MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL

1

Tema proiect

Sa se proiecteze ambreiajul pentru autovehiculul AUDI A4 1.9 TDI avand

urmatoarele caracteristici:

- putere 115 Cp [85 kw]

- moment maxim 285 Nm

- turatie de moment maxim 1900 rpm

- viteza maxima constructiva: 201 km/hMODEL

MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL

2

2. Rolul i destinaia ambreiajului

Ambreiajul este primul ansamblu din transmisia automobilului care seplaseaz ntre motor i cutia de viteze.

La majoritatea automobilelor ambreiajul este fixat de volantulmotorului, mrind astfel momentul de inerie al acestuia, i constituie, ncazul ambreiajelor mecanice, un cuplaj de friciune, prin care, cu ajutorulforelor de frecare cuplul motorului se transmite la roile motoare, printransmisia automobilului. n cazul ambreiajelor hidraulice el joac chiarrolul de volant.

Introducerea ambreiajului n construcia automobilului se face nscopul compensrii principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere intern,ca :

- incapacitatea de a porni sub sarcin ;- existena unei zone de funcionare instabil ;- obinerea mersului n gol la o turaie relativ mare ;- mersul neuniform.Cerina principal impus ambreiajelor este ca momentul pe care l

poate transmite s fie reglabil, lucru care poate fi obinut prin mai multesoluii constructive, dintre care cea mai simpl este soluia cu discuri defriciune.

Ambreiajul automobilului servete la decuplarea temporar i lacuplarea lin a transmisiei cu motorul. Decuplarea este necesar la oprirea ifrnarea automobilului sau la schimbarea vitezelor. Cuplarea lin estenecesar la pornirea din loc i dup schimbarea vitezelor.

Prin decuplarea motorului de transmisie roile dinate din cutia deviteze nu se mai afl sub sarcin i cuplarea lor se poate face fr eforturimari ntre dini. n caz contrar, schimbarea vitezelor este aproape imposibil,funcionarea cutiei de viteze este nsoit de zgomot puternic, uzura diniloreste deosebit de mare i se poate produce chiar ruperea lor.

Cuplarea lin a arborelui cutiei de viteze cu arborele cotit al motrului,care are turaia relativ mare, asigur creterea treptat i fr ocuri a sarciniila dinii roilor dinate i la piesele transmisiei, fapt care micoreaz uzura ielimin posibilitatea ruperii lor.

MODEL

MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL

3

n cazul n care ncrcrile organelor transmisiei depesc momentulambreiajului, acesta va ncepe s patineze, limitnd aceste ncrcri. n felulacesta ambreiajul ndeplinete rolul unui organ de protecie a transmisiei lasuprasarcini.

MODEL

MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL -

4

3. Cer ine i condiii impuse. Regimul de funcionare

innd seama de fenomenele care apar n timpul funcionrii automobilului,condiiile principale care se impun la proiectarea unui ambreiaj snt urmtoarele :

La decuplare :- ambreiajul trebuie s izoleze rapid i complet motorul de transmisie, pentru a faceposibil schimbarea vitezelor fr ocuri ;- decuplarea s necesite din partea conductorului eforturi reduse, fr a avea ns ocurs prea mare la pedal ;

La cuplare :- ambreiajul trebuie s mbine lin organele de acionare cu cele antrenate, pentru aevita pornirea brusc din loc a automobilului, ocurile n mecanismele tranmisiei isuprasolicitrile pieselor, care pot provoca ruperea lor ;- n stare cuplat, ambreiajul trebuie s asigure o mbinare perfect ntre motor itransmisie, fr a avea patinare ntre discuri.- s permit eliminarea cldurii care se produce n timpul procesului de cuplare lapatinarea ambreiajului.

Cuplarea ambreiajului trebuie s se fac progresiv pentru ca s nu aparacceleraii excesiv de mari la demararea automobilului, care au o influen asuprapasagerilor i ncrcturii.

Acceleraia maxim admisibil la demararea automobilului care nu provoacsenzaii neplcute pasagerilor, nu tebuie s depeasc 34 m/s2.

n timpul patinrii ambreiajului, care are loc n special n momentul porniriidin loc i n mai mic msur la schimbarea treptelor n timpul mersului, lucrulmecanic de frecare se transform n cldur.

Pentru funcionarea ambreiajului n condiii normale, cldura cre se degajtrebuie s fie eliminat, n caz contrar temperatura garniturilor de frecare crete, iarcoeficientul de frecare va scdea. n felul acesta ambreiajul va patina i n timpulmersului automobilului, nu numai n timpul pornirii din loc sau la schimbareatreptelor. Datorit acestui fapt piesele componente ale ambreiajului se nclzesc pestelimita admisibil, iar garniturile de frecare se degradeaz i discul de presiune sepoate deforma, iar n unele cazuri chiar fisura.

Ambreiajul trebuie s fie capabil s transmit momentul motor maxim chiar in cazul n care garniturile de frecare snt uzate i arcurile de presiune i reduc forade apsare .

MODEL

MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL - MODEL -

5

Momentul de calcul al ambreiajului se adopt mai mare dect momentul maximal motorului.

Durata de funcionare a ambreiajului depinde de numrul de cuplri idecuplri deoarece garniturile de frecare se uzeaz mai ales la patinarea ambreiajuluiS-a constatat c la cretera temperaturii de la 20 la 100 0C, uzura garniturilor defrecare se mrete de aproximativ 2 ori. Pentru parcurgerea a 100 Km ambreiajului sedecupleaz i cupleaz de 500650 ori.

MODEL

4. Clasificare. Tipuri constructive. Descriere.Funcionare. Pri componente

Ambreiajele utilizate la automobile se clasific, dup principiul de funcionare, n :

- ambreiaje mecanice (cu friciune) ;- ambreiaje hidrodinamice (hidroambreiaje) ;- ambreiaje electromagnetice ;- ambreiaje combinate.

Ambreiajele cele mai rspndite la automobile snt ambreiajele mecanice, la carepentru legtura dintre partea conductoare i partea condus se utilizeaz fora defrecare.

La multe automobile moderne se ntlnesc ambreiaje hidrodinamice care lucreazdup principiul mainilor hidraulice rotative (legtura dintre partea conductoare ipartea condus se realizeaz prin intermediul unui lichid).

n cazul ambreiajelor electromagnetice legtura dintre partea conductoarei partea condus se realizeaz cu ajutorul pulberii magnetice.

Unele automobile snt echipate cu ambreiaje combinate, dintre acestea cele mairspndite snt : hidraulic-mecanic, electromagnetic-mecanic i centrifugal-mecanic.

4.1 Clasificarea ambreiajelor mecanice

Se poate face dupmai multe criterii, i anume :- forma geometric a suprafeelorde frecare- modul de obinere a forei de apsare- mecanismul de acionare i comandamecanismului de acionare.

Dup forma geometric a suprafeelor de frecare ambreiajele pot fi :- ambreiaje conice se folosesc uneori ca mecanisme auxiliare aleschimbtoarelor de viteze automate ;- ambreiaje cu discuri snt cele mai utilizate la automobile i pot fii cu un singurdisc , cu dou discuri i cu mai multe discuri ;- ambreiaje speciale se utilizeaz mai ales ca mecanisme auxiliare aleschimbtoarelor de viteze automate ;

Dup modul de obinere a forei de apsare se mpart n :- ambreiaje cu arc cu arc central i cu arc tip diafragm- ambreiaje semicentrifugale- ambreiaje centrifugale fora de apsare este realizat de arcuri, iar fora de

cuplare i decuplare este realizat de fora centrifug a unor contragreuti ;- ambreiaje electromagnetice realizeaz fora de apsare cu ajutorul unor

electromagnei alimentai de la generatorul de cutent al automobilului.

Dup tipul mecanismul de acionare pot fi :

MODEL

- cu acionare mecanic- cu acionare hidaulic- cu acionare pneumatic- cu acionare electric

Dup modul de comand al mecanismului de acionare se mpart n :- ambreiaje neautomate- ambreiaje automate.

4.2 Tipuri constructive de ambreiaje mecanice

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice este foarte rspndit laautoturisme, ct i la autocamioane datorit faptului c are greutatea cea mai redus iconstrucia cea mai simpl.

Greutatea acestui tip de ambreiaj (mpreun cu mecanismul de acionare, ns frcarter) este de 0,30,6% din greutatea autocamionului i 0,40,8% din greutateaautoturismului cu motorul nealimentat.

Utilizarea acestui tip de ambreiaj este recomandat n cazurile n care momentultransmis nu depete 7080 daN.m.

Acest tip de ambreiaj poate fi prevzut cu un rnd sau dou de arcuri periferice,obinndu-se fore de apsare mari cu arcuri de presiune mai puin rigide.

Ambreiajul monodisc semicentrifugal este o variant a ambreiajului monodisccu arcuri periferice.

MODEL

Ambreiajul monodisc simplu cu arc central este prevzut cu un arc central deform conic sau cilindric ce realizeaz fora de apsare dintre suprafeele de frecare.

Acest tip de ambreiaj prezint avantajul amplificrii forei dat de arc n raportulbraelor prghiilor lamelare. n felul acesta cu ajutorul unui singur arc, care dezvolt ofor redus, se obine asupra discului de presiune o apsare mare, care permiteambreiajului s transmit un moment motormare.

Datorit faptului c prghiile lamelare snt foarte elastice, progresivitateaambreiajului crete.

n cazul ambreiajelor cu arc central prin faptul c arcul central este dispus la oanumit distan de discul de presiune (a crui temperatur poate crete mult n timpulpatinrii ambreiajului) nu prezint pericol de nclzire.

MODEL

Ambreiajul monodisc cu arc central tip diafragm substituie arcurile depresiune i prghiilor de debreiere de la ambreiajul monodisc simplu, cu un arc centralsub form de diafragm tronconic, format dintr-un disc de oel subire, prevzut cutieturi radiale.

Ambreiajul nu are tendina de patinare la uzura garniturilor, deoarecemomentul de frecare se menine aproximativ constant pe toat durata defuncionare a ambreiajului, de asemenea prezint o progresivitate ridicat lacuplare datoritelasticitii mari a arcului diafragm.

MODEL

6Datorit avantajelor pe care le prezint ambreiajul cu arc central tip diafragm,n ultimul timp a nceput s fie utilizat la multe autoturisme de capacitate cilindricmic i mijlocie.

Ambreiajul centr ifugal folosete pentru cuplare i decuplare fora centrifug, iarpentru obinerea forei de apsare dintre suprafeele de frecare utilizeaz arcurile periferice.Fora centrifug se utilizeaz mai rar pentru crearea forei de apsare dintre suprafeele defrecare.

MODEL

7Avantajele ambreiajelor centrifugale n raport cu ambreiajele simple snt :- progresivitate foarte ridicat, deci o pornire foarte lin din loc a automobilului;- uurarea comenzii deoarece la pornirea din loc a automobilului nu mai este

necesar s se acioneze pedala ambreiajului;- prin decuplarea automat a ambreiajului la turaii mai mari dect turaia

corespunztoare mersului n gol a motorului se prentmin oprirea motorului.Dezavantajele acestui tip de ambreiaj snt :

- posibilitatea patinrii ambreiajului la o turaie sczut i la o sarcin mare amotorului;

- nu permit utilizarea frnei de motor la viteze reduse ale automobilului;- nu permit pornirea motorului prin mpingerea automobilului.

Ambreiajele centrifugale se utilizeaz aproape numai la transmisiile automate.

Ambreiajul bidisc se utilizeaz cnd este nevoie de transmiterea unui moment marede peste 80 daN.m.

Datorit limitrilor impuse de dimensiunile volantului motorului, coeficientul defrecare al materialelor existente, dimensiunile arcurilor de presiune i presiunea specificdintre discuri care ar depi o valoare maxim admisibil, se recurge la mrirea numruluide suprafee de frecare, prin folosirea unor ambreiaje cu mai multe discuri, cele mai utilizatefiind ambreiajele bidisc.

Greutatea ambreiajului bidisc este de aproximativ 0,7% din greutatea automobilului.

Ambreiajele bidisc snt construite att n variante cu arcuri periferice ct i cu arcuricentrale.

MODEL

4.3 Principiul de funcionare al ambreiajului mecanic

Ambreiajul mecanic funcioneaz pe baza forelor de frecare care apar ntresuprafeele de frecare.

Prile componente ale unui ambreiaj mecanic snt grupate astfel :- partea conductoare ;- partea condus ;- mecanismul de acionare.Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul motorului,

iar partea condus cu arborele primaral cutiei de viteze.

Schema de principiu a ambreiajului mecanic

De volantul 2, solidar cu arborele cotit, este fixat discul de presiune(conductor) 5, prin intermediul buloanelor 7, care-i dau posibilitatea s sedeplaseze n direcie axial.

Discul condus (de friciune) 3, aezat ntre volant i discul de presiune, arebutucul prevzut cu caneluri care-l solidarizeaz la rotaie cu arborele primar 1 alschimbtorului de viteze (arborele ambreiajului), permindu-i n acelai timp s sedeplaseze axial.

Pentru a mrii coeficientul de frecare, discul condus este prevzut cugarniturile de frecare 8. Arcurile de presiune 4 realizeaz apsare adiscului depresiune 5 asupra discului condus 3.

MODEL

Pedala 6 servete pentru acionare ambreiajului.Partea conductoare a ambreiajului se compune din :- volantul 2,- discul de presine 5,- buloanele 7,- arcurile de presiune 4.Partea condus este format din :- discul condus 3, cu garniturile de frecare 8- arborele primar 1 al schimbtorului de viteze.n figur ambreiajul se gsete n stare cuplat, cnd arcurile de presiune 4, fac ca

discul conductor5, s apese discul condus 3, asupra volantului 2.Prin frecarea care ia natere ntre suprafaa frontal a volantului i discul de

presiune, pe de o parte i suprafeele discului condus pe de alt parte, momentul setransmite de la motor la arborele primar al cutiei de viteze i mai departe, prin celelalteorgane de transmisie la roile motoare ale automobilului.

Decuplare ambreiajului se realizeaz prin apsarea pedalei 6, care deplasnddiscul de presiune 5 spre dreapta, comprim arcurile de presiune 4.

n aceast situaie dispare apsarea dintre discuri i volant i deci i fora defrecare, iarmomentul motor nu se mai transmite discului condus i prin urmare arboreluiambreiajului.

Cuplarea ambreiajului se realizeaz prin eliberarea progresiv a pedalei, iardiscul de presiune, sub aciunea arcurilor de presiune, va apsa discul condusasupra volantului.

Ct timp ntre suprafeele de frecare ale ambreiajului nu exist o for deapsare mare, fora de fercare care ia natera va avea o valoare redus, iarsuprfeele de frecare vorpatina.

Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. n aceast situaie, prinambreiaj se transmite, spre schimbtorul de viteze numai o parte din putereamotorului, restul transformndu-se n cldur, ceea ce face ca ambreiajul s senclzeasc, iar garniturile de frecare s se uzeze mai rapid.

Cnd pedala ambreiajului este eliberat complet, fora de apsare dezvoltat dearcurile de presiune este suficient de mare pentru ca fora de frecare ce ia natere ssolidarizeze partea condus de partea conductoare, iar momentul motor s fie transmisn ntregime arborelui primar al cutiei de viteze.

La cuplare brusc a ambreiajului, solicitrile transmisiei pot depi de 34 orivaloarea momentului maxim al motorului.

Aceasta se datorete faptului c la eliberarea brusc a pedalei ambreiajului, forade apsare dintre suprafeele de frecare este dat att de fora arcurilor de presiune, ct ide forele de inerie ce iau natere n momentul contactului discului de presiune cu disculcondus.

n momentul contactului dintre discuri, fora de apsare depete de cteva orifora datorat arcurilor de presiune.

MODEL

La sfritul perioadei corespunztoare timpului t3 ambreiajul este decuplat pentrutrecerea n alt treapt de vitez.

4.4 Pr ile componente ale ambreiajelor mecanice

Discul condusLa ambreiajele automobilelor se utilizeaz dou tipuri de discuri conduse, i anume :

- discuri simple- discuri cu element elastic i amortizor pentru oscilaiile de torsiune.Discurile simple snt compuse din discul propriu-zis, garniturile de frecare (cte

una pe fiecare parte), butuc, disc suplimentar i nituri pentru fixarea garniturilor i abutucului de disc.

Discurile cu elemente elastice suplimentare i amortizoare pentru oscilaiile detorsiune au realizat legtura dintre discul propriu-zis i butuc prin intermediul unuielement elastic suplimentar compus din mai multe arcuri elicoidale.

Construcia discului condus cu element elastic suplimentar i amor tizorpentru oscilaii de torsiune

Fixarea discului condus 3 de flana butucului 6 nu se face direct prin nituire, ci prinintermediul a ase pn la opt arcuri elicoidale 8. Arcurile se monteaz n starecomprimat n ferestrele practicate n flana butucului, n discul auxiliar 9 i disculpropriu-zis 3. Discul 3 este fixat de discul 9 cu ajutorul niturilor de distanare 5. Flana

MODEL

butucului 6 se afl ntre discurile 3 i 9 i se poate roti n raport cu acestea, deoarecegurile ei, prin care intr niturile, snt mai mari dect diametrul acestora.

Momentul motor se transmite butucului 6 de la discul condus 3, prin arcurileprecomprimate 8, aezate n ferestrele practicate n flana butucului i n discurile 3 i 9.Garniturile de frecare 1 i 10 se fixeaz de arcurile lamelare ondulate, prin nituire.Garniturile de frecare 4 i 7 montate ntre discuri i flana butucului, constituieamortizorul pentru oscilaii de torsiune.

n cazul n care ambreiajul este decuplat, ferestrele din discul 3 i flana 6, coincid.n momentul n care nvepe cuplarea, momentul motor se transmite de la disc la flanabutucului prin arcurile 8. Sub aciunea acestui moment, arcurile se comprim, iar discul3 se deplaseaz fa de flana 6 a butucului.

Discul propriu-zis este executat din oel-carbon. Dac discul este de o construciespecial, pentru a mri progresivitatea cuplrii ambreiajului, atunci el se execut din oelcu un coninut mediu sau mare de carbon (n general OLC 45), care se clete n oel, iardup revenire trebuie s aib duritatea HRC = 3850. Arcurile lamelare snt executatedin band de oel laminat la rece, cu grosimea de 0,5 mm.

Construcia discului propr iu-zis :1-2-garnitur i de frecare; 3-discul; 4-6-7-nitur i.

MODEL

Pentru a avea un moment de inerie ct mai redus grosimea discului propriu-zisvariaz ntre 13 mm.n timpul funcionrii ambreiajului, discul condus se nclzete puin deoarece garniturilede frecare, fixate pe el, au o conductivitate termic sczut.

Garniturile de frecare trebuie s aib un coeficient de frecare ridicat, o rezistenmare la uzur, stabilitate la temperaturi nalte, proprieti mecanice ridicate.n general, garniturile de frecare se obin dintr-un material de baz, element de adaos iun liant.

Materialul de baz este azbestul, care are o mare stabilitate termic i chimic.Elementul de adaos poate fi sub form de pulberi, achii sau srm i se obine din plumb,zinc, cupru sau alam.

Lianii influeneaz coeficientul de frecare, rezistena la uzur i proprietilemecanice ale garniturilor de frecare. Ca liani se utilizeaz rinile sintetice, bachelita,etc.Garniturile de frecare pe baz de azbest snt de dou tipuri :

- sub form de estur de azbest i fire metalice (alam i mai rar zinc)impregnat cu un liant, format dintr-o rin sintetic i tratat termic subpresiune;

- sub form de amestec de fire scurte de azbest i adaos de metal, impregnat cuo rin sintetic i tratat termic.

Garniturile de frecare pe baz de azbest au un coeficient de frecare = 0,250,40 irezist pn la o temperatur de 2000C fr s-i schimbe caracteristicile.

n practic garniturile de frecare pe baz de azbest se numesc ferodo, azbestos,anabest, etc.

Dac temperatura garniturile de frecare atinge n scurt timp la valori ridicate(500-7000C n cteva secunde), se utilizeaz garniturile de frecare metaloceramiceexecutate din pulberi metalice prin sinterizare.

Pentru a preveni garniturile de frecare mpotriva nclzirii exagerate, ele se prevdcu nite nulee prin care, la rotirea ambreiajului, circul aer care contribuie la rcireasuprafeelor de frecare, i la ndeprtarea particulelor ce rezult din uzarea garniturilor defrecare i care conduc la reducerea coeficientului de frecare.

Grosimea garniturile de frecare pe baz de azbest utilizate la automobile este deobicei de 24 mm.

Amortizorul pentru oscilaii de torsiune are rolul de a proteja transmisiaautomobilului mpotriva rezonanei de joas frecven.

MODEL

Discur i conduse prevzute cu amor tizor cu fr iciune pentru oscilaii detorsiune

MODEL

Discul condus cu amortizor hidraulic pentru oscilaiile de torsiune.

Discul de presiune

Discurile de presiune snt solidare cu volantul motorului i trebuie s aibposibilitatea, ca nmomentul decuplrii sau cuplrii ambreiajului, s se deplaseze axial.

Solidaritatea la rotaie a discului de presiune cu volantul se poate realiza prin

MODEL

intermediul unorumeri, tifturi sau prezoane.Pentru nmagazinarea unei mai mari cantiti de cldur, care se degaj n timpul

patinrii ambreiajului, discul de presiune se construiete masiv.Discurile de presiune se execut din font cenuie cu duritatea de 170230 HB.

n cazuri mai rare se ntlnesc i discuri de presiune din font aliat cu Cr, Ni i Mo(procentul total de aliere pn la 2%).

Prghiile de debreiere

Prghiile de debreiere pot fi rigide sau elastice, fiind confecionate prinforjare din oel carbon, respectiv prin matriare din oel cu coninut bogat ncarbon.

Numrul prghiilor de debreiere depinde de dimensiunile ambreiajului, dar nupoate fi mai mic dect trei.

Prghiile de debreiere trebuie s fie n acelai plan astfel nct s permitdeplasarea discului de presiune la decuplare pe o traiectorie paralel cu el nsui.

n scopul micorrii frecrii, prghiile de debreiere se fixeaz n articulaii cureazem cu rulmeni role-ace.

ntre capetele interioare ale prghiilor de debreiere (sau partea interioar a arculuidiafragm) i rulmentul de presiune trebuie s existe un anumit joc = 1,54 mm.

Dac acest joc nu exist, nseamn c rulmentul de presiune ar fi permanent ncontact cu prghiile de debreiere, ceea ce ar provoca o uzur mai rapid a lui i ar reducedin apsarea discului de presiune asupra discului condus, datorit cuplrii incomplete aambreiajului. Dac jocul este prea mare atunci ambreiajul nu decupleaz.

Carcasa i carterul ambreiajului

Carcasa ambreiajului se fixeaz de volantul motorului cu ajutorul unor uruburi,iar centrarea se realizeaz prin intermediul unor tifturi sau printr-un umr. Easervete ca reazem pentru arcurile de presiune, prghiile de debreiere, elementelede solidarizare ale discului de presiune cu volantul, etc.n partea central este prevzut cu o deschiztur prin care trece arborele ambreiajuluicu manonul de decuplare. Pentru asigurarea rcirii ambreiajului, n carcas se prevdnite ferstre.Carcasa ambreiajului se execut, n general, din tabl de oel cu coninut redus de carbon,prin presare. Snt i cazuri cnd se obine prin turnare din oel sau font.

MODEL

Carterul ambreiajului poate fi corp comun cu carterul schimbtorului de viteze sau separat.Se execut prin turnare din font din una sau dou buci.

Carcasa ambreiajului

Mecanismul de acionare al ambreiajului

Cuplarea i decuplarea ambreiajului se realizeaz cu ajutorul mecanismului deacionare.

Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc mecanismul de acionare, snturmtoarele :

- s asigure o cuplare perfect;- s asigure o decuplare complet i rapid;- fora necesar decuplrii s aib valori ct mai reduse (s nu depeasc 15-25

daN la o curs a pedalei de 150180 mm);- s permit reglarea uoar;- s ofere siguran n funcionare.n cazul mecanismului de acionare mecanic, fora de la pedal se transmite la

rulmentul de presiune prin intermediul unor prghii i tije, iar n cazul autoturismelor prinintermediul unui cablu de oel montat ntr-un tub flexibil.

MODEL

Mecanism de acionare al ambreiajului prin cablu.

Cursa pedalei corespunztoare jocului , dintre capetele interioare ale prghiilor dedebreiere i rulmentul de presiune, poart denumirea de curs liber.

n practic jocul se apreciaz prin cursa liber a pedalei care se msoar mult maiuor.

MODEL

5. Solutii constructive posibile pentru ambreiaj si alegereasolutiei justificata pentru ambreiajul ce se proiecteaza

Rolul ambreiajului in transmisia mecanica este:- sa permita decuplarea rapida a motorului de transmisie la schimbarea treptelor deviteza;- sa permita cuplarea progresiva a motorului cu transmisia dupa schimbareatreptelor;- sa protejeze la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.

Conditiile ce se impun ambreiajului la decuplare sunt: sa permita decuplareacompleta si rapida a motorului de transmisie pentru a da posibilitatea schimbariitreptelor fara socuri; decuplarea sa nu necesite un efort prea mare din parteaconducatorului, fara a avea insa o cursa prea lunga la pedala. Conditiile impuse lacuplare sunt: sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesuluide cuplare la patinarea ambreiajului; cuplarea sa fie progresiva pentru a evitapornirea brusca de pe loc a autovehiculului si socurile in organele de transmisie; saasigure in stare cuplata o imbinare perfecta (fara patinare) intre motor sitransmisie.

5.1. Prezentarea a doua solutii constructive de ambreiaj

Pentru proiectarea ambreiajului autovehiculului din tema de proiect sestudiaza doua solutii constructive:- ambreiaj monodisc cu arcuri periferice;- ambreiaj cu arc central tip diafragma.

5.1.1. Prezentarea ambreiajului monodisc cu arcuri periferice

Acest tip de ambreiaj este foarte raspandit atat la autoturisme cat si laautocamioane sau autobuze datorita faptului ca are greutatea redusa si constructiasimpla.

Discul conducator (de presiune) este solidar la rotatie cu volantul .Solidarizarea la rotatie a discului conducator cu volantul se realizeaza cu ajutorulunorproeminente ce intra in ferestrele corespunzatoare din carcasa .Discul condus este asezat intre volant si discul de presiune si se poate deplasa pearborele ambreiajului care este prevazut cu caneluri. Arborele ambreiajului, careeste arbore primar al schimbatorului de viteze, se sprijina pe doi rulmenti, unulmontat in arborele cotit al motorului iar celalalt in carterul schimbatorului deviteze. Pe discul condus sunt fixate prin nituire garnituri de frecare.

MODEL

Arcurile, care realizeaza forta de apasare dintre suprafetele de frecare, suntdispuse intre discul de presiune si carcasa ambreiajului. Mentinerea arcurilor inpozitia corespunzatoare se realizeaza cu ajutorul unor bosaje de ghidare de pediscul conducator. Pentru a proteja arcurile de incalzire excesiva, intre ele si disculde presiune se monteaza garnituri termoizolante executate din azbest sau cartonpresat.

Parghiile de debreiere sunt prevazute cu doua puncte de articulatii: lacapatul superior, in urechile discului de presiune, si la suportul de pe carcasa.

Ambreiajul prezentat in figura este in pozitia cuplat. Pentru decuplarerulmentul 8 se deplaseaza spre stanga, roteste parghiile de decuplare in raport cuaxul de sprijin si departeaza discul de presiune de cel condus comprimandarcurile7 si decupland ambreiajul.

Cand ambreiajul este cuplat, intre rulmentul de presiune si suruburile de reglajale capetelor interioare ale parghiilor de debreiere este necesar sa existe un joc de2 3 mm. Acest joc permite o cuplare sigura a ambreiajului si la uzarea redusa agarniturilor de frecare. De asemenea, acest joc mai permite ca rulmentul depresiune sa nu se roteasca in timpul cat ambreiajul este cuplat, reducand astfeluzura rulmentului.

La acest tip de ambreiaj capetele interioare ale parghiilor de debreiere nu suntactionate de rulmentul de presiune in mod direct, ci prin intermediul unui inel dedebreiere, cu ajutorul unorarcuri.

5.1.2. Ambreiajul cu arc central tip diafragma

Acest tip de ambreiaj reprezinta o solutie constructiva la care rolul arcurilorperiferice de presiune si al parghiilor de debreiere este indeplinit de un arc centraltip diafragma format dintr-un disc de otel prevazut cu taieturi radiale.Principalele parti componente ale acestui model de ambreiaj sunt placa depresiune, discul de frecare si rulmentul de presiune.

In stare libera arcul tip diafragma are o forma tronconica. Cand ambreiajul estecuplat arcul este deformat datorita fortei de apasare exercitata de rulmentul depresiune. Din punct de vedere funcional ambreiajul cu arc tip diafragma alautobuzelor difera fata de solutia intalnita la autoturisme, in sensul ca arcul estementinut comprimat in timpul functionarii. In stare cuplata rulmentul de presiuneactioneaza asupra arcului care deplaseaza discul de presiune spre stanga, asfelrealizandu-se transmiterea momentului motor la organele schimbatorului deviteze.

Arborele ambreiajului se sprijina la un cap pe arborele cotit al motorului prinintermediul unui rulment iar la capatul celalalt pe arborele primar al cutiei deviteze.

Pentru a se realiza decuplarea ambreiajului se actioneaza asupra parghiei dedebreiere care permite decomprimarea arcului de presiune. Astfel discul depresiune se deplaseaza axial, prin intermediul canelurilor prevazute pe arbore, fata

MODEL

26

- posibilitatea dispunerii in orice loc de pe autovehicul fara a fi necesara o solutieconstructiva complicata.

MODEL

6. Memoriu Justificativ de CalculAUDI A4 1.9 TDI

6.1 Calculul momentului de frecare Pentru transmiterea de catre ambreiaj a momentului motor maxim,

fara patinare pe toata durata de functionare (chiar si dupa uzuragarniturilor de frecare) este necesar ca momentul de frecare Ma alambreiajului sa fie mai mare decit momentul maxim al motorului. In acestscop se introduce in calcul un coeficient de siguranta care pentruautoturisme ia valori intre 1,3...1,75

- se alege coeficientul de siguranta al ambreiajului : 1.5:=- se cunoaste momentul motor maxim : Mmax 28.5:= daNmMomentul de calcul al ambreiajului este dat de relatia :

Mc Mmax:=Mc 42.75= daNm

6.2 Calculul razelor discului de ambreiaj

- raportul dintr raza interioara si raza exterioara a discului este pentru ambreiajelede automobil

C 0.53 0.75..:= C 0.6:=- coeficientul ce tine seama de tipul automobilului si de tipul ambreiajului este :

25 30..:= cm2

daNm 27:= cm

2

daNm- numarul perechilor suprafetelor de frecare ale ambreiajului :

i 2:=Raza exterioara a discului de ambreiaj se determina cu relatia :

Re Mmax

1 C2( ) i:=Re 13.833= cm Re 138:= mm

-32-

MODEL

Raza interioara a discului de ambreiaj este :

Ri C Re:=

Ri 82.8= mm

Raza medie a discului de ambreiaj se calculeaza cu relatia :

Rm23

Re3 Ri

3Re

2 Ri2

:=

Rm 112.7= mm

6.3 Calculul garniturilor de frecare

Se calculeaza suprafata garniturii de frictiune cu relatia :

A Re2 Ri

2 := [1 p.116]

A 3.829 104= mm2

- coeficientul de frecare 0.25 0.3..:= 0.25:=- raza medie a garniturii de frictiune Rm 11.27:= cm

- momentul de calcul al ambreiajului Mc 42.75 102:= daNcm

Forta de apasare asupra discurilor ambreiajului este:

FMc

i Rm:=

F 758.651= daN- diametrul exterior al garniturii de frictiune :

De 2 Re:= De 276= mm De 27.6:= cm- diametrul interior al garniturii de frictiune:

Di 2 Ri:= Di 165.6= mm Di 16.56:= cm

MODEL

- momentul motor maxim: Mmax 28.5 102:= daNcm

Presiunea specifica dimtre discurile ambreiajului se calculeaza cu relatia:

p4 Mmax

i De2 Di2 Rm:=

p 1.981= daNcm2

6.4 Calculul lucrului mecanic de patinare

Pentru calculul lucrului mecanic de patinare se definesc urmatoarele marimi :

- turatia la puterea maxima : nP 4000:= rotmin

- turatia la viteza maxima : nvmax 1.05 1.25..( ) np:= np

nvmax 1.2 nP:= nvmax 4.8 103= rotmin- viteza maxima a automobilului : vmax 55.83:= ms- marca anvelopei 205/55 R16

- latimea profilului anvelopei : B 205:= mm- diametrul interior al anvelopei : d 16:= toli

d 16 25.4:= d 406.4= mm- inaltimea profilului anvelopei : H 0.82 1.05..( )B:= 0.82 1.05..( )

H 0.85 B:= H 174.25= mm - diametrul exterior al anvelopei :

Du d 2 H+:= Du 754.9= mm

MODEL

- raza nominala a rotii :

rnDu2

:= rn 377.45= mm- raza libera a rotii :

r0 rn:= r0 377.45= mm- coeficientul de deformare : 0.930 0.935..:= pentru pneurile de joasa presiune

0.930:=- raza de rulare a rotii

rr r0:= rr 351.029= mm rr 0.351:= m

- raportul de transmitere al transmisiei principale este :

i0 nvmax rr30 vmax

:=

i0 3.16=

- presiunea de umflare a pneului: pa 2.2:= bar- panta maxima : max 20deg:=

- coeficientul de rezistenta la rulare :

frul0.0193pa2

0.00245

pa

vmax100

2

+ 0.00423pa4

vmax100

3

+

:=

frul 0.012=- coeficientul rezistentei totale a drumului

frul cos max( ) sin max( )+:= 0.353=

- greutatea totala a automobilului :

m 1940:= kg g 9.81:= ms

Ga m g:= Ga 1.903 104= N- raportul de transmitere al schimbatorului de viteze : is 3.81:=

MODEL

- coeficientul care arata gradul de crestere al momentului de frecare in timpul cuplarii:pentru autoturisme

k 30 50..:= daNms

k 40:= daNms

- turatia motorului la pornire : n 500 600:= rotmin

n 550:= rotmin

Lucrul mecanic de frecare la patinare se determina cu relatia :

L n rr230 i0

2 is2Gag

2 n7200

Ga2

k+ 2

3Ga 2k

Gag

n30

+

:=

L 1.73 105= Nm

6.5 Calculul lucrului mecanic specific de frecare

Se cunosc:

- suprafata garniturii de frictiune : A 1.131 104:= cm2

- numarul de perechi de suprafete de frecare : i 2=- lucrul mecanic de patinare : L 1.73 105= Nm

Pentru aprecierea uzurii garnituriilor de frecare se foloseste ca parametru lucrulspecific de frecare dat de relatia:

LsLi A:=

Ls 7.65= N mcm2

6.6 Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului

In cazul ambreiajului monodisc se face verificarea la incalzire pentru discul depresiune.

Se cunoaste:- coeficientul care exprima partea din lucrul mecanic de frecare L consumata

pentru incalzirea piesei care se verifica

0.5:= pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc- c caldura specifica a piesei ce se verifica

MODEL

c 480.7:= Jkg grad

- gp greutatea piesei care se verifica

gp 3 9.81:= gp 29.43= N

Verificarea la incalzire a pieselor ambreiajului se face calculind crestereatemperaturii cu relatia:

c 0.115:=

L

427 c gp:=

59.867=

-42-

MODEL

6.7 Calculul arcurilor ambreiajului

6.7.1. Calculul arcurilor periferice

- forta data de un arc este : Fa1 400 800..:= [N]Fa1 750:= [N]

- numarul arcurilor de presiune : na 6:=

Forta totala pe care trebuie s-o dezvolte arcurile periferice este :

Fa na Fa1:=Fa 4.5 10

3= [N]Forta dezvoltata de un singur arc pentru ambreiajul decuplat este :

Fa2 1.15 1.25 Fa1..:=Fa2 1.2 Fa1:= Fa2 900= [N]

Raportul dintre diametrul mediu de infasurare al arcului si diametrul sirmei arcului este :

c=D/d c 5 8..:= c 6:=Coeficientul de corectie al arcului se calculeaza cu relatia :

k4 c 14 c 1( )

0.615c

+:=

k 1.252=

Arcurile periferice sunt solicitate la torsiune. Pentru arcurile de ambreiaj rezistentaadmisibila la torsiune este:

ta 7000:= daN/cm2Diametrul sirmei arcului se determina cu relatia:

d 108 k Fa2 c10 ta

:= d 4.96= mm

MODEL

Se alege din STAS 893-67 : d 5:= mmDiametrul mediu de infasurare al arcului este:

D c d:= D 30= mm- numarul discurilor conduse: nd 1:=- jocul dintre o pereche de suprafete de frecare pentru decuplarea completa aambreiajului:

jd 0.75 1.5..:= mmjd 1.2:= mm

Sageata suplimentara corespunzatoare deformarii arcului la decuplarea ambreiajuluise determina cu relatia:

f1 2 nd jd:= f1 2.4= mm

Rigiditatea arcului este:

k1Fa2 Fa1f1

:= k1 62.5=

- modulul de elasticitate transversal:

N

mm2G 8 104:=

Numarul de spire active se calculeaza cu relatia:

nsG d4

8 D3 k1:=

ns 3.704=Se recomanda ca numarul de spire active sa fie ns 6

Se alege numarul de spire ns 6:=

Numarul total de spire este:

nt ns 2+:=nt 8=nt 8:=

MODEL

Sageata arcului f1 corespunzatoare ambreiajului decuplat se determina cu relatia:

f18 Fa2 D3 ns

G d4:=

f1 23.328= mm

- distanta minima dintre spire pentru ambreiajele de automobil este:

js 1:=Lungimea arcului in pozitia decuplata a ambreiajului este:

L1 ns 2+( ) d js ns 1+( )+:=L1 47= mm

Lungimea arcului in stare libera se determina cu relatia:

L0 L1 f1+:=L0 70.328= mm

- uzura admisibila pentru o garnitura de frecare este:

u1 1.5 2..:= mmu1 1.5:= mm

Uzura admisibila pentru garniturile de frecare ale ambreiajului se determina cu relatia:

u 2 nd u1:=u 3=

Sageata f a arcului elicoidal se determina cu relatia:

f8 Fa1 D3 ns

G d4:=

f 19.44= mmSageata arcului corespunzatoare ambreiajului cuplat avind uzura maxima a

garniturilor de frecare este:

f2 f u:=

MODEL

f2 16.44= mmForta dezvoltata de arc cind ambreiajul este decuplat se determina cu relatia:

Fa3 Fa1f2f

:=

Fa3 634.259= N

- raza medie a garniturii de frictiune Rm 84.1:= mm- coeficientul de frecare 0.25=

Momentul de frecare al ambreiajului dupa uzura garniturilor de frecare este:

M'a Fa3 na Rm:=

M'a 8.001 104= Nmm

- momentul motor maxim este: Mmax 285 103:= Nmm

- coeficientul de siguranta dupa uzura garniturilor de frecare este:

uM'aMmax

:=

u 2.807 105=

Pentru transmiterea de catre ambreiaj a momentului M max fara patinare, cindgarniturile de frecare sunt uzate, trebuie ca

u 1

- randamentul mecanismului de actionare este: a 0.8 0.98..:=

Se alege: a 0.85:=Pentru calculul lucrului mecanic necesar debreierii se utilizeaza relatia:

LdFa1 Fa2+

21a

na:=

Ld 5.824 103= Nmm Ld 5.72:= Nm

Ld are valori cuprinse in intervalul 5..25 Nm

MODEL

6.7.2. Calculul arcurilor centrale

- momentul motor maxim Mmax 0.285= Nmm

- raza medie a garniturii de frictiune Rm 84.1= mm- coeficientul de siguranta al ambreiajului 1.5:=- coeficientul de frecare 0.25=

Forta de apasare asupra discurilor ambreiajului este:

F Mmax i Rm

:=

F 0.01= N- coeficientul care tine seama de fortele de frecare pentru ambreiajul monodisc

cf 0.9 0.95..:= cf 0.92:=Forta de apasare a arcurilor de presiune este:

FaFcf

:=

Fa 0.011= N

Forta datorata arcurilor care ajuta la obtinerea unei debreieri complete este:

Fr F cf Fa+:=

Fr 0.02= N

- raportul de multiplicare al pirghiilor lamelare este: ip 4.5 8..:= ip 6.5:=

Forta dezvoltata in arcul central se determina cu relatia:

Fc

Mmax i Rm

Fr+

cf ip:=

Fc 5.1 103= N

MODEL

6.8. Elemente de calcul pentru dimensionarea si verificareaarborelui ambreiajului

6.8.1 Determinarea diametrului interior al arborelui ambreiajului

Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de catre momentul de calcul alambreiajului Mc.

Se cunoaste: - coeficientul de siguranta al ambreiajului

- momentul motor maxim

- solicitarea admisibila la torsiune

1.5=Mmax 285 10

3:= daN cmta 1000 1200..:= daN

cm2

ta 1200:= daNcm2

Arborele ambreiajului are o portiune canelata pe care se deplaseaza butucul discului condus

Diametrul interior al arborelui se determina cu relatia:

di

3 Mmax0.2 ta

:=

di 12.122= cm

Din STAS 1768-68 se alege arborele canelat cu urmatoarele caracteristici:

di 12:= mm-diametrul interior- diametrul exterior

- numarul de caneluri

- latimea canelurii

D 30:= mmz 6:= b 0.5:= cm

b 5:= mm

MODEL

6.8.2. Verificarea canelurilor

Atit canelurile arborelui cit si cele ale butucului trebuie verificate la strivire si forfecare.Pentru determinarea fortei care solicita canelurile se cunosc:

- diametrul interior

- diametrul exterior

di 1.2:= cmD 3:= cm

- coeficientul de siguranta al ambreiajului

- momentul motor maxim

1.5=Mmax 285 10

3:= daN cm

Forta F care solicita canelurile se considera ca este aplicata la o distanta egala cu razamedie a arborelui canelat si se determina cu relatia:

F2 MmaxD di+

:=

F 2.036 105= daNLungimea butucului discului condus este l D:= l 3= cm

Inaltimea canelurii este hD di

2:= h 0.9= cm

Verificarea la strivire in cazul ambreiajului monodisc se efectueaza cu relatia:

psF

z l h:=

ps 1.257 104= daN

cm2

Solicitarea admisibila la strivire este psa 200 250..:= daNcm2

Efortul unitar de forfecare se determina cu relatia:

fF

z l b:=

f 2.262 103= daNcm2

Solicitarea admisibila la forfecare este af 200 300..:= daNcm2

MODEL

6.9. Calculul discurilor ambreiajului

6.9.1. Calculul elementelor de fixare si ghidare ale discurilor de presiune

In cazul discurilor de presiune ale ambreiajelor monodisc se face numai o verificare lastrivire a suprafetelor de legatura intre disc si carcasa sau intre disc si bolturi.

- numarul de bolturi de ghidare: z 3:=- raza cercului pe care sunt dispuse prezoanele R 82.8:= mm- suprafata de strivire A 3.829 104:= mm2

- momentul motor maxim Mmax 285 103:= N mm

Presiunea specifica de strivire este:

ps MmaxR z A:= ps 10:=

N

mm2

Presiunea specifica admisibila la strivire este 10..12 N

mm2

- bratul fortei tangentiale care revine discului de presiune este:

a' 14:= mm- numarul de prezoane Z 6:=

Forta tangentiala care revine discului de presiune este:

F1 Mmax2 Z R:=

F1 430.254= N

Momentul incovoietor care solicita prezonul este:

Mi F1 a':=

Mi 6.024 103= Nmm

- diametrul prezonului d 7:= mm

Solicitarea la incovoiere se determina cu relatia:

MODEL

iMi

0.1 d3:=

i 175.614= Nmm2

-forta dezvoltata de arcurile de presiune este Fa 0.011= NPrezoanele sunt solicitate si la intindere de catre arcurile de presiune. Forta care

revine unui prezon se determina cu relatia:

Fp 1.2FaZ

:=

Fp 2.21 103= N

Solicitarea la intindere se calculeaza cu relatia:

t4 Fp d2

:=

t 5.743 105= N

mm2

Efortul unitar total in prezon este:

rez i t+:=rez 60:= N

mm2

Se admite: a 60 80..:= Nmm2

MODEL

6.9.2. Calculul discului condus

Niturile de fixare a discului propriu-zis de butuc sunt confectionate din OL34 si severifica la forfecare si la strivire.

- numarul niturilor Zn 12:=

- raza cercului pe care sunt dispuse niturile rn 60:= mm- sectiunea transversala a nitului An 36:= mm2

Verificarea niturilor la forfecare se face cu relatia:

f Mmaxrn Zn An

:=

f 16.493=

Solicitarea admisibila la forfecare este fa 30 Nmm2

- lungimea partii active a nitului ln 9:= mm- diametrul nitului dn 4:= mm

Verificarea niturilor la strivire se face cu relatia:

ps Mmax

rn Zn dn ln:=

ps 16.493= NmmSolicitarea admisibila la strivire este psa 80 90..:= N

mm2

Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar se face punind conditia ca momentulMe care comprima arcurile pina la opritor sa fie egal cu momentul determinat de forta deaderenta a rotilor motoare ale automobilului.

- sarcina dinamica ce revine puntii motoare G2 410 9.81:= G2 4.022 103= N- coeficientul de aderenta 0.8:=

MODEL

- raportul de transmitere al transmisiei principale i0 3.16=

- raza de rulare a rotii rr 0.351= m- raportul de transmitere al treptei intii a schimbatorului de viteze is 3.81=

MeG2 rri0 is

:=

Me 93.803= Nm

- numarul arcurilor elementului elastic suplimentar Ze 6:=- raza de dispunere a arcurilor Re 0.04:= m

Forta care solicita un arc al elementului elastic suplimentar este data de relatia:

FeMeZe Re

:=

Fe 390.845= N- diametrul exterior al arcului D 15:= mm- diametrul sirmei d 3:= mm- raportul dintre diametre c

Dd

:= c 5=- coeficientul de corectie al arcului k

4 c 14 c 1( )

0.615c

+:= k 1.311=

- numarul total de spire ns 6:=Arcul elementului elastic suplimentar se verifica la torsiune cu relatia:

t8 k Fe D d3

:=

t 724.618=ta 800 1000..:= daN

mm2

MODEL

6.10. Calculul mecanismului de actionare

Se definesc urmatoarele marimi:

- raportul de transmitere al mecanismului de actionare mecanic

ia 30 45..:= ia 40:=

- randamentul mecanismului de actionare mecanic

m 0.8 0.85..:= m 0.85:=- raza medie a garniturilor de frecare

Rm 84.1= mm- coeficientul de frecare

0.25=- numarul de perechi de suprafete de frecare

i 2:=- coeficientul de siguranta al ambreiajului

1.5=- momentul motor maxim

Mmax 10.2 103:= daNmm

Forta de actionare a pedalei la decuplarea ambreiajului este data de expresia:

Fp Mmax

i Rm ia m:=

Fp 10.702= daN Forta Fp necesara decuplarii complete a ambreiajului trebuie sa fie cuprinsa intre limitele:

Fp 10 15..:= daN pentru autoturisme

- cursa libera a mansonului sl 2 4..:= mm sl 4:= mm- jocul care trebuie realizat intre fiecare pereche de suprafete de frecare pentru o decuplare

MODEL

completa a ambreiajului

jd 1.2= mm- raportul de transmitere al pirghiilor de debreiere ip 4:=- numarul perechilor de suprafete de frecare i 2:=

Deplasarea totala a mansonului rulmentului de presiune

sm sl jd ip i+:=sm 13.6= mm

- raportul de transmitere al pedalei si al furcii it 10:=Cursa totala a pedalei este:

sp sl jd ip i+( ) it:=sp 136= mm

6.10.1. Calculul pedalei de actionare

6.10.2. Calculul furcii

Furca de decuplare este solicitata la incovoiere.

- bratele pirghiei de debreiere: f 20:= mme ip f:= e 80= mm

- forta dezvoltata de arcurile de presiune

Fa 0.011= NForta cu care furca actioneaza cu ambele brate asupra mansonului de decuplare se

determina cu relatia:

F2 1.15 1.25..( ) Fa fe=

F2 1.2 Fa fe:= F2 3.315 103= N

MODEL

7. Exploatare. Reglare i ntreinere

n timpul mersului automobilului sau la opriri n mers, nu trebuie s semenin apsat pedala de ambreiaj, ntruct procedeul conduce ntotdeauna lauzura prematur a rulmentului de presiune.

n cazul n care autoturismul se depoziteaz o perioad mai ndelungat(peste 6 luni), se recomand a se introduce ntre pedala de ambreiaj i scaunul dinfa, o cal din lemn, care s menin decuplat ambreiajul, n scopul evitrii lipiriigarniturilor sau la imposibilitatea decuplrii.

Se recomand s se efectueze foarte fin manevra de ambreiere i debreiere;ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj s fie sincronizat cu o cretereuoar a turaiei motorului i invers, evitndu-se cuplri sau decuplri brute.

Operaia de reglare a cursei libere a ambreiajului este obligatorie dupnlocuirea rulmentului de presiune sau a discului de ambreiaj.

Uneltele folosite pentru reglarea si intretinerea ambreiajului trebuie s fiecorespunztoare din punct de vedere al proteciei muncii.

Verificarea si reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului.

Cursa libera a pedalei este corespunzatoare cand ambreiajul transmitemomentul motor fara patinare, cu pedala in pozitia libera, si cand decupleazacomplet cu pedala apasata. Reglarea cursei libere a ambreiajului este necesar sa sefaca periodic, deoarece, prin uzura garniturilor de frecare, ea se micsoreaza.

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul uneirigle al carei capat se sprijina pe podea alaturi de pedala ambreiajului. Rigla sereazama cu suportul pe podeaua caresoriei. Cu ajutorul reperelor se compara cursapedalei cu cursa libera indicata pentru automobilul respectiv. Dupa montarea rigleipe podea se decupleaza cursorul pana cand se sprijina pe pedala. In acest fel,deplasarea pedalei se va face in contact permanent cu rigla si deci, prin deplasareaunuia din cele doua repere se poate citi direct deplasarea pedalei, celalalt reperramanand fix .

Se deplaseaza prin apasare pedalei impreuna cu cursorul, pana inmomentul in care ambreiajul ncepe sa decupleze. Acest moment se simte prinmarirea fortei necesare deplasarii in continuare a pedalei. Distanta intre cele douacursoare reprezinta cursa libera a pedalei si se citeste direct in milimetri pe scaragradata a riglei. Ea trebui sa fie de 20-50mm, in functie de tipul automobilului .

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face in mod diferit infunctie de automobil. De obicei cursa libera a pedalei se regleaza prin modificarealungimii tijelor care transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare.Lareglare, se slabeste contrapiulita si se insurubeaza saudesurubeaza piulita pana se obtine cursa libera a pedalei, corespunzatoare unui joc

MODEL

de 2-3,5mm la extremitatea furcii ambreiajului .In cazul ambreiajului cu mecanism de comanda cu actionare hidraulica

cursa libera a pedalei se datoreste jocului dintre tija si pistonul cilindrului principalsi jocului dintre rulmentul de presiune si capetele interioare aleparghiilor de debreiere. Jocul dintre tija si pistonul principal se regleaza cu ajutorulunui surub excentric, iar jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioareale pirghiilor de debriere se regleaza prin modificarea lungimii tijei pistonuluicilindrului receptor, compusa din doua parti asamblate prin filet.

Reglare jocului dintre rulmentul de prsiune si parghiile de decuplare

Pentru o functionare corespunzatoare a ambreiajului, trebuie ca toatepirghiile de decuplare sa se gaseasca in acelasi plan, pentru ca, la decuplare, ele savina simultan in contact cu rulmentul de presiune.

Jocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pirghiilorde decuplare se poate regla:-cu ajutorul surubului de la capatul interior al pirghiei de decuplare;-cu ajutorul piulitei in acest caz rulmentul de presiune este inlocuit cu un inel degrafit, iarparghiile au fixat la partea interioara discul;-cu ajutorul piulitei care se insurubeaza sau desurubeaza pe buton;-cu ajutorul piulitei care apropie sau departeaza partea centrala a pirghiei dedecuplare de carcasa ambreiajului.

Jocul dintre rulmentul de presiune si pirghiile de decuplare se regleaza,de obicei, dup reparatii.

La verificarea si reglarea pozitiei pirghiilor de decuplare se procedeaza

MODEL

51

Defectele si tehnologia de reconditionare a ambreiajului.

La discul condus al ambreiajului GFX 310 KZ utilizat laautomobilele ROMAN pot aparea urmatoarele defecte:-uzura garniturilor de frecare;-deformarea discului;-uzura gaurilor pentru niturile garniturilor de frecare;-uzura gaurilor pentru bolturile distantiere.

Uzura garniturilor de frecare se stabileste prin masurarea cusublerul; garniturile uzate se inlocuieasc.

Deformarea discului se stabileste prin masurarea bataii frontalecu comparatorul.Daca discul este deformat, se strunjeste garnitura de frecarepe adancimea de maxim 1 mm .

Uzura gaurilor pentru niturile garniturilor de frecare se stabilestecu ajutorul unui calibru tampon iar inlaturarea defectului se face prinintroducerea unor nituri noi, care se refuleaza pana la umplerea gaurilor.

In cazul uzurii gaurilor bolturilor distaniere, se alezeaza cu unalezor si se introduc bolturi distantiere majorate .

Discul condus se reboteaza daca prezinta:-fisuri;-ruperea a mai mult de doua arcuri de presiune sau a mai mult de trei arcuriale butucului .

Discul de presiune. Pot aparea urmatoarele defecte:-rizuri pe suprafata de lucru;-deformarea discului-uzura sau deteriorarea locasului parghiei;-uzura gaurilor pentru boltul suportului, uzura suparfetelor laterale deghidare in carcasa, sparturi ale urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare aarcurilor.

Rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se potstabili vizual, iar uzura prin masurarea cu sublerul sau, in caz de uzuraneuniforma, cu comparatorul. Abaterea maxima admisa de la planeicitateeste de 0,1 mm.Aceste defecte se elimina prin strunjirea suprafetei de lucru adiscului respectand cota minima admisa.

Deteriorarea locasului parghiei se constata vizual, iar uzura prinmasurarea cu sublerul. Reconditionarea consta in frezarea locasului la cotamaxima admisa si folosirea a doua saibe compensatoare cu grosimea de0,700-0,775mm .

Uzura gaurilor pentru boltul suportului se masoara cu un

MODEL

52

calibru-tampon. Aceste defecte se elimina prin alezarea locasului si folosireade bolt majorat.

Uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se masoara cusublerul; suprafetele uzate se incarca cu sudura oxiacetilenica, apoi seajusteaza prin frezare la cota nominala.

Sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrarea arcurilor se stabilesc vizual, iar reconditionarea consta din suduraoxiacetilenica, urmata de ajustare la nivelul materialului de baza.

Discul de presiune se rebuteaza:-cand rizurile sau crapaturile suprafetelor de lucru nu dispar prin strunjirepana la cota minima;-in cazul sparturilor sau rupturii ce afecteaza corpul discului.

Parghiile de declupare. Pot aprea urmatoarele defecte:-uzura suprafetei de actionare;-uzura locasurilor pentru bolturile de ghidare;-uzura suprafetelor laterale in zona de contact.

Suprafata de actionarea uzata se reconditioneaza prin incarcarecu sudura electrica si se rectifica la cota nominala .

Uzura locasurilor pentru bolturile de ghidare se stabileste vizual si semasoara cu un calibru-tampon.Reconditionarea consta in alezarea sifolosirea de bolturi majorate .

Uzura suprafetelor laterale in zona de contact se masoara cu sublerul;reconditionarea consta in frezarea ambelor suprafete, respectand cotaminima de 12,900 mm si folosirea a doua saibe compensatoare cu grosimeade 0,500-0,525 mm.

MODEL

1 - Tema proiectului.pdf2- Rolul si destinatia ambreiajului.pdf3 - Cerinte si conditii impuse. regimul de functionare.pdf4 - Clasificare. Tipuri constructive. Descriere. Parti componente.pdf4-1.pdf4-2.pdf4-3.pdf4-4.pdf4-5.pdf4-6.pdf4-7-1.pdf4-7--2.pdf

5 - Alegerea solutiei constructive. justificare.pdf5.pdf5-2.pdf

6 - Memoriu justificativ de calcul-Mathcad.pdf7 - Exploatare.Intretinere si reglare.pdf7-1.pdf7-2.pdf