PROIECT

CREŞTEREA PUILOR DE CARNE

1. GENERALIT ĂłI În condiŃiile aderării Ńării noastre la Uniunea Europeană, se impune ca o

necesitate absolută, să fie redus sistemul actual, al producŃiei de subzistenŃă, şi înlocuirea acestuia cu fermele avicole de dimensiuni care să permită livrarea pe piaŃă a produselor realizate.

Un astfel de tip de fermă, posibil de realizat din punct de vedere tehnico-organizatoric şi cu mari şanse de reuşită din punct de vedere economico-financiar, este cel pentru creşterea raŃională, internă a puilor de carne.

Prezentul studiu îşi propune să fundamenteze necesitatea şi oportunitatea realizării unei ferme pentru creşterea puilor de carne, cu următoarele caracteristici:

- SuprafaŃa minimă-economic pentru o astfel de microfermă este de 500 mp,

cu posibilitatea dublării acesteia la 1000 mp, această din urmă dimensiune fiind preferabilă, ca folosire a forŃei de muncă şi ca economicitate. Pe măsura acumulării de profit, ferma poate fi dezvoltată ca volum de activitate;

- Sistemul de creştere este cel pe aşternut permanent, utilizând toate

mijloacele intensive folosite în avicultura industrială: hibrizi performanŃi, furaje de cea mai bună calitate, condiŃii de creştere moderne în ceea ce priveşte hrănirea, adăparea, climatizarea şi iluminatul;

- Integrarea fermei fie într-un grup cooperatist, fie pe lângă un integrator

care să-i asigure puii de-o zi, furajele şi asistenŃa tehnică şi să-i preia puii rezultaŃi pentru sacrificare în cadrul unui contract-cadru care să-i apere interesele;

- Posibilitatea existenŃei unor terenuri arabile în proprietatea crescătorilor de

păsări, care să-i asigure parŃial cerealele de care au nevoie, pentru o bună calitate şi un preŃ convenabil al acestora.

2

2. CONSTRUIREA FERMEI Conform reglementărilor actuale, ferma trebuie construită la o distanŃă de

minim 500 m faŃă de o localitate sau de o altă fermă zootehnică. Este însă necesar ca viitoarea fermă să fie amplasată în vecinătatea unei căi de

comunicaŃie care să permită transportul vehiculelor în tot cursul anului, a reŃelei electrice, eventual a unei reŃele de distribuŃie a gazelor naturale şi a unei reŃele de aprovizionare cu apă.

În cazul în care acestea două din urmă lipsesc, se va alege soluŃia unei încălziri alternative a halei şi a folosirii unei fântâni proprii, pentru alimentarea cu apă a fermei.

Terenul pe care urmează a se construi hala (ferma) trebuie împrejmuită încă înainte de amplasare şi construire a halei şi a anexelor. ConstrucŃiile anexe vor fi reprezentate de:

- gospodăria de ape; - post TRAFO pentru alimentarea cu energie electrică; - mic grup administrativ, prevăzut cu un filtru sanitar, o cameră de lucru şi o

magazie, amplasat la intrarea în fermă; siloz pentru furaje combinate, amplasat lângă hală.

O schiŃă a amplasării şi dimensiunile acestor clădiri în incinta fermei este

redată în anexa 1. Hala propriu-zisă, va avea următoarele caracteristici: - amplasarea acesteia va fi făcută având în vedere ca vântul dominant, de

iarnă, să fie direcŃionat către colŃul dintre peretele longitudinal spate şi al peretelui lateral spate.

- Locul de amplasare trebuie ales pe un teren sănătos, uşor ridicat faŃă de împrejmuiri, dar nu expus în mod evident faŃă de vântul rece de iarnă;

- FundaŃiile din beton şi pardoseală trebuie izolate hidric, pentru evitarea egrasiei;

- PereŃii recomandabili din panouri-sandvich, prefabricate, cu grosime de cca 10 cm;

- Acoperişul, deasemenea realizat din panouri care să asigure o bună izolaŃie termică şi hidrică.

Studiul nu-şi propune să dea detalii privind materialele de construcŃii, acestea intrând în atribuŃiile investitorului, respectiv al constructorului. Cu titlu informativ, preŃul de ofertă al unei hale de 1000 mp, neechipată este de cca 70 mii euro, dar realizată în regie proprie, hala poate fi realizată la un preŃ mai mic.

Este recomandabil ca hala să fie de tip închis, adică fără ferestre, deci cu climatizare şi iluminat artificiale, care, alături de o bună inerŃie termică, asigură şi un consum minim de energie electrică şi termică.

3

3. ECHIPAREA HALEI Pentru realizarea de parametrii tehnico-economici ridicaŃi, echiparea halei are

în vedere cele patru componente ale acesteia: hrănire, adăpare, climatizare şi iluminat. Le vom prezenta pe rând , treptat o hală de 1000 mp, populată cu 16000 pui de o zi (anexa 2).

3.1.Echipamente de hrănire

Pentru hrănirea puilor de carne se va utiliza un sistem de hrănire tronconic, compus din:

a) Buncăr exterior, cu o capacitate de depozitare pentru cca. 3 zile: 16000 pui x 107 g x 3 zile = cca. 5,2 tone

b) Sistem de extracŃie a furajelor din buncărul exterior şi introducerea acestuia în buncărele interioare.

c)Sistem de distribuŃie a nutreŃurilor combinate de la buncărul interior la hrănitoarele tronconice.

d) hrănitoare tronconice, de regulă unul pentru fiecare 50 pui, adică în total: 16000 : 50 = 320 hrănitoare

Echipamentele de hrănire pentru cele 10 hale vor putea fi procurate de la următoarele firme, reprezentanŃe ale unor producători de prestigiu de peste hotare:

- Big Dutchman, Bucureşti, 021/2327243, persoană de contact: DAN BOSOANCĂ – 0744 530300

- LAE Anlagenbau – Bucureşti, persoană de contact: SILVIU POPESCU – 0722 310004

- Sembodja – Bucureşti, 021/3174565, persoană de contact: CORNELIA PLEŞCA

- Schulz – Braşov, 0268/415137, persoană de contact: CIPRIAN GHEORGHE – 0745 675 515

- Avi Suin Teh – Carei, 0261/861741, persoană de contact CSOKOR ZOLTAN – 0744 703221

- Novasol – Bucureşti, 021/2233458, persoană de contact RODICA ENĂCEANU – 0722 310001

În funcŃie de notiŃa tehnică a furnizorului, vor fi stabilite detaliile necesare echipării halelor şi a regimului de funcŃionare al acestora.

3.2. Echipamente de adăpare Pentru adăparea puilor de carne va fi preferată o instalaŃie de adăpare cu

picurători. De regulă, instalaŃia trebuie prevăzută cu următoarele secŃiuni:

4

- sursa de apă (foraj propriu sau aprovizionare din reŃea) - reŃea de aducŃie a apei de la sursă la bazinele – tampon din hală - conducte de alimentare cu apă a picurătorilor La calculul necesarului de apă, adăugăm că de regulă se prevede un picurător

cu cupă de retenŃie a apei pentru fiecare 10 pui, la cei 16000 pui fiind necesare 1600 picurătoare pe hală. Acestea sunt poziŃionate pe conductele de alimentare cu apă, cu distanŃa de 20 – 30 cm între un picurător şi altul, în funcŃie de constructor şi de opŃiunile cumpărătorului.

Dacă admitem o distanŃă de 25 cm între picurătoare sau 4 picurătoare pe metru, sunt necesare conducte de alimentare cu apă de : 1600 : 4 = 400 m (sau 5 conducte x 80 m).

SoluŃia finală va fi dată însă de firma furnizoare, iar acestea sunt cele recomandate şi la sistemul de hrănire.

3.3. Climatizarea halelor Are două componente: - sistemul de încălzire - sistemul de ventilaŃie Pentru sistemul de încălzire, recomandăm emiŃători de infraroşu sau

încălzitoare cu radianŃi. Aceştia sunt repartizaŃi uniform în hală. Pentru sistemul de ventilaŃie, se vor folosi ventilatoare, recomandabil de câte 10.000 mc evacuare pe oră, introducerea aerului în hală realizându-se prin orificii de admisie.

Pentru emiŃătorii de infraroşii recomandăm firma SBM PROMOTERM, care oferă radianŃi ceramici dubli iar pentru încălzitoarele cu ceramică pentru emitere de raze infraroşii firma ALKE.

Vă anexăm documentaŃia tehnică –în sinteză- precum şi modul de contactare a celor două firme.

Cât priveşte instalaŃia de ventilaŃie, acestea pot fi procurate de la firmele Sembodja, Big Dutchman, LAE Anlagenbau, Avi Suin Teh, modul de contactare fiind acelaşi cu cel arătat la “Sisteme de furajare”.

Aceste firme, din urmă, vă pot livra echipamentele de automatizare a sistemului de climatizare, comandând atât încălzirea, cât şi ventilaŃia. Acest mod de control al climatizării va funcŃiona fără intervenŃie umană, eliminând deci subiectivismul celui care controlează cu aparatură (termometre, higrometre, aminometre) microclimatul din adăposturi.

3.4. Programul de lumină: Tehnologia fiecărui hibrid crescut face precizări privind programul de lumină,

ca durată, intensitate şi modificări în funcŃie de vârstă.

5

Iluminatul halelor se va face cu lămpi florescente, mai economice –ca necesar de energie- comparatv cu cele incandescente.

Pentru un iluminat uniform, lămpile electrice, amplasate sub tavan, vor avea distanŃa de maxim 3 metri între ele.

La lăŃimile de 12 m a halei vor fi necesare 3 rânduri de lămpi, aşazate alternativ astfel, pe această distanŃă (de la un perete lateral la celălalt):

1,5 + 3 + 3 + 3 + 1,5 = 12 m. Pe lungime, cei 84 m ai halei, presupun cca 28 lămpi (84 : 3). Totalul lămpilor va fi deci: 3 rânduri X 28 lămpi = total 84 lămpi (în afară de anexe şi exterior). Pentru realizarea unui program de lumină capabil să satisfacă toate

necesităŃile se vor aproviziona cu instalaŃii de stingerea – automată şi de stabilire a intensităŃii luminoase.

NOTĂ: Pentru instalaŃia de cântărire automată a puilor de carne, pe parcursul

creşterii, se poate apela la firma SCHULZ, care livrează astfel de instalaŃii. În anexa 2 este redată echiparea unei hale de 1000 mp. 4. FLUX TEHNOLOGIC PROPUS În anexa nr. 3 am întocmit fluxul tehnologic, cu următoarele caracteristici: - mărimea ciclului de producŃie va fi de 8 săptămâni, din care 6 săptămâni

creştere pui şi 2 săptămâni pentru depopulare – curăŃenie – dezinfecŃie – repopulare;

- acest flux permite creşterea a câte 6,5 cicluri anuale de pui pe aceeaşi suprafaŃă (52 săptămâni : 8 săptămâni).

Aceasta este tehnologia folosită în prezent în România, cu tendinŃa de reducere treptată a vârstei de creştere până către 5 săptămâni şi scurtarea ciclului la 7 săptămâni, condiŃii în care se va putea creşte numărul ciclurilor anuale la 7,43 (52 : 7). Această tehnologie este însă de domeniul viitorului şi nu-l cuprindem sub această formă în prezentul studiu. Recomandăm însă creşterea în continuare a 6,5 cicluri pe an (sau 13 cicluri în doi ani succesivi), iar dacă se va reduce vârsta de creştere în perioada următoare cu câteva zile (39 – 40) se va mări perioada de depopulare – curăŃenie – dezinfecŃie – repopulare, în scopul creşterii măsurilor de biosecuritate şi de menŃinere a ritmului săptămânal de livrare a puilor de carne către abatorul de sacrificare – procesare. Rezultă astfel populări echidistante în tot cursul anului din 8 în 8 săptămâni, iar derularea acestuia este redată în anexa nr. 3.

6

5. PARAMETRII DE PRODUC łIE

5.1. SPORUL MEDIU ZILNIC : Reprezintă creşterea în greutate în fiecare din cele 42 zile, cât însumează perioada de creştere a puilor de carne, de la introducerea ca pui de o zi până la livrarea pentru pui de carne.

În anul 2005, sporul mediu zilnic, calculat pentru toate societăŃile avicole din evidenŃa UCPR, este de 50,05 grame, dar majoritatea societăŃilor înregistrează sporuri medii zilnice de peste 50 grame. De aceea, în prezentul studiu, am prevăzut un spor mediu zilnic de 47,6 grame, adică o greutate medie de 2000 grame la livrarea puilor la vârsta de 42 zile, făcând abstracŃie de greutatea puilor de o zi, în ideea că aceasta este contracarată de greutatea puilor pierduŃi prin mortalitate.

5.2. CONSUMUL SPECIFIC DE FURAJE (indicele de conversie a

furajelor): Pe acelaşi an 2005, societăŃile avicole din evidenŃa noastră au realizat un

consum specific al furajelor combinate consumate de 1,880 kg furaj pe kg spor. Pentru o oarecare siguranŃă, am prevăzut în studiu un consum specific de 1,9 kg furaj pe kg spor, considerând că micul crescător are o tehnicitate uşor inferioară, situaŃie în care o rezervă de furaje este necesară.

5.3. PIERDERI PRIN MORTALITATE : Pierderile prin mortalitate la pui

de carne, pe total UCPR în anul 2005 au fost de 5,45%, însă la majoritatea societăŃilor mari, performante, este mult mai mic: Bacău 4,45%, Transavia 4,66%, Călăraşi 4,34%, Agrisol 3,27%, Buzău 2,69%, Mixalim 4,63%, aceste şase societăŃi realizând, practic, jumătate din producŃia de pui de carne din România. Este justificat aşadar procentul de pierderi, stabilit pentru noua fermă de pui de carne, de 5% pe an.

5.4. INDICE ECONOMIC EUROPEAN (IEE): se calculează astfel: spor mediu zilnic x indice de păstrare , iar noua fermă are următorul consum specific furaje x 10

indice: 47,6 x 95 / 1,9 x 10 = 238. În 2005, IEE a fost de 251,65 pentru toate societăŃile din UCPR care produc pui pentru carne, ceea ce demonstrează că am prevăzut indicatori de performanŃă realişti pentru noua fermă de pui de carne. SocietăŃile foarte performante din Ńară realizează IEE de 300 puncte şi peste. 5.5. PRODUCłIA DE CARNE PE mp: Populând halele cu 16 pui/mp şi livrând 15,2 pui pe mp (procent de păstrare 95% sau 5% pierderi prin mortalitate) şi livrându-i la 42 zile la greutatea de 2000 grame (42 zile x 47,6 g/zi), rezultă o greutate de :

7

15,2 x 2000 = 30,4 kg / mp, iar pe an: 30,4 kg x 6,5 serii/an= 198 kg Sunt totuşi societăŃi avicole care produc peste 280 kg / mp, adică:

19 pui livraŃi x 2300 = 43,7 kg / mp / serie 43,7 kg x 6,5 serii / an = 284 kg / mp / an

Noua fermă, pentru care s-a prevăzut o densitate inferioară acestor cifre (16 capete/mp la populare), este prevăzută să realizeze relativ modestă, datorită creşterii puilor de carne în condiŃii de tehnologie specifice unui mic crescător.

Suntem însă siguri că aceşti parametri pot fi substanŃial îmbunătăŃiŃi. Considerăm că cele 30,4 kg carne/mp corespund normelor UE, care în prezent

prevăd cca. 30 kg/mp. 6. PRODUCłIA TOTAL Ă DE CARNE ÎN VIU

În anexa 3 am prezentat toate populările şi livr ările din doi ani succesiv,

conform fluxului tehnologic prevăzut în studiu. Din însumarea acestor cifre rezultă următoarele nivele anuale de producŃie:

Livrări păsări vii Anul

Nr. serii livrate

Populări cu pui de o zi capete tone

1 6 112000 91200 182,4 2 7 96000 106400 212,8 x 13 208000 197600 395,2

În anii următori, realizările între ani se schimbă, numărul de cicluri anuale de

producŃie (6,5 în medie), realizându-se, succesiv: 6 cicluri finale într-un an şi 7 cicluri în cealălalt, realizându-se la fiecare 2 ani această ciclicitate, conform tabelului de mai sus, redat şi în anexa nr. 3.

Următoarele reguli trebuie respectate, pentru ca producŃiile prevăzute în prezentul studiu să fie realizate:

- Hibridul folosit: este necesar să se folosească acelaşi hibrid în toate populările făcute, având în vedere că fiecare hibrid are caracteristicile sale productive, precum şi tehnologia proprie de creştere. Întrucât ferma nu are reproducŃie proprie, aceasta are tendinŃa de a conspecta piaŃa hibrizilor de carne de o zi şi de a se aproviziona de la furnizorul cel mai avantajos, ca preŃ. Ar fi netehnologic să ne ghidăm exclusiv după acest criteriu, ci încheiând contracte de livrare pe termen lung, preferabil cu un furnizor autohton, atât pentru considerente financiare, cât şi de biosecuritate. Este recomandabilă creşterea hibridului Hybro PG+, cu baza de producere a părinŃilor de reproducŃie rase grele la Avicola Tărtăşeşti şi cu producere de pui de o zi pentru carne la multe din societăŃile avicole din România, care pot fi dispuse să încheie contracte pe termen lung, dacă sunt solicitate.

8

- Furaje de calitate: Întrucât ferma va folosi nutreŃuri combinate, aprovizionate de la combinate din zonă, este foarte important să se controleze elaborarea reŃetelor furajere, şi să fie făcută în condiŃii de optimizare pe calculator pentru obŃinerea celor mai performante, dar şi mai economice furaje. Este de asemenea, necesar ca furajele combinate să fie granulate, iar echipamentele de furajare din hală să permită un bun acces la hrănitori, cu un front de hrănire optim, dar care să evite risipa furajelor în aşternut.

- Un sistem de adăpare, alimentat de la o sursă igienică, controlată de apă, administrată, de asemenea, pentru a satisface, cantitativ şi ca front, necesarul de apă al păsărilor, fără însă a permite scurgeri de apă în aşternut, cu consecinŃe nefaste în menŃinerea unei igiene şi unui microclimat optim în hala de creştere.

- Un sistem de climatizare (ventilaŃie + încălzire) perfect adaptat nevoilor de aer curat şi de temperatură la nivelul puilor, realizat prin computerizare – automatizare. Nivelul gazelor toxice în adăpost la nivelul cerinŃelor înscrise în tehnologia de creştere.

- Un iluminat uniform şi de o intensitate luminosă optimă, realizat în baza unui program de durată a iluminării şi de stabilire a perioadelor tehnologice de lumină şi întuneric, în funcŃie de nevoile hibridului şi de vârsta acestuia.

- Un program de prevenire a morbidităŃilor, mortalităŃilor şi a deteriorării performanŃelor tehnice, realizat printr-un sistem de profilaxie – generală şi specifică, impus de organele sanitar veterinare competente, dar şi de condiŃiile locale şi de tehnologia sanitar – veterinară specifică hibridului.

Toate aceste coordonate tehnologice nu pot fi detaliate în prezentul studiu, dar trebuie preluate din tehnologia generală de creştere, din ghidul tehnologic al hibridului, din programul sanitar – veterinar în uz şi din notiŃele tehnice ale echipamentelor tehnologice aşa cum acestea sunt stabilite şi difuzate de producătorul şi distribuitorul acestora.

7. NECESAR CONSUM DE FURAJE

În anexa nr. 3, este redată producŃia anuală de carne de pasăre în viu (197600

kg), pentru realizarea căreia este necesară următoarea cantitate de nutreŃuri combinate.

197600 x 1,9 kg / kg spor = cca 376 tone nutreŃuri combinate. În aceste condiŃii cantităŃile medi care trebuie aprovizionate lunar sunt de cca

32 tone, iar săptămânale de cca 7,2 tone. Fiecare pui introdus la creştere şi ajuns la livrare, consumă pentru cele 2000

grame de spor, cantitatea de 2,0 x 1,9 =cca. 3,8 kg nutreŃuri combinate. Ca dovadă a posibilităŃilor practice de realizare a performanŃelor tehnice din

prezentul studiu (spor în greutate, consum furaje), redăm performanŃele hibridului „Hybro PG+”, aşa cum acestea sunt prevăzute de producătorul părintelui Hybro, Avicola Tărtăşeşti, pentru ultimele 3 săptămâni de creştere.

9

Consum furaje Vârsta

(zile) Greutatea (grame)

Spor mediu zilnic

(grame) pe kg spor

(kg) pe zi furajată

(grame) 28 1318 50 1,46 73 35 1982 57 1,59 90 42 2583 62 1,72 107 Conform acestor indicatori, cifrele din studiu, comparativ cu cele din ghidul

hibridului Hybro PG+, sunt următoarele: Studiu PerformanŃe Hybro PG+

• Spor mediu zilnic 47,6 62 • Greutate la 42 zile 2000 2583 • Consum specific

furaje (kg/kg spor) 1,9 1,72

• Consum furaje pe perioada de creştere (kg)

3,8 4,44

Prezentăm aceste date în scopul prevederii unui consum total de furaje suplimentat cu 10%, în cazul în care indicatorii de spor prevăzuŃi prin studiu vor fi depăşiŃi, ca urmare a aplicării unei tehnologii superioare de creştere. În aceste condiŃii necesarul suplimentar total care trebuie prevăzut este de:

- preliminat prin studiu - 376 tone - posibilă suplimentarea datorită creşterii performanŃelor - 38 tone - TOTAL – 414 tone Totuşi, toate costurile de la capitolul „Structura costurilor de producŃie” vor

porni de la consumul de furaje prevăzut în studiu (376 tone nutreŃuri combinate). 8. STRUCTURA COSTURILOR DE PRODUCłIE

8.1. Cheltuieli cu furajarea: Cele 376 tone furaje vor fi administrate astfel:

Kg pe pui tone pe fermă Starter (21-1) 20% 0,76 76 Creştere – finisare (21-2) 80% 3,04 300 TOTAL 3,80 376

10

Conform informaŃiilor furnizate de INFO ANP (Patronatul Producătorilor de NutreŃuri Combinate), preŃul acestora pe perioada actuală este de:

PreŃ (mii lei) ReŃeta

cu TVA fără TVA 21 - 1 13 000 10 530 21 - 2 10 000 8 100

21 – 1 (20%) 2 600 2 106 PreŃ mediu participare 21 – 2 (80%) 8 000 6 480 PreŃ mediu ponderat 10 600 8 580

Aceste preŃuri sunt de livrare din FNC, incluzând cheltuielile de fabricaŃie şi

adaosul comercial (profitul), preŃuri pe care le vom lua în calcul, cu precizarea că sunt foarte relative, având în vedere variaŃiile de preŃ ale ingredientelor furajere, atât pe piaŃa internă, cât şi pe cea mondială.

Aşadar, cheltuielile cu furajarea, pe kg spor şi pe total activitate vor fi: - pe kg spor : 1,9 kg x 8580 lei = 16302 lei - pe total activitate 376 tone x 16302 lei = 6129552 mii lei (sau 612955

RON)

8.2. Cheltuieli cu apa: Consumul de apă strict pentru adăparea puilor este de 1,5 ori faŃă de consumul de furaje, deci: 376 x 1,5 = 564 mc apă pe an. O cantitate similară este necesară pentru spălare, dezinfecŃie hale, pierderi tehnologice, etc. Rezultând un necesar total de apă pe an de cca 1200 mc sau un consum mediu zilnic de: 1200 : 365 zile = 3,3 mc apă. Necesarul zilnic este necesar şi pentru dimensionarea sursei de apă şi a capacităŃilor de depozitare. Consumul maxim de apă pentru o hală, în ultima săptămână de creştere este: 16000 pui x 0,25 l (vara) = 4000 l = 5 mc Pe această bază se va calcula capacitatea bazinelor interioare – tampon, pentru apa necesară timp de 24 ore într-o hală de pui de carne, dacă acestea vor fi avute în vedere de către constructor. O utilizare a acestora în regim de 4 ori pe zi, necesită bazine – tampon de 1000 l, necesar consumului de apă pe 6 ore, calculul informativ, care poate fi luat în consideraŃie de către constructor. Preluată din reŃea, la preŃul mediu actual şi de perspectivă de 15000 lei/mc, cheltuielile cu consumul de apă va fi:

- pe total fermă: 1200 mc x 15000 lei = 18 milioane lei vechi, sau 1800 RON;

- pe kg spor: 18 mil : 197,6 t = cca. 90 lei vechi pe kg carne în viu.

11

Nu sunt costuri mari pentru consumul de apă.

8.3. Cheltuielile cu energia electrică şi termică: Iluminat hale: 100 lămpi electrice x 20 W = 2 kwh 2 kwh x 24 ore/zi = 48 kwh pe zi Indice de simultaneitate: 80% - 38,4 kwh VentilaŃie: 20 ventilatoare x 0,4 kw = 8 kwh 8 kwh x 24 ore / zi = 192 kwh / zi Indice de simultaneitate: 40% - 76,8 kwh InstalaŃii hrănire: 2 instalaŃii x 1,0 kwh = 3 kwh 3 kwh x 24 h/zi = 72,0 kwh Indice de simultaneitate: 10% - 7,2 kwh Alte consumuri (iluminat exterior, birouri, etc.): 12,0 kwh Indice de simultaneitate: 40% - 4,8 kwh TOTAL : 127,2 kwh Consum anual: 127,2 kwh x 365 zile = 46,4 megawati/oră. PreŃ mediu pe kwh, actual şi în perspectivă: 4000 lei 464 x 4000 = 185,6 milioane lei 185,6 mil. : 197,6 = 939 lei/kg Notă: Asupra încălzirii halei, soluŃia va fi luată în funcŃie de disponibilul de agenŃi termici din zonă: combustibil lichid, solid, gazos, cu energie electrică sau din surse convenŃionale. SoluŃia aleasă nu trebuie să depăşească costuri de 1200 lei pe kg greutate vie. 8.4. Cheltuielile cu forŃa de muncă:

Încadrarea cu personal a fermei: Proprietarul fermei x 10 mil. lei / lună = 120 mil. lei / an (sau 12000 RON) ContribuŃii la salariu (42%) = 50 mil. lei (sau 5000 RON) TOTAL : Salariu 170 mil. lei (sau 17000 RON)

170 000 mii : 197,6 kg = 860 lei/kg (sau 8,6 bani RON)

12

8.5. Cheltuieli cu materialul biologic

104 000 pui de o zi x 12000 = 1248 mil. lei 1248 mil : 197600 = 6316 lei/kg Celelalte elemente de cheltuieli, precum şi totalizarea costurilor de producŃie,

sunt centralizate în anexa nr. 4 la prezentul studiu.

9. SISTEME DE PROFILAXIE GENERAL Ă ŞI SPECIFICĂ În ideea că este mai uşor de prevenit decât de tratat, ferma trebuie să

întreprindă încă de la înfiinŃare unele măsuri care să-i asigure biosecuritatea, dintre care enumerăm:

- închiderea cu gard de protecŃie a fermei care să nu permită intrarea necontrolată a oamenilor şi animalelor în incinta fermei;

- punerea în funcŃiune a unui filtru sanitar, amplasat la intrarea în fermă, care să nu permită intrarea în fermă nedezinfectat sau fără material de protecŃie, a oricărui salariat al fermei sau vizitator;

- pentru intrarea vehiculelor de orice fel, va exista deasemenea un filtru sanitar compus dintr-un dezinfector special, care să poată dezinfecta întreaga circunferinŃă a roŃilor, precum şi o instalaŃie de dezinfectare prin pulverizare, acŃionat de o persoană autorizată şi aplicat tuturor vehiculelor care au acces în fermă;

- procurarea de îmbrăcăminte de protecŃie: salopetă, şapcă şi cizme de cauciuc pentru toŃi salariaŃii fermei, cizme de cauciuc şi halate pentru vizitatori;

- punct sanitar-veterinar compus din următoarele încăperi şi echipamente: ● cameră pentru păstrarea medicamentelor şi a vaccinurilor, prevăzută cu spaŃii de frig ; ● cameră pentru strângerea puilor morŃi, efectuarea necropsiilor şi realizarea de analize simple de laborator, pentru stabilirea diagnosticului; ● cremator pentru incinerarea cadavrelor. - măsuri de profilaxie specifică, adică realizarea operaŃiunilor sanitar-

veterinare impuse de organismele sanitar-veterinare centrale şi locale, cu referire specială la programul de vaccinări;

- existenŃa echipamentelor necesare pentru curăŃarea mecanică, spălare cu detergenŃi şi dezinfecŃia halelor între serii şi organizarea (cu aprobarea organelor sanitare şi de mediu) a platformelor tehnologice pentru depozitarea gunoiului rezultat după depopularea halelor;

- o instalaŃie de purificare-clorinare a apelor uzate, înainte de deversarea acestora în emisar;

- analiza fizico-chimică şi bacteriologică a apei destinate adăpării păsărilor, la sursă, înainte de punerea în funcŃionare a fermei.

13

Toate aceste construcŃii şi instalaŃii anexe, realizate pe parcursul lucrărilor de modernizare a fermei, vor asigura o bună biosecuritate a acesteia, precum şi sănătatea efectivelor de păsări, condiŃii esenŃiale pentru încadrarea în indicii de performanŃă avuŃi în vedere la întocmirea prezentului studiu.

Realizarea condiŃiilor normale de organizare şi funcŃionare a fermei va fi posibilă prin întocmirea unui grafic de lucrări şi de punere în funcŃiune a acestor capacităŃi într-un timp cât mai scurt, cu recomandarea ca prima populare să fie făcută în primăvară-vară, adică într-un anotimp favorabil creşterii păsărilor, chiar dacă aceasta se face în condiŃii industriale.

10. MOD DE REALIZARE, SUPORTARE ŞI AMORTIZARE A

INVESTI łIEI Conform ofertelor existente, s-a convenit că întregul cost al investiŃiei s-ar

putea ridica la următoarele sume: - Clădire hală 70 mii euro; - Echipamente 30 mii euro; - Clădiri anexe 10 mii euro; TOTAL – 110 mii euro

Din această sumă, 50% (55 mii euro) va fi obŃinut din fonduri SAPARD, iar 50% (55 mii euro) intră în sarcina investitorului (1980 mil. lei vechi, sau 198000 RON). În cinci ani de producŃie se realizează 988 tone de carne (1976 x 5 ani). Pentru ca investiŃia să se amortizeze în cinci ani, trebuie să se realizeze (din amortizment + profit net). 1.980.000.000 : 988.000 kg = 2.004 lei/kg. Conform anexei nr. 4 se realizează:

- 620 lei/kg amortizment; - 1.384 lei/kg din beneficiul net.

14

Anexa nr. 4

STRUCTURA COSTURILOR DE PRODUCłIE LA O FERMĂ DE PUI DE CARNE

CU CREŞTERE PE AŞTERNUT PERMANENT

Costuri de producŃie

Elementul de preŃ cost: Lei vechi pe kg

Lei noi pe kg

EURO cen Ńi pe kg %

Spor mediu zilnic : 47,6 grame Indicatori tehnici : Consum specific de furaj: 1,9 kg / kg spor

Pierderi prin mortalitate : 5% 1. CHELTUIELI MATERIALE 26217 2,6217 72,8 95,1

Material biologic 6316 0,6316 17,5 22,9 Furaje şi aşternut 16302 1,6302 45,2 59,2 Medicamente 600 0,0600 1,6 2,1 Energie – combustibil 2139 0,2139 5,9 7,8 Apă 90 0,0090 0,3 0,3 Amortizment 620 0,0620 1,7 2,2 Alte cheltuieli materiale 100 0,0100 0,4 0,4

D.C.

Aprovizionare - Transport 50 0,0050 0,2 0,2 2. CHELTUIELI CU FORłA DE MUNCĂ 860 0,0860 2,4 3,1

Salarii şi sporuri 610 0,0610 1,7 2,2 CAS 150 0,0150 0,4 0,5 D.C.

Alte contribuŃii 100 0,0100 0,3 0,4 A. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 27077 2,7077 75,2 98,2 Dobânzi şi credite 250 0,0250 0,7 0,9 Impozite şi taxe 250 0,0250 0,7 0,9 B. TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE 500 0,0500 1,4 1,8 CHELTUIELI TOTALE DE PRODUCłIE 27577 2,7577 76,6 100 PREł DE VÂNZARE LA ABATOR 29182 2,9182 81,1 105,77 PROFIT BRUT REALIZAT 1605 0,1605 4,5 x RATA PROFITULUI 5,77 5,77 5,77 5,77 PROFIT NET REALIZAT 1,384 0,1384 3,8 4,85

Anexa nr. 2

AMENAJAREA INTERIOARĂ A UNEI HALE PENTRU CRESTEREA PUILOR DE CARNE pentru cresterea a 16000 capete

3 m 42 m 42 m ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫ Linii lampi iluminat ☼ . . . . . . . . ☼ . . . . . . . . . ☼ Li

● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫––▫–▫–▫ Linii lampi iluminat ☼ . . . . . . . . ☼ . . . . . . . . . ☼ ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫–▫ Linii lampi iluminat ☼ . . . . . . . . ☼ . . . . . . . . . ☼ ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ●

12 m

Lh La Notă: InstalaŃia de climatizare va fi dispusă conform InstrucŃiunilor date de furnizor

Legendă: L h

linie hrănire

L a linie adăpare L i lămpi iluminat

16

Anexa nr. 3 FLUX TEHNOLOGIC

CREŞTERE PUI CARNE

Hala de 1000 mp ANUL 1 Săptămâna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 20 1 2 3 4 5 6 7 8 9 30 1 2 3 4 5 6 7 8 39

1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 CICLUL 1 2 3 4 5

ANUL 2 Săptămâna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 20 1 2 3 4 5 6 7 8 9 30 1 2 3 4 5 6 7 8 39

5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 1 2 3

CICLUL 7 8 9 10 11

Continuare: ANUL 1 Săptămâna

40 1 2 3 4 5 6 7 8 9 50 1 2

1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 CICLUL 6

ANUL 2 40 1 2 3 4 5 6 7 8 9 50 1 2

4 5 6 1 2 3 4 5 6 CICLUL 1 2 13

Total pe doi ani: Serii crescute : 13 Pui crescuŃi: pe serie 16000 capete Total 208000 Pui livaŃi : pe serie 15200 capete Total 197600 Pui livaŃi : pe serie 30400 Kg Total 395200 ProducŃie medie anuală (kg) 197600

17

Anexa nr. 1

SCHIłA Privind amplasarea obiectivelor în interiorul ferme i de păsări

PT GA

10 m

H 1

12 m

Adm

I 20

m 75

m

H 2

12 m

10 2

m

10 m 87 m 3 m

100 m

LEGENDĂ H1 : Hală construită GA : Gospodărire apă

H2 : Hală pentru o Adm : AdministraŃie

eventuală dezvoltare I : Intrare (acces) fermă

PT : Post trafo

LISTA CU ABATOARE

►AGRICOLA INTERNAłIONAL Calea Moldovei, nr. 94, Bacău Jud. Bacău, Cod 600351 Tel: 0234-577600 ageind@rdslink.ro ►AVICOD Şos. Codlea – Sibiu, Km 2, Codlea Jud. Braşov, Cod 505100 Tel: 0268-252829 ►AVIMAR BAIA MARE Bd. Bucureşti, nr. 61-63, Baia Mare Jud. Maramureş, Cod 430013 Tel: 0262-225547 info@avimar.ro www.avimar.ro ►BONA AVIS Ianca, Jud. Brăila, Cod 815200 Tel: 0239-668244 ►CARVIL Nr. 110, Bujoreni, Jud. Vâlcea, Cod 247065 Tel: 0250-749540 ►OPREA AVI COM Str. Dealul Viilor, nr. 5 Crăieşti, Jud. Mureş, Cod 547180 Tel: 0265-427650 ►OVICOM Str. Miron Costin, Bl. 20A, Ap. 1 Slobozia, Jud. IalomiŃa, Cod 920086 Tel: 0243-231709