MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALECOLEGIUL TEHNIC AUREL VLAICUBAIA MARE

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALENIVEL DE CALIFICARE:4

Coordonator: Absolvent: prof.ing. DRAGO SIMONA MUNTEAN AURORA ELENA Clasa a XIII-a S-2015-

Tema proiectului:

Asamblarea prin roi dinate

Calificarea profesional:Tehnician electromecanicCuprinsArgument4CAP. I Asamblarea angrenajelor cu roti dintatecilindrice.5CAP. II Generalitati despre transmisiile mecanice.72.1 Definitia transmisiilor.72.2 Clasificarea transmisiilor mecanice7CAP. III Angrenajeje cu roti dintate.83.1 Rol functional..83.2 Elemente care definesc dintii unei roti dintate..10 3.3 Elementele geometrice ale rotilor dintate..113.4 Materiale utilizate si solicitarile rotilor dintate.133.5 Domeniul de utilizare si rolul functional..143.6 Clasificarea generalaaangrenajelor.153.7 Caracteristici mecanice.17 3.8Conditiile de baza ale constructiei profilului...183.9 Roti cilindrice cu dinti drepti20CAP. IV Norme de protectie a muncii..26Bibliografie..27

ARGUMENT

Transmisiile mecanice realizeaza legatura intre masina motoare si masina de lucru, diferentiindu-se structural prin tipul elementelor componente, cinematic prin modul de realizare a rapoartelor detransmiteresimarimea acestora, si dinamic prin capacitatea de incarcare in functie de dimensiunea ansamblului.Prezentamonografieprezintaprincipalele transmisii mecanice utilizate in transmisiile de putere: transmisii prin angrenare, transmisii prin lant, transmisii prin curele sitransmisii prin parghii.In redactarea lucrarii am incercat sa urmaresc modelul clasic, utilizat frecvent in lucrarile de specialitate, care model a fost imbunatatit prin completarea unor subcapitole cu elemente noi, inspiratedin literature de specialitate, monografii, articole , prospecte si chiar cu elemente originale, contributii ale autorilor. Toate acestea vorfievidentiatein prezentarea capitolelor.In principiu, capitolele au o structuracomuna, in sensul ca, initial, sunt prezentate elemente cu caracter de generalitate: caracterizari, clasificari, domenii de folosire, forme si cauze ale deteriorarilor elementelorcomponente, materiale, tratamente termice si tehnologia de executie a acestora; se continua cu elemente geometrice, cinematica transmisiei, elemente de calculde rezistenta si in final, se prezinta solutii constructive.In aceasta lucrare ASAMBLRI PRINROTIDINTATE s-au parcurs etapelor clasice: caracterizare, domenii de folosire, clasificare , forma, materiale utilizate in constructia acestora.Lucrarea prezinta atat aspecte teoretice pentru intelegerea fenomenelorceapar in procesul transmiterii cat si metodici de proiectare folosite in calculul transmisiilor, dar si a elementelor componente.

CAPITOLUL I

ASAMBLAREA ANGRENAJELOR CU ROTI DINTATECILINDRICE

Operatiile principale care se efectueaza la asamblarea acestor tipuri de angrenaje sunt urmatoarele: pregatirea rotilor, a arborilor si carcaselor in care se monteaza, asamblarea rotii din doua bucati, asamblarea rotii pe arbore, verificarea angrenarii.Pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor. Inainte de a se incepe asamblarea propriu-zisa, este necesar sa se faca o serie de verificari privind precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor si eventualele deformari ale rotilor dintate, ale arborilor sau ale carcaselor. Nu se admit ovalitati sau conicitati ale alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnica. Bavurile ramase pe muchiile dintilor de la prelucrarea mecanica se indeparteaza prin pilire sau razuire. La carcase, dupa ajustarea planului de separatie (in cazul carcaselor din doua bucati) si verificarea dimensionala a alezajelor in care se monteaza arborele, se verifica dinstanta dintre axe si paralelismul acestora. Pentru angrenarea corecta a doua roti dintate este necesar ca axele lor sa fie in acelasi plan, sa fie paralele, iar distanta dintre ele sa fie egala cu suma razelor de rostogolire a celor doua roti.Distanta dintre axe se verifica cu micrometrul, cu sublerul, cu calibre speciale sau cu dispozitive special construite. Pentru masurarea distantei dintre axe se pot folosi arbori-etalon sau chiar arborii pe care urmeaza a fi montate rotile dintate. Masurarea se face cu micrometrul si chiar cu sublerul, daca precizia de masurare satisface campul de toleranta al distantei dintre axe. Metoda de masurare folosindu-se arbori-etalon, se utilizeaza atunci cand nu se cere o precizie prea mare, deoarece jocurile dintre arborii-etalon si lagarele in care se aseaza influenteaza rezultatele masuratorilor.Pentru verificari de precizie si in cazul unei productii de serie se utilizeaza dispozitive speciale pentru masurarea distantei dintre axe si pentru verificarea perpendicularitatii suprafetelor frontale ale carcaselor cu axa alezajului.Asamblarea rotii pe arbore. Asamblarea rotilor dintate pe arbori poate fi realizata in mai multe moduri, in functie de forma geometrica a partii arborelui pe care se monteaza roata, de momentul de rasucire transmis de la arbore la roata, de solutia adoptata pentru impiedicarea deplasarii axiale etc.In majoritatea cazurilor, rotile dintate se asambleaza pe suprafete cilindrice si, mai rar, pe suprafetele conice. Rotile dintate fixe se asambleaza pe partea cilindrica a arborelui cu ajustaj blocat, fortat, aderent si, in unele cazuri, presat usor.Dupa ce arborele si roata s-au pregatit pentru vederea asamblarii, se monteaza pana in canalul arborelui (acolo unde este cazul) si apoi se introduce roata dintata pe suprafata cilindrica de centrare a arborelui. Presarea rotilor pe arbori se realizeaza manual, in cazul rotilor de diametre mici, si cu dispozitive speciale sau cu prese, in cazul rotilor de diametre mijlocii si mari.La introducerea rotii pe arbore, o atentie deosebita trebuie sa se acorde centrarii rotii pe arbore, pentru a se evita montarea ei in pozitie necorespunzatoare. In acest sens, se recomanda ca loviturile de ciocan sau forta dezvoltata de presa sa se aplice asupra unei bucse, care se aseaza pe butucul rotii concentrice cu alezajul ei.In timpul asamblarii, arborele se reazema cu capatul celalalt de o piesa fixa sau se prinde in menghina daca este de dimensiuni mici. Rotile dintate functioneaza normal daca la montarea lor se asigura: paralelismul arborilor, coincidenta centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor de rotatie si respectarea distantei dintre axele arborilor.In cazul cand bataile frontale si radiale depasesc valorile admisibile, roata dintata se demonteaza de pe arbore si se preseaza din nou, insa rotita cu un unghi oarecare fata de pozitia initiala. Daca montajul este corect executat, amprentele de vopsea egale ca latime vor ramane de-a lungul intregii suprafete de lucru a dintilor atat intr-o parte cat si in cealalta, adica pe flancuri.Verificarea angrenarii. Pe suprafata de lucru ale dintilor se aplica un strat subtire de vopsea si se roteste de cateva ori intr-o parte si in alta.Rotile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa se roteasca lin, iar zgomotul produs de ele sa fie permanent uniform.Tot pentru o functionare linistita si corecta, jocurile laterale si cele radiale trebuie sa aiba valori optime. Marimea acestor jocuri este in functie de distanta dintre axe si precizia de prelucrare a rotilor. Ele au ca efect presarea lubrifiantului si griparea rotilor in timpul functionarii, iar in final uzura dintilor, defectarea lagarelor si indoirea arborilor.Jocurile laterale mari duc la socuri, uzura rapida si chiar ruperea dintilor. Pentru aceasta, jocurile se verifica imediat dupa montarea angrenajului, tinand seama de marimea modului si clasa de precizie.CAPITOLUL IIGENERALITATI DESPRE TRANSMISIILE MECANICE2.1 Definitia transmisiilorTransmisia mecanicaesteun ansamblu cinematic de elemente care au ca scop transmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia, insotita de transmiterea energiei mecanice, deci a fortelor si a momentelor.Transmisiile mecanice transmit miscarea, momentul de torsiune, deci puterea de la arborelemotor,care este arborele conducator, la cel condus.2.2 Clasificarea transmisiilor mecanice

Transmisiile mecanice pot fi: 1.DIRECTE2.INDIRECTE1.Directe caracterizate prin distanta mica intre axa geometrica a arborelui conducator sicea a arborelui condus(elementele intre care se transmite miscarea sunt apropiate).Transmisiile directe pot fi:a)curoti de frictiune (a)b)cucame (b)c)curoti dintate (c)d)cusurub-piulita. (d)Figura12.Indirecte sunt caracterizate prin distanta mai mare intre axele elementelor care transmitmiscareasisunt transmisii cu:a)curele(a)b)lanturi(b)c)parghii.(c)Figura2

CAPITOLUL IIIANGRENAJEJE CU ROTI DINTATE

In constructia de masini, cele mai utilizate transmisii mecanice sunt mecanismele cu roti dintate numiteangrenaje.Angrenajulesteun mecanism format dintr-o pereche de elemente profilate sau danturate numite roti dintate.3.1 Rol functionalRolul functional al unui angrenaj este de a realiza un raport detransmitereconstant(i= constant), viteze si puteri diferite, siguranta in exploatare, randament ridicat, gabarit relativ redus si durata de functionare indelungata.Unangrenaj este format dintr-o pereche de roti dintate, dintre care una este conducatoare iar cealalta este condusa.Figura3In functie de pozitiaarborilor ,angrenajele pot fi:a)cu axele paralele (a )b)cu axele concurente in plan ( b )c)cuaxele concurente in spatiu ( c ).

Figura4Dantura rotilor dintate poate fi:dreapta, inclinata, in V, in W, cu axa curba.Figura5Forma suprafetelor de referinta a danturii poate fi cilindrica sau conica.Elementele constructive ale unei roti dintate sunt:butucul,coroanacarepoarta dantura si discul sau spitele.

3.2 Elemente care definesc dintii unei roti dintate

Elemente care definesc dintii unei roti dintatesunt urmatoarele:1.Capul dintelui este partea dintelui situate la exteriorul cercului situate la exteriorul cercului de divizare(cercul de divizare este folosit ca baza pentru masurarea parametrilor geometrici ai danturii);2.Inaltimea capului- (a) este distanta pe raza, intre cercul de divizare si cercul exterior;3.Piciorul dintelui este partea dintelui situat intre corpulrotii si cercul de divizare4.Inaltimea piciorului (b) este distant pe raza, intre cercul de divizare si cercul interior;5.Inaltimea sau adancimea golului h = a + b , este distanta masurata pe raza intre cercul exterior si cercul interior;6.Grosimea dintelui-Sdeste distanta dintre doua flancuri alaturate, masurata pe cercul de divizare (primitive);7.Largimea goluluiSgeste distanta masurata pe cercul de divizare (primitive) intre flancurile a doi dinti alaturati;Figura6Intre grosimea dintelui, latimea golului si pas (pasulpeste distanta dintre doi dinti consecutivi) exista relatia:Sd+ Sg =pLungimea dintelui lestedistanta dintre suprafetele care limiteaza corpul dintelui.

3.3 Elementele geometrice ale rotilor dintateElementele geometriceale angrenajelor sunt:1.Cercul exterior, notat prin diametrulDe, este cercul care margineste dintii in exterior ;2.Cercul interior, notat prin diametrulDi, este cercul care margineste fundul golurilor dintre dintii unei roti;3.Cercul de divizare( Dd) (primitive) este un cerc conventional pe care se face impartirea in dinti a rotii ( modulul, pasul);4.Distanta dintre axele arborilor(A);5.Pasulsau pasul circular p, este distanta dintre flancurile de aceleasi sens a doi dinti alaturati ai rotii, masurata pe cercul de divizare ( primitiv),unde z este numarul de dinti ai rotii dintate;6.Modululsau pasuldiametralm, este lungimea ce revine pe diametrul cercului de divizare pentru un dinte al rotii.Numeric, modululesteegal cu raportul dintre diametrul de divizare si numarul de dinti. Semasoarainmilimetri (mm) si este legat de pas prin relatia:In functie de modulul si numarul de dinti ai rotilor dintate se pot determina urmatoarele elemente:Diametrulexterior :De= m(z+2) [mm]Diametrul interior:Di=m(z-2,5) [mm]Distanta dintre axe:[mm]Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, cu semnul (+) pentru angrenare exterioara si cu semnul (-) pentru angrenare interioara.Distanta dintre axe este realizata conform (STAS 915/3-81) si poatefi :400, 500, 630, 1000, 1200, 1600, 2000, 2500 [mm].In perioada transmiterii miscarii, dintii rotii conducatoare patrund succesivin golurile dintre dintii rotii pereche conjugate si realizeaza o presiune de contact antrenandu-l prin angrenare.Angrenarea se produce in planuri frontale, iar miscarea se transmite printr-o forta de apasare intre dinti.Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite miscari de la viteze foarte reduse(cum ar fi mecanismele ceasornice), pana la viteze de 150 m/s. De asemenea, puterea prin angrenare este de la 0.0001 kW la 10000 Kw.Buna functionareaangrenajelor depinde de urmatorii factori:-preciziaprelucrarii danturii-rigiditatea-preciziaprelucrarii arborilor, a lagarelor si a carcaselor.3.4 Materiale utilizate si solicitarile rotilor dintate3.4.1 Materiale utilizateAlegerea materialului se face tinand seama de sarcinilecese transmit prin dantura, durata totala de functionare a angrenajului, viteza si precizia sa, caracteristicile de rezistenta ale materialelor si alte conditii ce se impun anumitor angrenaje.Cum ar fi conductivitatea termica, electrica, magnetica, rezistenta la temperatura si la coroziune.Materialele care satisfac cerintelenecesareuneibune functionari a rotilor dintate sunt: otelurile, fontele cenusii, alama, bronzul sianumite materiale nemetalice( textolit, poliamida, bachelita, alte materiale plastice). Materialele plastice sunt sensibile la umiditate si au functionare limitata la temperaturi care nu depasesc 1000C.Rezultate bune s-au obtinut prin folosirea cuplului otel material plastic, otel bronz.Pe scara larga se utilizeaza otelurile de imbunatatire (OLC 45 S235J2G3 SREN10025, 40Cr10, 41MoCr11), care au duritatea superficiala a flancurilor mai mica de 330 HB si permit prelucrarea usoara si precisa a dintilor dupa aplicarea tratamentului termic.Tehnica moderna a creat posibilitatea aplicarii unor tratamente termice dupa finisarea danturii rotilor dintate, astfel incat deformarea si arsurile datorate tratamentului, dispar.Dintreotelurise utilizeaza:-oteluricarbon de calitate pentru cementare (OLC15) ,-oteluri aliate (21MoMnCr12, 18MoCrNi12),-otel carbon turnat in piese (OT 50, OT60).Din categoriafontelor se folosesc:-fontemaleabile-fontecu grafit nodular( Fgn70-2-GG70-SRISO 1083)-fonteantifrictiune.Dintre materialele metalice neferoase, cele maiutilizatesuntbronzurilecare se prelucreaza usor si mai antimagnetice.3.4.2 Solicitarile rotilor dintateRotile dintate cu functionare continua sunt supuse la solicitari variabile, turatii ridicate, forte intense si temperaturile mediului in regim de functionare.In procesul angrenarii, pe fasia de contact dintre dintii conjugati se produc presiuni specifice de contact elastic la suprafata flancurilor active si o stare de eforturi unitare la baza dintelui.Dintii rotii dintate sunt solicitati laincovoiere,iar arborele rotii atat laincovoierecat si latorsiune.Forta radiala solicita dintele lacompresiunesi arborele laincovoiere.Forta de frecare influenteaza rezistenta la obosealaaangrenajelor.Solicitarea dinamica exterioaraesteprovocata de fortele de inertie la pornire, oprire si in regim de lucru.Solicitarea dinamica interioaraestegenerata de erorile de executie a danturii, care se refera la profilul flancurilor, pasul danturii si la directia dintilor. Astfel, valoarea raportului de transmitere devine variabila, in procesul angrenarii apar socuri si vibratii care determina zgomot si o reparatie neuniforma a sarcinii pe intreaga lungime a dintilor.

3.5 Domeniul de utilizare si rolul functional

Domeniul de utilizare al angrenajelorestefoarte larg:-roti etalon pentru controlul rotilor dintate;-roti pentru mecanismele de divizare pentru reductoare;-diferite ansambluri cu roti dintate pentru avioane, masini de ridicat;-mecanismul planetar diferential;-cutii de viteze ale automobilelor, ale masinilor-unelte;-ansamblul de roti dintate pentru turbine, ce lucreaza la viteze foarte mari;-mecanismulde avans al masinilor-unelte.Rol functionalMecanismele cu roti cu frictiune nu pot asiguratransmitereauniformaa miscarii arborilor, deci nu pot realiza o valoareconstantaa raportului de transmitere isi nici transmiterea unor puteri mari. Astfel deinconvenientenuapar in functionarea mecanismelor cu rotidintate numite angrenaje.Suprafelete cilindrice, reprezentate prin cercurile de rostogolire Dr1, Dr2 se rostologesc intre ele, fara alunecare, daca in afara si in interiorul acestor cercuri, la periferia lor, se executa niste dinti si niste goluri asemanatoare. Astfel, alunecarea relativa a suprafetelor de contact- reprezentate prin cercurile de rostogolire- este exclusiva, deoarece miscarea nu se mai transmite prin forta de frecare, ci printr-o forta de apasare intre dinti. In perioada transmiterii miscarii, dintii rotii conducatoare patrund succesiv in golurile dintre dintii rotii pereche si realizeaza o presiune de contact antrenandu-i prin angrenare.

Raportul de transmitere iesteconstantul:( 1)Formele constructive ale angrenajelor reale sunt variate.Transmitereamiscariiesteinsotita de transmiterea unormomente de torsiune Mt.Domeniul de utilizare a angrenajelorestevast. In constructia moderna de masini si ap arate, transmisia cu roti dintate constituie mecanismul cel mai importantsicelmai utilizat. Astfel, constructia unuiautomobil ,ca si aceea a unui strung, cuprinde zeci de roti dintate.In schemele cinematice ale unor masini-unelte complexe se afla sute de roti dintate.Executate ingrijit simontate corect,pot garanta siguranta in functionare la viteze si puteri reduse(in cazul aparatelor tip ceasornic), la puteri de zeci de MW (masini grele)si la viteze periferice, ridicate pana la 100-150 m/s (masini rapide).Gama dimensiunilor rotilor dintateestedeterminata de stadiul general al dezvoltarii constructiei de masini. In present se pot executa roti dintate cu diametrele cuprinse intre fractiuni de milimetru pana la diametre destrunjireDe>10 m.La turatiimari, angrenajele in functionare produc zgomote de intensitate proportionala cu turatia n si invers proportionala cu precizia de executie si montaj. La angrenajele cu dintiinclinati, in V sau curbi, zgomotulestemai redus.3.6 Clasificarea generalaaangrenajelorClasificarea generala a angrenajelor si a rotilor dintateestereprezentata in urmatorul tabel si ilustrata in figurile urmatoare.Tipuri representative de roti dintate si angrenajeCriteriul declasificareDenumireaangrenajuluiPozitia in figura..Denumirea rotii

Pozitia axelor de rotatie-cu axe paralele-cu axe care se intersecteaza in plan-cu axe incrucisate in spatiuI, a, b, c, dII, eIII f, g. h-cilindrica- conica-elicoidala(f,h) si cu cremaliera (g).

Sensul de miscare al rotilor angrenate-in sens opus sau diferit-in acelasi sensa, b, c, d, e, f, g, hc-cu dantura exterioara-cu dantura in interior

Caracterul miscarii-fara transformarea miscarii de rotatie-cu transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie sau inversa, b, c, d, e, f, hg-cu roata-roata cremaliera

Orientarea axei longitudinale a dintilor fata de generatoarea suprafetei supuse danturarii- corespunde denumirilor rotilora, c, e, gbdf-cu dinti drepti-cu dinti inclinati(elicoidali)-cu dinti inclinati in V sau W-cu dinti curbi

Forma suprafetei de danturare-corespunde denumirilor rotilora de fh---cilindrica-conica-melcata-alte forme de revolutie-necirculare

Dupa forma curbei flancurilor-a - h-evolventa;cicloidala-arc de cerc

abcdefg3.7 Caracteristici mecaniceCaracteristici mecanice ale principalelor oteluri pentruangrenaje :GrupaMareaTTHB (miez)HV10 (sup.)Rm (Mpa)Rro,2 (MPa)

Categorii de oteluri

TURNATOT 50N138500280

OT 60N175600235

N185700800

OLC 45I200800340

CIF1855601000

I + Ni220580-400800 - 1100

N197950750

DE IMBUNATATIREI217

35 Cr 10CIF2606101150

(40Cr10)I + Ni2605501500

Cn260595

I217950750

41MoCr11CIF2756501300

I + Nb2755001450

I + Ni290720

OLC15N143230380

Ce190720900

21MoMnCr300750900

DECEMENTARECr12Ce300720

18 Mo CrCr2171750950

Ni 12Ce2907401700

34MoCrNi15CeNecesita incercari experimentale speciale

OBS:TT- tratament termicN-normalizatI-imbunatatitCIF- calit superficial prin curenti de inductieNi- ion nituratNb-niturat de baieCn- carbon nitruratCe- carburat (cementat)Cr- calit cu revenire joasa.3.8Conditiile de baza ale constructiei profiluluiProfilul dintilor trebuie astfel construitincatsaasigure un raport de transmitere constant, printr-o miscare continua. Aceastaesteconditia fundamentala a formei geometrice a flancurilor profilului andrenajelor cu roti dintate. Una din curbele geometrice care satisface aceasta conditie si se executa cu usurintaeste :evolventa.Evolventa este curba descrisa de un punct M ce apartine unei generatoare TTcarese rostogoleste peste un cerc numit : cerc de baza avand raza Rb .Suprafata evolventaestegenerata de o dreapta ce apartine unui plan care se rostogoleste peste suprafata unui cilindru.Se pot obtine demonstrative o succesiune de relatii analitice de calcul si concluzii de baza necesare constructiei profilului danturii evolvente, dintre care se mentioneaza:-Profilurile dintilor a doua roti conjugate trebuie astfel construite incat curbele flancurilorsaadmita o normala comuna NN.Normala comuna NNestesi tangenta comuna la cercurile de raze Rb1si Rb2 , punctual C generand cele doua flancuri in contact cand se rostogoleste pe un cerc sau pe celalat cerc de baza.-De la intrarea in angrenare (primul contact) pana la iesirea din angrenare (ultimul contact), o pereche de dinti se mentin permanent in contact, descriind traiectoria de angrenare.-Normala comuna NN imparte distanta dintre centrele de rotatie O1O2 = A= const. in doua particonstante :O1P = Rr1siO2P=Rr2.-Traiectoriat1t2descrisade succesiunea punctelor de contact C de la intrarea pana la iesirea din angrenare se numeste: linie de angrenare.-Punctul P prin care trece linia de angrenare t1t2, suprapusa tangentei comune NN, deci normalei comune, reprezinta centrul instantaneu de rotatie a cercurilor de rostogolire fara alunecare. Acest punct P se numeste: polul angrenarii.-Directia tangentei comune NN la cercurile de baza Rb1, Rb2defineste cu directia tangentei TT (comuna la cercurile de rostogolire Rr1, Rr2 si perpendiculara pe directia centrelor de rotatie O1O2= A) unghiul de angrenare =0= 200(STAS 821-82).-Pentru ca doua roti dintate sa poata angrena este necesar ca flancurile succesive sa fie situate la acelasi arc, numit :pas pfig. 7Aceste conditii fundamentale sunt cel mai bine satisfacute de curbelecilindricedetipul: evolventei si alcicloidei.Caracteristicile geometrice ale evolventei usureaza procesul tehnologic al prelucrarii danturii.De aceea, dantura cu profil evolventicestemai frecvent utilizata in constructia rotilor dintate.Gradul de acoperire: oaltaconditie necesara realizarii unui raport de transmitere constant este realizarea unui grad de acoperire>1. Determinarea gradului de acoperire si analiza valorii sale permitsase aprecieze cate perechi de dinti conjugate se afla simultan in angrenare.Gradul de acoperire>1 indica intrarea in angrenare a perechii de dinti urmatoare, inaintea iesirii din angrenare a perechii de dinti precedente.Astfel contactul dintre doi dinti este permanent, deci angrenarea este continua( i= constant). Rotile dintate de precizie trebuie sa realizeze un grad deacoperire> 1,1 .Daca< 1, miscarea se transmite discontinuu.Angrenajeleputernicsolicitate necesita un grad de acoperire mai mare ,>1,3.3.9 Roti cilindrice cu dinti drepti3.9.1Danturacu profil evolventicCele mai utilizate in practica sunt rotile dintate cu profil evolventic, deoarece ofera urmatoarele avantaje remarcabile, neintalnite la celelalte profiluri:-caracteristica evolventei depinde numai de marimea cercului de baza-orice roata de profil evolventic poate angrena cu o alta roata din familia profilurilor evolventice avand aceiasi parametric de baza si m-angrenarearamane corecta chiar daca distanta dintre axa A nu ramane riguros exacta(in acest caz se modifica putin ).-prelucrareadanturii cu profil evolventic poate fi realizata fara dificultati, utilizandu-se scule cu profil drept( neevolventic).Unastfel de profil a fost propus de savantul Euler sub denumirea de angrenaj cu profil evolventic.Rostogolindu-se dreapta care genereaza evolventa intr-un sens sau in celalalt, se obtin doua evolvente identice. Luand ca origineaevolventelor punctele M si M1, aceste curbe se intersecteaza in punctul V si definesc profilul dintelui.Dreapta VO reprezinta axa de simetrie a profilului evolventic al danturii.Elemente de baza ale unei roti dintate: 1-5 cresterea profilului danturii in functie de modul.Figura 8Marimi diferite ale cercului de baza Rbdetermina curbe evolvente cu caracteristicidiferite.3.9.2 Principalele elemente geometricePrincipalele elemente geometrice ale rotilor dintate si ale angrenajelor1.Inaltimea dintilor h: este limitata spre varf de cercul exterior cu raza Re> Rb, iar in interior, de cercul interiorRi a. Zona activa a flanculuiestecuprinsa intre Db si De.3.Pasul circularp:se obtine prin masurarea lungimii arcului de rostogolire ( numit si cerc de divizare de raza Rr ) intre flancurile de acelasi sens a doi dinti alaturati. Intre lungimea cercului de divizareDr, numarul de dintizal unei roti dintate si pasulpexista legatura:zp=Dr ,deci( 2 )Din aceste relatii se poate scrie expresia pasuluip, a modululuim, a diametrului cercului de rostogolireDr(in mm) si a numarului de dintiz.Dr=mz ;.( 2a)4.Modululm:numit sipas diametral, si numarul de dinti zal fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calcululmecanismelor cu roti dintate.Pentru asigurarea angrenarii dintilor, perechea de roti trebuie construita cu acelasi pas: p = p1= p2 .Deoarece, rezulta ca acele doua roti au si acelasi modul m. Prin STAS 822-82 au fost limitate valorile modulului, in mm, la marimile indicate in urmatorul table:0.050.060.080.10.120.150.20.250.30.4

0.50.60.811.251.522.534

56810121620253240

506080100

5.Pasulp:si diametrul cercului de rostogolire Dr, se folosesc in calcule pentru determinarea altor parametrii de baza ai angrenajului.6.Raportul detransmitere:poate fi exprimat prin raportul numerelor de dinti ale celor doua roti z1 si z2. Deoarecei=Dr2 / Dr1, iarDr = zm (m fiind acelasi pentru cele doua roti), rezulta:( 3)Relatiageneralacare exprima raportul de transmitere este:( 4)Un angrenaj de roti dintate cilindrice poate realiza un raport detransmisiei< 10,iar unul de roti conice un raporti < 46.Inaltimeadinteluih= a + b se determina in functie de modul : a = m; b = 1,25 m; c = 0,25; deci h = a + b = m + 1,25m = 2,25m. Parametrii mentionati pot fi folositi pentru calculul diametrelor celorlalte cercuri ale rotii dintate:De= Dr+ 2a = zm + 2m=m(z + 2) [mm]( 5 )Di= Dr- 2b = zm 2*1,25m = m( z 2,5) [mm]( 6 )Db= Dr 2a =zm 2m = m( z 2) [mm]( 7 )Figura 9Distanta dintreaxelearborilorrotilor dintateA = Rr1 + Rr2 poate fi exprimata prin parametrii de baza, avand in vedere relatiile:( 8)In aceasta relatie, substituindu-se diametrele Dr1 siDr2,determinate cu relatia ( 2a ) si anumeDr1 = mz1, Dr2 = mz2se obtine relatia generala:( 9)Aceastarelatiese aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, cu semnul ( + )pentru angrenarea exterioara si cu semnul ( - ) pentru angrenarea interioara.Normele de proiectareaangrenajelor pentru constructia de masini in generalrecomandace distanta dintre axeA(mm) sa se realizeze la una din valorile standardizate preferate (STAS 6055-82):40506380100125160200250315

40050063080010001200160020002500

3.9.3 Numarul minim de dintiAngrenari corecte se produc numai ininteriorullinieide angrenaret1t2 , cand diferenta dintre diametrele cercurilor de baza este foarte mare, deci z2 z1este mare, mai ales cand z1este foarte mic ( z1< 17), ca in cazul angrenarii unui pinion cu o cremaliera, racordarea evolventei de la cercul de baza pana la cercul interior necesita o forma specialapentru a nu se intersecta varfurile rotii z2cu baza dintilor pinionului z1. Aceastaestefenomenul de interferenta a dintilor.Figura 10Se pot construi angrenaje cu-n numar foarte mic dedinti ,la care interferenta sa se produca in timpul executiei intre roata dintata si scula, pentru a nu se produce in timpul angrenarii rotilor z1si z2.Astfelangrenajele cu profil deplasatnecesita calcule suplimentare.Prevenirea fenomenului de interferenta este asigurata daca roata cea maimica(pinionul ) se construieste cu un numar de dinti mai mare decat numarul minim de dinti zmin, la care nu se mai poate produce interferenta. In acest caz, rotile poarta denumirea de roti dintatenormale, cu modulul normal( m= mn ).Numarul minim de dinti zminse obtine din raportul de transmitere cerut pentru angrenajul din care face parte siestein orice caz:Zmin> 17 dinti( 10)In numeroase cazuri se pot construi si roti cuunnumar mai mic de 17 dinti, fara sa apara fenomenul de interferenta. Dar, considerandu-sez1> zmin= 17 dinti , nu mai sunt necesare calcule suplimentare pentru determinarea numarului minim de dinti.3.9.4 Conditii impuse angrenajelorCu toate ca exista o varietate foarte mare de roti dintate si angrenaje, proiectantul acestora trebuiesarespecte o serie de conditii. Astfel, constructiv, nuesteposibila realizarea unui angrenaj intre o roata cu dinti mari si una cu dinti mici. Nu are senssase imperecheze o roata foarte lata cu una foarte ingusta; dintii drepti nu pot angrena cu dinti curbi. O serie de conditii rezulta din posibilitatile tehnologice de fabricatie. Insa cele mai importante conditii de care trebuie sa se tina seamasunt :sigurantain exploatare sieconomicitateaangrenajului.Siguranta in exploatare determina dimensiunile minime necesare ale rotilor dintate.Ele depind de multi factori, in primul rand de materialul din care se executa rotile. Materialele mai rezistente sunt insa mai scumpe siiatacaintervenea doua conditii : cea a economicitatii.Rezolvarea cat mai judicioasa a acestor conditii contradictorii este datoria proiectantului, care poate raspunde la aceasta sarcina daca cunoaste toate detaliile si legile functionarii, teoriei si fabricatiei angrenajelor.

CAPITOLUL IVNORME DE PROTECTIE A MUNCIIConform legislatiei in vigoare, intaranoastra se intelege prin accident de munca vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau de indeplinire a indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate sau deces.In sensul definitiei citate,unaccident este considerat de munca daca a fost suferit de muncitor in timp ce isi indeplinea atributiile de serviciu, pe un teritoriu pe care interprinderea isi exercita obiectul activitatii sale. Se considera accidente de munca si accidentele survenite ininte de inceperea sau dupa terminarea lucrului, daca acel accident se afla la locul accidentului pentru ineterese legate de serviciu, precum si in timpul pauzelor care au loc in desfasurarea programului de munca si in alte situatii specifice, precizate prin lege.Nu se considera accident de munca, accidental datorat unei actiuni nelegate de procesul de munca.Urmarileaccidentuluide munca poate provoca victime in capacitate temporala de munca, invaliditate sau deces, care pot surveni imediat dupa accident sau la un anumit interval de timp.Unnumar de accidente de munca au drept cauza utilizarea unor unelte de mana necorespunzatoare. In aceasta categorie intra, in special accidentele mecanice de gravitate mica si mijlocie, cum sunt: loviri, striviri, fracturi, intepaturi, taieri, etc.Pentru evitarea lor, trebuie respectate o serie de masuri referitoare la alegerea, utilizarea, intretinerea si pastrarea uneltelor manuale.In primul rand, uneltele de mana trebuiesafie confectionate din materiale corespunzatoare operatiilor ce se executa.Fiecarei persoane care face parte din personalul intreprinderii i se face instructajul, prezentandu-i-se normele de protectie a muncii.Instructajul cuprinde trei faze:1.Instructajul introductiv general, care cuprinde legislatia muncii, cu accent pe aspectele privind protectia muncii, principalii factori de risc de accidentare in munca.2.Instructajul la locul de munca, se efectueaza atat celor noi incadrati, cat si celor care se transfera de launloc de munca la altul in cadrul aceleiasi unitati, de catre conducatorul procesului de munca unde isi va desfasura activitatea persoana instruita.3.Instructajul periodic, are rolul de a completa si aprofunda cunostintele specifice de protectie a muncii si se efectueaza tuturor angajatilor, la intervale de timp stabilite prin norme sau instructiuni stabilite in functie de gravitatea riscurilor proprii activitati desfasurate.Principalele mijloace individuale de protectie:-Pentru protectia capului. Echipamentul pentru protectia capului consta in: casti de protectie, capisoane, glugi, bonete, basmale.Castilede protectie se folosesc in marea majoritate a acticitatiloe de pe santier, in ateliere, in fabrici, etc., ele trebuindsafie rezistente la socuri, iar uneori sa aiba si proprietati izolante.-Protectia ochilor si a fetei. Ochelari, viziere. Se folosesc pentru locurile de munca in care suntparticule(de lemn, piatra, metalice), care pot produce leziuni, se folosesc ochelari cu aparatori laterale, cu cosulete, cu grile metalice, etc.-Protectia auzului. (Antifoane) Pentru protectia personalului expus la nivelurile ridicate de zgomot, impotriva efectelor nocive ale acestuia, se utilizeaza ca mijloace individuale de protectie antifoanele, care pot fi :*detip intern : sub forma de dopuri sau tampoane care se introduce in canalul auditiv;*detip extern : sub forma de casti care acopera pavilionul urechii.-Protectia mainilor (manusi de protectie). Echipamentul pentru protectia mainilorconsta din numeroase feluri de manusi din: piele, material plastic, palmare, degetare.Pentru a evita nefericitele accidente la locul de munca( loviri, striviri, fracturi, intepaturi, taieturi, etc.)care, uneori pot duce la invaliditate sau deces trebuie respectate normele de protectie a muncii.

BIBLIOGRAFIE

1.AdrianA., Antonescu P, Manualul inginerului mechanic., Editura Tehnica, Bucuresti 1976.2.Dumitru Panturu, Iulian G.,Barsan Liviu,Palaghian Vasile Palade, Fiabilitatea si Constructia transmisiilor cu roti dintate, Editura Tehnica, Bucuresti 20063.Dr.ing.Mihail Atanasiu,Dr.ing. Nicolae Stere,Dr.ing.VictorDrobota, Rezistenta materialelor si Organe de masini, Editura Didactica si Pedagocica , Bucuresti 1989.4.Dr.ing. Spiridon Cretu, Organe de masini, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.5.Florina D. Pisleaga,GabrielaLichiardopol, Iuliana Mustata, Mecanica Aplicata, Manual pentru clasa aX-a,Editura Didactica si Pedagocica, R.A, Bucuresti 2005.6.Gheorghidiu G.siGheorghidiuD. Organe de masini pentru muncitori, Editura Tehnica, Bucuresti 1968.7.Ing. Otto R.Adler, Angrenaje volumI ,Editura Tehnica, Bucuresti 1968.8.Ing.Otto R.Adler, Angrenaje volum II, Editura Tehnica, Bucuresti 1968.9.Manole N. Popovici,Mecanisme, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984.10.Paizi Gh. StereN. LazarD. Organe de masini si mecanisme, Manualul pentru subingineri, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980.11.Standarde nationale de materiale.12.Stere N. Organe demasini.,Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978.3