şi flexibilitate;

- rezistenţă ridicată la coroziunea produsă de agresivitatea solului;

- rezistenţă ridicată la: lovituri, sarcini mecanice, uzură, agenţi atmosferici şi diverse

substanţe chimice;

- pierderi de sarcină foarte scăzute la trecerea fluidelor, datorită suprafeţei interioare a

conductelor cu rugozitatea aproape nulă;

- nu permite aderarea crustelor de săruri, calcar şi microorganisme.

Este recomandabil ca şi unele clădiri de interes public şi cu aglomerări de persoane

(grădiniţe, şcoli, cămine culturale etc.) - încălzite în prezent cu gaze la sobe, să fie echipate cu

centrale termice proprii, realizându-se astfel o creştere a confortului şi siguranţei în

exploatare, o micşorare a numărului de puncte de foc şi, deci, a pericolului de incendiu şi

accidente.

Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90 % dotate cu

arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coşul trebuie să fie dimensionat

corespunzător sarcinii termice a cazanelor şi realizat conform prevederilor legale din punct de

vedere al prevenirii incendiilor.

Reglementări

• Pereţii noilor clădiri trebuie să fie executaţi din zidărie de BCA de 35 cm

grosime sau similar pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a

căldurii corespunzător, obţinându-se un consum scăzut de combustibil,

precum şi reducerea poluării datorită arderii combustibililor.

• Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală (pentru o clădire

sau un grup de clădiri) trebuie să fie peste 90 %, urmând a se acorda o

atenţie deosebită realizării unui ansamblu arzător - cazan - coş corect calculat

şi executat.

• Pentru evitarea poluării solului şi apelor de suprafaţă şi subterane, în

cazul alimentării cu combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se

vor amplasa în cuve de beton sau vor fi realizate cu pereţi dubli.

• De asemenea, se vor respecta, în principal prevederile următoarelor

________________________________________________________________________


136

reglementări:

- SR 8591/97 - Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în

săpătură;

- H.G. nr. 623/1993 privind organizarea activităţii de avizare a utilizării

combustibililor şi energiei;

- Ordinul 462 - 93 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului - anexa 2 -

"Norme de limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalaţiile de ardere".

- Normativ departamental nr. 3915/1994 .Proiectarea şi construirea conductelor

colectoare şi de transport gaze naturale..

- Normativ 16 - 86 (în curs de revizuire) pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi

instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.

- Normativ 16 - PE/97 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor de

distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilenă de înaltă densitate.

- Normativ Il3 - 94 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală.

3.9.8. Gospodarie comunala

Se vor intensifica eforturile de implementare a standardelor europene în probleme legate de

colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor din zona.

Accentul se va pune pe repartizarea judicioasa in teritoriu a platformelor si dimensionarea

corespunzatoare a numarului de recipient.

3.10 PROTECTIA MEDIULUI

Masuri pentru protectia calitatii apelor:

Alimentarea cu apa potabila în localitate se realizeaza prin retele de apa în sistem

centralizat.

In prezent serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate Fieni

este asigurat de catre compania S.C. Compania de Apa Targoviste, care gestioneaza sursa de

alimentare cu apa,aductiunea în oras, statia de pompare, canalizarea oraseneasca si statia de

epurare a apelor uzate .

Colectarea apelor menajere se realizeaza în sistem centralizat.

Sistemul de canalizare al orasului are la baza un sistem divizor bazat pe colectarea

apelor uzate si concentrarea acestora în bazinele statiilor de pompare, de unde prin

intermediul unor conducte de refulare si colectoare principale, ajung la statia de epurare, unde

suporta o epurare mecano-biologic. Apele reziduale sunt trimise printr- un sistem de

canalizare de 10,2 km lungime la statie de epurare.

Este necesara adaptarea si modernizarea alimentarii cu apa si canalizarii conform

standardelor europene privind calitatea apei potabile si epurarii apelor uzate.

In contextul implementari la nivelul judetului Dambovita a proiectului “ Extinderea

si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dambovita”, orasul Fieni va

beneficia la randul sau de investitii in cadrul acestui proiect. Astfel, la nivelul orasului sunt

vizate urmatoarele investitii:

extindera retelei de canalizare: 8241m

reabilitarea retea canalizare: 3580m

conducta sub presiune:1189ml

trei statii de pompare a apei uzate

statie de epurare pentru 12.200 locuitori echivalenti.

________________________________________________________________________


137

Întreţinerea şi păstrarea în condiţii salubre a malurilor cursurilor de apă .

Prelevările de probe prin sondaj, la diferitele surse de apă fântâni publice, izvoare

captate, deoarece calitatea apei pote fi necorespunzatoare cu depăşiri ale indicatorilor chimici

(nitriţi, nitraţi) şi bacteriologici (coliformi totali, streptococi fecali), cu implicare organelor

locale (primării, cabinete medicale) în măsuri de asanare a surselor şi dezinfecţie cu substanţe

clorigene.

Astfel apele deversate vor respecta indicatorii de calitate conform Ordinului

M.M.G.A. nr.161/2006.

Diminuarea surselor de poluare aer :

Reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30-50 km/ora si

cresterea suprefetelor plantate,formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre

zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber.

Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a

drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula .

Traversarea orasului de catre o parte a traficului greu, lipsa modernizarii drumurilor

auto din localitate, precum si starea precara de curatenie a carosabilului si trotuarelor, sunt tot

atatea cauze generatoare de praf, noxe si in final poluare.

Poluarea solului:

Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori

simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele

industriale, traficul si aglomerarile urbane, incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc,

atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent

ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este

necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara

terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si in insasi agroecosisteme.

Agricultura, prin plantatiile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor bilogice

naturale), reprezinta una dintre activitatile economice cu influienta directa asupra mediului.

Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de :

Modul de utilizare al suprafetelor agricole( degradarea solului,poluarea solului prin

dejectii animaliere)

Amenajari agricole(suprafete neproductive)

Aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor

Diminuare surse poluare asezari umane :

Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si spatiilor publice conform

HG-162/2000 privind depozitarea deseurilor.

Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident

faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru imbunatatirea substantiala

a acesteia , in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin

colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatilor componete ,prin concesionarea

acestei activitatii SC. SUPERCOM. S.A., care se ocupa de colectarea, transportul si

depozitarea gunoiului stradal, transportul si depozitarea deseurilor menajere provenite de la

populatie precumsi de intretinerea si exploatarea depozitului de deseuri.

La nivelul judetului Dambovita s-a implementat, prin programul ISPA proiectul denumit”

Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii controlate a deseurilor solide in

Judetul Dambovita” beneficiar fiind asociatia din care fac parte Consiliul Judetean

Dambovita, Consiliul Local AL Municipiului Targoviste si cele 81 de consilii locale de la

nivelul judetului. Prin proiect s –a realizat introducerea treptata a colectarii selective a

________________________________________________________________________


138

deseurilor urbane in pubele si containere si transportul acestora pentru valorificare la statia

centrala de selectare, compostare si depozitare a deseului ultim, nevalorificabil, in depozite

ecologice, ce se vor construi in zonele Aninoasa si Titu.

Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea cantitatilor de

deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de

salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute

de constientizare a populatiei.

Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si Normele de

protectia muncii in vigoare.

Amenajare de spatii verzi care vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si

arbusti.

3.11.REGLEMENTARI URBANISTICE

In rezolvarea urbanistica a problematicii orasului s-a tinut cont de actiunile de

concesionare, vanzare de terenuri realizate anterior intocmirii prezentei documentatii, de

solicitarile autoritatilor locale si ale altor factori interesati in teritoriu de solicitarile populatiei

din zona si zonele adiacente.

Solutia adoptata prin prevederile P.U.G. se constituie in oferta urbanistica a

autoritatilor locale, pentru a se atrage investitori si populatie in zona, astfel crescand zestrea

orasului, creandu-se premizele unei dezvoltari durabile in teritoriu.

Noile configuratii formate prin completarea zonelor adiacente orasului vor pastra

caracterul specific rezidential, urmand ca autoritatile locale, prin programele de aplicare a

prevederilor P.U.G. sa imbunatateasca locuirea prin atragerea de investitii si investitori pentru

crearea de locuri de munca, dotarea orasului cu spatii destinate invatamantului, culturii, dotari

de sanatate, administratie si financiar bancare, culte, si nu in ultimul rand realizarea de spatii

verzi organizate, parcuri, plantatii de aliniament si de protectie, zone de petrecere a timpului

atat pentru populatia din localitate, cat si pentru cei din Targoviste( petrecerea timpului la

sfarsit de saptamana). Teritoriul fiind strabatut de drumul national 71 Bucureşti-Baldana-

Răcari-Târgovişte-Fieni- Sinaia (distanta Bucureşti - Fieni fiind de 115 km iar Târgovişte -

Fieni de 25 km)., devenind zona de interes pentru investitori.

Reglementarile urbanistice si zonificarea teritoriului s-a materializat in plansa nr. 1 –

Incadrare in teritoriu, si in plansa nr. 3 – fiecare localitate – reglementari urbanistice. Modul

de aplicare a prevederilor P.U.G. s-au materializat in plansele ce stabilesc unitatile teritoriale

de referinta pentru fiecare localitate si plansele ce ilustraza proprietatea asupra terenurilor.

3.11.1. SOLUTIA GENERALA DE ORGANIZARE SI DEZVOLTARE A

LOCALITATILOR

mentinerea elementelor definitorii ale structurii generale a asezarilor actuale, a

raportului favorabil dintre ele si cu mediul natural si intarirea acestor aspecte

mentinerea zonificarilor actuale si intarirea fiecarei componente in parte (centrul, aria

locuita, concentrarile de unitati economice)

amenajarea diversa a terenurilor degradate sau activarea celor libere din intravilane

(consecinta va fi disparitia acestor tipuri de teren in intravilan)

protectia elementelor definitorii ale locuirii traditionale

protectia unor ansambluri (inclusive a unor situri arheologice) si piese de arhitectura

cu valoare istorica sau ambientala

3.11.2. ORGANIZAREA CAILOR DE COMUNICATIE

Principalele reglementari vor fi:

________________________________________________________________________


139

modernizarea si imbunatatirea sistemului actual rutier

propunerea unei variante ocolitoare pentru tranzitul greu

3.11.3. DESTINATIA TERENURILOR< ZONELOR FUNCTIONALE

REZULTATE

Reluand ideile principale care rezulta din bilantul teritorial al intravilanului, se propun

urmatoarele modificari privind noua destinatie a terenurilor si zonele functionale:

marirea suparafetelor centrale prin noi dotari si amenajari specifice

disparitia (prin amenajare) a terenurilor degradate si libere

marirea zonei industriale cu scopul de a reactiva economia

completarea zonei de locuit la cerintele concrete ale locuitorilor

3.11.4. ZONELE PROTEJATE SI LIMITELE ACESTORA

Prin studiul istoric s-au stabilit zone de protectie in jurul monumentelor clasificate si a

siturilor arheologice. Acestea se regasesc in plansa 3 Reglementari urbanistice – Zonificare.

Obiectul protectiei:

Lista Monumentelor Istorice instituita de L. 422-2001 si elaborate de MCC(2004), revizuita

in 2010 de MCPN, consemneaza urmatoarele monumente istorice:

Nr.

1

Cod LMI Denumire Localitate Adresa

Datare

1. DB-I-s-B-

17040

“Islaz” Fieni La 1 km NNV de

localitate, pe terenul

Fermei zootehnice, pe

stanga raului

Ialomicioara(cota 600m)

Epoca

bronzului

2. DB-II-a-B-

17479

Ansamblul

rural

Fieni Str. Mica, nr. 1-7 si nr.

2-8, pana la limita

posterioara

1901-1950

3. DB-II-m-B-

17480

Intreprinderea

“Steaua

electrica”

Fieni Str. Garii, nr. 2 1937

4. DB-II-m-B-

17482

Primaria oras Fieni Str. Rainu Aurel, nr. 67 1937

5. DB-II-m-B-

17483

Scoala Fieni Str. Rainu Aurel, nr. 84 1912

6. DB-II-m-B-

17484

Biserica” Sf.

Nicolae, Cuv.

Paraschiva, Sf.

Dimitrie

Fieni Str. Sf. Nicolae, nr.6 1804

7. DB-IV-m-A-

17818

Cruce de piatra Fieni Str. Sf. Nicolae, nr.6, in

curte bisericii

1660

Fata de lista Momumentelor Istorice(2004) urmatoarele Monumente istorice au fost declasate

prin Ordin al Ministerului Culturii si Cultelor:

Nr. 1 Cod LMI Denumire Localitate Adresa

Datare

1 DB-II-m-B- Combinatul de Lianti Fieni Str. Rainu 1919-1923

________________________________________________________________________


140

17481 si Azbociment Aurel, nr. 34

MCC, Ordinul 2361-2007, publicat in MO 619 din 7 Septembrie 2007

- Suprafata zonei protejate :

- Modul de delimitare : pe limite cadastrale şi străzi, conform planşei nr. 3.

Orice activitate de construcţii în zonă, indiferent de caracterul acesteia, se va

face cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural

Naţional Dambovita şi numai după ce s-a efectuat descărcarea de sarcină

argeologică.

Construirea în zona de protecţie a monumentului se va face numai cu acordul DJCCPCN

Prahova.

Distanta dintre edificabil si amplasamentul monumentului de arta va fi de min. 20 m.

3.11.5 PROTECTIA UNOR SUPRAFETE IN EXTRAVILAN

Aceste prevederi sunt determinate de prezenta unor situri cu valoare peisagera ce trebuie

puse in valoare prin mentinerea elementelor si crearea unor culoare de directionare spre

acestea.

3.11.6INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIREA PENTRU ZONELE

CARE NECESITA STUDII SI CERCETARE SUPLIMENTARE

In zonele cu riscuri , zone inundabile si alunecari de teren se inscriu tot la zone cu

interdictie provizorie de construire pana la ridicarea acestei constrangeri printr-o

documentatie specifica.

In jurul monumentelor pe aria stabilita ca zona de protectie a acestora se propune o zona

de protectie cu interdictie temporara de construire.

In zona centrala pentru o reconfigurare a spatiului si pentru a nu mai permite insertii ce

nu se integreaza in spatiu se propuen o interctie provizorie pana la elaborarea unei

documentatii PUZ.

Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul eliminarii cauzelor ce le –au

determinat.

3.11.7. INTERDICTII DEFINITIVE DE CONTRUIRE

Interdictia definitiva de construire se regaseste in zonele echipamentelor edilitare.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

OBIECTIVE DE UTIITATE PUBLICA

Orasul Fieni

DOMENII CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI

NATIONAL JUDETEAN LOCAL SUPR. TEREN

________________________________________________________________________


141

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

Cladire Primarie Fieni

Suprafata totala desfasurata de 1023 mp, suprafata aferenta teren- 1540 mp, monument istoric Cod 16-B -311

Cladire Stationar medico- sanitar

Suprafata totala desfasurata de 818 mp, suprafata construita- 239 cu teren aferent de 2937,

Cladire Casa Pensionarilor

suprafata construita de 28 mp, si teren aferent 28 mp

Cladire administrativa suprafata totala de 344 mp, si teren aferent deb 497 mp

Cladire Circumscriptie Sanitar- Veterinar

suprafata construita de 154 mp, si desfasurata de 277 mp cu teren aferent de 358 mp

Gradinita pentru Invatamant prescolar

suprafata construita de 1277 mp, si desfasurata de 2102 mp cu teren aferent de 3987 mp

Cladire Liceu Industrial local A, str. Republicii

suprafata construita de 2271 mp, si desfasurata de 5864 mp , suprafata tern 4718 mp

Cladire Liceu Industrial local B, str. Vilelor

suprafata construita de 775 mp, si desfasurata de 2325 mp , suprafata tern 4915 mp

Cladire Scoala nr. 1 Sf . Nicolae

suprafata construita de 936mp, si desfasurata de1872 mp , suprafata teren 4000 mp

Scoala Costesti suprafata construita de 180 mp, suprafata teren 1000 mp

Scoala Berevoiesti suprafata construita de 166 mp, suprafata teren aferent 204mp

Atelier Scoala Str. Runcului

suprafata construita de 80 mp, suprafata teren 1000 mp

Spatii verzi si de agrement

Parc parc in suprafata de 2100 mp, amplasata in zona pietei

Sala de sport amplasata pe str. Runculuinr. 6, suprafat totala de 676mp

Spatiu verde suprafata de 640 mp, zona complex DEPCOM, str. Aurel Rainu

Spatiu verde suprafata de 150mp, zona Primarie- DN 71

Spatiu verde suprafata de 8560mp, STR.Dr. Stefanescu,aferent blocurilor 1-8

Spatiu verde suprafata de 4600 mp, STR.Dr. Stefanescu,aferent blocurilor 9-11

Spatiu verde suprafata de 2880mp, STR.Lt. Virgil Negoescu,aferent blocurilor 12-19

________________________________________________________________________


142

Spatiu verde suprafata de 600 mp, STR.Republici,aferent blocurilor A1-D3

Spatiu verde suprafata de 1600 mp, STR.Republici nr. 40,aferent blocurilor C1- D4

Spatiu verde suprafata de 1000 mp, STR.Republic nr. 22,aferent blocurilor 20-22

Spatiu verde suprafata de 800 mp, STR.Dr. STEFANESCU,aferent bl.1-2 Steaua Electrica

Spatiu verde suprafata de 800 mp, STR.Dr. STEFANESCU,aferent bl.23-27-28

Spatiu verde suprafata de 1800 mp, STR. Aleeea Teilor,aferent bl.XI- Z2

Spatiu verde suprafata de 1800 mp, STR. Aleeea Teilor,aferent bl.XI- Z2

Spatiu verde suprafata de 800 mp, STR. Teilor,aferent bl.24-26

Spatiu verde suprafata de 400 mp, STR.Dr. STEFANESCU,aferent bl.A3A-A3D

Spatiu verde suprafata de 400 mp, STR.Dr. STEFANESCU,aferent bl.A1

Spatiu verde




Teren spatiu verde Suprafata 1425 mp, in zona -poarta 2 ROMCIF

Teren spatiu verde Suprafata 225 mp, in zona -cantina ROMCIF

Teren spatiu verde Suprafata 200mp, situat in zona cartier Berevoiesti

Monumet istoric comemorativ

placa comemorativa, doua tunuri, 18 cruci de de marmuracu un teren aferent in suprafata de 250 mp

GOSPODARIE COMUNALA

RETEA ALIMENTARE CU APA POTABILA

Conducta aductiune a apei dren nou

Lungime=2700 m, diam.325mm( str. Livezilor)

Conducta aductiune a apei dren vechi

Lungime=5200m, diam.400mm( cartier Berevoiesti)

Conducta aductiune a apei

Lungime=2300m, diam.150mm( str. Runculuii)


Lungime=300m, diam.100mm(str. Vilelor

________________________________________________________________________


143


Lungime=650 m, diam.150 mm( str. Podisului)


Lungime=250 m, diam.325mm( str.Grigorescu)


Lungime=3600m, diam.219mm(str. Republicii)


amplasata in statia de epurare din teava neagra

Drenuri pentru alimentarea cu apa

amplasate pe terasa Fieni din tuburi din azbociment diam.400 mm perforate in lungime de 250 m si dren nou diam. 400Mm perforat in lungime de 450 mm

Rezervor pentru inmagazinarea apei din beton armat pentru pomparea apei

amplasate pe terasa Fieni cu un volum de 900 mc

Rezervor pentru inmagazinarea apei din beton armat pentru pomparea apei pentru distributie apa oras

amplasat pe str. Firetelor cu un volum de 1000 mc din beton armat

c) sisteme de canalizare si epurare a apelor uzare, cu terenurile aferente

Biofiltru situat in statia de epurare don zidarie din beton armatcu o suprafata de 63,5mp

Cladire statie pompe epurare

situata in zona balastiera cu o fundatie din beton armat zidarie caramida, planseu beton cu o suprafata de 69,44 mp

Garaj si remiza PSI suprafata construita de 96 mp si teren aferent de 1024 mp, STR. Inv. Popescu Constantin

RETEA CANALIZARE- EPURARE

Cladire administrativa Suprafata= 114,39 mp cu teren aferent de 21000mp(situata in zona balastierei)

Cladire usoara(deznisipitor)

amplasat in statia de epurare din placi de beton cu o suprafata de 24,5 mp

Colector canalizare principal

amplasat pe DN 71intre str. Virgil Negoescu si statia de epurare din tuburi de azbociment diam. 400 mm in lungime de 3500 m

Canalizare zona centrala tubuti de azbociment diam. 300 mm in lungime de 300 m si diam. 250 mm in lungime de 250 m

Decantor primar situat in statia de epurare, alcatuit din placi de beton armat in suprafata de 114 mp

Decantor secundar situat in statia de epurare, alcatuit din placi de beton armat in suprafata de 114 mp

Platforma de namol situat in statia de epurare, alcatuit din placi de beton armat in

________________________________________________________________________


144

suprafata de 786 mp

Platforma de namol situat in statia de epurare, alcatuit din placi de beton armat in suprafata de 786 mp



Separator de grasimi amplasat in statia de epurare, alcatuit din placi de baton armat cu o suprafata de 17,6 mp

Separator de grasimi amplasat in statia de epurare, alcatuit din placi de baton armat cu o suprafata de 17,6 mp

Statie pompare apa amplasat in statia de epurare, zona balastierei, construita din caramida

Platforma depozitare a deseurilor menajere

platforma betonata in suprafata de 24 mp in zona str. Nucilor


platforma betonata in suprafata de 24 mp in zona cresa ROMCIF


platforma betonata in suprafata de 24 mp in zona cimitirului


platforma betonata in suprafata de 24 mp in zona Cartier Malu Rosu

ENERGIE TERMICA

Centrala termica nr. 1

situata pe str. Virgil Negoescu, fundatie din beton armat, diafragme si stalpi din beton armat, compartimentata cu diafraqgme din beton armat, acoperis din beton armat in suprafata construita de 107, 88 mp

Centrala termica nr. 2

situata pe str. Teilor nr. 2 in suprafata construita de 390 mp, fundatia beton armat tip pahar, structura stalpi prefabricxat din beton armat, zidarie din caramida, compartimentat in trei camere etc;

Centrala termica nr. 3 situata in curtea Liceului Industrial cu p suprafata de 254 mp

Centrala termica nr. 4 situata in subsolul Club ROMCIF SA PE STR. GARII, SUPRAFATA DE 111MP

Retele termica de distributie a energiei termice

retele aferente centralei termice nr. 1 in lungime de 200 cu diam. 80 mm





Retele termica de retele aferente centralei termice nr.

________________________________________________________________________


145

Distributie a energiei termice

4 in lungime de 150 cu diam. 50 mm


retele aferente centralei termice club ROMCIF in lungime de 40 cu diam. 100 mm

Teren neproductiv suprafata 7800mp situat in zona fabricii de fluide lichide Steaua Electrica

Teren neproductiv suprafata 9250mp situat in zona garii

Teren neproductiv suprafata 47259mp situat in zona statiei de epurare

Teren neproductiv Suprafata 640 mp situat in zona moara

Teren neproductiv Suprafata 3300 mp situat in zona -Stadion

Teren construibil Suprafata 3300 mp, str. Inv. Popescu Constantin

Teren construibil Suprafata 2100mp, STR.Dr. STEFANESCU

Teren construibil Suprafata 200mp, situat in zona cartier Berevoiesti

Teren construibil Suprafata 240mp, situat in zona Str. Aurel Rainu

Teren intravilan construibil

Suptafata 2980 mp, str. Popescu Constantin

Urmare analizei si situatiei existente, tinand cont de perspectivele dezvoltarii

demografice si a posibilitatilor de dezvoltare economica, se fac urmatoarele propuneri in

domeniul obiectivelor de utilitate publica :

finalizarea lucrarilor de alimentare cu apa ;

realizarea lucrarilor de canalizare si a statiilor de epurare;

modernizarea unor strazi si rezolvarea unor intersectii necorespunzatoare;

Identificarea tipului de proprietate a terenurilor este materializata in plansa 5 –

„Proprietatea asupra terenurilor „

terenuri apartinand domeniului public pe cele trei categorii-de interes national

,judetean,local.

terenuri apartinand domeniului privat al statului;

terenuri proprietate privata apartinand persoanelor fizice sau juridice;

Tot in aceasta plansa sunt marcate propunerile de circulatie a terenurilor :

terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul public:

terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul privat al localitatii;

terenuri ce se intentioneaza a fi concesionate;

terenuri destinate schimbului

2. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUAREv

Concluziile generale ale prezentei documentatii sunt urmatoarele:

________________________________________________________________________


146

Orasul Fieni are sanse mari de relansare economica si de reglementare a diferitelor aspecte

sociale si de protectie a mediului natural si construit datorita investitiilor din zona.

Pentru ca propunerile sa capete contur, sa fie aplicabile si sa intre in legalitate, se impune

ca pe viitor, in functie de oportunitati si oferte investitionare, sa fie elaborate documentatii (de

tip PUZ si PUD sau din domeniul funciar) privitoare la:

- reglementarea situatiei juridice a terenurilor pentru zonele neclare

- reconversia paltformelor economice abandonte

- construirea zonelor turistice

- zonele lotizabile corespunzatoare extinderilor intravilanelor

- amenajarea unor spatii verzi.

La acestea se adauga documentatiile necesare dotarii tehnico-edilitare a orasului si alte

proiecte avand drept scop diferite aspecte ale dezvoltarii.

Concluzia finala este ca, in Fieni cam ca in toate zonele judetului Dambovita, in scopul

atingerii unei durabilitati pe termen lung a structurii generale a teritoriului si asezarilor sale,

toate proiectele dezvoltarii trebuie insotite de masuri privind protectia mediului natural si a

caracteristicilor traditionale a mediului construit. Acest deziderat se va intoarce ca un factor

favorizant asupra dezvoltarii insasi.

Obiectivele propuse prin tema program care ilustreaza solicitarile administratiei publice

locale si necesitatile populatiei au fost incluse in prevederile prezentei documentatii, dupa

aprobare documentatia P.U.G. urmand sa se constituie in act de autoritate publica in vederea

operarii in teritoriul localitatilor si al orasului, cu privire la abordarea politicilor de construire

si dezvoltare urbanistica.

Se vor intocmi dupa aprobarea P.U.G. documentatiile urbanistice de genul planurilor

urbanistice zonale sau de detaliu, care dupa aprobare in conditiile legislatiei in vigoare vor

scoate de sub interdictia temporara de construire zonele materializate in plansele de

relgementari urbanistice pentru fiecare localitate.

In situatia in care, sub presiunea investitotilor zone din teritoriul intravilanului propus

si din teritoriul din extravilan vor capata alte functiuni fata de prevederile P.U.G. , zonele

respective se vor supune intocmirii de documentatii de urbanism cu caracter local P.U.Z. care

vor urma traseul avizarilor in vederea aprobarii stabilit de actele normative in vigoare, in baza

certificatului de urbanism emis de autoritatea locala. Termenul de valabilitate a planului

urbanistic general este de cca 10 ani, odata cu realizarea documentatiilor stabilindu-se noile

criterii de dezvoltare urbanistica in ansamblu si zonal.

Principalele concluzii care se desprind din analiza situatiei existente sunt :

sporul natural este negativ si constant pe o perioada relativ lunga de timp, scaderea

populatiei inregistrata in ultimii 10 ani datorandu-se sporului migrator;

navetism mare spre localitatile vecine;

numar mic de locuri de munca in localitate datorita dezvoltarii insuficiente a

industriei.

calitatea vietii se situeaza in continuare la nivele nesatisfacatoare cu consecinte

nefavorabile asupra conditiilor de viata si de munca ale populatiei :

plecari la munca in strainatate;

activitatea educationala, sanitara si culturala este insuficienta si lipsita de modernitate;

Sansele de relansare economica a orasului sunt legate de investitiile facute in zonele

industriale

Este instaurata o interdictie temporara de construire pana la realizarea si aprobarea

unui PUZ de Zona Centrala .

________________________________________________________________________


147

Proiectantul considera ca prioritate investitionala pentru aceast oras cu mari sanse de

dezvoltare realizarea unei zone turistice reprezentative si amplasata adecvat punandu –se

astfel bazele unui turism periodic .

In cadrul desfasurarii si accelerarii procesului de reforma economica in Romania, pe

langa sarcinile si atributiile principale in domeniile amenajarea teritoriului, urbanism si

constructii, Ministerul Lucrarilor Publice Transporturilor si locuintei este abilitat prin Legea

nr. 71/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara sa organizeze si coordoneze realizarea

cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si constituirea bancilor de date urbane la nivelul

fiecarei localitati.

Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar reprezinta un sistem de evidenta si

inventariere sistematica a bunurilor imobiliare sub aspect tehnic si economic.

Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar se organizeaza la nivelul intravilanelor

localitatilor, stabilite prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului, legal

aprobate.

Scopul si importanta cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar

*Inventarierea tehnica si economica a tuturor terenurilor si constructiilor cuprinse in

perimetrele intravilane ale unitatilor administrativ-teritoriale: comuna, oras, judet;

*Stabilirea unitara si completa a elementelor necesare evaluarii terenurilor si constructiilor

situate in intravilan, indiferent de natura, destinatia, folosinta si proprietarul lor;

*Inventarierea tuturor retelelor edilitare subterane si supraterane, pe tipuri de retele;

*Realizarea unui sistem informational omogen si standardizat de evidenta si gestiune a

cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar ( baza de date cadastrale), integrat in banca de

date urbane;

*Cresterea si consolidarea responsabilitatilor decizionale a autoritatilor locale, responsabile de

administrare si gestionarea teritoriului;

Obiectivele cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar

*Instituirea unui sistem operational unitar privind taxele si impozitele la nivelul autoritatilor

administratiei publice centrale si locale;

*Crearea si dezvoltarea unei piete libere a terenurilor si constructiilor pe baza unor date

tehnice si economice reale, recunoscute si garantate prin sistemul de publicitate imobiliara;

*Optimizarea utilizarii terenurilor si constructiilor prin elaborarea si aprobarea

documentatiilor de urbanism si amenjarea teritoriului;

*Garantarea creditului ipotecar in activitatea de investitii si construirea de locuinte;

*Prevenirea speculei cu terenuri, prin mediatizarea pietei libere in functie de dezvoltarea la

nivel central si local;

Continutul cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar

Plecand de la entitatile de baza ale cadastrului general-parcela, constructia si proprietarul –

cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar aditioneaza la acestea in principal, urmatoarele

tipuri de informatii:

informatii privind parcel:

-subcategoria de folosinta

-dotarea edilitara pana la nivel de bransament

-zona valorica de incadrare in peimetrul intravilanului localitatii

-zona protejata si restrictiile acesteia

-procesul de ocupare si coeficientul de utilizare

-gradul de seismicitate

b) informatii privind constructiile:

-suprafata construita

-suprafata construita desfasurata

-structura de rezistenta

________________________________________________________________________


148

-invelitoare, regim de inaltime

-dotari edilitare

-tipul de incalzire

-anul construirii si starea de intretinere

-destinatie-folosinta

-valoarea istorica si arhitecturala

-numarul de familii si persoane

-tip capacitate

Informatizarea cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar, in contextul utilizarii

eficiente a informatiilor de catre autoritatile administratiei publice locale si centrale este

conceputa ca un subsistem omogen si standardizat de evidenta si gestiune – baza de date

cadastrale – integrat in banca de date urbane.

Banca de date urbane este conceputa ca un ansambu corelat de baza de date , intretinute

independent, dar exploatate impreuna. Banca de date urbane este alcatuita dintr-o multime de

aplicatii informatice ce se impart in doua grupe mari : nucleul bancii de date urbane si

aplicatii asociate ( cadastrul general, cadastrul imobiliar-edilitar, publicitatea imobiliara,

recensamantul si evidenta populatiei, indicatori urbani, etc.)

Baza de date cadastrale are doua componente principale: baza de date textuale si baza

de date grafice.

Principalele entitati ale bazei de date textuale sunt: parcela, subparcela, constructia,

persoana fizica sau juridica, nodul de retea, tronsonul de retea.

Baza de date grafice va contine atribute spatiale ( coordonate, contururi, simboluri,

atribute necesare reprezentarii grafice) ale detaliilor care sunt reprezentate in planul cadastral.

Sistemul informatic utilizat trebuie ales in asa fel incat sa se asigure corespondenta si

legatura intre cele doua baze de date. Baza de date cadastrale permite realizarea a numeroase

tipuri de rapoarte cum sunt: registrul cadastral al parcelelor, proprietatilor, indexul alfabetic al

proprietatilor, lista sectoarelor cadastrale, statistica terenurilor in functie de anul de construire,

folosinta-destinatie, mod de administrare, tip de proprietate, etc.

In contextul Legii nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, organizarea si

coordonarea activitatii de executie a lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar- edilitara

si de constituire a bancilor de date revine Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si

Locuintelor,. Directiei de Cadastru Imobiliar-Edilitar si Gestiunea Localitatilor, in colaborare

cu Consiliile Locale si Judetene , avand la baza H.G.R. nr. 521/1997, privind finantarea

lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar edilitar. In desfasurarea acestei activitati este

foarte important de mentionat interesul major si sprijinul constant al Consiliilor Locale si

Judetene, care contribuie la finantarea lucrarilor din fondurile prevazute in bugetele locale.

________________________________________________________________________


149

*Prezenta documentatie serveste la fundamentarea in vederea obtinerii finantarilor

pentru:

1.programe de urbanizare a zonelor construite in teritoriu

2.dotare cu echipamente edilitare,

3.intretinere si dezvoltare a infrastructurii,

4.luarea de masuri in vederea protejarii mediului natural si construit,

5.eliberarea certificatelor de urbanism

6.eliberarea Autorizatiilor de construire

7.Baza grafica de intocmire a cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si a bancii de

date urbane

Intocmit de:

Arhitect Enache Lucian

Urbanist Chiritescu Miruna

proiectan de specialitate : proiectant general dambovita raspuns la adresa mdrt nr 350 din 04... ·...

Documents