proiect pinion

of 45/45
CUPRINS 1. Analiza datelor de baza, refacerea desenului de executie si stabilirea caracterului productiei 2. Analiza caracteristicilor materialului piesei si alegerea semifabricatului 3. Stabilirea ultimei operatii de prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata sia succesiunii operatiilor tehnologice 4. Proiectarea succesiunii asezarilor si fazelor pentru toate operatiile de prelucrare mecanica (˝film˝ tehnologic) 5. Determinarea adaosului total si a adaousurilor de prelucrare intermediare 6. Alegerea utilajelor si a SDV-urilor 7. Determinarea parametrilor operatiilor tehnologice de prelucrare mecanica 8. Determinarea normelor tehnice de timpa operatiilor tehnologice 9. Calculul principalilor indicatori tehnico- economici ai fabricatiei 10. Norme cu privire la securitatea muncii, sanatatea muncitorilor si protectia mediului 11. Concluzii 12. Bibliografie 13. Borderou de desene

Post on 24-Jul-2015

882 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

CUPRINS 1.Analiza datelor de baza, refacerea desenului de executie si stabilirea caracterului productiei 2.Analiza caracteristicilor materialului piesei si alegerea semifabricatului 3.Stabilirea ultimei operatii de prelucrare mecanica pentru fiecare suprafatasia succesiunii operatiilor tehnologice 4.Proiectarea succesiunii asezarilor si fazelor pentru toate operatiile de prelucrare mecanica (film tehnologic) 5.Determinarea adaosului totalsi a adaousurilor de prelucrare intermediare 6.Alegerea utilajelor si a SDV-urilor7.Determinarea parametrilor operatiilor tehnologice de prelucrare mecanica 8.Determinarea normelor tehnice de timpa operatiilor tehnologice9.Calculul principalilor indicatori tehnico-economici ai fabricatiei10.Norme cu privire la securitatea muncii, sanatatea muncitorilor si protectia mediului 11.Concluzii 12.Bibliografie13.Borderou de desene Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 1 ANALIZA DATELOR DE BAZA, REFACEREA DESENULUI DE EXECUTIE SI STABILIREA CARACTERULUI PRODUCTIEI. Desenul de productie al unei piese este un desen definitiv, intocmit la scara care serveste la executia obiectului reprezentat, cuprinzand toate datele necesare In acest scop. ElaborareatehnologieidefabricatieaPINIONULUI,desendeexecutie33/1226ce constituietemaproiectuluideanladisciplinaFABRICAREAUTILAJULUIPETROLIERSI PETROCHIMIC,constadefaptinproiectareaprocesuluitehnologicderealizareaacesteia.Piesa se fabrica Intr-o unitate productiva ce dispune de dotarile uzuale necesare iar lotul de fabricatie este de 5 bucati. Prindefinitie,totalitateaactivitatilordesfasuratecuajutorulmijloacelordemuncasial proceselor careau locIn legaturacu transformarea organizata, condusa si realizata de operator cu scopul de a obtine din materia prima produsul finit, reprezinta procesul de fabricatie (productie). 1.1. Analiza datelor de baza Dateledebazaaleacestuiproiectsuntconstituiteindesenuldeexecutie.Analizaacestui desenconstainverificareaexistenteielementelornecesarerealizariicorecteafilmuluitehnologic pentru piesa respectiva.Proiectareaprocesuluitehnologicesteinerentlegatadecunoastereaunorelementenumite generic "date initiale".Aceste date se refera la: -documentatie tehnica; -caracterul si marimea lotului de piese; -desenul de executie al semifabricatului; -echipamentului tehnic disponibil; -nivelul de calificare al cadrelor. Documentatiatehnicadebazaesteopartecomponentaadocumentatieitehnicedin constructiademasini,alaturidecelealedocumentatieidestudiu,deceatehnologicaSidecea auxiliara. Documentatia de baza cuprinde documente ale caror prevederi trebuiesc neaparat respectate pe parcursul executiei produsului. Din documentatia tehnica de baza fac parte: Proiect FUPPAncaElena Georgiana -desenele de executie; -schemele; -desenele de instalare; -borderoul documentatiei de baza; -caietul de sarcini; -lista standardelor de stat cu caracter european, a normelor interne si a instructiunilor; -calculele speciale. Inintreprinderileproducatoaredepiesedeschimbdestinatesacorespundacerintelorde astfeldepiesedelaniveluluneiramuri,aeconomieinationale,esteposibilcaladispozitia tehnologului sa se gaseasca decat desenele de executie. In raport cu caracterul productiei se indica alegerea unor metode de prelucrare mai mult sau mai putin productive, dar se tine seama si de costul de fabricatie. In raport cu naturasi desenul concret al semifabricatului se stabileste traseultehnologic de prelucrare prin aschiere, dispozitivele necesare, parametrii regimului de lucru. Pentru proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica este necesar sa se cunoasca niveluldedotaresiposibilitatiledecompletareinviitorabazeimaterialecumasini-unelte,scule dispozitive si verificatoare etc. Pe baza analizei caracteristicilor tehnice, a conditiilor de exploatare, a volumului productiei siaconditiilorsuplimentaresestabilestecaracterulgeneralalprocesuluitehnologicsitipul productiei. Analizanddesenuldeexecutiealpieseiseconstatacasuntrespectatetoateregulile necesare.Dateleprivindmaterialulprescrisnusuntinconcordantacuultimelestandardeinvigoare. Materialul piesei, 42CrMo4 este prescris conform STAS 1003-4 ce inlocuieste STAS 791-88. 1.2. Stabilirea caracterului productiei Cantitateaproduselorfabricate,complexitateaconstructivasitehnologicaaacestora, stabilitatea in timp a fabricatiei, caracterul utilajelor, sculelor si dispozitivelor, modul de amplasare alutilajelor,productivitateafabricatiei,calificareamuncitorilorsiniveluldeelaborarea documentatiei tehnologice influenteaza procesul de productie. Sistemele de productie au urmatorele trepte de diferentiere:-productia individuala; Proiect FUPPAncaElena Georgiana -productia de serie; -productia de masa. Porninddelacaracteristicilefiecaruitipdeproductieenumeratmaisussiavandinvedere datele initiale ale temei proiectului (documentatie de executie completa si corect intocmita, un plan de productie de 5 buc/an; o baza materialacorespunzatoare inceeace priveste dotarea cu masini-unelte si S.D.V.- uri; forta de munca calificata corespunzator si conditii corespunzatoare din punct de vedere al securitatii muncii si protectiei mediului) stabilirea tipului productiei s-a facut in functie de volumul productiei (5 buc/an) si de masa unei piese (11,41 kg ) conform tabelului 1.2.1 Tabel 1.2.1 Caracterul productiei Volumul productiei, buc/an pentru piese avand masa (m): L=12195;D=d+Ad => D=4575 Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 3 STABILIREA ULTIMEI OPERATII DE PRELUCRARE MECANICA PENTRU FIECARE SUPRAFATA SI A SUCCESIUNII OPERATIILOR TEHNOLOGICE 3.1. Stabilirea ultimei operatii de prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata. Pentrurealizareauneisuprafeteprinprelucraremecanica,estenecesaraparcurgereaunor etape de prelucrare. Prin etape de prelucrare se inteleg operatiile, asezarile, fazele si trecerile necesare realizarii conditiilor tehnice impuse suprafetei.Indiferent de procedeul de prelucrare, acesteetape pot fi: de degrosare, de semifinisare, de finisare si de superfinisare. Fiecareetapadeprelucraremecanica,estecaracterizatadepreciziaeconomicaside rugozitatea economica definite ca fiind valorile ce se obtin in conditii normale de fabricatie. 3.2 Succesiunea operatiilor tehnologice Succesiunea operatiilor tehnologice in procesul de fabricare a pieselor, are influenta asupra performantelor de precizie si calitate a suprafetelor piesei si asupra costului fabricatiei. Optimizareaproceselortehnologicedefabricareserealizeazaatatprinoptimizarea parametriloroperatiilortehnologice,catsiprinstabilireauneisuccesiunioptimeaacestora,cese realizeaza pe baza urmatoarelor principii: -suprapunereasiunificareabazelorconstructive,tehnologice,demasuraresidemontaj pentru asigurarea cu costuri minime a conditiilor tehnice de precizie si pozitie reciproca; Proiect FUPPAncaElena Georgiana - prelucrarea in primele operatii sau asezari a suprafetelor ce vor constitui baze tehnologice saubazedemasurarepentruurmatoareleoperatiisauasezarisiasuprafetelorcepotdescoperi eventualele defecte ascunse ale semifabricatului; - reducerea numarului de operatii, asezari si faze prin asociereageometricasi tehnologicaa suprafetelor de prelucrat; - plasarea corecta a operatiilor de tratament termic si prevederea unor operatii de eliminare a deformatiilor ce pot rezulta dupa aceste tratamente si de refacere a calitatii suprafetei; -realizareainoperatiidistincteafazelordedegrosare,afazelordefinisareside superfinisare pentru optimizarea utilizarii masinilor-unelte si a S.D.V.-urilor prin alegerea acestora Iin functie de precizia prelucrarii; -prelucrareacatresfarsitulprocesuluitehnologicasuprafetelorcuprecizieridicatasi rugozitatemicacaresepotdeterioraIntimpulmanipulariiprecumsiasuprafetelorcepotreduce rigiditatea semifabricatului; -stabilireaunuinumarrationaldeoperatiidecontroldimensionalsaunedistructiv,astfel incat sa se depisteze cat mai devreme aparitia unor rebuturi, dar fara a incarca procesul tehnologic cu un numar excesivde operatii de control care vor scumpi inutil fabricatia. Tinandcontdetoateacesteprincipii,incazulpieseicefaceobiectulprezentuluiproiect, rezulta urmatoarea succesiune a operatiilor tehnologice (vezi tabelul 3.1) Tabel 3.1 Succesiunea operatiilor tehnologice Nr. crt. Cod operatie tehnologica Denumirea operatiei 1IFrezare suprafata frontala plana 2ITrasarea pozitiei gaurii de centrare 3ICentruire 4IFrezare suprafata frontala plana 5ITrasarea pozitiei gaurii de centrare 6ICentruire 7IIStrunjire exterioara de degrosare la 446 mm 8IIStrunjire exterioara de degrosare la 308 x 153 9IIStrunjire exterioara de degrosare din 3 treceri la 308 mm 10IIITratament termic de imbunatatire HB 270 290 Proiect FUPPAncaElena Georgiana 11IVStrunjire frontala de finisare cu realizarea cotei de 150 mm 12IVGaurit cu 30 x 103 mm 13IVLargit cu 37 x 30mm si simultan realizarea tesirii la 4/.5 14IVStrunjire conica la 60 x 23mm 15IVStrunjire interioara 245 x 25 mm. Se indeparteaza lineta si se ataseaza varful rotitor. 16IVStrunjire exterioara de finisare la 302,5 mm 17IVStrunjire exterioara de finisare la 441,5 mm 18IVTesit 3 x 45 - muchie piesa 19IVStrunjire exterioara de finisare R5 si L=165 mm 20IVRealizarea R3 21IVStrunjire frontala cu realizarea lungimii L=1200 mm 22IV Gaurit cu 32 x 103 mm 23IV Largit la 37 x 30 mm 24IV Strunjire conica la 60 interior x 23mm 25IVIndepartat lineta si atasat papusa cu varful rotitor. Strunjire cilindrica exterioara de finisare la 302,5 x 150 mm 26IV Executat tesire 3 x 45 mm 27IV Strunjire cilindrica exterioara de finisare la 443,5 mm 28IV Tesit 5x 45 29IVExecutat raza R5 30IVExecutat raza R3 31VRectificare cilindrica exterioara de degrosare la30132VRectificare exterioara de finisare la 300 33V Rectificare exterioara de degrosare la 301 34V Rectficare exterioara de finisare la 300 35V Rectificare exterioara de degrosare la 441 36V Rectificare exterioara de finisare la 440 37VIFrezat de degrosare la50 mm, din mai multe treceri, pana la adancimea de 21,5 mm a canalului de pana 38VIFrezat de finisare 70x380 mm 39VIFrezat canal de pana similar la 120 fata de precedentul Proiect FUPPAncaElena Georgiana 40VIIDanturare stanga z=18 dinti si n=24 41VIIDanturare stanga z=18 dinti si n=24 Ultima operatie de prelucrare pentru fiecare suprafata este specificata in tabelul 3.2 Tabel 3.2 Ultima operatie de prelucrare mecanica Nr.PreciziaRugozitateaUltima operatie de crt.SuprafataAbat.sup. (mm) Abat. inf. (mm) Ra ( m )prelucrare mecanica 012345 1.S1+0,093+0,0626,3Strunjire exterioara 2.S2+0,3-0,21,6Strunjire exterioara 3.S3+0,03-0,0040,8Strunjire exterioara 4.S40-0,100,8Strunjire exterioara frontala 5.S5+0,010+0,0030,8Tesire 6.S6+0,024+0,0040,8Strunjire exterioara 7.S7+0,036+0,0040,8Strunjire exterioara 8.S80-0,100,8Strunjire exterioara frontala 9.S9+0,303,2Danturare 10.S100-0,743,2Danturare 11.S11+0,303,2Strunjire canal pana 12.S12+0,036-0,00041,6Strunjire interioara de degrosare Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 5 DETERMINAREA ADAOSULUI TOTAL SI A ADAOSURILOR DE PRELUCRARE INTERMEDIARE 5.1.Determinarea adaosurilor de prelucrare mecanica Marimea adaosurilor de prelucrare trebuie sa fie stabilita astfel incat, in conditii concrete ale fabricatiei, sase obtina produse de inalta calitate si la un cost convenabil. Dacaadaosuriledeprelucraresuntpreamari,semarestegreutateasemifabricatuluisi consumuldemetalsisuntnecesaretotodataoperatiisuplimentaredeprelucrareprinaschiere,se mareste consumul de scule aschietoare si uzura utilajelor, cresc consumurilor de energie electricasi alte cheltuieli legate de exploatarea masinilor - unelte. Pentrudeterminareaadaosurilordeprelucraresefolosesc,ingeneralurmatoareledoua metode: -metoda experimentala; -metoda de calcul analitic. Metoda experimentala - statistica, se bazeaza pe datele obtinute ca urmare ageneralizarii experienteiatelierelordeprelucraremecanica,adaosuriledeprelucrarestabilindu-sepebaza standardelor,normativelorsautabelelordeadaosuri.Adaosurileprevazutecorespundcazuluicel mai defavorabil si,de aceea,In multe cazuri, adaosurile de prelucrare stabilite prin normative pot fi micsorate. Metodadecalculanalitic,careimplicaunvolumrelativmaredetimpserecomandaafi utilizata,Inspecial,incazulpieselordedimensiunifoartemarisaudinmaterialedeficitare, indiferent de volumul de productie. Adaosul de prelucrare pentru operatia de finisare se va determina pentru fiecare procedeu de prelucrare In parte, cu ajutorul standardelor in vigoare . Adaosuriledeprelucrarepentruoperatiilededegrosaresevordeterminacuformula urmatoare: Amin=Rz+S++[mm] In care: -Rz, inaltimea neregularitatilor suprafetei care se prelucreaza; -S, grosimea stratului degrosat; Proiect FUPPAncaElena Georgiana -,valoarea abaterilor spatiale; - , erorile de asezare. -At=Astr.degrosare+Astr. finisare+Arectif1+Arectif2 Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor interoperationalese face conform: Tabelul 5.1 Adaosuri de prelucrare prentru suprafata 434 Succesiunea operatiilor Clasade preciz. Toler. Adaosul normat dmax* (Dmin*) dmin(Dmax) Adaosul calculat (real) Dimensiune si abateri mmmmmmmmm Semifab.4000 19520620619206-4+6 Degrosare SR EN 227681 Cota libera 5009.754464346446FinisareSR EN 227681 Cota libera 5009.754584467.5439- 0.100 Rectificare ------- *Valoarea din desen la ultima operatie, valoare rotunjita la operatiile intermediare Adaosulnormatestecelcaresedeterminadinstandarde,norme,sautabeledinliteratura de specialitate. Adaosul calculat rezulta prin calcul dupa rotunjirea dimensiunilor nominale intermediare n concordanta cu precizia instrumentelor de masurare corespunzatoare operatiei. Proiect FUPPAncaElena Georgiana Tabelul.5.2 Adaosuri de prelucrare prentru suprafata L=1200 mm Succesiunea operatiilor Clasade preciz. Toler. Adaosul normat dmax* (Dmin*) dmin(Dmax) Adaosul calculat (real) Dimensiune si abateri mmmmmmmmm Semifab.-3000 19.75319.7530019.75 Degrosare SR EN 227681 Cota libera 50010319.5309,7510310 FinisareSR EN 227681 Cota libera 5009.75309.753009.75300- 0.004+0,0036 Rectificare ------- Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 7 DETERMINAREA PARAMETRILOR OPERATIILOR TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE MECANICA 7.1. Calculul parametrilor regimului de aschiere Principalele elemente ale regimului de aschiere: -adancimea de aschiere(t); -avansul(s); -viteza de aschiere(v). 1.Adancimea de aschierese noteaza cu litera ,,t si reprezinta grosimea stratului de material dinadaosuldeprelucrarecareseindeparteazadepesuprafatasemifabricatuluilatrecereasculei aschietoare. Se masoara in milimetrii. 2.Avansul,,sreprezintamarimeadeplasariipecareoexecutasculainscopulIndepartarii unui nou strat de pe suprafata piesei. Se masoara in milimetrii/rotatii (mm/rot). 3.Vitezadeaschiere,,vestevitezarelativaataisuluisculeifatadepiesaintimpul executariimiscariiprincipaleideaschiere.Semasoarainmetrii/minut(m/min)siareurmatoarea formula:

, unde: D- diametrul piesei; n- turatia acesteia. Candserecomandaoanumitavitezadeaschieretrebuiereglatamasina-unealtasise determina turatia

. Dinsiruldevalorialturatiilormasiniisealegevaloareaimediatinferioaraamarimii calculate. Cu aceasta valoare se va calcula o valoarea reala a vitezei:

. 5.Puterea masiniiPc Avansul pentru strunjirea exterioara de degrosare la piese cu lungimea D 600 mm conform tabelului 9.1(VlaseI) Si adancime a aschiei de pana la 2,2 mm este cuprinsintre valorile 0,8 si 1,2 mm/rot, se alege 1 mm/rot.Pentrustrunjireexterioarainfunctiedeavansuldemaisusdupatabelul9.15avem:viteza v=112 m/min; forta Pz= 660; puterea Ne= 15.5.

Proiect FUPPAncaElena Georgiana 7.2. Strunjirea de degrosare pentru suprafata 438 t=

=> ap=19 i=2 treceri s=0,4 m/rot v=141 m/mm0,70=98,7 m/min 0,70-coeficientul de corectie n=

=

=71,76 rot/min Adopt

=58 rot/min din tabelul 10.1(Vlase I)

Pc=7,5 kW 7.3. Strunjirea de finisare pentru suprafata 438 t=

=>t=6mm ap=3mm/raza i=1 trecere s=0,2m/rot v=200 m/mm0,70=140 m/min 0,70-coeficientul de corectie n=

=

=101,79 rot/min Adopt

=90 rot/min din tabelul 10.1(Vlase I)

Pc=7,5 kW 7.4. Strunjirea de degrosare pentru suprafata 320 t=

=>t=5mm ap=2,5 mm/raza i=1 trecere Proiect FUPPAncaElena Georgiana s=0,4m/rot v=310 m/mm0,70=259 m/min 0,70-coeficientul de corectie n=

=

=257 rot/min Adopt

=230 rot/min din tabelul 10.1(Vlase I)

Pc=5,7 kW 7.5. Strunjirea de finisare pentru suprafata 320 t=

=>t=4mm ap=2mm/raza i=1 trecere s=0,25 m/rot v=445 m/mm0,70=311 m/min 0,70-coeficientul de corectie n=

=

=309,5 rot/min Adopt

=230 rot/min din tabelul 10.1(Vlase I)

Pc=5,7 kW Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 8 DETERMINAREA NORMELOR TEHNICE DE TIMP A OPERATIILOR TEHNOLOGICE 8.1 Norma de timp pentru operatia strunjire degrosare a suprafetei 438X1200 Se poate determina ca norma de timp Nt sau norma de productie Np. Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar pentru executia unei lucrari sau operatii de unul sau mai muti muncitori in anumite conditii tehnice si organizatorice. Se exprima in unitati de timp (sec, min, ore).Normadetimpesteformatadintimpiproductivisitimpineproductivi.Pentrucalculse poate folosi relatia: in d oppitT T TNTN + + + = -Tpi (timpul de pregatire incheiere) este timpul de cunoastere a lucrarii, pentru obtinerea, montarea si reglarea sculelor, montarea dispozitivelor, reglarea masinii unelte (la inceput) iar la sfarsit pentru scoaterea sculelor si dispozitivelor, predarea produselor, a resturilor de materiale si semifabricate.-Top timpul operativ respectiv timpul efectiv consumat pentru prelucrarea materialului. Este alcatuit din timpul de baza Tbsi timpul ajutator Ta: =+ =is nLTT T Tba b op -Timpuldebazatbestetipulconsumatpentruprelucrareamaterialului,acestaschimbandu-si forma, dimensiunile, compozitia, proprietatile. -Timpulajutatortaseconsumapentruactiunileajutatoareefectuariilucruluiintimpuldebaza, schimbareaturatiilor,InapoiereasaniilorsimeselorInpozitiainitiala,prindereasidesprinderea pieselor, etc. -Tdtimpuldedeservirealoculuidemuncaesteconsumatdemuncitoripeintreagadurataa schimbului de lucru. Ea are doua componente: timpul de deservire tehnica tdtsi timpul de deservire organizatorica tdo:do dtt t Td + =tdt timpul pentru mentinerea in stare de functionare a utilajelor, sculelor si dispozitivelor (ungerea masinilor unelte), ascutirea sculelor, controlul utilajelor. Proiect FUPPAncaElena Georgiana tdoestetimpulfolositpentruorganizarealucrului,aprovizionareacuscule,materiale, semifabricate, curatenia la locul de munca. ton timpul de odihna si necesitati fiziologice. tto timpul de intreruperi conditionate de tehnologie. to on int t T + =

ajutator timpul tbaz de timpul toperativ timpul tabop__ __ L=1200 mm s=0,4 mm n=71,76 rot/min i=2 treceri

=0,83 min

- timp ajutator pentru prinderedesprindere, conform tabel 12.11 (Vlase I) = 1min

- timp ajutator pentru comanda masinii conform tabel 12.21 (Vlase I) = 1,85 min

- timp ajutator legat de faza conform tabel 12.22 (Vlase I) = 0,11 min

- timp ajutator pentru masuratori conform tabel 12.23 (Vlase I) = 1,14 min

= 3,66 min.

=0.83+ 3,66 = 4,49 min Timpul unitar -

-Timpul de deservire -

0,83= 0,020 min -

3,82 = 0,0382min -

-

= 0,0582 min -

4,49= 0,246 min -

= 4,79 min Proiect FUPPAncaElena Georgiana Timpul de pregatire-incheiere (piT ) este stabilit in functie de tipul masinii-unelte, de tipulfabricatiei si operatiei si este datin tabelul 6: Tabelul 6.Timpul de pregatire -incheiere Poz. Modul de prindere a piesei Diametrul 60 s >60 Timp, piT ,min Operatii curente 1in universal sau in mandrina911 2in universal si luneta1117 3in platou2025 4in platou si luneta2228 2,Picos,ed.1982,pag.99 . Timpuldepregatireincheiere,pentruopiesaprinsainuniversalsiluneta,cuun diametru de prelucrarede 438 mm, este: =piT 17 min.

5,03 min~ 6 min Norma tehnica pentru o piesa este :

0,30 min 8.2 Norma de timp pentru operatia strunjire finisare a suprafetei 438X1200 to on int t T + =

ajutator timpul tbaz de timpul toperativ timpul tabop__ __ L=1200 mm s=0,2 mm n=101,79 rot/min i=1 trecere

=0,58 min

- timp ajutator pentru prinderedesprindere, conform tabel 12.11 (Vlase I) = 1min

- timp ajutator pentru comanda masinii conform tabel 12.21 (Vlase I) = 1,85 min Proiect FUPPAncaElena Georgiana

- timp ajutator legat de fazaconform tabel 12.22 (Vlase I) = 0,11 min

- timp ajutator pentru masuratori conform tabel 12.23 (Vlase I) = 1,14 min

= 3,66 min.

=0.58+ 3,66 = 4,24 min Timpul unitar -

-Timpul de deservire -

0,58=0,0145 min -

4,24 = 0,0424min -

-

= 0,0569 min-

4,24 = 0,233 min -

= 4,529 min Timpul de pregatire-incheiere (piT ) este stabilit in functie de tipul masinii-unelte, de tipulfabricatiei si operatiei si este datin tabelul 6: Tabelul 6.Timpul de pregatire -Incheiere Poz. Modul de prindere a piesei Diametrul 60 s >60 Timp, piT ,min Operatii curente 1in universal sau in mandrina911 2in universal si luneta1117 3in platou2025 4in platou si luneta2228 2,Picos,ed.1982,pag.99 . Timpul de pregatire incheiere ,pentru o piesa prinsa in universal si in luneta, cu un diametru de prelucrarede 438 mm, este: =piT 17min.

4,65 min~5 min Norma tehnica pentru o piesa este :

0,211 min Proiect FUPPAncaElena Georgiana 8.3 Norma de timp pentru operatia strunjire degrosare a suprafetei 320X1200 to on int t T + =

ajutator timpul tbaz de timpul toperativ timpul tabop__ __ L=1200 mm s=0,4 mm n=257 rot/min i=1 trecere

=0,11min

- timp ajutator pentru prinderedesprindere, conform tabel 12.11 (Vlase I) = 1min

- timp ajutator pentru comanda masinii conform tabel 12.21 (Vlase I) = 1,85 min

- timp ajutator legat de fazaconform tabel 12.22 (Vlase I) = 0,11 min

- timp ajutator pentru masuratori conform tabel 12.23 (Vlase I) = 1,14 min

= 3,66 min.

=0,11+ 3,66 = 3,77 min Timpul unitar -

-Timpul de deservire -

0,11 =0,002 min -

3,77 = 0,0377 min -

-

= 0,0397 min-

3,77 = 0,207min -

= 4,20 min Timpul de pregatire-incheiere (piT ) este stabilit in functie de tipul masinii-unelte, de tipulfabricatiei si operatiei si este datin tabelul 6: Proiect FUPPAncaElena Georgiana Tabelul 6.Timpul de pregatire -Incheiere Poz. Modul de prindere a piesei Diametrul 60 s >60 Timp, piT ,min Operatii curente 1in universal sau in mandrina911 2in universal si luneta1117 3in platou2025 4in platou si luneta2228 2,Picos,ed.1982,pag.99 . Timpuldepregatireincheiere,pentruopiesaprinsainuniversalsilunea,cuun diametru de prelucrarede 320 mm, este: =piT 17 min.

4,08~5 min Norma tehnica pentru o piesa este :

0,082 min 8.4 Norma de timp pentru operatia strunjire finisare a suprafetei 320X1200 to on int t T + =

ajutator timpul tbaz de timpul toperativ timpul tabop__ __ L=1200 mm s=0,25 mm n=309,5 rot/min i=1 trecere

=0,15 min

- timp ajutator pentru prinderedesprindere, conform tabel 12.11 (Vlase I) = 1min

- timp ajutator pentru comanda masinii conform tabel 12.21 (Vlase I) = 1,85 min Proiect FUPPAncaElena Georgiana

- timp ajutator legat de fazaconform tabel 12.22 (Vlase I) = 0,11 min

- timp ajutator pentru masuratori conform tabel 12.23 (Vlase I) = 1,14 min

= 3,66 min.

=0.15+ 3,66 = 3,81 min Timpul unitar -

-Timpul de deservire -

0,15=0,003 min -

3,81= 0,0381min -

-

= 0,0411 min-

3,81 = 0,209 min -

= 4,06 min Timpul de pregatire-incheiere (piT ) este stabilit in functie de tipul masinii-unelte, de tipulfabricatiei si operatiei si este datin tabelul 6: Tabelul 6.Timpul de pregatire -Incheiere Poz. Modul de prindere a piesei Diametrul 60 s >60 Timp, piT ,min Operatii curente 1in universal sau in mandrina911 2in universal si luneta1117 3in platou2025 4in platou si luneta2228 2,Picos,ed.1982,pag.99 . Timpuldepregatireincheiere,pentruopiesaprinsainuniversalsiluneta,cuun diametru de prelucrarede 320 mm, este: =piT 17 min.

4,11 min~5 min Norma tehnica pentru o piesa este :

0,026 min Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 9 CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI FABRICATIEI Unul din indicatorii de baza ce caracterizeaza calitatea activitatii unei intreprinderi este costul de productie pe unitatea de produs.Costuldeproductiereprezintavaloareabaneascaamaterialelor,manopereisiatuturor celorlalte cheltuieli pe care le necesita realizarea unui produs. Determinareacostuluideproductieserealizeazaprincalcululsuccesivalvalorii componentelor sale: a) Costul materialelor, Cmse determina cu relatia:

[

(

)

](

) (1) In care:Msf - masa semifabricatului (kg); Msf = 19,88 kg;Mp masa piesei (kg); Mp = 11,41kg; Pm pretul unitar al materialului (lei/kg); Pm = 7 lei/kg; Pdes pretul de vanzare al deseurilor (lei/kg); Pdes = 2 lei/kg; Papr cota cheltuielilor de aprovizionare [%]; valori uzuale:5.. .15 %, se adopta Papr = 10 %; b)Cheltuielicumanoperadirecta(salarii);secalculeazacheltuielileSicusalarizarea operatorului pentru fiecare operatie i:

(

)

(

)(

) (2) In care:Nti - norma de timp la operatia i [min/buc];Ntsd norma de timp la operatia de strunjire de degrosare,Ntsd = min/buc; Ntsf norma de timp la operatia de strunjire de finisare,Ntsf = min/buc; Ntfc norma de timp la operatia de gaurire si filetare,Ntfc = min/buc; Proiect FUPPAncaElena Georgiana Shi salariul tarifar orar al operatorului [lei/ora]; Pentru anul 2011salariul tarifar este cuprins intre 5,0 ... 8,0 lei/h, in functie de calificarea operatorului; pentru lucrarile de debitare, degrosare este necesara o calificare scazuta, pentru operatiile de finisare o calificare medie, pentru operatiile de prelucrare a danturii rotilor dintate, rectificare de orice tip este necesara o calificare ridicata;CAS contributia angajatorului la Asigurarile Sociale; CAS = 20,8 % CASS contributia angajatorului la Asigurarile Sociale de Sanatate; CASS = 5,2 %;CFS contributia angajatorului la fondul de risc; CFS = 2,5 %; FNUASS contributia angajatorului la fondul de somaj; FNUASS = 0,5 %.c) Costul de sectie CSjse calculeaza pentru toate operatiile i care se realizeaza in sectia respectiva j:

(

) (3) In care RSj reprezinta regia sectiei prin care se iau in consideratie toate cheltuielile care se fac in sectie pentru obtinerea produsului; se determina de serviciul contabilitate, iar valori uzuale pentru sectiile de prelucrari mecanice sunt RSj = 300 .. . 500%, in functie de complexitatea dotarilor si de marimea sectiei, iar pentru sectiile de tratamente termice, deformari plastice, turnatorie RSj = 400 .. .600%.Se adopta: RSj = 400%. d) Costul total de sectie CS (pentru toate sectiile care contribuie la realizarea produsului):

(4) e) Costul de productie, Cp:

(

) (5) In care, Rint reprezinta regia intreprinderii, si tine seama de toate cheltuielile realizate la nivelul societatii comerciale pentru obtinerea produsului; se determina de serviciul contabilitate, iar valorile uzuale sunt Rint = 10 ... 40%. Se adopta: Rint = 30%. Pentru cresterea productivitatii prelucrarii mecanice este deosebit de importanta reducerea timpului auxiliar; acest lucru se poate aplica folosind indicatorul de continuitate a functionarii masiniiunelte. Pentru operatia de strunjire de degrosare se obtine:

(6) In care: tb - timpul de baza; tb = 0,351 min; top - timpul operativ; top = 12,001 min; Costulproduselorsaualpieselorsepoateexprimainlei/produssaulei/lotdepiese.Costul unui lot de produse (piese) identice, Cs , este dat de relatia: Cs = F + V .n (lei/lot) (7) In care: F cheltuieli fixe; V cheltuieli variabile; Proiect FUPPAncaElena Georgiana n numarul de piese din lot. Cheltuielile fixe se determina prin procedee de calcul conventionale si cuprind cheltuielile efectuate cu utilajul tehnologic (amortizare, functionare, intretinere) si cheltuielile generale ale sectiei si intreprinderii (intretinere cladiri, retributie pentru muncitorii auxiliar si TESA). Cheltuielile variabile se determina direct pe unitatea de produssi cuprind cheltuielile cu materialele consumate, cheltuieli cu manopera (celor care lucreaza nemijlocit pentru realizarea produsului) la care se adauga cheltuielile cu regia. Costul unui produs Cpse poate determina cu relatia:

(lei/produs)(8) Reprezentarea grafica a relatiilor (7) si (8) conduce la obtinerea curbelor din figura 1. a) b) Fig. 1. Variatia costului In functie de numarul de piese: a) cazul unui lot de produse; b) cazul unui produs. Productivitatea prelucrarii (operatiei), poate fi apreciata pe baza normei tehnice de timp. Comparatia intre doua variante tehnologice se poate face folosind metoda grafo-analitica (fig. 2.). n1 n2 Cs (lei/lot) n (buc.) F n(buc.) Cp (lei/produs) V Proiect FUPPAncaElena Georgiana Fig. 2. Diagrama comparativa a productivitatii a doua procese tehnologice(PT1, PT2) in functie de numarul pieselor prelucrate (n). n0 NT(min) PT1PT2 n (buc.) NTNT nn0 PT1PT2 Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 10 NORME CU PRIVIRE LA SECURITATEA MUNCII, SANATATEA MUNCITORILOR SI PROTECTIA MEDIULUI Ininteresulprotectieiintegritatiicorporaleamuncitorilors-auelaboratnormativede protectiamuncii,caresuntobligatoriiatatpentrumuncitori,catsipentruconducatoriiatelierelor respective. Dintre masurile de protectie a muncii, care sunt specifice strungurilor, fac parte : se interzice punerea in functiune, fara aparatoare de protectie a oricarui organ de lucru a carui miscare prezinta pericol de accident; se interzice utilizarea bazelor de material a caror lungime depaseste cu mult lungimea suportului, intrucat, in timpul miscarii de rotatie, aceste bare prezintaserioase surse de accidente; reglarea strungului poate fi efectuata numai de reglor specializat;pozitia curelelor de transmisie poate fi schimbata numai dupa oprirea masinii sau cu dispozitive speciale ce nu prezinta pericol de accidente; este interzisa introducerea mainii in zona de lucru a strungului automat in timpul functionarii acestuia;pentru scoaterea pieselor se vor utiliza tevi cu maner, iar pentru evacuarea aschiilor, carlige speciale; la strungurile la care avansul semifabricatului este realizat prin contragreutati, spatiul de deplasare al acestora trebuie complet protejat; muncitorii cu parul lung sunt obligati sa poarte bascasau sa-si lege parul; zona de lucru a strungului trebuie sa fie inchisa cu o aparatoare transparenta; principalele surse de pericol ce apar la prelucrarile prin aschiere, daca nu sunt luate masuri corespunzatoare, sunt legate de aschiile ce se degaja in cursul aschierii, bucatile de scula aschietoare care ar putea fi expulzate in cazul distrugerii sculei, modul de fixare al pieselor si sculelor in dispozitive si curentul electric. In afara acestora pot apare si alte surse legate de ansamblul activitatilor industriale. actionarea aschiilor se manifesta prin taieturi si arsuri a caror gravitate e legata de formasi temperatura aschiilor. cele mai periculoase sunt aschiile continue sub forma de banda care se dezvolta in mod dezordonat in zona de aschiere. De asemenea, periculoase sunt si aschiile scurte, degajate cu viteza mare in procesul de frezare rapidasi rectificare. Proiect FUPPAncaElena Georgiana prevenirea accidentelor datorate aschiilor se poate realiza prin masuri luate asupra geometriei sculei si a regimului de aschiere prin masuri de protectie a omului impotriva acestora.Ruperea sculelor sau expulzarea unor aschii scurte sunt consecinte ale unui regim necorespunzator sau a executarii necorespunzatoare a sculelor. importanta deosebita o au paravanele de protectie a zonei de prelucrare. De asemenea, trebuie asigurata o stabilitate dinamicasi in general, reducerea tuturor resurselor de vibratii. din masurile de protectie a muncii,care sunt specifice masinilor de rectificat,fac parte: Atributiii: verifica la iceputul lucrului si ori de cate ori se constata abateri de la regimul normal de lucru sistemul de control al uzurii prin vizualizare sau automat, in functie de tipul masinilor de rectificat; echilibreaza discurile direct pe masinile de rectificat sau pe echipamente specializate. verifica periodic si ori de cate ori apar situatii neconforme, parametrii de racire - ungere pe elementecomponentesiinintreg,conforminstructiunilorcuprinseincarteatehnicaa masinii. inlocuieste sculele si dispozitivele care prezinta un grad de uzura mai mare; verificastarea tehnica a masinilor unelte prin probe de pornire-oprire si de mersin gol; saisiinsuseascasisarespectenormeledesecuritatesisanatateinmuncasimasurilede aplicare a acestora ; sadesfasoareactivitateainasafelincatsanuexpunalapericoldeaccidentaresau imbolnavireprofesionalaatatpropriapersoana,catsicelelaltepersoaneparticipantela procesul de munca; saaducalacunostintaconducatoruluiloculuidemuncaoricedefectiunetehnicasau altasituatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala; saaducalacunostintaconducatoruluidemuncaaccidenteledemuncasuferitedepropria persoanasi de alte persoane participante la procesul de munca; saopreascalucrullaaparitiaunuipericoliminentdeproducereaunuiaccidentsisail informeze de indata pe conducatorul locului de munca; sautilizezeechipamentulindividualdeprotectiedindotare,corespunzatorscopuluipentru care a fost acordat si, dupa utilizare, il inapoiazasi il pune la locul destinat pentru pastrare; sautilizezecorectmasinile,aparatura,uneltele,substantelepericuloase,echipamentelede transport si alte mijloace de productie; Proiect FUPPAncaElena Georgiana sa nu procedeze la scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, inspecial alemasinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si utilizeazacorect aceste dispozitive. Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 11 CONCLUZII Realizareareperuluipinion,prinprelucraremecanica,arelabazautilizareaunui semifabricat din otel laminat la cald (otel rotund). Aceastavariantadeexecutie,prezentatainaceastalucrare,estevariantaeconomica. Prelucrarea prezentata reprezinta varianta optimace se poate realiza intr-o anumita societate comerciala, ce dispune de masini unelte cu caracter universal Totusi, cea maieconomica varianta este realizarea produselorpe masini moderne, de mare productivitate, asistate de calculator, astfel se pot micsora atat timpul de executie cat si manopera si in final piesa ralizandu-se cu costuri mai reduse. Proiect FUPPAncaElena Georgiana CAPITOLUL 12 BIBLIOGRAFIE [1] Vlase A., Sturzu A., Mihail A., Bercea L, Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp, vol. I si II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983, 1985. [2] Picos C. s.a., Calculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere, Editura tehnica, Bucuresti, 1974. [3] Picos C. s.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere,Manualde proiectare,voi.I si II,EdituraUniversitas", Chisinau, 1992. [4] Picos C., s.a., Normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere, voi.1 si 2, Editura Tehnica, Bucuresti, 1979. [5]Raseev D.,Zecheru GH., Tehnologia fabricatiei aparaturii instalatiilor statice , petrochimice si de rafinarii, Editura Tehnica Bucuresti [6] Antonescu N., Ulmanu V., Fabricarea, repararea si intretinea utilajului chimic si petrochimic, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 1981 [7] Buzatu V., Zenovei C., Tabele pentru ateliere mecanice, EdituraTehnica,Bucuresti, 1970. [8] G.S.Georgescu , Indrumator pentru ateliere mecanice.