proiect napoli
TRANSCRIPT
Universitatea de Vest din Timisoara
Problema deseurilor
-Napoli-
Introducere
Deseurile reprezinta una dintre problemele cele mai presante in activitatea de protectie a mediului, respectiv in asigurarea unei dezvoltari sustenabile. De aceea,ca orice activitate ce apartine dezvoltarii durabile este nevoie de o gestionare integrata a acestei probleme.
In teorie,termenul de managemantul integrat al deseurilor apare usor realizabil; in practica se intampina dificultati in implementarea sa sub toate aspectele. Mai ales in tarile in curs de dezvoltare, din cauza bugetelor limitate si a altor factori socio-economici si politici, managementul deseurilor se realizeaza destul de diferit si numai partial organizat.
In Romania, managementul deseurilor nu a fost luat in considerare inainte de 1990.Desi s-au inregistrat anumite progrese de atunci,sunt necesare resurse importante in vederea imbunatatirii infrastructurii de deseuri si a dezvoltarii unui management eficient al deseurilor.
In majoritatea judetelor, infrastructura existenta respecta doar intr-o mica masura prevederile directivelor din sectorul deseuri. Managementul integrat al deseurilor are ca scopuri urmatoarele:
1.Minimizarea cantitatilor de deseuri;
2.Tratarea deseurilor si colectarea lor la sursa de generare;
3.Protectia sanatatii publice si a sanatatii mediului inconjurator
4.Utilizarea resurselor naturale intr-o maniera durabila (sustenabila pe termen lung).
Tinand cont de situatia actuala socio-economica, de reglementarile in vigoare, de constrangerile de toate felurile pentru gestionarea durabila a deseurilor si de ierarhia optiunilor, s-ar putea schematiza un sistem de management al deseurilor.
Un astfel de sistem va cuprinde obligatoriu etapele de:
• Producere si colectare a deseurilor;
• Prevenirea si minimizarea deseurilor;
• Reutilizarea;
• Reciclarea;
• Tratarea deseurilor;
• Depozitarea deseurilor
I.Probleme actuale ale omenirii
Omenirea se confruntă cu o serie de probleme grave care nu pot fi ignorate
si care necesită solutii viabile si rapide. Dintre aceste probleme globale
amintim:
- explozia demografica;
- probabilitatea unor schimbari şi perturbari profunde ale climei planetei;
- precaritatea sigurantei alimentare globale;
- dubiile privind disponibilitătile de energie;
- saracia si subdezvoltarea, problema datoriei externe;
- problemele mediului (probleme ecologice, amenintarea distrugerii
nucleare, managementul deseurilor, etc.).
Dintre principalele cauze ale aparitiei acestor probleme sunt: cresterea
brusca a numarului de locuitori, influenta antropogena negativa asupra
mediului natural, înrăutăţirea condiţiilor ecologice de viaţă ale oamenilor,
decalajul in crestere dintre nivelul de dezvoltare social-economica a tarilor
lumii
Gunoi menajer, constand din materiale fermentabile(resturi alimentare,
hartie), si alte materiale nefermentabile (sticla, lemn, materiale textile,
materiale plastice si metale);
Alte deseuri municipale solide: resturi menajere voluminoase, deseuri
rezultate din folosirea automobilelor, gunoaie provenite din piete care pot
fi asimilate cu deseurilor menajere, gunoaie provenite din intretinerea
parcurilor si gradinilor;
Deseuri industriale: materiale de constructii, reziduuri speciale ce contin
elemente toxice sau poluante;
Reziduuri toxice: detergenti,lubrifianti, baterii, etc; dar si deseuri
microbiologice, provenite de la spitale
II.Istoric
Încă din 1970 s-a conştientizat că deşeurile constituie o problemă şi că metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. De asemenea, s-a pus problema reciclării materialelor care intră în componenţa acestora. La Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial. În Uniunea Europeană preocupările erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene în problema deşeurilor datând din anul 1975.
Campania de conştientizare că cea mai eficientă formă de tratare a
deşeurilor este reciclarea lor a avut loc în Europa sub sigla trei R
(Reducere, Refolosire, Reciclare). Deşi în România s-au demarat iniţiative
de reciclare ale deşeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, în
contextul lipsurilor din acea perioadă acţiunea, fiind impusă de sus în jos,
a întâmpinat rezistenţă. Actual, reciclarea este reluată, dar reuşita politicii
de reciclare ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor, care trebuie începută
chiar din prima fază, prin colectarea separată a materialelor refolosibile.
III. Depozitarea deseurilor
Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare in sol sau in subteran.
In functie de tipul de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:
● depozite pentru deseuri periculoase● depozite pentru deseuri nepericuloase● depozite pentru deseuri inerte
1. Proiectarea depozitelor de deseuriProiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori
dintre care cei mai importanti sunt:● cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate● caracteristicile amplasamentului● posibilitatea de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului
2. Alegerea amplasamentuluiAlegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se
face pe baza unei analize pluricriteriale care cuprinde:● criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul
de dispunere a straturilor geologice, structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane: distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; clasa de seistmicitate; criterii legate de pericole de alunecare; tasare.
● criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte obiective; regimul precipitatiilor.
● criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare; distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unei amenajari secundare.
● criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incarcare in peisaj; accesul la amplasament; existenta unei arii protejate de orice natura.
3. Continutul proiectuluiProiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face parte,
trebuie sa contina toate datele si informatiile necesare referitoare la fiecare fiecare etapa din ciclul de viata al depozitului.
Ca date generale proiectul trebuie sa contina informatii referitoare la:-natura si provenienta deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;-cantitarea de deseuri;-tehnologiile de tratare a deseurilor inaite de depozitare, daca este cazul.Pentru faza de constructii, proiectul trebuie sa contina informatii
referitoare la:
-infrastructura depozitului, echipamentele si instalatiile componente, amplasarea acestora si caile de acces;
-asigurarea utilitatilor;-modul de realizare a bazei si a peretilor laterali ai depozitului;-realizarea sistemului de colectare, tratare si eliminare a levigatului;-realizarea sistemului de colectare si evacuare a gazului de depozit.Pentru faza de exploatare, proiectul trebuie sa contina informatii
referitoare la:-procedura de acceptare a deszeurilor la depozitare;-modul de operare;-auto-monitorizarea tehnologica;-auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in
zona de influenta a depozitului;-masuri de siguranta pentru prevenire a incendiilor si exploziilor;-masuri de protectie a muncii pentru asigurarea conditiilor igienico-
sanitare;-sistem de paza si supraveghere.Pentru faza de inchidere si minitorizare post-inchidere, proiectul trebuie
sa contina informatii referitoare la:-cota finala de depozitare;-modul de realizare a acoperirii finale;-auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in
zona de influenta a depozitului;-masuri de siguranta pentru prevenire a incendiilor si exploziilor;-data privind posibilitatea de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului.
4. Construirea depozitelor de deseuriUn depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii
si echipamente fixe principale.-poarta de acces si sistem de paza si supraveghere;-echipamente de cantarire;-facilitati de verificare a deseurilor si laborator;-drumuri interioare;-zone pentru depozitarea deseurilor;-instalatii pentru tratarea levigatului respectv pentru colectare si evacuare
a gazului de depozit;-garaje ateliere si spatii pentru depozitarea utilajelor;-echipament pentru curatarea rotilor masinilor;-birouri administrative si constructii sociale.Aceste facilitati trebuie amplasate, in functie de rolul pe care il au si de
caracteristicile fiecarui depozit, astfel inacat sa asigure o explorare optima.
5. Poarta de acces si sistem de paza si supraveghere
Proiectarea si construirea portii si a drumului principal de acces se realizeaza in functie de o serie de factori, cum ar fi: numarul de vehicule de transport deseuri si frecventa cu care acestea intra in depozit, marimea si tipul vehiculelor, caracteristicile drumului public din care se face accesul in depozit.
Sistemul de paza si supraveghere este destinat sa impiedice patrunderea in depozit a persoanelor neautorizate.
6. Echipamente de cantarireDepozitul de deseuri trebuie sa fie prevazut cu echipament de cantarire
atat pentru vehiculele incarcate cat si pentru cele descarcate care parasesc depozitul. Acest lucru se paote realiza cu ajutorul unui singur echipament de tipul platforma de cantarire, sau cu doua echipamante montate in paralel pe sensul de intrare respectiv pe cel de iesire.
Platformele de cantarire moderne pot fi racordate la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor calitative si cantitative ale incarcaturii de deseuri.
7. Facilitati de verificare a deseurilor si laboratorEchipamente pentru verificarea deseurilor sunt amplasate in zona special
destinata inspectiei, prelevarii de probe pentru analize.
8. Drumuri interioareDrumurile interioare principale au caracter semi-permanent. Deoarece
caracteristicile lor trebuie sa indeplineasca anumite standarde, costruirea lor va fi bine planificata, astfel incat sa poata fi itilizate cat mai indelungat.
Drumurile interioare temporare au o durata scurta de utilizare ele facand legatura dintre drumurile interioare principale si zona de depozitare.
9. Zone pentru depozitarea deseurilorAmenajarea initiala a zonelor pentru depozitarea deseurilor cuprinde doua
operatii de baza:-impermeabilitarea bazei si a marginilor depozitului;-relizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului.[3]
10. Impermeabilitatea depozitelor de deseuriIn functie de natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate, implicit de
gradul de etansare dorit, impermeabilizarea se poate realiza prin:-etansare simpla prin geomembrana;-etansare simpla prin geocompozit cu strat mineral etans;
-etansare dubla cu geomembrana;
Fig. 1: Construirea depozitelor de deseuri
La partea superioara a taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corespunzator pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a impiedica alunecarea acesteia.
11. Realizarea sistemului de dreanare si evacuare a levigatuluiSistemului de dreanare si evacuare a levigatului este format din:-strat de pietris;-sistem de drenuri colectoare si absorbante.
Fig.2: Sistemului de dreanare si evacuare a levigatului
Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului va fi stabilit de catre proiectant, in fiecare caz in parte, in functie de conditiile specifice fiecarului amplasament.
12. Instalatii pentru colectarea si evacuarea gazului de depozitAceste instalatii au rolul de a asigura colectarea controlata a gazului de
fermentare care se formeaza, o perioada lunga de timp, in toate depozitele ce contin deseuri biodegradabile.
Evacuarea controlata a gazului este necesara atat pentru evitarea aparitiei unor serii de riscuri, cat si pentru valorificarea metanului. Gazul colectat este valorificat in energie electrica, surplusul este supus unui proces de ardere controlata.
13. Exploatarea depozitelor de deseuriProcedura de exploatare a deseurilor la depozitare reprezinta un mecanism
complex construit din mai multe etape.Modul specific de exploatare utilizat de catre operatorul depozitului
depinde de natura deseurilor acceptate, si de specificatiile autorizatiei de mediu.Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza
pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de vand a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor.
Fig.3 : Exploatarea depozitelor de deseuri
14. Inchiderea depozitelor de deseuriSistemul de inchidere a depozitelor de deseuri este format din:-strat pentru acoperirea deseurilor(geotextil)-strat pentru colectarea si evacuarea a gazului de depozit;-strat de impermeabilizare;-strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale;-strat de sol vegetal.
Fig.4: Inchiderea depozitelor de deseuri
15. Monitorizarea post-inchidere si recostruirea ecologica a zonei afectate de depozitarea deseurilor
Sistemul de monitorizare post inchidere cuprinde:-determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale levigatului;-determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale gazului de
depozit;-inregistrarea datelor meteorologice;-analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata;
-analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane;-urmarirea topografiei depozitului.Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face tinand seama de conditiile si restrictiile impuse de existenta depozitului acoperit, in functie de stabilitatea terenului i de gradul de risc pe care acesta il poate prezenta pentru mediu si sanatatea umana.
IV.Problema deseurilor in Napoli
Napoli, a fost considerat intotdeauna orasul-problema al Italiei, datorita
nivelului ridicat al delicventei, dar mai ales datorita cantitatilor enorme de
deseuri existente la nivelul orasului
Orasul Napoli este asaltat de deseuri de aproape 15 ani datorita politicilor
proaste de gestionare a deseurilor dar si a ”eco-mafiei” locale.
Aici exista la propriu munti de gunoaie pe strazi, iar zona a capatat
denumirea de “triunghiul mortii” datorita ratei ridicate a cazurilor de
imbolnavirii de cancer
Problema deseurilor s-a agravat incepand cu anul 2007 cand firmele care
se ocupau de ridicarea gunoiului si-au incetat activitatea, deoarece nu mai
aveau unde sa depoziteze deseurile, toate gropile fiind pline.
Peste 100.000 de tone de gunoaie au infestat strazile metropolei din sudul
Italiei.
Inmultirea cantitatii de deseuri a dus la aparitia a numeroase proteste ale
locuitorilor;acestia ajungand chiar la incendierea cosurilor in care erau
depozitate deseurile;
Autoritatile locale sustin ca rezolvarea problemei este impiedicata si de
“eco-mafia”, care obtine profituri mari din industria de salubrizare si
saboteaza, incercarile de construire a unor noi incineratoare
Depozitarea acestor deseuri pe strazile orasului au numeroase consecinte
ce se rasfrang asupra populatiei si mediului;
Exista o halda de depozitare in apropierea unei statii de purificare a apei
ce alimenteaza 34 de localitati invecinate; apa contine substante toxice ce
accelereza imbolnavirea locuitorilor;
Mirosurile provenite de aici sunt insuportabile, acestea fiind atenuate de
precipitatii;
Apoi, miile de tone de deseuri atrag dupa sine mii de rozatoare care ii fac
pe locuitori prizonieri in casele lor Italia sustine ca a sporit nivelul
colectarii diferentiate a deseurilor, a deschis doua depozite de deseuri si a
construit noi incineratoare;
Insa, cantitatile importante de deseuri raspandite pe drumurile publice
demonstreaza existenta unui deficit structural de instalatii, a carui
remediere nu a fost posibila, Italia ecunoscand ca instalatiile existente la
nivelul orasului nu acopereau nevoile reale ale acestei regiuni;
Germania este singura tara care a acceptat de a prelua o parte din
deseurile Italiei pentru a le valorifica (prin reciclare sau, varianta mai
putin indicata, prin incinerare).
In Romania a fost facuta publica anul trecut tentativa de importare a
catorva tone de deseuri din Italia. Informatia a fost, insa, infirmata de
ministrul mediului.
Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul
de scump, prezinta un dezavantaj, polueaza mediul inconjurator.
Autoritatile sustin ca au fost alocate milioane de euro pentru solutionarea
problemei, insa rezultatele intarzie sa apara;
Solutia nu consta in depozitarea lor pe locuri virane, ci in colectarea
selectiva si reciclarea lor
Datorita problemelor complexe pe care le genereaza deseurile solide,
politica deseurilor menajere a stabilit dezvoltarea unei ierarhii de solutii:
Reducerea resurselor:
Reutilizarea produselor reziduale;
Reciclarea;
Incinerarea si recuperarea energiei inglobate;
Ingroparea deseurilor solide in gropi de gunoi controlate
Managementul deseurilor este una dintre problemele actuale ale globului
care necesita gasirea unor solutii urgente;
Napoli, unul dintre orasele mari ale lumii care se confrunta cu aceasta
problema;
Pe strazile orasului se gasesc aproximativ 100000 tone deseuri;
Cauzele sunt multiple, incepand cu inconstienta locuitorilor orasului pana
la proasta gestionare a deseurilor;
Consecintele, de asemenea, pot fi catastrofale, si anume poluarea grava a
mediul ce atrage dupa sine moartea vietuitorelor si chiar moartea
oamenilor;
Autoritatile au luat o serie de masuri, insa aceastea s-au dovedit a fi
ineficiente, iar situatia a scapat de sub control;
Masuri propuse: reducerea resurselor, reutilizarea produselor reziduale,
reciclarea, incinerarea si ingroparea deseurilor solide in gropi de gunoi
controlate.
Valorificarea deseurilor se poate realiza in numeroase moduri, pentru
utilizarea in industria energetica, recuperarea metalelor, transformarea in
substante combustibile s.a
Orasul Napoli este asaltat de deseuri de aproape 15 ani datorita politicilor
proaste de gestionare a deseurilor dar si a ”eco-mafiei” locale.
Aici exista la propriu munti de gunoaie pe strazi, iar zona a capatat
denumirea de “triunghiul mortii” datorita ratei ridicate a cazurilor de
imbolnavirii de cancer.
Ca urmare a unei situatii de criza in procesul de eliminare a deseurilor,
aparuta in regiunea Campania in anul 2007, s-a formulat impotriva Italiei
o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor, reprosand acestui stat
ca nu a creat, in cadrul regiunii, o retea integrata si adecvata de instalatii
care sa poata asigura autonomia in materie de eliminare a deseurilor pe
baza criteriului proximitatii geografice. Astfel s-a ajuns la aparitia unui
pericol atat pentru sanatatea umana cat si pentru mediu.
Depozitarea acestor deseuri pe strazile orasului au numeroase consecinte
ce se rasfrang asupra populatiei si mediului;
Exista o halda de depozitare in apropierea unei statii de purificare a apei
ce alimenteaza 34 de localitati invecinate; apa contine substante toxice ce
accelereza imbolnavirea locuitorilor;
Mirosurile provenite de aici sunt insuportabile, acestea fiind atenuate de
precipitatii;
Apoi, miile de tone de deseuri atrag dupa sine mii de rozatoare care ii fac
pe locuitori prizonieri in casele lor.
De asemenea, consecintele “muntilor de gunoi” se resimt si in agricultura;
Fermieri sunt nevoiti sa cultive un pamant otravit, pentru a-si asigura
necesarul de hrana,Iar pastorii privesc neputinciosi cum mor zecile de oi
din cauza dioxinei; insa si celelalte animale sunt afectate, inregistrandu-se
cresterea numarului de pierderi in randul vietuitoarelor.
Italia sustine ca a sporit nivelul colectarii diferentiate a deseurilor, a
deschis doua depozite de deseuri si a construit noi incineratoare;
Insa, cantitatile importante de deseuri raspandite pe drumurile publice
demonstreaza existenta unui deficit structural de instalatii, a carui
remediere nu a fost posibila, Italia ecunoscand ca instalatiile existente la
nivelul orasului nu acopereau nevoile reale ale acestei regiuni;
Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul
de scump, prezinta un dezavantaj, polueaza mediul inconjurator.
Autoritatile sustin ca au fost alocate milioane de euro pentru solutionarea
problemei, insa rezultatele intarzie sa apara;
Solutia nu consta in depozitarea lor pe locuri virane, ci in colectarea
selectiva si reciclarea lor
Managementul deseurilor este una dintre problemele actuale ale globului
care necesita gasirea unor solutii urgente;
Napoli, unul dintre orasele mari ale lumii care se confrunta cu aceasta
problema;
Pe strazile orasului se gasesc aproximativ 100000 tone deseuri;
Cauzele sunt multiple, incepand cu inconstienta locuitorilor orasului pana
la proasta gestionare a deseurilor;
Consecintele, de asemenea, pot fi catastrofale, si anume poluarea grava a
mediul ce atrage dupa sine moartea vietuitorelor si chiar moartea
oamenilor;
Autoritatile au luat o serie de masuri, insa aceastea s-au dovedit a fi
ineficiente, iar situatia a scapat de sub control;
Masuri propuse: reducerea resurselor, reutilizarea produselor reziduale,
reciclarea, incinerarea si ingroparea deseurilor solide in gropi de gunoi
controlate.
Bibliografie
Păunescu, Ioan; Atudorel, Alexei (2002). Gestionarea deșeurilor urbane.
București: Editura Matrix Rom;
http://www.juridice.ro/101813/neadoptare-masuri-ref-eliminarea-
deseurilor-cjue-c-297-08-comisia-vs-italia.html;
http://www.ecosystem.ro/imagini/Doc/Brosura.pdf;
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/peti/cm/
757/757601/757601ro.pdf;
http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/7_09.pdf;
http://www.ecomagazin.ro/napoli-orasul-de-foc
http://www.agir.ro/universingineresc/managementul_deseurilor_si_dezvoltarea_durabila_1448.html