proiect semestru

7/27/2019 Proiect Semestru

1/28

Proiect de semestru

ChestionarConsumul

de

cafeainrandul

tinerilorsiadultilor

Universitatea din Craiova UCV

Facultatea de Stiinte Socio-umane

Specializare : Sociologie

An: ISemestrul II

Disciplina: Metode si tehnici de cercetare sociologica

Nume profesor: Constantin Craitoiu

Nume: Porojan Anca-Ioana


2/28

Cuprins

1. Definireatemei.pag 32. Sinteza privitoare la consumul de cafea in randultinerilor si adultilor.pag 43. Motivatia alegeriitemei..pag 6

4. Precizarea scopului cercetarii..pag 75. Precizarea obiectivelor cercetariipag 86. Ipotezelecercetarii...pag 97. Operationalizarea conceptuala

pag 10A Lista de concepte.pag 10B Lista de variabile..pag 11C Lista de indicatoripag 12

8 Metoda de cercetare utilizata.pag 139.Precizarea tehnicii de cercetare folosite.pag 14

10 Instrumentele de cercetare utilizatepag 1511.1. Tehnica de structurare a chestionaruluipag 1711.2 Explicarea tipului de intrebari si functia acestora..pag 1912 ChestionarConsumul de cafea in randul tinerilor siadultilor...pag 24

2


3/28

1.Definirea temei

Consumul de cafea in randul tinerilor si adultilor este un chestionar privindalegerea persoanelor in varsta dar si a adolescentilor de a-si incepe dimineata cu o ceasca

imbietoare de cafea. Majoritatea consumatorilor nu detin informatii suficiente despre

actiunea cafelei asupra intregului organism. Bineinteles exista si beneficii aduse de cafea darexista si numeroase contraindicatii atata timp cat cafeaua este consumata in cantitati foartemari.Precum consumul excesiv de alcool, de tutun si cel de cafea poate produce foarte usordependenta.Foarte multe persoane tind in zilele noastre sa inlocuiasca masa de dimineata cu o ceasca decafea, lucru ce aduce dupa sine foarte multe efecte negative.Cafeaua este considerata in momentul de fata cel mai consumat produs ce contine cofeina,alaturi de bauturile racoritoare si de ceai.

3


4/28

2.Sinteza privitoare la consumul decafea in randul tinerilor si a adultilor

Cafeaua a avut o evolutie foarte interesanta de-a lungul timpului. Principalul tip de cafea,cafeaua arabica originara din Etiopia a migrat in America de Sud, Brazilia, Columbia si altetari aflate intre paralela de 25 de grade la nord si cea 30 de grade la sud. La inceput,boabele de cafea au fost importate din Etiopia in Yemen. O legenda traditionala yemenitapovesteste despre omul sfant Shaikh ash-Shadhili, un yemenit sufi, care in timp ce calatoreaprin Etiopia a observat capre neobisnuit de sanatoase si de vioaie. Curios, a gustat si elboabele cu care se hraneau, si a simtit un efect similar. Un alt mit, il numeste dreptdescoperitor pe un pastor de capre etiopian numit Kaldi.

Cel mai probabil, cuvantul cafea provine de la denumirea locului de origine, Kaffa din Etiopia.Acest cuvant are multe forme, foarte asemanatoare: qahwa in araba, kahveh in turca, caffin italiana, caf in franceza, coffee in engleza, ajungand la cafea in linmba romana.

Primele cafenele europene s-au deschis de abia la mijlocul secolului XVII la Londra. Ca omasura a popularitatii cafelei, aceste localuri au cunoscut o crestere impresionanta: in 1675,erau peste 3 000 in Anglia.

Succesul cafelei in Europa secolului XVII a fost paralel cu raspandirea masiva a obiceiului dea fuma tutun, in timpul Razboiului de 30 de Ani (1618-1648).Planta mama pentru majoritateacafelei arabice din lume este pastrata la Amsterdam.

Cafeaua praf dateaza din secolul XVIII, dar nu a devenit populara decat in 1901, cand

cafeaua instant a fost prezentata de Satorie Kato la expozitia Buffalo Pan American. Aceasttip de cafea a fost marketata sub denumirea de Nescaf in 1939.

Procesul de decofeinizare a fost dezvoltat de doctorul Dr. Ludwig Roselius of Bremen.Cofeina este inlaturata prin intermediul apei sau a unor solventi cum ar fi acetatul de etil.

Ca si vinul, cafeaua are degustatorii ei, specialisti care pot detecta multe nuante si arome,care trec de obicei neobservate de oamenii obisnuiti.

4


5/28

Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efectebenefice asupra sanatatii precum:

-imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie.-stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal,

favorizand digestia-substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer,

cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1si 2.

-antioxidantii din cafea impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unorboli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza.

-Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilorcardiovasculare.

-se poate slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi arse in fiecare ziprintr-un consum moderat.

Toate aceste efecte positive sunt aduse de cofeina. Cofeina este principalul elementdin compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala,reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului

excretor. Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor decap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.

Pe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii.Nu este recomandata:-celor cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal, guta,

nevroza, dureri de cap, hipertensiune arteriala si enterocolita cronica.-copiilor, adolescentilor- femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca favorizeaza

osteoporoza.Efecte negative:

* tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasmegastrointestinale;

* palpitatii;* insomnii;* neliniste;* stari depresive;* tremur si slabiciune musculara.

5


6/28

3. Motivatia alegerii temei

Am ales aceasta tema a consumului de cafea intrucat privita ca un obicei sau ca onecesitate, cafeaua este o prezenta constanta a diminetilor oamenilor.Aroma cafelei ne "loveste" in fiecare zi chiar daca prezenta ei este deja un aspect banal alcotidianului. Probabil ca pe fiecare strada, in fiecare cladire din apropierea noastra unautomat, un filtru sau un ibric cu cafea e gata sa pregateasca licoarea magica despre care sevorbeste atat de mult si de care atat de multa lume este dependenta, persoane atat dinrandul tinerilor cat si din randul adultilor.Atunci cand ne trezim cu o ceasca de cafea totul ia o intorsura pozitiva iar dimineata paremai frumoasa.. .aroma cafelei de dimineata este acel medicament miraculos ce ne ajuta saincepem ziua cu forte noi si cu zambetul pe buze. Consumata in cantitati potrivite aceastapoate actiona ca un adevarat medicament.Cafeneaua e locul lipsei de inhibiii.Cafeneaua e locul flirturilor cumini, al nceputurilor deafaceri, e spaiul schimbului de idei i al ritualurilor parvenite. E locul de desfru tolerat alfumtorilor i destinaia matinal a cititorilor dependeni de pres.Cafeaua n ora pare s fi devenit stereotipul cosmopolit al femeilor sofisticate i albrbailor independeni. Este pretextul cel mai facil de relaionare. Din anii predecembritis-a transformat ntr-un liant de comunicare al celor care se rsfa i vor s-i afiezestatutul.

In concluzie, nu va feriti sa va faceti viata mai frumoasa cu ajutorul unei parfumate sidelicioase cesti de cafea. In definitiv, este cel mai studiat aliment natural de-a lungultuturor timpurilor. Faceti totusi diferenta dintre ceasca si cana, asta ca sa nu avetipalpitatii.

6


7/28

In definitiv, cafeaua este amara, un gust dintr-o lume interzisa si periculoasa(Diane Ackerman)

4. Precizarea scopului cercetarii

Scopul cercetarii despre consumul de cafea este in primul rand de a afla cantitatea folositade tineri si adolescenti intr-o anumita perioada de timp, de asemenea preferintele legate demarcile producatoare,de aromele cafelei, modalitatile de preparare.Cafeaua a ajuns sa inlocuiasca micul dejun pentru multii dintre consumatori, fapt ce aduce

dupa sine o multime de efecte negative. Altii au pornit de la o singura ceasca de cafea bautadimineata pentru a se trezi mai bine , ajungand sa depaseasca 4-5 cesti pe zi, un lucrunegative de asemenea intrucat cafeaua trebuie bauta in cantitati moderate.Reclamele la cafea sunt foarte convingatoare si trezeste pofta fiecarui consumator sicuriozitatea oricarui individ ce inca nu a consumat acest tip de produs. Indiferent dereclama, prin aceeasi stare trec atat consumatorii cat si neconsumatorii, nu e vorba de catde veche sau noua e reclama, nu conteaza nici ce personaj apare, este vorba pur si simpludespre o cafea buna in viziunea lor, ceea ce incurajeaza viciul .Scopul principal al cercetarii mele este acela de a afla daca oamenii au ide de efectelenegative aduse de consumul de cafea si daca sunt influentati de reclame, mass media in

alegerea produselor respective.

7


8/28

5.Precizarea obiectivelor cercetarii

1. Stabilirea ponderii consumatorilor de cafea in randul tinerilor si adultilor2. Stabilirea factorilor determinanti ai consumului3. Stabilirea obiceiurilor de consum

a)frecventa de consumb)cantitatea consumatac)localizarea consumului4. Stabilirea tipului de cafea consumata

8


9/28

6.Ipotezele cercetarii

1. In jur de 80% dintre adulti si 60% dintre tineri sunt consumatori de cafea.2. In fiecare an se beau in jur de 2miliarde de cesti de cafea in lumea intreaga3. Un consum regulat de cafea contribuie la diminuarea atacurilor de astm.4. Consumatorii de cafea inraiti se pot alege cu nervozitate, ritm cardiac rapid sitranspiratii.

9


10/28

7.Operationalizarea conceptualaA).Lista de concepte:

Cafea(Cu sens colectiv) Smna arborelui de cafea. 2. Butur preparat din cafea (1)prjit i rnit sau dintr-un surogat. 3 arbore sau arbust tropical cultivat pentru seminelelui comestibile; cafeu. 4) Smn a cafeului. 5) Praf obinut prin mcinarea seminelor decafeu. 6) Butur preparat din acest praf (sau dintr-un surogat).

CofeinaAlcaloid extras din boabe de cafea, din frunze de ceai, nuci de cola etc.,

ntrebuinat n medicin ca tonic al sistemului nervos central, cardiac etc

DependentaSituaia de a fi dependent; stare de subordonare, de supunere, aservire,atrnare, subordonare, servitute.

AromaEmanaie a unor substane plcut mirositoare (i cu gust plcut); miros tare i plcut;mireasm, parfum. Substan care d unui produs miros sau gust plcut.

ConsumatorPersoan care consum1 bunuri rezultate din producie. Spec. Persoan careconsum mncare (i butur) ntr-un local public.

BauturaLichid folosit pentru potolirea setei sau n alte scopuri; lichid care se bea.

GustSim prin care organismul primete (cu ajutorul limbii i mucoasei bucale) informaiiasupra proprietilor chimice ale unor substane cu care vine n contact; senzaie produs de osubstan (alimentar) prin excitarea limbii i mucoasei bucale; proprietatea unor substane(alimentare) de a provoca aceast senzaie.

ProdusBun material realizat n procesul de producie; totalitatea obiectelor sau bunurilorproduse.

AntioxidantSubstan care mpiedic sau temporizeaz oxidarea; antioxigen.

OrganismTotalitatea organelor i a prilor indisolubil legate ntre ele ale unei fiine vii;corp, fiin. 2. Fig. Ceea ce apare ca un lot nchegat; ceea ce funcioneaz n mod organizat.

ObisnuintaFaptul de a fi obinuit cu ceva, de a avea un anumit obicei; deprindere, obicei;datin.

10


11/28

B).Lista de variabile1) Frecventa achizitionarii de cafea de catre consumatori2) Tipul de consum3) Obiceiul de a consuma cafea4) Dependenta de cafea5) Diminuarea/Renuntarea la consumul de cafea6) Influenta mass-mediei cu privire la cafea

11


12/28

C).Lista de indicatori

1) Consumul de cafea2) Tipul de produse preferate de subiecti3) Locurile de procurare a cafelei4) Determinantul principal in alegerea cafelei5) Cantitatea de cafea consumata pe zi/luna6) Principalul distribuitor de cafea al familiei7) Riscurile aduse de cafea

8) Beneficiile cofeinei9) Contraindicatiile cofeinei10) Dependenta de cafea11) Modul de consumare al cafelei12) Imbunatatirea gustului cafelei13) Aparate pentru pregatirea cafelei14) Apa pentru pregatirea cafelei15) Secretele prepararii cafelei16) Date socio- demografice

12


13/28

8. Metoda de cercetare utilizata

Metoda de culegerea datelor /metoda de cercetare folosit = ,, modalitatea generalde abordare a realitii , a fost ANCHETA de opinie pe baz de chestionar administrat,completat la domiciliul subiecilor intervievai.

ANCHETA pe baz de chestionar a fost de tip extensiv, cu caracter standardizatdeoarece ntrebrile sunt formulate clar dinainte, - la fel i numrul i ordinea acestora-,efectuat asupra unei populaii numeroase, valabil la scara oraului Craiova. Aceasta a impusastfel cerina de reprezentativitate a acestora n raport cu populaia vizat de cercetare.

innd cont de acest model de abordare a realitii, putem afirma c ancheta princhestionar face parte din categoria metodelor cantitative.

Axat pe o tem special, aceast anchet surprinde caracteristici de ordin general.Aceasta a fost utilizat pentru a culege informaii direct de la respondeni, despre

modul n care acetia gndesc cu privire la consumul de cafea, utilizeaz cunoscutele tipuri

de cafele .Ancheta, - de tip colectiv - , a fost aplicat pe grupuri de oameni n vedereacolectrii informaiei necesare .

13


14/28

9.Precizarea tehnicii de cercetare folosite

Sondajul de opinie este o metoda frecventa de observatie in stiintele sociale.Intr-unsondaj clasic, cercetatorul selecteaza un esantion de respondenti si le aplica un chestionar

standardizat.

Astazi, sondajele sunt o metoda frecventa de observatie in stiintele sociale.Intr-un sondajclasic, cercetatorul selecteaza un esantion de respondenti si le aplica un chestionarstandardizat.Sondajele pot fi folosite in scopuri descriptive, explicative si de explorare.Ele sunt utilizatemai ales in studii care au ca unitate de analiza individul.Sondajul este cea mai buna metoda pecare o aula indemana cercetatorii sociali care sunt interesati sa colecteze date noi pentru adescrie o populatie prea mare pentru a fi observata direct.Sondajele sunt de asemeneametode excelente pentru a masura atitudini si orientari intr-o populatie mare.

Uneori, sondajul e folosit ca un pretext pentru alte scopuri.Din pacate, unii agenti detelemarketing sau reprezentantii partidelor politice incearca sa profite de disponibilitateaoamenilor de a lua parte la sondajele de opinie.

14


15/28

10. Instrumentele de cercetare utilizate

Chestionarul = definiiile la chestionar sunt variate: chestionarele sunt teste compusedintr-un numr mai mare sau mai mic de ntrebri prezentate n scris subiectilor i se refer

la opiniile, preferinele, sentimentele, interesele i comportamentele lor n circumstaneprecise. ( P. Pichot), chestionarul nu poate fi considerat dect o list de ntrebri ( RogerMucchielli), prin chestionar se nelege o metod de colectare a datelor prin ntrebrile pusepersoanelor sau prin ntrebarea acestora dac sunt de acord sau n dezacord cu enunurilecare reprezint diferite puncte de vedere. (Earl Babbie)

ntrebrile cuprinse n chestionar sunt relativ simple i generale, nemergnd foarte multn profunzimea tuturor aspectelor legate de cafea.

Chestionarul cuprinde ntrebri nchise (sau precodificate), ntrebri la care varianteleposibile de rspuns sunt dinainte fixate, persoana intervievat urmnd doar s o aleag pecea care corespunde opiniei sale.

Cel mai simplu sistem de rspuns la o ntrebare nchis este cel dihotomic (cu dou variantede rspuns), n termenii DA / NU sau masculin / feminin.,, Sunteti un consumator/consumatoare de cafea?

,, 1. Da

2. Nu

Uneori i se ofer subiectului i o a treia variant de rspuns, de exemplu NU TIU / NURSPUND, caz n care ntrebrile poart denumirea de trihotomice.Opiniile i atitudinile sunt, ns, elemente extrem de complexe, motiv pentru care s-aupreferat ntrebri cu un evantai larg de rspunsuri.

,, Ce va determina sa cumparati o cafea? ,, 1. reclama

2. pretul

3. ambalajul4. marca

5. gustul

6. calitatea7.disponibilitatea produsului

8.Nu stiu/Nu pot aprecia

15


16/28

n chestionar sunt cuprinse i ntrebri mixte (seminchise sau semideschise), n caresunt oferite variante de rspuns, dar nu se epuizeaz ntreaga gam de posibiliti, ci se lasi libertatea subiectului de a rspunde la ntrebare:,, Unde obinuii s beti cel mai des cafeaua?

,, 1. acas

2. la serviciu

3. la prieteni4. n cafenele

5. n alte locuri (care?_________)0. Nu tiu/Nu pot aprecia

Opiniile oamenilor sunt variabile ca intensitate, ele pot oscila de la o valoare minim launa maxim sau de la una negativ la una pozitiv. De aceea, ntrebrile cuprinse n chestionarau fost ntrebri scalate, cu o scal echilibrat , cu perechi de rspunsuri:

,, Ct de des beti cafea?

1. foarte des

2. des3. rar

4. cteodat5. niciodat

0. Nu tiu/Nu pot aprecia

16


17/28

11. 1 Tehnica de structurare a chestionarului

Am folosit tehnica palniei rasturnate, am pornit de la o intrebare particulara apoi amtrecut la una generala:

Sunteti un consumator de cafea?

1. da2. nu

2Ce cafea cumparati in mod regulat?1. Elita2.Jacobs3.Douwe Egberts4.Tchibo5.Alta (care?______________)

Se recomanda utilizarea acestei tehnici in special in cazul persoanelor cu un nivel descolarizare mai scazut, pentru o mai buna intelegere a sensului vizat de intrebarea generala.

In chestionar este present si efectul halo care se refera la contaminarea raspunsurilordatorate, in special asezarii intrebarilor in chestionar. Daca avem o succesiune deintrebariparticulare, cu un anumit raspuns atunci ele pot influenta si raspunsul la urmatoareaintrebare, cu character general.

Stiti sa existe vreo legatura intre cafea si cancer?

1. Da2. Nu0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

Consumul de cafea stimuleaza performantele sportive?1. Da2. Nu0. Nu stiu/ Nu pot precia

17


18/28

.Poate consumul excesiv de cafea sa provoace dependenta?1. Da2. Nu0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

Primele intrebari vor determina mai mult ca sigur raspunsuri favorabile. In virtutea acestuiraspuns repetat e probabil ca si a 3a intrebare sa primeasca acelasi raspuns, intr-un procentmai mare decat daca ar fi fost plasata in alta parte a chestionarului, la distanta de celelalte2.

Efectul de pozitie, asemanator celui de halo poate influenta raspunsurilor in cazulchestionarelor cu mai multe teme, in functie de succesiunea lor. In functie de acest aspecttrebuie retinut ca la inceputul chestionarului trebuie puse intrebari care sa captezeinteresul subiectilor, iar la sfarsitul chestionarului pot fi bine plasate intrebarile deidentificare, in timp ce in interiorul chestionarului, intre aceste 2 extreme se recomandaalternarea intrebarilor interesate cu cele mai putin interesate, in vederea mentinerii unuianumit exhilibru in desfasurarea interviului.

Lungimea chestionarului

Nu exista un numar standard de intrebari in cuprinsulunui chestionar: exista chestionare cu15 itemi dar exista si cu 300 de itemi.Septimiu Chelcea propune un numar de 25 pana la50 de intrebari, astfel neobosindu-l nici peanchetator nici pe anchetat

Durata

Un chestionar nu trebuie sa dureze mai mult de 45 de minute intrucat apoi incepe sa scadaatentia, capacitatea de concentrare, coerenta sau interesul interlocutorului.

Designul

Chestionarele trebuie sa fie foarte bine imprimate, clare, fara greseli, stersaturi sauomisiuni, caracterele trebuie sa fie destul de mari pentru a asigura usurinta si corectitudineala citirea intrebarilor. Se recomanda utilizarea unei hartii de calitate, imprimarea textului peambele fete ale foii.

Formularea intrebarilor

Acestea trebuie sa fie cat mai clare, scurte,cuvintele trebuie sa fie simple, accesibiletuturor subiectilor. Trebuie evitate dublele negatii ex: (nu este asa ca nu ar trebui.?)Intrebarile nu trebuie sa fie tendentioase, nu trebuie formulate intrebari duble.Intotdeauna intrebarile se formuleaza dupa o riguroasa operationalizare a conceptelorutilizate in cadrul cercetarii.Nu in ultimul rand, intrebarile trebuiesc aplicate tuturor subiectilor.

18


19/28

11.2 Explicarea tipului de intrebari si functia

acestora

Intrebari inchise

Cel mai simplu sistem de rspuns la o ntrebare nchis este cel dihotomic (cu dou variantede rspuns), n termenii DA / NU sau masculin / feminin.1 Sunteti un consumator de cafea?

1. da2. nu

. Sexul:1 Masculin2.Feminin

Uneori i se ofer subiectului i o a treia variant de rspuns, de exemplu NU TIU / NURSPUND, caz n care ntrebrile poart denumirea de trihotomice:. Consumul de cafea dupa parerea d-voastra sporeste riscul de a face atat de cord?

1. Da2. Nu

0.Nu stiu/Nu pot aprecia

Dependenta de cafea poate afecta sistemul nervos?1.Da2.Nu0.Nu stiu/ Nu pot aprecia

Stiti sa existe vreo legatura intre cafea si cancer?1. Da2. Nu

0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

14.Sunteti de acord cu consumul de cafea in timpul sarcinii?1. Da2.Nu0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

Consumul de cafea stimuleaza performantele sportive?1. Da

19


20/28

2. Nu0. Nu stiu/ Nu pot precia

18.Poate consumul excesiv de cafea sa provoace dependenta?1. Da2. Nu0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

Exista de asemenea si ntrebri cu un evantai larg de rspunsuri, acestea sunt intrebariselective. Ca de exemplu:De unde alegeti sa cumparati cafeaua favorita?1. hypermarket2. supermarket3. magazinele din cartier (piata)4. alte locatii

Ce va determina in general sa cumparati o cafea?

1. reclama2. pretul3. ambalajul4. marca5. gustul6. calitatea7.disponibilitatea produsului8.Nu stiu/Nu pot aprecia

Se intampla sa aveti insomnii din cauza consumului de cafea?

1. foarte des2. des3. rar4. cteodat5. niciodat0. Nu tiu/Nu pot aprecia

Starea civila:1 necasatorit2 casatorit3 divortat4 vaduv0. N.R

Ultima scoala absolvita1.Fara studii2. Scoala primara3. Scoala generala

20


21/28

4. Scoala profesionala5.Scoala postliceala6. Liceu7. Facultate0. N.R

30 Ocupatia1 Elev/student2 Liber profesionist

3 Muncitor4. Comerciant, distribuitor5. Functionar, gestionar, technician6. Educator, invatator, asistent medical7. Agricultor8. Subofilet MAPN si MI9. Medic, inginer, professor, ofiter10. Patron/manager11. Pensionar12. Casnic/fara ocupatie

13. Somer

Intrebari Mixten chestionar sunt cuprinse i ntrebri mixte (seminchise sau semideschise), n care suntoferite variante de rspuns, dar nu se epuizeaz ntreaga gam de posibiliti, ci se las ilibertatea subiectului de a rspunde la ntrebare. Exemplu :Ce cafea cumparati in mod regulat?

1. Elita2.Jacobs

3.Douwe Egberts4.Tchibo5.Alta (care?______________)

Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati?1.aroma2.gustul3.taria4.altceva(ce?_____________)0.Nu stiu/Nu pot aprecia

Cine cumpara de obicei cafeaua in familia dumneavoastra?1.sotul2.sotia3. copilul4. altcineva(cine?_____________)

Cum preferati sa beti cafeaua in general?1.neagra

21


22/28

2.cu lapte3.cu zahar/zaharina4.altfel(cum?______________)

Cu ce arome preferati sa imbogatiti gustul cafelei?1. Simpla, fara arome2.Frisca3. vanilie4. scortisoara

5.Altceva(ce?______________)

Cu ajutorul carui aparat va pregatiti cafeaua?1. Cafetiera2. Ibric3. Expresor4. Filtru de cafea5. Altceva(ce?______________)

24.Ce fel de apa folositi pentru prepararea cafelei?

1. Apa de la robinet2. Apa minerala3. Apa plata4. Altceva(ce?____________)

Intrebari deschiseSubiectul chestionat poate rspunde acelor ntrebri cu propriile cuvinte i poate exprimaorice idee sugerat de ntrebare. Rspunsul cerut poate fi, n funcie de ntrebare, scurt sau

de factur extins.Deoarece ntrebrile deschise nu sugereaz rspunsuri alternative, eletind s aib mai puin influen asupra rspunsului actual dect au ntrebrile cu alternativemultiple (ntrebrile multi-opiune) sau cele dihotomice. O slbiciune a acestui tip dentrebri este aceea c respondentul poate interpreta greit tipul informaiei cutate.De asemenea, pot aprea dificulti la codificarea ulterioar a rspunsurilor i la prelucrareaprimar a datelor, ce se face manual pentru ntrebrile deschise, constnd n procedura dedespuiere a chestionarelor i analiz de coninut. Multe rspunsuri sunt structurate astfelnct este dificil comasarea, restrngerea lor sau combinarea i obinerea de asociaii,corelaii ntre rspunsuri.Pe de alt parte, ntrebrile deschise acord mai mult importanrspunsurilor persoanelor cu un anumit nivel de educaie, de obicei medie i peste, deoarece

acest grup este mai articulat n gndire i, de aceea, poate comunica mai eficient ideile.Numiti trei cuvinte pe care le asociati cu cel al cafelei:

1.23..0.NS/NR

Care credeti ca sunt contraindicatiile cofeinei?

22


23/28

1.2.3..0.Nu stiu/ Nu pot aprecia

Care sunt secretele prepararii unei cafele deosebite?1..2.

3..0. Nu stiu/Nu pot aprecia

Care este varsta dumneavoastra in ani impliniti:___________

23


24/28

Chestionar privind consumul de cafea in randul tinerilor si adultilor

IFrecventa consumului de cafea si modul in care aceasta atrage populatia1 Sunteti un consumator de cafea?

1. da2. nu

2Ce cafea cumparati in mod regulat?1. Elita2.Jacobs3.Douwe Egberts4.Tchibo5.Alta (care?______________)

3De unde alegeti sa cumparati cafeaua favorita?1. hypermarket2. supermarket3. magazinele din cartier (piata)4. alte locatii

4.Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o cumparati?1.aroma2.gustul3.taria4.altceva(ce?_____________)0.Nu stiu/Nu pot aprecia

5.Ce va determina in general sa cumparati o cafea?1. reclama2. pretul3. ambalajul4. marca5. gustul6. calitatea

7.disponibilitatea produsului8.Nu stiu/Nu pot aprecia

6.Cate cafele consumati in medie in fiecare zi?1. una2. doua3. trei4.cel putin patru0.Nu stiu/ Nu pot aprecia

24


25/28

7.Ce cantitate de cafea consumati lunar?1. un pachet 250g2. doua pachete 250 g3. mai multe pachete4. nu stiu/nu pot aprecia

8.Cine cumpara de obicei cafeaua in familia dumneavoastra?1.sotul2.sotia3. copilul

4. altcineva(cine?_____________)

9.Numiti trei cuvinte pe care le asociati cu cel al cafelei:1.23..0.NS/NR

II Cunoasterea efectelor pozitive si negative ale cafelei10. Consumul de cafea dupa parerea d-voastra sporeste riscul de a face atat de cord?

1. Da2. Nu0.Nu stiu/Nu pot aprecia

11. Dependenta de cafea poate afecta sistemul nervos?1.Da2.Nu0.Nu stiu/ Nu pot aprecia

12.Se intampla sa aveti insomnii din cauza consumului de cafea?

1. foarte des2. des

3. rar

4. cteodat5. niciodat

0. Nu tiu/Nu pot aprecia

13.Stiti sa existe vreo legatura intre cafea si cancer?1. Da2. Nu

0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

14.Sunteti de acord cu consumul de cafea in timpul sarcinii?1. Da2.Nu0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

15.Care credeti ca sunt beneficiile cofeinei?1..2

25


26/28

3.0 Nu stiu/ Nu pot aprecia

16. Care credeti ca sunt contraindicatiile cofeinei?1.2.3..0.Nu stiu/ Nu pot aprecia

17.Consumul de cafea stimuleaza performantele sportive?1. Da2. Nu0. Nu stiu/ Nu pot precia

18.Poate consumul excesiv de cafea sa provoace dependenta?1. Da2. Nu0. Nu stiu/ Nu pot aprecia

IIIPreferintele tinerilor si adultilor privind consumarea cafelei19.Cum preferati sa beti cafeaua in general?

1.neagra2.cu lapte3.cu zahar/zaharina4.altfel(cum?______________)

20.Pe o scara de la 1 la 5, cat de tare preferati sa fie cafeaua (1=foarte slaba, 5=foarte tare)?

1 2 3 4 5

21.Cu ce arome preferati sa imbogatiti gustul cafelei?1. Simpla, fara arome2.Frisca3. vanilie4. scortisoara5.Altceva(ce?______________)

22. In ce masura conteaza pentru dumneavoastra calitatea cafelei pe care oconsumati?

1.Foarte mult2.Mult3.Putin4.Deloc

23.Cu ajutorul carui aparat va pregatiti cafeaua?1. Cafetiera2. Ibric3. Expresor4. Filtru de cafea5. Altceva(ce?______________)

24.Ce fel de apa folositi pentru prepararea cafelei?1. Apa de la robinet2. Apa minerala

26


27/28

3. Apa plata4. Altceva(ce?____________)

25. Care sunt secretele prepararii unei cafele deosebite?1..2.3..0. Nu stiu/Nu pot aprecia

IV Date socio-demografice26. Sexul:

1 Masculin2.Feminin

27.Care este varsta dumneavoastra in ani impliniti:___________

28:Starea civila:1 necasatorit2 casatorit3 divortat4 vaduv0. N.R

29 Ultima scoala absolvita1.Fara studii2. Scoala primara3. Scoala generala4. Scoala profesionala5.Scoala postliceala6. Liceu7. Facultate0. N.R

30 Ocupatia1 Elev/student2 Liber profesionist3 Muncitor4. Comerciant, distribuitor5. Functionar, gestionar, technician6. Educator, invatator, asistent medical7. Agricultor8. Subofilet MAPN si MI9. Medic, inginer, professor, ofiter10. Patron/manager11. Pensionar12. Casnic/fara ocupatie13. Somer

Adresa respondentului: Localitatea..StrBlSc.EtAp..Nr

Nume si prenume operator.Specializarea..Anul de studio.Nrtelefon..

27


28/28

Data completarii chestionarului.ora..

proiect semestru

Documents