proiect - partea speciala
TRANSCRIPT
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 1/25
CAPITOLUL II
CADRU NOSOLOGIC
Herniile hiatale (HH) şi boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
constituiesc o entitate clinico-patogenică şi terapeutică rezultată din
incompetena structurilor musculo-apone!rotice ce asigură comunicarea dintre
ca!itatea toracică şi cea abdominală şi din alterarea mecanismelor fiziologice
antireflux" aflate #n interrelaie directă sau induse de factori circumstaniali$
Hernia hiatală este pro!ocată de deplasarea poriunii abdominale a
esofagului" a polului gastric superior şi e!entual a cardiei prin orificiul esofagian
al diafragmului$ %onciunea eso-gastrică constituie un ansamblu anatomic şi
funcional complex care prezintă un interes deosebit datorită situaiei anatomice
particulare la grania dintre torace şi abdomen şi patologiei de reflux
gastroesofagian$
Boala de reflux gastroesofagian constituie o problemă actuală de sănătate
publică a ărilor dez!oltate" fiind rezultatul adoptării unui mod de !iaă
occidental$ Boala de reflux gastroesofagian reprezintă complexul de manifestări
clinice" #nsoite sau nu de leziuni ale mucoasei esofagiene" determinate derefluarea coninutului gastric sau intestinal #n esofag$
&'
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 2/25
MATERIAL ŞI METODĂ
rezenta lucrare a fost realizată pornind de la faptul că hernia hiatală" deşi
de multe ori asimptomatică sau cu o simptomatologie tolerată muli ani de către
pacieni #nainte de a fi diagnosticată" nefiind o patologie frec!ent #ntlnită #ncadrul *linicii de *hirurgie a +pitalului *linic %udeean *onstana" este totuşi o
boală care afectează frec!ent generaia a doua şi a treia$
,biecti!ul lucrării #l constituie e!aluarea rezultatelor obinute #n
terapeutica herniei hiatale şi a bolii de reflux gastro-esofagian #n cadrul *linicii
de *hirurgie" dar şi sublinierea superiorităii metodei laparoscopice faă de
tehnicile clasice$+tudiul actual a fost realizat #n *linica de *hirurgie *onstana şi include
un lot de ' de pacieni care s-au internat #n perioada ./ ianuarie '..& - /
decembrie './. cu o simptomatologie tipică de suferină gastro-esofagiană" care
ulterior a fost diagnosticată ca fiind hernie hiatală cu a0utorul examenului
endoscopic şi examenului baritat eso-gastric$ 1nformaiile au fost obinute #n
urma analizei foilor de obser!aii şi protocoalelor operatorii ale *linicii de*hirurgie de la care s-a adăugat şi urmărirea endoscopică pre- şi postoperatorie a
pacienilor #n *linica de Gastro-Enterologie$
Rezultatele obinute au fost grupate şi prezentate #n tabele statistice şi
grafice prin care se realizează o analiza clinico-statistică pri!ind2
- sex ratio
- !rsta pacienilor
- mediul de pro!enienă
- simptomatologie
- in!estigaii paraclinice
- patologie asociată
- tratament
- complicaii postoperatorii
- e!oluia postoperatorie$
&
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 3/25
$
CARACTERISTICILE LOTULUI
3in cei ' de pacieni ponderea netă o reprezintă sexul feminin şi anume
45"&67
8rsta medie e de 9&"9 ani fiind concordantă cu datele de specialitate unde
incidena maximă este #ntre 99-:9 ani7
Hernia hiatală este prezentă la '/ de pacieni7
,bezitatea este #ntnită la /5 pacieni #n totalitate femei7
;n '9 de cazuri (&46) s-a practicat fundoplicatura <issen clasică sau
laparascopică7
cazuri au a!ut inter!enii pe abdomenul superior (' pentru colecistectomii
şi una pentru chist hidatic hepatic)7
=n singur caz a necesitat reinter!enie pentru stenoza esofagului inferior" caz
rezol!at prin con!ertirea procedeului <issen #ntr-o hemi!al!ă posterioară
(procedeul >oupet)
&5
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 4/25
REPARTIŢIA ÎN FUNCŢIE DE SEX
3istribuia cazurilor de hernie hiatală #n funcie de sex ca şi procenta0ul se
regăseşte #n tabelul următor2 Tabel nr. 1
Nr. fee! "# $%&'#(
Nr. b)rba*! + 1+&,'(
T-al '" /
Graf!0 nr. 1
,bser!am din statistica efectuată pe lotul studiat că pre!alena cazurilor
de hernie hiatală este ma0oritară pentru sexul feminin" astfel #nct din totalul de' pacieni '& sunt femei" reprezentnd un procent de 45"&6$
?cest lucru susine statistica din literatura de specialitate (conform căreia
două treimi din cazurile de hernie hiatală aparin pacientelor de sex feminin) şi
se datorează faptului că persoanele de sex feminin studiate prezintă obezitate
#ntr-un procent mai mare ca persoanele de sex masculin şi spre deosebire de
acestea au susinut #n genere cel puin o sarcină" ceea ce a condus #n ansamblu la
acest procent ridicat al incidenei bolii$
&9
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 5/25
REPARTIŢIA PE GRUPE DE 2RSTĂ
+tudiul a rele!at că rezultatele obinute sunt #n concordană cu datele de
specialitate şi anume frec!ena cea mai mare o #ntlnim #n decadele a 9-a şi a :-ade !iaă$
Tabel nr."
3r4a 5an!67%8 %19+8 +19,8 ,19#8 :#1 T-al
<r$ *azuri : /. /. '
rocente 6 @"&6 /4"&96 /"'96 /"'96 @"&6 /..6
Graf!0 nr. "
Există această predominană a cazurilor de hernie hiatală #n inter!alul de
!rstă 9.-&. de ani" deoarece" după cum se ştie" hernia hiatală este mai mult o
afeciune dobndită putnd a!ea o perioadă lungă" asimptomatică" astfel #nct
abia #n 0urul !rstei de 9. de ani pot apare primele manifestări ale bolii$
&:
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 6/25
>otodată ignorarea bolii de către pacient prin anga0area profesională şi
minimalizarea suferinei #n detrimentul necesităii financiare a muncii" fie prin
asociaii cu alte patologii de tip cardio-!ascular" digesti! etc$) poate constitui o
altă cauză a diagnosticării herniei hiatale după !rsta de 9. A :. de ani$
;n schimb se constată o aparentă scădere a incidenei bolii la pacienii cu
!rste de peste &. ani datorită indicelui de mortalitate #n populaie$
Explicaia dominanei acestor decade de !rstă o găsim #n !iaa acti!ă a
acestora" adultul matur fiind cel mai expus prin acti!itatea profesională (acesta
poate susine eforturi fizice mari #n anumite profesiuni)" dar şi prin !iaa de zi cu
zi" sarcini la femei" obezitate" conducnd la dobndirea acestei afeciuni" astfel
că acest segment populaional este cel care dez!oltă cel mai frec!ent această
afeciune$
Tabel nr.3
3r4a 7%8 %19+8 +19,8 ,19#8 :#8 T-al
<r$ femei ' 9 4 @ '&
<r$ bărbai / / ' / . 9
Re;ar!*!a ;e 4e<e =! >r?;e @e 3r4)
&&
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 7/25
MEDIUL DE PROENIENŢĂ
3in cei ' de pacieni cuprinşi #n studiu" '9 pro!in din mediul urban iar &din mediul rural" ceea ce reflectă ideea că hernia hiatală şi boala de reflux
gastroesofagian este o afeciune a comunităilor dez!oltate" industrializate şi a
stilului de !iaă occidental$ ;n plus" cele /5 cazuri de obezitate sunt selectate
ma0oritar dintre pacieniii ce pro!in din mediul urban" ceea ce subliniază
impactul obiceiurilor alimentare asupra dez!oltării herniei hiatale şi a bolii de
reflux gastroesofagian$
Tabel nr.4
Me@!? @e ;r-en!en*) Nr. 0aB?r! Pr-0en (
ediu urban '9 &4"/' 6
ediu rural & '/"4&6
>otal ' /.. 6
Graf!0 nr. %
&4
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 8/25
SIMPTOMATOLOGIE
>abloul clinic al patologiei diafragmului este generat frec!ent de
simptomele patologiei de grani ă i mai rar de patologia proprie$ț ș a0oritatea bolna!ilor cu hernii hiatale nu prezintă semne clinice" din punct de !edere clinic
hernia hiatală putnd e!olua asimptomatic o perioadă lungă de timp mai ales la
pacienii cu hernii hiatale de !olum mic" descoperirea bolii fiind accidentală" cu
ocazia examinărilor radiologice$
;n urma studiului s-a constatat că marea ma0oritate a pacienilor (' de
pacieni) a prezentat simptome tipice de BRGE constnd #n pirozis apărut zilnic"
mai ales postprandial" #n decubit dorsal şi la flexiunea trunchiului pe abdomen şi
care #n aproape toate cazurile s-a asociat cu eructaii şi regurgitaii$ +imptome
atipice au acuzat pacieni lund aspectul de durere toracică noncardiacă"
palpitaii sau tuse cronică ce au necesitat in!estigaii suplimentare pentru a
decela cauza$ Restul de : pacieni au manifestat simptome datorate
complicaiilor şi anume disfagie" hemoragie digesti!ă superioară sau anemie$
Graf!0 nr. +
&@
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 9/25
S!;-a-l->!e
Graf!0 nr. ,
INESTIGAŢII PARACLINICE
Explorările paraclinice de elecie pentru diagnosticul herniei hiatale sunt
examenele imagistice #n special tranzitul baritat şi examenul endoscopic$
Examenul radiologic simplu" fără substană de contrast" are o utilizarelimitată #n diagnosticul herniei hiatale" fiind rele!ant mai mult #n herniile hiatale
!oluminoase" #n special cele de rostogolire" o hernie hiatală de dimensiuni mici
ct şi marea ma0oritate a herniilor hiatale de alunecare putnd trece neobser!ate$
3eşi nu se efectuază la un pacient cu suspiciune de hernie hiatală" nu putem să
nu recunoaştem meritul acestei explorări de a descoperi această patologie de
multe ori accidental la pacieni care se in!estighează radiologic din cu totul altemoti!e$
4.
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 10/25
Examenul baritat eso-gastric #n poziie >rendelemburg #nsoit de
compriarea abdominală a fost efectuat la /4 pacieni din lotul de ' la care a
confirmat prezena refluxului gastroesfagian si existena herniei hiatale$
Examenul endoscopic s-a realizat la ': pacieni" iar rezultatele au fosturmătoarele2
- '. dintre ei prezentau leziuni de esofagită astfel2
• Gradul ? (/' cazuri)
• Gradul B (9 cazuri)
• Gradul * ( cazuri) #n clasificarea Cos ?ngeles
- ' stenoze esofagiene pariale
- / caz de H3+- stenoze pilorice funcionale- / caz de polipoză antrală
ReB?laele en@-40-;!e! @!>e4!e 4?;er!-are
Graf!0 nr. #
3e asemenea endoscopia digesti!ă superioară a pus #n e!idenă hernia
hiatală la '/ pacieni dintre care /: prezentau hernie hiatală axială şi 9 a!eauhernie hiatală paraesofagiană$
4/
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 11/25
T!;?r! @e ern!e !aal) a4-0!ae RGE
Graf!0 nr. $
Ca @ pacieni #n !ederea confirmării diagnosticului" s-a realizat att tranzitul
baritat ct şi esofagoscopia$
Ine4!>a*!! !a>!4!0e
Graf!0 nr.
4'
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 12/25
Ca un număr de /. cazuri s-a efectuat şi ecografia abdominală care a
e!ideniat litiaza biliară la ' pacieni care prezentau şi hernie hiatală$ ?socierea
herniei hiatale cu litiaza biliară a impus efectuarea la aceşti pacieni a unor
examene suplimentare ce au constat #n irigografie şi colonoscopie #n scopul
decelării di!erticulozei colonice" asocierea celor afeciuni purtnd numele de
triada +aint$
;n lotul pacienilor diagnosticai radiologic şi endoscopic cu boală de reflux
gastroesogfagian" datorita lipsei din dotare a aparaturii de in!estigaii specifice"
nu s-a putut obiecti!a mai bine incompetena mecanică a sfincterului esofagian
inferior prin manometrie esofagiană şi expunerea esofagului la aciunea suculuigastric prin ph-metrie monitorizată pe '5 de ore$
PATOLOGIE ASOCIATĂ
?!nd #n !edere că incidena bolii domină #n decadele a cincea şi a şasea de
!rstă este firesc că #n lotul studiat de pacieni am #ntlnit cu o frec!enă
crescută patologia generală specifică acestei etăi$
atologia asociată herniei hiatale de natură digesti!ă am găsit-o #ntr-o
proporie mult mai mică" exceptnd boala de reflux gastroesofagian care
acompaniază #ndeaproape hernia hiatală şi o constatăm destul de des la bolna!ii
cu hernie hiatală$
;n uma studiului am obser!at ca boala de reflux gastroesofagian a apărut #n
context cu următoarele afecţiuni din sfera digestivă2
- hernie hiatală A '/ cazuri
- stenoză pilorică funcională A cazuri
- litiaza biliară A ' cazuri- polipoza antrală A / caz$
4
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 13/25
3in patologia generală reinem următoarele afeciuni ma0oritatea dintre ele
corelate cu decada de !rstă #n care boala de reflux gastroesofagian apare cu
frec!ena cea mai mare (99-:9 ani)2
- 3D tip 11 A / caz
- *1*3 A 5 cazuri
- H>? A cazuri
- obezitate A /5 cazuri
- hepatopatie cronică A / caz$
Afe0*!?n! a4-0!ae b-l!! @e refl?< >a4r-e4-fa>!an
Graf!0 nr. 18
45
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 14/25
TRATAMENTUL CONSERATOR
>erapia iniiată a fost cea medicamentoasă care s-a aplicat la '/ de pacienidin lotul studiat şi anume la cei care prezentau o simptomatologie persistentă sau
leziuni de esofagită gradul ?" B" şi * #n clasificarea Cos ?ngeles$>ratamentul a fost urmată pe o perioadă de 4-/' săptămni şi a constat #n
administrarea de antiacide" prochinetice" blocani de receptori H ' şi inhibitorii de pompă de protoni (1)$
?gentul standard ce a fost utilizat de către pacienii din lotul studiat este
,meprazolul (Cosec" rilosec)" administrat #n doză unică de '. mgzi" dar s-au
administrat şi reprezentani mai noi2 antoprazolul (rotonix)" Cansoprazolul
(re!acid)" Esomeprazolul (<exium)$ , serie de teste recente atestă eficacitatea
superioară a Esomeprazolului faă de ceilali 1 #n !indecarea esofagitei de
reflux" dar mai ales #n meninerea !indecării$
Ca pacienii care au prezentat simptome moderate spre se!ere" dar fără
leziuni de esofagită erozi!ă" terapia farmacologică a fost #n general iniiată cu un
agent prochinetic sau un blocant de receptori H'" durata terapiei fiind cuprinsă#ntre 4 şi /' săptămni$ 3acă pacientul a rămas simptomatic s-a crescut doza de
blocant de receptori H' sau s-a trecut la tratamentul cu 1 pentru alte 4-/'
săptămni$ ;n cazul pacienilor cu esofagită erozi!ă e!ideniată endoscopic
terapia s-a #nceput cu ,meprazol datorită ratei #nalte de !indecare a 1$
>erapia cu aceste medicamente deşi determină dispariia simptomelor #n
peste @.6 din cazuri neutraliznd aciditatea sucului gastric (arsura postprandială
dispare)" nu #mpiedică #nsă refluxul şi alterarea #n timp a motilităii esofagiene şi
nici modificările de la ni!elul mucoasei care pot culmina cu esofagul Barett" cu
risc de e!oluie spre adenocarcinom esofagian$
3in păcate" la peste două treimi dintre pacieni" simptomele reapar după
#ntreruperea tratamentului medicamentos$
49
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 15/25
*ontrolul endoscopic efectuat ulterior pacienilor din lotul studiat a arătat
persitena leziunilor de esofagită chiar sub tratament corect condus ceea ce a
determinat ca aceşti pacieni să fie candidai la inter!enia chirurgicală pentru a
pre!eni constituirea stricturii sau a esofagului Barrett$
Restul de pacieni au prezentat indicaie chirugicală din următoarele
considerente 2
• inaccesibilitatea la tratamentul medicamentos din moti!e socio-
economice
• prezena complicaiilor bolii de reflux gastroesofagian ca hernie hiatală
!oluminoasă" hemoragie digesti!ă superioară" stenoză esofagiană superioară
• optarea pentru un tratament chirurgical #n cazul tinerilor #n defa!oarea
unui tratament conser!ator pentru tot restul !ieii$
,peraia este deocamdată ultima !erigă terapeutică dar şi cea mai
eficientă" cu rezultate la distană de ani foarte bune şi bune #n peste [email protected] din
cazuri$ Eşecurile se datorează fie unei tehnici operatorii deficitare" fie uneioperaii efectuate prea trziu" cnd esofagul este de0a modificat structural$
4:
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 16/25
TRATAMENTUL CIRURGICAL
>oi pacienii din lotul prezentat au beneficiat de tratament chirurgical
care a fost realizat fie intr-o manieră clasică" fie prin operaie laparoscopică"tendina actuală fiind de utilizare a modului laparoscopic" #nscriindu-ne astfel #n
tendina mondială de utilizare a operaiei laparoscopice$
1nter!enia chirurgicală clasică este astfel rezer!ată puinelor cazuri #n
care este contraindicată laparoscopia şi anume #n cazurile #n care boala de reflux
gastroesofagian coexistă cu alte afeciuni ca stenoza pilorică sau inter!enii
anterioare pe abdomenul superior$
>ehnica laparoscopică respectă aceleaşi principii şi !izează aceleaşi
obiecti!e ca tehnica clasică$
rocedeele laparoscopice utilizate au constat #n2
- inter!enie <issen - 5 cazuri
- tehnica <issen-Rossetti A /. cazuri- procedeu >oupet A 5 cazuri
- procedeu 3or A cazuri
OALA NR CAURI PROCENT (
Hernie hiatală - operaie clasică // 5"&6Hernie hiatală - operaie laparoscopică '/ :9":'6
>otal ' /..6
4&
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 17/25
Pr-0e@ee 0!r?r>!0ale
Graf!0 nr. 11
COMPLICAŢII POSTOPERATORII
Ten!0a 0la4!0)
Complicaţii locale:
- ' cazuri de supuraii parietale apărute la ' paciente obeze
- / caz de e!entraie apărut de asemenea la o pacientă obeză
Complicaţii generale:
- / caz de bronhopneumonie care a fost tratat prin antibioterapie
- ' pacieni cu *1*3 au acuzat palpitaii sau angină care s-au remis sub
terapie specifică$
44
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 18/25
Ten!0a la;ar-40-;!0)
Complicaţii locale:
- / caz de emfizem subcutanat care a fost tratat conser!ator
- #n ' cazuri de inter!enie <issen laparoscopică pacienii au acuzat
senzaie de balonare deoarece această tehnică nu permite eructaia şi
!ărsăturile
- nu s-au #nregistrat supuraii parietale" e!entraii" e!isceraii$
Complicaţii generale:
- / caz de bronhopneumonie apărut la zile postoperator care a răspuns
fa!orabil la tratamentul antibiotic instituit$
C-;l!0a*!! ;-4-;era-r!!
Graf!0 nr. 1"
4@
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 19/25
EOLUŢIA POSTOPERATORIE
entru a aprecia e!oluia postoperatorie a pacientului s-au analizat
statistic următorii parametri2
- durata medie a internării
- durata medie a perioadei postoperatorii
- complicaii postoperatorii
;n tabelul următor putem urmări durata medie a internării" durata medie a perioadei preoperatorii şi durata medie a perioadei postoperatorii a pacienillor
din lotul ce l-am a!ut de studiat att pentru cei asupra cărora s-a inter!enit prin
chirurgie clasică" ct si pentru cei asupra cărora s-a inter!enit laparoscopic$
D?raa e@!ea !nern)r!!
5B!le6
D?raa e@!e a;er!-a@e!
;re-;era-r!!5B!le6
D?raa e@!ea ;er!-a@e!
;-4-;era-r!!5B!le6
Pr-0en;er!-a@)
;-4-;era-r!e
Hernii hiataleoperate clasic
/' 5 4 ::$:& 6
Hernii hiataleoperatelaparoscopic
& 5 9&$/5 6
;n urma studiului efectuat am constatat o reducere semnificati!ă a duratei
medii a internării la aproape 0umătate din timp #n cazul operaiilor laparoscopice
(& zile) faă de operaiile clasice (/' zile) mai ales pe seama reducerii duratei
medii a perioadei postoperatorii de la 4 zile la 5 zile pe seama refacerii mult mai
rapide #n cazul operaiilor laparoscopice$
@.
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 20/25
!le 4;!al!Bare
Graf!0 nr. 1'
3in graficul anterior putem obser!a că durata medie a internării" durata
medie a perioadei preoperatorii şi durata medie a perioadei postoperatorii pentru
pacienii studiai asupra cărora s-a inter!enit laparoscopic sunt mai mici dect pentru pacienii care au fost operai clasic prin tehnică deschisă" subliniind
a!anta0ele practicării laparoscopiei din punct de !edere al confortului
pacientului care-şi reduce astfel durata spitalizării" dar şi costul mai redus ca şi
consecină directă dar şi indirectă prin reintegrarea mai rapidă a pacientului #n
societate$
@/
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 21/25
DISCUŢII
;n lotul studiat se obser!ă o pre!alenă mare a sexului feminin" o
pro!enienă a pacienilor preponderent din mediul urban şi o afectare mai
frec!entă a decadelor 9 şi : de !iaă$
Factorii ma0ori de risc ai BRGE A hernia hiatală şi obezitatea A sunt
prezeni la pacienii incluşi #n studiu #ntr-o proporie destul de mare2 hernia
hiatală este #ntlnită #n :96 din cazuri" iar obezitatea la 56 din pacieni"
atrăgnd atenia asupra implicării regimului alimentar dezordonat #n etiologia
bolii de reflux gastroesofagian$
+imptomatologia herniei hiatale este generată #n principal de tabloul clinic al
BRGE fiind dominată de pirozis (&'6) şi eructaii (::6)$ anifestările cardiace
şi respiratorii sunt mai rare şi sunt datorate compresiunii mediastinale exercitate
de !olumul herniei hiatale$
Examenele paraclinice de elecie pentru punerea diagnosticului de herniehiatală sunt tranzitul baritat şi endoscopia digesti!ă superioară$
:9":'6 pacieni au beneficiat de tratament chirurgical laparoscopic si pentru
restul pacienilor s-a inter!enit chirurgical prin metode clasice" procentul
tratamentului chirurgical laparoscopic a crescut de la an la an" e!ideniind astfel
tendina actuală de a se utiliza exclusi! modulul laparoscopic$
rincipalele tehnici prin care s-a inter!enit laparoscopic au fost2
fundoplicatura <issen şi fundoplicatura <issen-Rossetti$ *omplicaiile sur!enite
#n perioada postoperatorie au fost #n număr mic" #n special #n inter!eniile
laparoscopice$
3urata medie a internării unui pacient asupra caruia s-a inter!enit prin
tehnică deschisă a fost de /' zile spre deosebire de pacientul care a beneficiat deinter!enia laparoscopică cu o durată de şedere #n spital de numai & zile$
@'
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 22/25
CONCLUII
Hernia hiatală şi boala de reflux gastroesofagian reprezintă actualmente
una dintre cele mai răspndite patologii ale tractului gastrointestinal" care
necesită o strategie terapeutică complexă şi #ndelungată şi de asemenea
colaborarea dintre medicul generalist" gastroenterolog şi chirurg$
anagementul modern al herniei hiatale şi al bolii de reflux
gastroesofagian cuprinde algoritmi bine stabilii ce includ multiple atitudini
terapeutice$ 3e cele mai multe ori schimbarea stilului de !iaă şi tratamentulmedicamentos aduc rezultate satisfăcătoare$
>ratamentul etiologic" radical" este reprezentat #nsă de cel chirurgical$
*u toate acestea el rămne #n numeroase cazuri ultima opiune a!nd indicaii
bine stabilite" cum ar fi complicaiile sau refractaritatea la tratamentul
conser!ator$
1ntroducerea laparoscopiei a constituit un pas important #n abordarea
terapeutică a herniei hiatale şi a bolii de reflux gastroesofagian" aceasta găsindu-
şi aplicabilitate aici mai mult dect #n alte afeciuni$ *ei mai muli autori
apreciază că după colecistectomie" fundoplicaturile se pretează cel mai bine
tehnicilor laparoscopice$
entru pacient" beneficiile aduse de laparoscopie constau #n durere mai
mică postoperator" risc scăzut de apariie a supuraiilor parietale şi a
complicaiilor pulmonare şi trombembolice" mobilizare precoce" rezultatul
cosmetic excepional7 e!itarea e!entraiilor şi aderenelor postoperatorii
constituie alte a!anta0e ma0ore" comune de altfel tuturor tehnicilor laparoscopice$
@
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 23/25
entru societate rezultatele economice sunt mai bune deoarece
spitalizarea este mai scurtă" con!alescena mai redusă şi reintegrarea socio-
profesională mai rapidă$
entru chirurg" deşi tehnica laparoscopică este mai dificilă şi
prelungeşte durata operaiei" oferă o !izibilitate magnifică care nu se poate
compara cu cea din chirurgia deschisă$
?tunci cnd indicaia de tratament chirurgical a fost corect stabilită"
lund #n considerare şi celelalte posibilităi terapeutice" este de preferat să se
opteze pentru abordul laparoscopic" mai ales #n contextul existenei unei echipe
de chirurgi antrenată #n laparoscopia a!ansată" care poate asigura acurateea unui
act chirurgical funcional #n condiiile unei agresiuni minime$
;n prezent chirurgia laparoscopică tinde să de!ină standardul de aur
#n tratamentul herniei hiatale şi a bolii de reflux gastroesofagian prin
!izibilitatea extraordinară asupra esofagului abdominal şi prin rezultatele
obinute$
@5
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 24/25
ILIOGRAFIE
/. a4!le S3rb? A Patologie chirurgicală abdominală" ,!idius =ni!ersitI
ress" '..'" pag$ 4-5.&
'$ $ S3rb?& R. P-;e40?& O. Un0& M. M!n0)& F. -ea A Tratamentul
laparoscopic al herniei hiatale şi refluxului gastro-esofagian" +esiunea de
comunicări a Facultăii de edicină *onstana" aprilie '..5
$ Ser>!? D?0a A Chirurgia laparoscopică" Ed$ aralela 59" '../" pag$ './-'/@
5$ E?>en T3r0-ean? A Elemente de chirurgie laparoscopică" 1aşi /@@:" pag$
44-/./
9$ E?>en T3r0-ean? H Tehnici chirurgicale" Ed$ olirom '.." pag$ /'.-/5
:. I. C-4an& L. Ale0? A Consideraţii în legătură cu 20 de operaţii amtireflux
efectuate pe cale laparoscopică în hernia hiatală" Re!ista *hirurgia" '..
&. I. C-4an A Tratamentul miniina!i transendoscopic şi chirurgical al "#$E "
Re!ista *hirurgia" '..
4$ R $ M?nean? A %bordul laparoscopic în herniile hiatale oluminoase &
consideraţii particulare" Re!ista *hirurgia" '..
@$ C$ Dra>-!re40? A Chirurgia laparoscopică & %ctualităţi şi perspectie" Ed$>ehnică" /@@:
/.. $ Dallea>ne A 'issen fundoplication in ()aparoscopic *urger+," /@@5"
pag$ '9/-':.
//$ M$ !nner& S. S0arB& . Ell!4 A aingot abdominal operations" !ol$ 1"
/@@&" pag$ &4&-45
@9
7/23/2019 Proiect - Partea Speciala
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-partea-speciala 25/25
/'$ a!4 JE& arel4an JR& -nKer J& e al $ - )aparoscopic or conentional
'issen fundoplication for gastro-esophageal reflux disease. randomised clinical
trial/ ?nnals of surgerI" '..." 992/&.-/&5
/$ DeMee4er TR& J-n4-n LF& en A 9 Ealuation of current operations
for the preention of gastroesophageal reflux" ?nn +urg /@&57 /4.29//-9'9
/5$ C-llar@ JM& @e Gel@ere CA& De -0 M& Oe J& e4en4 PJ 9
)aparoscopic antireflux surger+ 1hat is real progress" ?nn +urg /@@57
''.2/5:-95
/9$ C?40!er! A& ?ner J& -lfe & San4r- LL& ?4-n - ulticenter
prospectie ealuation of laparoscopic antireflux surger+ Preliminar+ report "
+urg Endosc /@@7 &29.9-/.
/:$ eer4 JM& Dallea>ne & a-!r E& e al$ - )aparoscopic 'issen
fundoplication. detailed anal+sis of 342 patients/ +urg Caparosc Endosc /@@7
29@-:5